Referat la Protectia

plantelor la tema :
"OVZUL"

Introducere

ntr-o scriere antic se arat c dacii i germanii erau printre

singurele popoare care foloseau aceast cereal ca aliment de
baz. Mai trziu, n Evul Mediu, populaiile nordice din Europa au
adoptat i ele ovzul, care este un excelent energizant n
perioadele cu vreme rece i umed. n prezent, el este larg folosit
sub form de fulgi, care sunt mai digerabili i mai gustoi dect
cei de orz, fiind recomandai cu precdere pentru:
Hipotiroidie ovzul este un excelent stimulent al funciei
tiroidiene.
Fulgii de ovz vor fi introdui pe termen lung n dieta persoanelor
suferinde de aceast afeciune. Suplimentar, se bea pe parcursul
unei zile un ceai obinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de
jumtate de or ntr-un litru de ap. Acest preparat are efecte
stimulente foarte puternice, fiind recomandat i n strile de
astenie, surmenaj i somnolen, pentru tratarea pietrelor la
rinichi, a gripei i a unor disfuncii sexuale la brbai.
Puini tiu c aceast cereal cu boabele tari i cu gustul destul
de aspru este printre primele plante cultivate pe Terra, cu 4000 de
ani n urm ea fiind ntlnit pe mari suprafee, din Egipt i pn
n India. n China, este considerat una dintre cele cinci plante
sfinte, fiind folosit att ca aliment, ct i ca baz pentru o gam
impresionant de medicamente naturiste.
Dintre cerealele pioase (gru, orz, secar), ovzul are cel
mai dezvoltat sistem radicular i o mare capacitate de valorificare
a elementelor nutritive din compuii grei solubili ai solului.
Aparatul vegetativ este format din tulpini cu nlime de 80120 cm, formate din 5-8 internoduri, cu ligula bine dezvoltat i
fr urechiue.
Inflorescena este de tip panicul, cu 3-9 etaje de ramificaii.
Spiculeele sunt formate din 2-3 flori, acoperite cu glume mari,
din care a treia, de regul, este steril.
Fructul este o cariops, care, la maturitate, rmne mbrcat
n palee, fr a fi concrescut cu bobul ca n cazul orzului.
Particularitile agrobiologice i importana ovzului au
determinat rspndirea cultivrii acestei specii n zonele cu climat
mai umed i rcoros, de pe toate continentele. n ara noastr, n
ultimii ani, ovzul este cereala pioas de primvar cea mai
cultivat, suprafaa fiind n jur de 100 000 ha.
Valoarea economic i furajer a ovzului este dat de
urmtoarele nsuiri:
sub form de boabe, ovzul este un furaj concentrat foarte
important n hrana animalelor, mai ales n alimentaia cabalinelor,
a tineretului i a celor de reproducie;

 boabele de ovz au un coninut relativ ridicat n proteine

(10-17%), n extractive neazotate (54-62%), n grsimi (4,3-6,9%),
iar valoarea nutritiv a unui kg de ovz este de 1 UN;
pentru producia de mas verde sau fn se cultiv n
amestec cu mazrea sau mzrichea de primvar, formnd
borceagurile de primvar;
paiele i pleava de ovz au valoare furajer mai mare dect
a celor de gru i secar (100 kg de paie are 38 UN);
n hrana oamenilor, ovzul se utilizeaz sub form de
griuri, fulgi de ovz, fin, mai ales n alimentaia copiilor i a
celor cu regim dietetic;
n regiunile colinare ovzul se folosete ca plant
protectoare pentru trifoiul rou.
nsuiri morfologice i fiziologice
Dintre cerealele pioase (gru, orz, secar), ovzul are cel
mai dezvoltat sistem radicular i o mare capacitate de valorificare
a elementelor nutritive din compuii grei solubili ai solului.
Aparatul vegetativ este format din tulpini cu nlime de 80120 cm, formate din 5-8 internoduri, cu ligula bine dezvoltat i
fr urechiue.
Inflorescena este de tip panicul, cu 3-9 etaje de ramificaii.
Spiculeele sunt formate din 2-3 flori, acoperite cu glume mari,
din care a treia, de regul, este steril.
Fructul este o cariops, care, la maturitate, rmne mbrcat
n palee, fr a fi concrescut cu bobul ca n cazul orzului.
Sistematic i soiuri
Ovzul aparine genului Avena, care cuprinde mai multe
specii (Avena strigosa Schrech ovzul nisipurilor, Avena barbata
Pott. ovzul slbatic brbos, A. Ludiviciana Gill. et. Magne.,
Avena byzantina Thell., Avena fatua L. odosul) din care
importan agronomic are Avena sativa L., rspndit pe toate
continentele.
Soiurile de ovz cultivate n ara noastr sunt: Cary, Mure,
Somean.

