UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU

FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

ANUL DE STUDIU: III

Utilizarea produselor bio

n
alimentaie

STUDENT:
COORDONATORI:

Dr.ing. PLATON
NICOLETA

Prep.drd.ing.
MUNTIANU GABRIELA

1
CUPRINS
Introducere

1. Produse bio. Alimente organice.......................................................................1

1.2 Ce nseamn termenul de organic sau bio de pe etichete?..........................4

1.3 Ce sunt produsele bio? Care sunt alimentele organice?..............................5

1.3.1 Lista produselor organice............................................................................6

1.4 De ce bio?.........................................................................................................6

1.4.1 Zece motive pentru care merita sa mananci produse bio ........................6

1.5 Avantajele agriculturii ecologice....................................................................8

1.6 Cum se fabric alimentele organice?.............................................................8

1.7 Ce conin produsele organice?........................................................................ 9

1.8 Ce nu conin produsele organice?...................................................................9

2. Alimentele organice i sntatea.......................................................................10

2.1 Alimentele organice conin mai multe substane nutritive dect celelalte alimente
standard?................................................................................................................10

2.2 Ce substane nocive evitm atunci cnd mncm alimente bio?.................11

2.3 Alimente organice/ecologice............................................................................11

2.3.1 Laptele............................................................................................................12

2.3.2 Vinul................................................................................................................12

2.3.3 Carnea i produsele din carne......................................................................13

Bibliografie..........................................................................................................14

2
 Introducere

1. Produse bio. Alimente organice

In limba greaca, "bios" inseamna viata. In lumea de consum, bio este marca produselor
naturale, nemodificate genetic, fara ingrasaminte chimice, aditivi sau conservanti de sinteza.

Produsele bio se mai numesc organice si sunt obtinute conform unor standarde stricte,
unanim acceptate in toata lumea. Cele vegetale provin din culturi nepoluate, fara pesticide sau
ingrasaminte chimice, din plante nemodificate genetic. Animalelor nu li se administreaza
hormoni de crestere sau antibiotice, iar la prepararea produsului final nu se folosesc radiatii
ionizante, conservanti sau alti aditivi alimentari. Agricultura si zootehnia realizate exclusiv pe
cale naturala in urma cu cateva sute de ani par astazi un vis irealizabil. Civilizatia secolului XXI
a adus modificari cantitative si calitative importante in modul nostru de viata si mai ales de
hranire.

Produsele bio nu sunt doar la mod n societatea de astzi ci o necesitate. Alimentele

organice i agricultura bio ecologic ne menin sntoi i ne protejeaz de aciunea duntoare a
ingredientelor chimice.

Dupa entuziasmul starnit de obtinerea primelor rase de animale modificate genetic, care
dadeau mai mult lapte sau carne, si a vegetalelor aratoase, dar fara gust, lumea si-a dat seama
calegumele din gradina bunicilor, ciupercile de padure si laptele vacilor care pasc pe pasuni sunt,
de fapt, cele bune. Bune la gust, bogate in substante nutritive si lipsite de toxicitate.

Bio nu inseamna si dietetic! Zaharul din sfecla cultivata biologic este la fel de daunator
sanatatii ca orice alt zahar rafinat, la fel si untul in exces sau slanina, oricat de sanatos ar fi
crescut animalul din care provin acestea.

Vandute initial in curtile micilor producatori sau in piete locale, produsele bio se gasesc astazi si
in supermarket. In SUA, vanzarile de alimente organice au crescut cu 17-20% pe an, fata de cele
2-3 procente inregistrate anual la cresterea consumului de alimente conventionale. Revolutia
ecologica se extinde si in Europa, cantitatea produselor obtinute fara pesticide dublandu-se in
ultimul deceniu. In Italia, statul a hotarat ca pranzurile vandute copiilor in scoli sa fie compuse
din produse exclusiv organice.

3
 In Marea Britanie (lider in agricultura ecologica) recent au fost alocate culturilor bio
peste 680.000 de hectare, lucru care o situeaza inaintea Frantei, cu o suprafata de doua ori mai
mare. Austria si-a propus ca 10% din mancarea organica sa fie produsa intern.

