PREZENTAIILE DEFLECTATE

A. PREZENTAIA FACIAL
1. DEFINITIE
Craniul fetal se prezinta la stramtoarea superioara complet deflectat, occiputul fiind in contact direct cu spatele fetal.
Punctul de reper al prezentatiei este mentonul fetal. Diametrul de angajare al prezentatiei este diametrul
submentobregmatic, de 9,5 cm.
2. INCIDENTA
0,25-0,30%

3. ETIOLOGIE
Este comun tuturor prezentatiilor deflectate.
a. Cauze fetale
Anencefalie
Tiromegalie congenitala
Higroma chistica
Encefalocel
Fat voluminos
Hidrocefalie
Nastere premarura
b. Cauze anexiale
Placenta jos inserata
Polihidramnios
Cordon scurt
c. Cauze materne
Bazin distocic
Multiparitate
Tumori praevia
4. MECANISMUL DE NASTERE
Angajarea craniului se realizeaza cu diametrul submentobregmatic intr-un diametru oblic al bazinului, de obicei cel
stang.
Coborarea este caracterizata de rotatia inalta cu mentonul anterior obligatoriu. Rotatia mentonului spre sacrul matern
aduce in aria stramtorii superioare diametrul sincipito-presternal de 15 cm, care, in absenta desolidarizarii craniului de
torace, blocheaza nasterea. Rotatia anterioara permite mentonului sa depaseasca marginea inferioara a simfizei
pubiene si prin flexie, craniul fetal se desolidarizeaza de spatele fetal si dispare acest diametru mare.
Degajarea craniului are loc prin flexie, aparand succesiv la vulva fata, fruntea, parietalele si occciputul.
Nasterea umerilor urmeaza mecanismul descris la nasterea in prezentatie occipitala.
5. EVOLUTIE/COMPLICATII
Lipsa de angajare a craniului fetal
Rotatia posterioara a mentonului cu blocarea mecanismului de nastere si sindrom de preruptura uterina
Ruptura uterina
Suferinta fetala acuta in expulzie
Deformari importante ale craniului fetal
Dilaceratii de diverse grade ale canalului moale matern
6. DIAGNOSTIC
a. Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana. Deflexiunea craniului este semnalata de semnul
Tarnier palparea la nivelul segmentului inferior a unghiului dintre occiput si spatele fetal, cunoscut si sub numele de
semnul loviturii de secure.
Focarul maxim de auscultatie a BCF este situat paraombilical, de partea spatelui fetal.
 Tact vaginal la o dilatatie convenabila si membrane rupte, in aria orificiului uterin se palpeaza mentonul, nasul,
orbitele, gura, fruntea dar nu se palpeaza marea fontanela.
b. Paraclinic
Ecografia vizualizeaza deflexiunea craniului si apreciaza dimensiunile fetale
c. Diagnostic diferential
Prezentatia pelviana decompleta in prezentatia faciala se palpeaza la nivelul nasului narinele (nasul poate fi
confundat cu creasta sacrata).
Prezentatia frontala in prezentatia faciala nu se palpeaza bregma, iar in prezentatia frontala nu se palpeaza
mentonul.
7. CONDUITA
a. Nastere pe cale vaginala cu o monitorizare atenta a travaliului, starii mamei si fatului in conditiile urmatoare:
Bazin eutocic
Fat apreciat nu prea mare
Rotatia inalta anterioar a mentonului
Absenta suferintei fetale
b. Nastere pe cale inalta
Rotatia posterioara a mentonului
Orice alt factor distocic, chiar minor, supraagaugat
8. PROGNOSTIC
Matern bun. Este, ns, o nastere la limita distocicului i poate fi la originea rupturii uterine si a dilacerarilor de parti
moi.
Fetal in conditiile asistentei corecte a nasterii, mortalitatea este apropiata de cea corespunztoare nasterii in
prezentatia occipitala.
B. PREZENTAIA FRONTAL
1. DEFINITIE
Prezentatia frontala este o prezentatie partial deflectat, in care craniul prezinta in centrul stramtorii superioare fruntea.
Puntul de reper este nasul fetal. Diametrul de angajare este diametrul sincipitomentonier, de 13,5 cm.
2. INCIDENTA
0,05% din nasteri

3. ETIOLOGIE
comuna cu toate prezentatiile deflectate
4. MECANISM DE NASTERE
Prezentatia frontala cu fat la termen nu are mecanism de nastere, fiind considerata prezentatie distocica.