Ovzul Avena stiva L.

Cerinele fa de factorii de vegetaie.
Temperatura minim de germinaie a boabelor este de 2-3 0C,
ovzul avnd cerine moderate fa de cldur, dar mult mai
ridicate dect la orz. Ovzul de toamn nu rezist la temperaturi
mai mici de 10 0C n timpul iernii, ceea ce determin o arie
restrns de cultur a acestor forme.
Cerinele fa de umiditate sunt ridicate, coeficientul de
transpiraie fiind de cca 500. aceasta face ca n verile secetoase,
ovzul s sufere mai mult dect alte specii de cereale pioase.
Fa de sol ovzul are cerine reduse, aceasta datorit
sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se
obin pe solurile lutoase i luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum
sunt cernoziomurile sau brun-rocate de pdure. De asemenea,
ovzul realizeaz producii bune i pe solurile argilo-iluviale acide.
Zonele de cultivare
Zonele cele mai favorabile pentru cultura ovzului sunt:
Podiul Transilvaniei, Cmpia de Vest, Podiul Getic i depresiunea
Jijiei.
Tehnologia de cultivare
Rotaia
Ovzul valorific foarte bine substanele nutritive rmase n sol
de la plantele premergtoare fertilizate puternic cu ngrminte

organice i chimice. De aceea cele mai bune premergtoare sunt:

porumbul, floarea soarelui, leguminoasele pentru boabe.
Ne se cultiv pe terenurile tratate cuerbicide triazinice, dup
el nsui i dup sfecla de zahr sau furajer, din cauza unor
duntori comuni (nematozi).
Lucrrile solului
Artura se efectueaz spre sfritul toamnei cu pluguri n
agregat cu grapele stelate, la adncimea de 22-25 cm.
naintea semnatului, primvara, patul germinativ se
pregtete cu grapa cu coli reglabili, iar n perioadele de secet
cu combinatorul.
Fertilizarea
Pentru realizarea a 1000 kg boabe, ovzul consum cca. 30
kg N, 7 kg P, 30 kg K, 6 kg Ca, mai mult dect la gru.
Dozele de ngrminte chimice recomandate: N 90-120 P60, iar
pe solurile podzolice i K50-60.
Gunoiul de grajd se aplic numai la plante premergtoare.
Smna i semnatul
Valoarea calitativ a seminelor: germinaia minim 90%, iar
puritatea minim 97%.
Tratamente la smn pentru a preveni atacul de tciune
zburtor i tciune mbrcat, cu: Vitavax 200FF (300 ml/100 kg
smn), Criptodin (200 g/100 kg) sau cu Formalin 40 CS (350
ml/100 l ap/1 ton smn).
Epoca de semnat: primvara foarte timpuriu, n prima
urgen, cnd temperatura solului este de 2-3 0C.
Distana de semnat este de 12,5 cm ntre rnduri, iar
adncimea de semnat de 3-4 cm.
Norma de semnat: 140-160 kg/ha.
Densitatea: 400-450 boabe germinabile/m2.
Lucrri de ntreinere
n primverile secetoase se recomand tvlugirea terenului,
imediat dup semnat.
Combaterea integrat a buruienilor se realizeaz prin
respectarea tuturor lucrrilor agrotehnice (rotaie, fertilizare.
Lucrrile solului) i prin aplicarea unor erbicide:
- n cazul buruienilor rezistente la 2,4 D (Setaria sp., Fumaria
sp., Papaver sp., Matricaria sp.) se poate aplic unul din produsele:
Icedin forte (2 l/ha), Logran D (1,5 l/ha), Oltisan extra (1 l/ha), n
intervalul ncheierea nfritului apariia primului nod, cnd
temperatura minim a aerului este de 8-10 0C;

- n cazul unor buruieni senibile la 2,4 D, se vor putea folosi

erbicidele: SDMA (1,5-2 l/ha), Dicotex (2-3 l/ha), aplicat cnd ovzul
este nfrit, iar temperatura aerului este de cel puin 15 0C;
- combaterea gndacului ovzului (Lema melanopa L.) se
trateaz, parial sau pe ntreaga sol, cu unul din insecticidele:
Sinoratox 35 (2-3 l/ha), Onefon 80 (1 kg/ha), Carbetox (3 l/ha), sau
prfuiri cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan, n doz de 20-25 kg/ha.
Recoltarea
Recoltarea pentru boabe se face la nceputul maturrii
depline, deoarece ovzul se scutur puternic, nregistrndu-se
pierderi mari de recolt. Se recomand, pentru evitarea
pierderilor, recoltarea cu combina n orele de diminea, cnd
plantele sunt cu rou.
Cultura de ovz destinat producerii de mas verde se
recolteaz cu cositoarele sau vindroverele n faza de burduf, pn
la apariia paniculului, iar pentru fn, la nceputul nfloririi.
Producii poteniale
Produciile de ovz variaz mult, n funcie de condiiile de
cultivare, ntre 1500-2500 kg/ha boabe. Raportul boabe : paie
este de 1:2.