In Germania toata mancarea destinata bebelusilor este exclusiv bio, iar Mnchenul
utilizeaza produse organice la peste 30% din productia de paine. Desi alimentele bio sunt cu 40%
mai scumpe decat celelalte, consumul lor e in crestere si in Romania. Cota lor de piata este
estimata la cca 2% in urmatorii 5 ani, Romania inregistrand cresteri mai rapide in acest sector
decat celelalte tari europene.

Produsele bio cultivate la noi sunt mai ales cerealele, plantele oleaginoase, fructele de
padure, legumele si fructele, iar din 2006, avem si paine, ulei de floarea-soarelui, suc de mere si
ceaiuri medicinale din culturi bio. In 2005, suprafata totala cultivata ecologic a crescut de 6 ori
fata de cea din 2005.

Mare parte din produsele bio romanesti se regasesc pe pietele externe. Nucile, ciupercile
si cerealele reprezinta peste 50% din exporturile ecologice. Fructele si legumele, laptele si
produsele lactate sunt la fel de bine cotate pe piata europeana bio, iar Italia, Germania, Elvetia si
Olanda sunt principalele lor destinatii. 75% din mierea de albine ecologica este rezervata
exportului. In importurile de produse ecologice (in cantitati foarte mici, de altfel) intra cafeaua si
ciocolata, zaharul brun din trestie (Brazilia), biscuitii si napolitanele din Olanda, Italia si
Germania sau painea ecologica din Polonia. Produsele de panificatie organice au fost si printre
primele cu mare cautare pe pietele externe.

1.2 Ce nseamn termenul de organic sau bio de pe etichete?

Termenul bio este folosit pentru a descrie produsele agricole i ingredientele care au fost
crescute ecologic ntr-o ferm n conformitate cu standardele Departamentelor de Agricultur si
Sntate. Aceste standarde implic urmtoarele reguli:

n agricultura bio se interzic interveniile sintetice (ngrminte i pesticide);

Culturile cultivate ecologic trebuie s fie produse pe un teren pe care nu pot fi aplicate
substane sintetice sau interzise (pesticide, erbicide, ngrminte) cu minim 3 ani nainte
de recoltare;
Terenul trebuie s aib definite limitele zonelor de protecie i de prevenire a culturilor
pentru a preveni contactul cu substanele interzise de pe terenurile adiacente.
Alimentele bio nu sunt modificate genetic
Produsele bio nu au primit hormoni de cretere
Alimentele bio nu sunt iradiate
Utilizarea nmolurilor de epurare este interzis pe terenurile dedicate culturilor agricole
bio ecologice

4
 n agricultura bio ecologic nu sunt folosite antibiotice
Ingredientele artificiale sunt excluse din tehnicile standard de obinere a produselor bio
ecologice
Animalele nu trebuie s primeasc antibiotice sau medicamente n absena unor boli iar
dac s-au mbolnvit nu se mai ncadreaz n categoria bio

1.3 Ce sunt produsele bio? Care sunt alimentele organice?

Produsul organic reprezint un produs natural certificat - trecut printr-un proces de

monitorizare, testare, ce garanteaz consumatorului lipsa utilizrii n traseul de obinere al
produsului a substanelor chimice precum pesticidele, fungicidele, organismele modificate
genetic, conservani, colorani chimici; nseamn utilizarea unor semine nembuntite
genetic, un sol fertilizat cu produse naturale, recoltare la perioada de maturitate, obinerea
produsului imediat dup recoltare prin metode ce conserv ci mai muli nutrieni.

Termenul de aliment bio sau organic implica creterea ntr-un pmnt prietenos. Prin
modul de cultivare i prin metodele de cretele a animalelor i de prelucrare a alimentelor ne este
protejat sntatea. Pentru strpirea buruienilor i a duntorilor sunt folosite practici ecologice
care pun pe primul loc sntatea noastr i a planetei noastre.