Ovzul
Ovzul (Avena sativa) este o plant erbacee cerealier cu tulpina
de tip pai i inflorescena n form de spic, cultivat pentru
grunele ei, folosite ca nutre i n alimentaie, datorit sursei
bune de carbohidrai cu absorbie lent. Ovzul difer prin
inflorescena lui de celelalte cereale neavnd un spic propriuzis,
este o plant anual, cultivat ca plant furajer.
Ovzul se folosete n alimentaia omului sub form de gris, fin,
sau fulgi de ovs. In hrana animalelor se foloseste sub form de
boabe, fin, fn de calitate, paie valoroase nutritiv. In amestec cu
mazrea sau mzrichea constituie boreagul de primavara

Ovzul face parte din gramineele adevrate.

Fructul ovzului esteo cariops acoperit cu membrane
este de culoare alb sau galben,poate fi aristatsau nearistat. Forma
bobului poate fi oval-alungit saufusiform ipe lungimea saare
nule. Bobul este acoperit cu puf, iar inflorescena are formde
panicul
Ovzul
are fructul mbrcat n palee: paleea inferioar acoper cam
dinfruct, iar cea superioar restul. Plevele sunt diferit colorate
(albicios-glbui-brun-cenuiu-negricios) i nu sunt
concrescute cu bobul dect la parteainferioar El este
acoperit pe toat suprafaa de periori fini i scuri.
nveliul florar(pleve) este format din epiderm, hypoderm,
parenchimulspongios,epidermaintern.Endospermul conine gra
nule de amidon simple,coluroase 2-12
m,multiple, rotunjite sau eliptice 15-20m, care conin granule
mici de 5-7m. . Se deosebesc 5 tipuri de boabe a caror forma
ramine neschimbata,indiferenta de conditiile de vegetatie.Bobul
decojit este de 5-11mm lungime,fusiform,cu sant pe partea
inferioara.

Structura
anatomic a bobului de ovz
Partea exterioar a bobului este acoperit cupalee florale,sub care
segsete membrana fructului
de culoare alb sau galben icareconine:celuloz,pentozani,
substane minerale.
Ponderea membranelor constituie 2040% din masa bobului. Cu ct
ponderea membranelor este mai mare, cu att valoarea bobului
este mai sczut.Sub membrana fructului se gsete membrana
incolor a seminei, iar submembrana
acesteiase gsetestratul aleuronic,care constituie 68% din
masabobului. Stratul aleuronic este bogat n celuloz, grsimi,
proteine, zaharuri icenu.
n partea de jos a bobului se afl embrionul
mcat, care constituie 3% dinmasa bobului.Embrionul este bogat
n grsimi, proteine, zahr i cenu.
Endospermulconstituie partea central a bobului i este de culoare
alb, cuoconsisten
finoas, format dingranule mrunte deamidon,proteine,
celuloz,zaharuriiocantitate nensemnat de grsim.Ponderea
endospermului constituie5055% din masa bobului.
n general,compoziia chimic a ovzului este:
amidon45,5%(granulefoarte mrunte)
zaharuri2,5%
celuloz 12,0%
proteine15,0%
grsimi6,0%
cenu 4,0%
vitamineB1, B2, PP
substane mineraleCa, Fe, P, Mg, K.
Din compoziiaglucidelor fac parte polizaharidele hidrosolubile, care
formeaz mucilagiu sau clei. Aceasta condiioneaz proprietile
specifice alecrupelor de ovz i ale produselor derivate.Conform
actelor normative (standardului respectiv),

ovzul se mparte n trei tipuri:

Ibob alb, selecionat;
IIbob galben, selecionat;
IIIbob obinuit.

Ovazul

Ovazul este una dinte cele mai vechi cereale cultivate de catre
om. Ea este raspandita in zonele cu climat mai racoros si mai
umed din Europa si Asia. Iata cateva dintre cele mai importante
utilizari si proprietati ale acestei plante:
ovazul este foarte des folosit pentru hrana animalelor si in
special la cai
boabele de ovaz sunt formate dintr-o cantitate foarte mare de
proteine si de grasimi

 in realizarea fanului, ovazul se combina cu mazarea

oamenii consuma ovazul in grisuri, fulgi; in special copii si cei
care tin dieta mananca mai mult acesta cereala
in unele zone ovazul se utilizeaza ca protector pentru trifoiul
rosu

Trasaturi
Ovazul este cea mai bogata cereala din punctul de vedere al
elementelor nutritive. Planta este fomata din tulpina care poate
atinge peste un metru inaltime. Aceasta este constituita din pana
la opt internoduri, foarte bine dezvoltate. Florile sunt ramificate,
iar spicul are pana la trei-patru flori.
Tipuri de ovaz
Exista mai multe soiuri de ovaz, dintre care cele mai cele mai
cunoscute sunt ovazul nisipurilor, ovazul salbatic si altele.
La noi in tara aceasta cereala se cultiva in zonele de deal, cum ar
fi Podisul Transilvaniei sau Podisul Getic.
Ca sa germineze, boabele de ovaz au nevoie de temepraturi mai
mari de patru-cinci grade. Iarna, cereala nu face fata la
temperaturi mult sub 0 grade, asa ca productiile de toamna nu
garanteaza si o recolta prea bogata.
Daca vremea este secetoasa, pe timpul verii, ovazul nu va rezista,
asa cum porumbul, graul sau orzul o fac, lucru ce o distinge de
cele mentionate mai sus.
Tipurile de sol pe care planta se dezvolta cel mai bine sunt cele
nisipoase si lutoase, precum solurile brune de padure si
cernoziomurile. In afara de acestea, cereala se dezvolta bine si pe
solurile mai acide.
Cum se cultiva

Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura de ovaz sunt

porumbul si floarea soarelui. Cereala trebuie cultivata in locurile
unde s-au aflat cele mai de sus, intrucat ea poate sustrage cu
usurinta substantele nutritive din sol, lasate de acestea. In plus,
este recomandat sa fertilizati foarte mult porumbul sau floarea
soarelui ca plante premergatoare culturii de ovaz.
Printre singurele plante in urma carora nu este recomandat sa
puneti ovaz se numara sfecla de zahar sau cea furajera.
Aveti nevoie sa faceti aratura la sfarsitul toamnei, folosindu-va de
pluguri. Adancimea optima este de aproximativ un sfert de metru.
In timpul primaverii, inainte de a semana, germinarea trebuie
realizata cu grapa sau, dace va confruntati cu secete de durata,
folosind combinatorul.
In ceea ce priveste ingrasamintele necesare ovazului, gunoiul de
grajd poate fi utilizat doar la plantele premergatoare. Cele mai
bune substante indicate sunt cele pe baza de potasiu.
Semintele de ovaz sunt foarte nutritive, ele avand o germinatie
minima de aproximativ 90% si o puritate de peste 95%.
Daca vreti sa scapati de daunatorii ovazului, dintre care cel mai
periculos este taciunele zburator, atunci veti avea nevoie sa
folositi tratamente cu Vitavax, Criptodin sau Formalina.

Dupa cum am spus si mai sus, cea mai buna perioada pentru
semanare este la inceputul primaverii, atunci cand temperatura
de la sol nu este mai mare de cinci grade. Distanta optima de
semanat este la aproximativ 13-14 centimetri intre randuri, iar

adancimea este de cinci centimetri. Se pot semana pana la 170180 kilograme de grau la un hectar.
Daca aveti parte de primaveri cu temperaturi mai ridicate decat
de obicei, atunci este bine sa tavalugi terenul, la scurt timp dupa
ce ati realizat culturile.
Buruienile vor fi distruse cu ajutorul ierbicidelor, insa nu ar trebui
sa aveti probleme din acest punct de vedere daca ati fertilizat
cum trebuie solul si ati realizat toate lucrarile necesare acestuia.
Dintre ierbicidele recomandate se numara Icedin, Logran su
Oltisan, care pot distruge Setaria, Papaver si Fumaria. Gandacul
de ovaz poate fi inlaturat daca se aplica solutiile Sinoratox,
Onefon sau Lindatox.

Ovazul este bine sa fie recoltat la maturarea completa, intrucat

riscati sa aveti pierderi importante daca o faceti mai devreme.
Combina este cel mai bun instrument pentru recoltare, iar
dimineata este el mai bun moment al zilei, atunci cand roua este
inca prezenta pe cereale.

BOLILE OVAZULUI.
Graminevorus avenae (impapusarea ovazului)

Boala se caracterizeaza printr-o infatisare neobisnuit de bogata cu

formarea de lastari noi in decursul intregii perioade de
vegetatie. Simptomele primare constau in aparitia pe suprafata
frunzelor a unor dungi de culoare verde deschis sau galbuie,
paralele cu nervurile. Plantele infectate in faza tanara raman mici
(10-15 cm), nu formeaza spice sau spiculetele formate sunt
sterile. Foarte caracteristice sunt transformarile florale, care
constau in proliferarea ovarului, al carui stil modificat iese mult
din spiculet. In celulele epidermice din dreptul zonelor clorotice se
observa incluzii de forma inelara, care uneori se desfac in
pseudocristale aciculare. La plantele foarte pitice se observa o
necrozare a floemului.
Ustilago avenae (taciunele zburator al ovazului)

La inspicare raman intregi numai ramurile paniculului.