Este bine de tiut c termenul de organic poate fi aplicat pentru o varietate mare
de alimente. Acest termen poate fi folosit pentru produsele agricole, pentru carne, ou i produse
lactate. Termenul se aplic i pentru metodele utilizate pentru a procesa, gti sau ambala
alimentele cultivate ecologic. Agricultorii bio nu utilizeaz substane chimice (pesticide,
fungicide sau ngrminte) ntr-o manier duntoare mediului. Ei utilizeaz un amestec de
tehnologii vechi i noi i rezultatele cercetrilor tiinifice pentru echilibrarea ecosistemelor
terestre naturale.

Exemple de metode folosite n agricultura bio-ecologic:

- Rotaie a culturilor pe acelai teren de la an la an. Acest lucru mpiedic dezvoltarea

duntorilor i mbuntete fertilizarea solului.
- Plantarea de arbuti i flori special selectate pentru a atrage insecte benefice i pentru a
ndeprta duntori nedorii

Agricultura bio-ecologic implic un sol fertil, bogat n substane nutritive, care hrnete
foarte bine plantele. n agricultura bio nu sunt folosite produse chimice tocmai pentru a proteja
calitatea apei i a vieii slbatice.

5
 Agricultura ecologic ofer produse bio care ne menin sntoi i prin care suntem protejai
de aciunea duntoare a chimicalelor.

1.3.1 Lista produselor organice

Lapte, branz, iaurt, legume, fructe, leguminoase, oleaginoase, sosuti dressing-uri,

biscuiti, jeleuri, cereale, carne i produse din carne (inclusiv mezeluri), pete i conserve
din pete, alte tipuri de conserve, condimente pentru mncare.
Buturi organice
Lapte de soia, siropuri, sucuri, vin, bere.

1.4 De ce bio?

Trim ntr-o perioad n care alimentaia este dominat de produse artificializate n

urma procesrii intense, n care se pstreaz destul de puine caracteristici ale materiilor prime.
Ni se poate prea deplasat acum s renunm la zahrul alb, la margarin, la alimente cu
amelioratori de arom sau colorani sintetici.

Deghizat n tot felul de ambalaje frumos colorate, cu mirosuri agresiv-apetisante,

alimentaia convenional a ptruns n existena fiecruia dintre noi.

Roii i struguri n miez de iarn, cu gusturi sintetice asemntoare, boli din ce n ce mai
multe, doctori ce pun accentul din ce n ce mai mult pe o alimentaie snatoas muli dintre noi
am nceput s citim cu grij lista de ingrediente coninut de fiecare produs, dorindu-ne o
alimentaie sntoas, fr alimente modificate genetic, fr colorani, aditivi sau conservani.

1.4.1 Zece motive pentru care merita sa mananci produse bio

Produsele ecologice sunt cele care au crescut in medii fara pesticide, fara ingrasaminte
chimice si fara aditivi. Intrebarea care se pune, dincolo de moda si tendinte, este daca merita sa
cumperi produse eco si daca pretul lor este justificat. Conform Plurielles dar si principiilor
enuntate in cartea "A fi sau a nu fi bio", a lui Jacques-Pascal Cusin, specialist in nutritia

6
alternativa, sunt cel putin 10 motive pentru care merita sa consumam alimente bio:
1. Sunt crescute fara substante chimice. Ingrasamintele sunt tot naturale, rezultate din produse
care la randul lor au trait si s-au dezvoltat fara chimicale ori alte preparate de sinteza. Animalele
din zootehnia bio cresc in spatii deschise, sunt hranite cu hrana bio, fara antibiotice sau
medicamente de sinteza.

Cultura bio este realizata pe un teren care vreme de doi ani nu suporta niciun fel de tratament
chimic. Beneficiile pentru mediu sunt evidente.

2. Eliminarea pesticidelor rupe un cerc vicios. Daca cultura nu foloseste pesticide, nu mai este
necesara fabricarea acestora si daca nu mai sunt produse, se reduce cantitatea de CO2 eliminata
in atmosfera prin procesul tehnologic.

3. Institutul European pentru Agricultura a confirmat, in urma unor studii care au durat cinci ani,
ca legumele, fructele si cerealele rezultate din culturile bio sunt cu 15% mai bogate in substante
nutritive fata de cele produse industrial, iar gustul este mult mai bun.