Taciunele zburator al ovazului - Ustilago avenae
Taciunele zburator reprezinta una dintre cele mai comune
boli din lanurile de ovaz, raspndit n toate zonele de cultura ale
acestei plante.n unii ani pagubele cauzate de aceasta boala ,pot
ajunge la 10-15 % din productie.
In afara de ovaz mai sunt atacate si alte specii de Avena :
Avena fatua, A. sterilis, A.orientalis.
Simptome. Plantele bolnave aflate n cmp pot fi depistate
nca nainte de aparitia paniculului, dupa culoarea galben verzuie
a burdufului. (Fig. 30)
Principalul mod de manifestare l reprezinta nsa paniculele
taciunate, care se degaja din teaca frunzei superioare ceva mai
trziu dect cele sanatoase.
Paniculele bolnave sunt erecte, cu ramificatii mai putin
rasfirate n comparatie cu cele de la plantele sanatoase,cu

organele florate (ovarele, staminele, paniculele si glumele) total

distruse si nlocuite cu o masa pulverulenta brun-negricioasa,
formata din clamidosporii ciupercii.
Distrugerea florilor se face de la interior spre exterior mai
nti fiind atacate ovarele, apoi staminele, paleele si la urma
glumele.
Paniculele pot fi total sau partial atacate. Din cele total
atacate, dupa mprastierea sporilor ciupercii nu ramne dect
axul cu ramificatiile sale. Cnd sunt infectate doar spiculetele
inferioare, boala poate trece neobservata deoarece acestea nu
apar din teaca ultimei frunze.
Glumelepot fi partial sau total distruse, iar n acest al doilea
caz partea lor superioara persista si constituie deasupra masei
brun negricioase de clamidospori un nvelis fragil, care nsa
dispare la mprastierea acestora. Distrugerea glumelor este
aspectul prin care acest taciune se distinge de cel mbracat al
ovazului, care nu ataca nvelisurile externe ale bobului.
n functie de aspectul paniculelor taciunate si de textura
masei sporifere se disting doua forme ale bolii:
- taciune moale - mai frecvent pe vreme secetoasa si
calduroasa; se caracterizeaza printr-o masa pulverulenta de
clamidospori si prin taciunarea totala a paniculului. Acesta este
aspectul tipic de Ustilago avenae si ritmul de dezvolare al
ciupercii este rapid
- taciune tare - mai frecvent pe vreme racoroasa si umeda ;
se observa fie la paniculele partial atacate (la spiculetele
inferioare) fie la cele total atacate. In acest caz masa sporifera
este dura, aglutinata si devine friabila mai trziu sau chiar
persista n aceasta stare pna dupa recoltat. Ritmul de
dezvoltare al ciupercii este ncetinit.La aceasta forma de boala,
glumele nu sunt distruse n ntregime si n acest caz taciunele
zburator se deosebeste mai greu dect cel mbracat.De aceea
este necesar examenul microscopic al clamidosporilor.
O forma de atac rara si fara importanta practica este pe
frunze, pe care se formeaza striuri negre, pulverulente, paralele
cu nervurile.
Agentul patogen. Boala este produsa de Ustilago avenae
(Pers.) Rostr., din familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales,
clasa Basidiomycetes.
Ciuperca prezinta clamidospori unicelulari,sferici sau
elipsoidali, de 5-9 diametru, cu membrana bruna, ornata cu
verucozitati mici, ascutite la vrf.
Ciclul evolutiv. In faza de nflorire a ovazului, clamidosporii
de pe paniculele taciunate sunt luati de vnt si dusi pe cele

sanatoase, pe care le infecteaza. Ei ajung pe stigmate, antere

sau ntre glume si palei sau ntre palei si bob unde germineaza.
Prin germinare formeaza o epibasidie cilindrica, tetracelulara pe
care se diferentiaza lateral si terminal, basidiospori. Prin
copularea a doi basidiospori sau uneori chiar a celulelor
promiceliului, rezulta filamente secundare, dicariotice, care
infecteaza paleile pe fata inferioara, sau pericarpul boabelor.
Ciuperca poate ierna sub forma de miceliu sau sub forma de
spori negerminati.
Boabele infectate ce contin miceliul ciupercii nu se
deosebesc de cele sanatoase, nici ca forma, marime sau
greutate.
Miceliul ramne n stare de repaus pna la nsamntarea
ovazului, iar n timpul germinarii semintelor trece din stare
latenta n stare activa si infecteaza prin coleoptil plantuta de cel
mult 2 cm lungime. Miceliul creste si se dezvolta odata cu planta
de ovaz ajungnd n panicul, n ramificatii si sporuleaza, n locul
boabelor formndu-se masa de clamidospori.
Se cunosc si cazuri de infectie latenta cnd miceliul nu
ajunge pna n panicul, atunci plantele sunt slabite, iar pe soluri
sarace se pot chiar usca.
Ca si la ceilalti taciuni zburatori, ciclul biologic se petrece n
doi ani, dar spre deosebire de acestia, la Ustilago avenae infectia
este germinala si nu florala.
Factorii externi, n special umiditatea si temperatura solului,
influenteaza infectia. La o umiditate a solului de 30% se produc
infectii puternice, dar cu ct creste umiditatea, atacul de U.
aveane este mai redus.
Temperatura optima pentru germinarea clamidosporilor este
cuprinsa ntre 15-28C. Semanatul prea adnc favorizeaza
aparitia si evolutia bolii.
Ciuperca are numeroase rase fiziologice, la noi n tara fiind
separate 4 grupe de rase.
Combatere. Principalul mijloc pentru prevenirea bolii este
dezinfectarea semintelor prin metode chimice, foarte eficace
fiind tratarea acestora cu formalina,ce se efectueaza prin
urmatoarele metode :
- tratare umeda : se prepara o solutie de formalina cu
concentratia de 350 ml formalina 40% la 100 l apa n care
semintele se tin 7-10 minute, dupa care se scot si se ntind n
strat subtire la umbra pentru uscare;
- tratare umeda urmata de sudatie: se nmoaie semintele 3
minute n solutia de mai sus si apoi se tin n gramezi acoperite
de prelate timp de 2 ore pentru sudatie;

- tratare semiumeda:se trateaza o cantitate mare de seminte

prin stropire cu o solutie de formalina de 40% la 80 l de
apa.Pentru 100 kg de seminte sunt necesari 4-5 l de solutie.
Dupa stropire semintele se lasa n gramezi acoperite, apoi se
usuca la umbra. Se recomanda si tratarea prin prafuire a
semintelor cu preparate organomercurice: de ex. Criptodin
(150g/100kg samnta).
Folosirea fungicidelor sistemice : Benomil 50% (200g/100kg
samnta) sau Vitavax 75% (150g/100 kg samnta) este de
asemenea recomandata.
Pseudomonas coronafaciens(arsura bacteriana ovazului)

Pe frunze apar pete hidrozate (cu aspect apos) care apoi se

usuca si se inrosesc. Pe frunzele mature petele sunt ovale bine
delimitate, sau difuze, dispuse mai ales pe marginea
limbului. Petele sunt galbene-verzui. Arsura aureolata a
ovazului - Pseudomonas syringae p.v. coronafaciens
Aceasta bacterioza a fost semnalata pentru prima data n
SUA n anul 1918, iar n prezent este raspndita n America de
Nord, America de Sud si Europa. La noi n tara a fost semnalata
n 1939 de catre V. G 15515y2410p himpu.
Simptome. Boala apare pe frunze, pe glume si pe boabe.
Pe frunzele plantelor tinere se observa pete translucide care
mai trziu se nrosesc, iar tesuturile afectate se usuca.
La plantele mai mature, pe frunze se observa pete ovale,
lungi de 2-26 mm si late de 105 mm, de culoare galben verzuie
sau brun-roscata. Aceste pete sunt localizate pe marginea
limbului foliar si pot avea marginea conturata sau difuza. Cu
timpul culoarea petelor se schimba, devenind bruna la mijloc si
mai deschisa la periferia lor. Petele pot prezenta zone
concentrice delimitate printr-o dunga fina, de culoare brunroscata.
Daca petele conflueaza, tesuturile se necrozeaza si evolutia
bolii se ncheie prin uscarea frunzelor, simptom care este vizibil
de la distanta n lanurile de ovaz puternic atacate.