4. Produsele bio sunt permanent verificate, ceea ce reprezinta o garantie suplimentara a calitatii.
In agricultura bio sunt cu 25 mai multe filtre si controale decat in productia normala.

5. Alimentele bio au un continut dublu de antioxidanti fata de cele industriale. Pesticidele si

ingrasamintele chimice consuma mai bine de jumatate din rezerva biologica de antioxidanti
pentru a neutraliza chimicalele pe care le absorb din sol. In consecinta, cultura bio este mai
bogata in antioxidanti decat cea clasica.

6. Pentru copiii, alimentele bio sunt o binefacere, acestia fiind mult mai sensibili la agresiunea
produselor toxice din pesticide. Un amanunt - ambalajele pesticidelor au desenat pe ele
traditionalul semn pentru otrava.

Un studiu american realizat de Institutul Federal al Sanatatii din SUA a dovedit ca in sangele
copiilor de pana la patru ani care au fost alimentati bio de la nastere se afla de sase ori mai putine
reziduuri toxice decat in sangele copiilor care au mancat "normal".

7. Pentru ca nu contin pesticide, alimentele bio au o perioada de garantie mai mica decat cele
"chimice". Din aceasta cauza nu pot fi transportate, astfel ca se reduce o importanta sursa de
poluare - transportul, fie ca este pe sosea, in aer sau pe apa. Gandirea eco militeaza pentru
consumul alimentelor doar in perioada in care este sezonul lor.

8. Agricultura si zootehnia bio au creat un nou stil de viata, in care principalul argument este
respectul pentru ceea ce este in jur, respectul fata de natura si fata de munca.

7
9. Fructele si legumele bio nu pot fi culese decat la maturitate. Nu pot fi culese crude si coapte
artificial in timpul transportului, pentru ca nu pot fi supuse tratamentelor chimice sau cu ozon
care sa le faca rezistente la transport.

10. Agricultura bio reduce intermediarii, da valoare muncii din agricultura, responsabilizeaza
consumatorul si ofera o cale de mijloc intre respectul pentru natura si nevoia de hrana a omului.

1.5 Avantajele agriculturii ecologice:

aer, ap i produse agroalimentare mai puin contaminate, datorit lipsei utilizrii

pesticidelor n procesul de producie;
condiii sigure de munc pentru agricultori, datorit eliminrii riscului de contaminare
a acestora cu pesticidele;
biodivesitate, prin dezvoltarea de ferme mixte, rotaia culturilor;
sol fertil i sntos n agricultura ecologic fertilitatea i sntatea solului sunt
meninute prin rotaia culturilor, executarea de lucrri manuale, utilizarea ngrmintelor
organice;
reducerea eroziunii solului, prin cultivarea de culturi de acoperire i utilizarea de
ngrminte organice;
utilizarea eficient a apei;
protecia mediului nconjurtor, prin utilizarea ngrmintelor organice i a celor
minerale mai puin solubile, a composturilor, a ngrmintelor verzi, a preparatelor
vegetale. Agricultura ecologic minimizeaz problemele globale de mediu, precum:
ploaia acid, nclzirea global, reducerea biodiversitii, deertificarea, reducnd emisia
de gaze rspunztoare de efectul de ser (CO2, metan, oxizi de azot).
protejarea generaiilor viitoare copii sunt expui mai mult dect adulii la efectul
nociv al pesticidelor folosite n agricultura convenional. Folosirea produselor ecologice
n alimentaia copiilor are un efect pozitiv asupra dezvoltrii acestora.
economice piaa produselor ecologice este n plin expansiune, n special n rile
industrializate, determinnd pe muli fermieri s treac la practici ecologice, mai
profitabile.

1.6 Cum se fabric alimentele organice?

Viaa unui astfel de aliment ncepe ntr-o ferm certificat organic, unde sunt cultivate
plante sau sunt crescute animale. Plantele sunt cultivate pe terenuri care nu au mai fost fertilizate

8
de un numr de ani (de obicei 3-5) i, bineneles, nici la noile culturi nu se folosesc fertilizani,
cel puin nu din cei chimici.

mpotriva duntorilor nu se folosesc pesticide i ierbicide, ci soluii naturale, ierburile

sunt smulse cu mna, insectele sunt inute la distan prin plante aromatice sau prdtori naturali.
Numai n condiii speciale, si cu acordul autoritilor se pot folosi pesticide (atunci cnd recolta e
n pericol) dar unele naturale, care se descompun n totalitate n contact cu oxigenul i cu razele
UV ale soarelui.

n ce privete animalele, acestea primesc numai hran organic, adic iarb i fn, far
produse concentrate i nu tratate cu hormoni de cretere sau antibiotice.

Cnd vine vremea recoltrii sau cnd animalul crete i este gata s fie sacrificat, se
urmeaz n continuare regulile i legile stricte ale produciei organice. Planta sau carnea
animalului nu intr n contact cu alte produse neorganice, iar transportul, dac este nevoie de el,
se face n condiii speciale.

1.7 Ce conin produsele organice?

Produsele organice conin numai substane cu adevrat naturale. Mncarea organic

procesat (sosuri, mezeluri) este fcut numai din ingrediente organice, fie ele de origine
vegetal sau animal. Pe lng cele cteva ingrediente care formeaz produsul finit pot s
conin i ele colorani sau conservani, dar numai din cei naturali, extrai din plante prin
procedee organice.

De exemplu, coloranii naturali sunt extrai din coaja fructelor i legumelor colorate
(ridichi, ardei, etc). Nu numai c nu sunt periculoi i nu conin chimicale, dar sunt i bogai n
antioxidani naturali,benefici pentru organismul uman.

1.8 Ce nu conin produsele organice?

Produsele organice nu conin substane chimice din cele care nu aduc nici un beneficiu
organismului uman. Asadar, ele nu conin: colorani artificiali, stabilizatori de arom, poteniatori
de arome, stabilizatori de culoare, emulsificatori, ageni de afnare, conservani, ndulcitori
artificiali, acidifiani, ageni de gelificare, substane de ngroare, arome artificiale, corectori de
aciditate, gaze de ambalaj.

9
 2. Alimentele organice i sntatea

Alimentele organice sunt cel mai bun mod de a reduce expunerea la toxinele folosite din
ce n ce mai des pentru obinerea unor alimente cu un aspect impecabil n galantare i care s
reziste ct mai mult timp cu aspect proaspt i cu un termen de garanie ct mai lung. Aceste
toxine includ nu numai pesticidele (multe dinte pesticide au fost deja clasificate ca avnd
potenial cancerigen) dar i metale grele, cum ar fi plumb i mercur, precum i de solveni de
benzen i toluen.

Minimizarea expunerii la aceste toxine este un beneficiu major pentru sntatea ta.
Metalele grele conduc la deteriorarea funciei nervoase fapt ce poate contribui la apariia unor
boli precum scleroz multipl i scderea IQ, i deasemenea, blocarea produciei de hemoglobin
i implicit anemie.

Solvenii deterioreaz celulele albe, duc la scderea sistemului imunitar i scad

capacitatea corpului de a rezista la infecii. n plus fa de diminuarea semnificativ a expunerii
la aceste substane ce afecteaz sntatea, produsele alimentare bio conin cantiti semnificativ
mai mari de substane nutritive, cum ar fi proteinele, vitamina C i multe minerale.

2.1 Alimentele organice conin mai multe substane nutritive dect celelalte alimente
standard?

Da, alimentele asa numite bio conin n mod semnificativ mai multe substane
nutritive iar superioritatea lor a fost demonstrat n numeroase studii. n 1998 a fost publicat a
analiz a 34 de studii ce comparau coninutul organic (valorile nutritionale) faa de alimentele
non ecologice - revista MEDLINE Terapii alternative (volumul 4, No. 1, pgs. 58-69). n
aceast analiz alimentele ecologice au ieit mai bine la toate comparaiile: mai multe proteine,
niveluri mai ridicate de vitamina C cu 58 %; ntre 5 i 20% valori mai mari pentru minerale;
unele alimente organice au de trei ori mai mult fier dect celelalte.