Pe tecile frunzelor si pe glume, se observa aparitia unor pete

alungite, mai deschise la culoare.
Simptomatologia bolii este influentata de lumina ; la plantele
aflate n lumina puternica cloroza a fost mult mai intensa, iar n
cmp, intensitatea redusa a luminii modifica aparitia normala a
simptomelor.
Agentul patogen. Boala este produsa de Pseudomonas
syringae p.v. coronafaciens (Elliot) Stevens din familia
Pseudomonadaceae,
ordinul
Pseudomonadales,
clasa
Shizomycetes.
Bacteria are forma de bastonas cu 1-2 cili polari, este Gram negativa, nu reduce nitratii, lichefiaza gelatina dupa 2
saptamni, hidrolizeaza greu sau de loc amidonul. Pe mediu cu
agar formeaza colonii mici, rotunde, albicioase cu nuanta
albastruie - fluorescenta. Bacteria se dezvolta bine ntre 1-22C
temperatura letala fiind 48C.Temperatura optima pentru infectie
este 28C iar incubatia dureaza 2-3 zile.
In timpul perioadei de vegetatie, bacteria se transmite prin
vnt si picaturi de ploaie. De la un an la altul, bacteria se
transmite prin samnta infectata si prin intermediul resturilor
vegetale n care bacteria poate supravietui pna la 2 ani.
Combatere. Pentru prevenirea si combaterea bolii se
recomanda urmatoarele masuri : dezinfectarea semintelor cu
Protilin Al, Orius ST 2 WS, Raxil 2 WS, masura care se ia si
mpotriva taciunilor orzului sau tratamentul preventiv al
semintelor cu produse organo-mercurice - Criptodin 150g/100 kg
de samnta.
Lucrarile culturale favorizeaza descompunerea resturilor de
plante, ceea ce contribuie la limitarea atacului cu Pseudomonas
syringae p.v coronafaciens.
Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente.

Alte boli ale ovazului:

Ustilago kolleri (taciunele imbracat al ovazului)

Paniculele taciunate ies mai tarziu decat cele sanatoase.

Puccinia coronata var. avenae (rugina coronata)

Apare in lunile mai si iunie pe frunze. G.A. poate atinge 50-60%

Puccinia graminis f. sp. avenae (rugina neagra)

La maturitatea in verde atacul este maxim.

Septoria avenae (septorioza ovazului)

Pe frunze apar pete mici circulare sau ovale de culoare albicioasa

in centru si cu margine bruna. Pe suprafata petelor apar picnidiile,
sub forma unor punctisoare negre.
Pyrenophora avenae (patarea frunzelor de ovaz)

Pe frunze apar pete alungite pana la lineare, cu marginea

neregulata, de culoare ruginie deschisa.

DAUNATORII OVAZULUI
Lema melanopa(gandacul ovazului)

Ovazul este preferinta lui de baza. Adultii (gandacii) rod frunza

complet, lasand ferestruici intre nervuri. Larvele consuma doar
epiderma superioara si parenchimul, dar nu si epiderma
inferioara; aspectul frunzelor este pergamentos. Adultul are
corpul de 4-4,8 mm lungime, de culoare albastra, cu reflexe
metalice verzui. Capul, antenele si tarsele de culoare neagra;
pronotul, femurele si tibiile, de culoare roscata.Elitrele albastre,
avand striuri, intre ele cu puncte dispuse in randuri longitudinale.
Larva, oligopoda, are 5-7 mm lungime. Capul mare, mandibulele
dintate. Capul si pronotul de culoare bruna. Picioarele formate din
3 articule, scurte.Corp de culoare galbena-murdara. Orificiul anal
situat pe ultimul segment dorsal; excrementele in amestec cu
substanta mucilaginoasa, sunt impinse pe partea dorsala a
corpului, formand un strat protector (sac sterocoral). Prezinta o
generatie pe an. Ierneaza ca insecta adulta sub ierburi, gunoaie,
in frunzarul padurilor. Apar in primavara, cand temperatura medie
zilnica este de 9-10 C, in aprilie. La aparitie insectele se hranesc

perforand frunzele sub forma de dungi longitudinale. Depunerea

oualor are loc la inceputul lunii mai. Acestea sunt depuse pe
partea superioara, paralel cu nervura mediana a frunzei. Dupa
cca. 2 saptamani apar larvele, care se hranesc pe seama limbului
foliar. Dupa 3 naparliri, in timp de 2-4 saptamani, larvele ajung la
completa dezvoltare, nu mai consuma, sacul sterocoral dispare si
coboara in sol pentru impupare la 4-5 cm adancime, iar dupa 1012 zile apar noii adulti. Acestia se hranesc cu graminee spontane
sau samulastra, iar spre sfarsit de august, inceput de septembrie
se retrag pentru hibernare.
Combaterea
Tratamentele se fac la avertizare impotriva insectelor adulte,
inainte de depunerea oualor.Larvele se combat cand au eclozat in
majoritate, in primele stadii de dezvoltare. Insecticide
recomandate: Calypso 480 SC, Decis 2,5 EC.

Frankliniella intonsa(tripsul)

Larvele ataca indeosebi boabele in formare pana la faza de

coacere in ceara.Determina sterilitate partiala si totala
paniculului. Tripsii afecteaza planta intepand si sugand continutul
celulelor plantei de pe suprafata frunzei. Lasa in urma pete albargintii, cu excrescente de o culoare verde inchis si reduc
capacitatea de dezvoltarea a plantei. In cazurile de infestari
acute,frunzelepotsecatuicomplet.
Cel mai important virus transmis de tripsi este virusul tomatei
(TSWV). Frankliniella occidentalis este cauza majora a cestui virus

care produce o multime de pagube in tarile mediteraneene.