10
 O analiz a 41 de studii comparative organic/non-organic pentru fructe, legume i cereale,
indic, de asemenea, culturile organice ca fiind cele care ofer n mod substanial mai multe
substane nutritive, printre care:

27% mai mult vitamina C

21.1% mai mult fier
29.3% mai mult magneziu
13.6% mai mult fosfor

2.2 Ce substane nocive evitm atunci cnd mncm alimente bio?

Mncnd alimente bio evitm nenumeratele toxine din alimente, printre care enumerm:
pesticidele (care sunt potenial cancerigene), solveni (benzen sau toluen) sau metale nocive
(cadmiu, plumb, mercur).

Alimentele organice au un gust bun dar cost mai mult! Se nelege de la sine c este mai
greu sa se realizeze agricultura respectnd metodele ecologice, c producia este mai mic i
mai scump.

2.3 Alimente organice/ecologice

2.3.1 Laptele

Laptele organic este mult mai bogat n nutrieni responsabili de reducerea riscului de
cancer dect confratele convenional, potrivit unui studiu al Universitii Newcastle.

Cercettorii au descoperit c, atunci cnd vacile sunt lsate libere pe puni s mnnce
iarb i trifoi, laptele lor este mult mai bun avnd niveluri ridicate de acizi grai benefici,
antioxidani i vitamine. Diferena de calitate dintre laptele ecologic i cel convenional este mai
mic n timpul iernii, cnd toate vacile sunt hrnite cu furaje.

Caracteristicile laptelui organic fa de laptele convenional

ntre avantajele considerate pentru agricultura organic (ecologic) este i securitatea

alimentar. Se apreciaz c produsele alimentare de origine animal obinute dup tehnologie
organic, intre care i laptele, au o compoziie chimic i microbiologic optim, fiind lipsite de
pesticide, antibiotice, metale grele, micotoxine, germeni patogeni.

O serie de cercetri comparative referitoare la compoziia laptelui organic i/sau

convenional evideniaz faptul c modificarea unor componente este influenat de
metabolismul animalelor productoare, unele boli ale ulgerului, compoziia furajelor. De
exemplu, o raie furajer cu un coninut redus de protein determin a scdere nesemnificativ a

11
coninutului proteic din lapte, n timp ce o diet cu concentraie ridicat de protein produce o
cretere a proporiei de N-neproteic.

Ellis (2006) a efectuat un studiu comparativ privind coninutul de acizi grai din laptele
organic i convenional, produs in unele ferme din Marea Britanie. S-au determinat urmtorii
indicatori: raportul dinter acizii grai polinesaturai (PUFA) i acizii grai mononesaturai, acizii
grasi totali i acidul linoic conjugat (CLA).

Din datele prezentate de Ellis (2006) se constat c laptele organic i convenional nu

difer semnificativ cu privire la coninutul de acizi grai saturai. Pe de alt parte, laptele
convenional are un procent mai mare de acizi grai mononesaturai n comparaie cu laptele
organic, care, n schimb, are un coninut superior de acizi grai polinesaturai.

2.3.2 Vinul

Vinul organic este un produs al viticulturii organice, folosind un minim de substane

chimice (aditivi chimici) pe parcursul procesului de obinere, dar i utilizand tehnologii
neconvenionale i nepoluante, precum i utilaje i echipamente adecvate.
Desigur, vinul organic nu este un fenomen nou. Agricultura convenional care folosete
ngrminte chimice i pulverizri sistemice cu pesticide l-a nlocuit n a doua jumtate a
secolului XX. Totui, n ultimele decenii, tot mai muli viticultori au revenit la metodele
tradiionale, fie din motive ecologice, fie, n anumite cazuri, ca parte a unei noi strategii de
marketing.

Diferenierea vinului organic fa de vinul nonorganic

Vinul este un sistem polifazic complex alctuit din peste 1000 de componente ce se afl
n proporii diferite i inconstante, gsindu-se sub diferite stri (molecule nedisociate, sub form
de ioni, macromolecule, gaze dizolvate).