Unii hibrizi prezinta rezistenta la acest virus. Tripsii trec prin sase
stadii de dezvoltare si anume, stadiul de ou, doua stadii de larva,
stadiul de prepupa si pupa si stadiul final de adult. Tripsii adulti se
gasesc in flori si pe frunze unde isi depun ouale. Pe frunzele de
ardei locurile de depunere a oualor sunt usor de recunoscut,
acestea aparand ca niste distorsionari. In culturile de castraveti si
in alte culturi, aceste deformari nu sunt vizibile. Larvele se
hranesc cu partile plantei ce se gasesc deasupra solului si sunt
extrem de mobile. Iesirea din pupa are loc la sol, cu exceptia
Echinothrips americanus. Aceasta specie iese din pupa pe partea
inferioara a frunzei.

Metodele de combatere
Tratamentele se fac la avertizare impotriva insectelor adulte,
inainte de depunerea oualor.Larvele se combat cand au eclozat in
majoritate, in primele stadii de dezvoltare.

Macrosiphum avenae(paduchele ovazului)

Albirea si sterilitatea paniculelorare loc atit la plantele in cursul

vegetatiei cit si la cele adulte deja.Dauneaza adultii si larvele...
Daunatorul, cunoscut sub denumirea generica de afide, este
ntlnit pe mai multe specii de legume solanacee, cu precadere
pe tomate si vinete. Dezvolta 8-12 generatii pe an si produce
pagube n stadiile de larva si adult prin nteparea frunzelor
apicale pe partea inferioara, ulterior aparnd fenomenul de
gofrare accentuata si chiar distrugerea mugurilor de crestere. La

atacuri intense pe plantele tinere, acestea se ofilesc si mor.

Daunatorul este cu att mai pagubitor cu ct reprezinta si un
important vector de viroze.

Combaterea:
Se vor aplica tratamente chimice n perioada de vegetaie contra
duntorilor cu unul dintre urmtoarele produse: Actara 35 WG
(0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha);
Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,060,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35(0,1-0,3%);
Victenon (0,4-1l/ha). Pentru combaterea roztoarelor din cmp se
poate utiliza produsul Baraki. Combaterea se efectueaza prin
tratamente chimice la aparitia primilor indivizi. Produsele
recomandate sunt Decis 2,5 EC 0,04% sau
Confidor Energy 0,06%.Ovazul de export este recoltat cu ajutorul
cositoarelor sau cu ajutorul vindroverelor. Pentru fan, recoltarea
se face la inceputul infloririi.

Concluzie
In concluzie, ovazul este una dintre cele mai utilizate cereale atat
la noi, cat si in multe parti ale Europei. Ea este foarte bogata in
elemente nutritive si poate fi folosita atat in alimentatia
animalelor, cat si in cea a oamenilor. Intrucat nu rezista la secete
accentuate sau la temepraturi mai mici de -10 grade Celsius,
planta nu este cultivata in proportii foarte mari decat in zonele
mai deluroase si mai putin in cele de campie. Cu totii ne-am
obisnuit ca ovazul este o cereala recomandata de specialisti
persoanelor ce adopta un stil de viata sanatos. Vezi in continuare
de ce este bine sa optezi pentru ovaz.
Aceasta planta este recomandata de multe ori pentru anxietate si
insomnie, arata Digherbs. In plus, ovazul este benefic pentru
persoanele cu un nivel ridicat al colesterolului, dar si al
trigliceridelor.

De asemenea, este de ajutor celor care au diabet zaharat si

utilizat in cazul celor care fac tratament pentru dependenta de
opiu.
Pe plan extern, ovazul poate fi folosit drept tratament pentru
unele afectiuni ale pielii, printre care eczemele, varicela sau
muscaturile de insecte.
Sase beneficii ale consumului fulgilor de ovaz
Cand este combinat cu gura lupului este eficient impotriva
depresiei. Din amestecul ovazului cu urzica, frunze de zmeura si
lucerna rezulta un ceai nutritiv recomandat femeilor insarcinate.
Esti stresat? Poti scapa de stres foarte simplu. Pentru o baie
relaxanta, fierbe jumatate de kilogram de ovaz in doi litri de apa
si toarna lichidul in cada. Specialistii spun ca nu exista
contraindicatii in privinta consumului de ovaz, doar in cazul celor
ce sufera de boala celiaca.Deci ovazul este unul din cele mai
principale culturi fara de care viata noastra ar fi mult mai grea...

Bibliografie:

Daunatorii plantelor agricole din Republica Moldova(I.Lazar)

Bolile plantelor agricole din Republica Moldova(M.Busuioc)
www.wikipedia.org
www.referate.ro
www.euroferma.md

www.tratamente.ro
www.goodfood.ro
www.ziare.com
www.eva.ro