Compoziia fizico-chimic ca i nsuirile senzoriale sunt dependente de o multitudine de

factori dintre care mai importani sunt: soiul, gradul de maturare i starea de sntate a
strugurilor, factorii ecologici, procedeele de procesare a strugurilor (ndeosebi modul de presare)
i de condiionare i stabilizare ale vinurilor.

n afara soiului, factorii edafici dar ndeosebi climatici ii pun amprenta n mod hotrtor
asupra nsusirilor compozitionale i senzoriale ale vinurilor.

Cele mai vizibile diferene ntre vinurile nonorganice i cele organice se inregistreaz n
privina sanogenezei, vinurile organice fiind mai sntoase ntruct nu mai conin substane

12
remanente folosite la tratarea i fertilizarea viei de vie, contaminani, iar coninutul de anhidrid
sulfuroas este extem de redus.

Cert este coninutul mult mai mic al vinurilor organice n substane minerale i metale
grele, consecin a modului de fertilizare a solului i de combatere a bolilor i duntorilor viei
de vie.

2.3.3 Carnea i produsele din carne

n ncercarea noastr de a defini ct mai corect i cu respectul tuturor factorilor de

influen putem spune c o carne ecologic (organic) reprezint carnea provenit de la
animalele care s-au dezvoltat ecologic (cu regim de integralitate a indeplinirii condiiilor impuse
de o agricultutur ecologic i de o zootehnie ecologic, deopotriv) i care a fost obinut printr-
o tehnologie exterm de riguroas i de sever care exclud compromiterea calitii animalelor n
viu.

Dac lanul agricultur ecologic-zootehnie ecologic-transfer-abatorizare-prelucrare

iniial a crnii pare a aduce riscuri mici pentru obinerea crnii ecologice, prelucrarea ulterioar
a crnii n produse de carne ecologice pare e fi un pariu greu de ctigat.

n procesarea crnii din punct de vedere ecologic (organic), vor aprea limite impuse, chiar
daca pornim de la premiza ndeplinirii integrale a condiiilor de calitate din partea crnii intrat
ca materie prim:

limite impuse de nivelul de tehnologie i dotare cu utilaj tehnologic

limite de adaosuri, ingrediente i aditivi alimentari
limite impuse de ambalaj
limite impuse de procedeelede conservare

Este evident c aceste limite introduc sau pot introduce sute de variabile i aceste variabile
pot schimba singure sau mpreun calitatea ecologic iniial a crnii.

13
 Bibliografie

1.Costin, G.M. 1997. Laptele i produsele lactate organice, Bufet. Inf. Ind. Laptelui, 12 (1-2), 1-7

2. Florea, T., S. Huszti, G.M. Costin 2006. Contaminani n lapte i produse lactate. I. Metale
grele. Buletin de inf, Ind. Lapt. 21,4,201-222

3. ardea C., 2007. Chimia i analiza vinului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai

4. Bulancea M, Rapceanu Gabriela, 2001 Metode de determinare a falsificrilor produselor

alimentare, Editura Fundaiei universitare Dunrea de Jos, Galai

5. Banu C., Alexe P., Vizireanu, C., 2003, Procesarea industrial a crnii, Ed. Tehnic, Bucureti,
ISBN 973-31-1120-1;

6. Mencinicopschi, Gh, .a., 2006, Produse romneti din carne, Editura Alt Press Tour,
Bucureti, ISBM 973-88016-1-3;

7. Mooiu, C., 2007, Calitatea i singurana produselor ecologice, Rev. Calita, Bucureti, ISSN
1582-16245, p 12-14;

8. http://www.naturame.ro/p2-De+ce+bio

9. http://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologica-
magazine-specializate/

10. http://www.nou-nascuti.ro/bio-organic.html?id=2536

11. http://www.ecomagazin.ro/laptele-un-pahar-de-sanatate/

12. http://www.cttecotech.ro/fisabiovin.pdf

13. http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio-
570275

14