5. EVOLUTIE/COMPLICATII
Sindrom de preruptura / ruptura uterina
Prolabarea de cordon
Suferinta fetala acuta
Moartea fatului intrapartum

6. DIAGNOSTIC
a. Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana
Focarul de auscultatie a BCF este localizat paraombilical, de partea spatelui fetal.
Tactul vaginal identifica, in conditii de dilatatie convenabila si membrane rupte, in aria stramtorii superioare, fruntea,
arcadele orbitale, bregma, nasul.
Prezentatia frontala este o prezentatie secundara de travaliu astfel ca diagnosticul poate fi stabilit numai daca craniul
fetal este fixat.
b. Diagnostic diferential
Prezentatia faciala se palpeaza mentonul
2
 Prezentatia bregmatica in centru stramtorii superioare se palpeaza bregma
Prezentatia occipitala, varietati posterioare se palpeaza mica fontanela
7. CONDUITA
Nastere prin operatie cezariana

C. PREZENTAIA BREGMATIC
1. DEFINITIE
Prezentatia bregmatica este o varianta de prezentatie deflectata (partial flectat), in care craniul se prezinta la
stramtoarea superiora in pozitie indiferenta, fontanela bregmatica fiind situata in centru. Punctul de reper este fruntea
fetala. Diametru de angajare este diametrul occipitofrontal, de 12 cm.
2. INCIDENTA
0,03% din nasteri
3. ETIOLOGIE
Comuna prezentatiilor deflectate

4. MECANISM DE NASTERE
Angajarea craniului este posibila datorita modificarilor plastice excesive de la nivelul craniului, care reduc dimensiunile
diametrului de angajare. Craniul fetal capata forma cilindrica, asa numitul craniu in turn.
Coborarea este greoaie iar rotatia interna aduce fruntea in spatele simfizei.
Degajarea incepe odata ce santul naso-frontal ia punct de sprijin sub marginea inferioara a simfizei pubiene. Initial se
degaja prin flexie occiputul urmata de degajarea prin deflexie a fruntii si fetei.
Umerii se nasc prin mecanism identic cu prezentatia occipitala.

5. EVOLUTIE / COMPLICATII
Travaliu prelungit cu epuizare materna
Distocii dinamice
Suferinta fetala acuta
Leziuni ale canalului moale matern
Edem, echimoze, bose si hematoame la nivelul craniului fetal
6. DIAGNOSTIC
a. Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana
La gravidele cu panicul adipos scazut se pot palpa fruntea si occiputul simultan in segmentul inferior.
Tact vaginal in aria stramtorii superioare se palpeaza central bregma. Sunt palpabile orbitele, fruntea si radacina
nasului.
Prezentatia bregmatica este o prezentatie secundara de travaliu.
b. Paraclinic
Ecografia vizualizeaza occiputul si fruntea in acelasi plan orizontal
c. Diagnostic diferential
prezentatia faciala - se palpeaza metonul
prezentatia occipitala - se palpeaza occiputul.
7. CONDUITA
Nasterea pe cale vaginala este posibila in 75% din cazuri.
Nasterea prin operatie cezariana se impune in lipsa angajarii craniului fetal, aparitia semnelor de suferinta fetala
acuta.
8. PROGNOSTIC
Matern - de regula bun, cu riscul de leziuni ale canalului moale de nastere
Fetal - grevat de complicatii neurologice, bosa si cefalhematom.

3
 PREZENTAIA PELVIAN
Este considerat o adevrat piatr de incercare n lumea obstetricii, mai ales n ceea ce privete conduita la natere.
n mod obinuit, prezentaia pelvian este considerat o prezentaie eutocic, dar datorit bazelor fiziopatologice care
explic determinismul acesteia i a incidentelor / accidentelor care pot interveni pe parcursul travaliului, marea majoritate
a obstetricienilor o incadreaz la limita dintre eutocic i distocic. Studii complexe privind importana cauzelor determinante
i potenialul patogenic care greveaz naterea n prezentaia pelvian justific pe bun dreptate concepia anumitor
autori ce consider prezentaia pelvian ca o prezentaie distocic.

A. DEFINIIE
Prezentaia pelvian se definete ca prezentaia n care ftul ia contact cu strmtoarea superioar / se angajeaz /
coboar / se degaj cu pelvisul i membrele inferioare. Reperul prezentatiei este sacrul fetal.
B. CLASIFICARE
Primitiv, cnd aezarea iniiala, natural, a ftului se continu i dup luna a VII-a de gestaie, pn in momentul
final al naterii.
Secundar, cnd dintr-o poziie oblic, prin verticalizare, polul pelvian al ftului ia contact cu strmtoarea superioar.
C. INCIDENTA
Prezentaia pelvian are n medie o inciden de 3-3,5% din totalul naterilor i aproximativ 1/75 n raport cu prezentaia
cranian.
D. FORME CLINICE
Prezentaia pelvian complet - pelvisul fetal este nsoit la nivelul ariei strmtorii superioare de membrele inferioare
flectate (gambele flectate pe coapse, iar coapsele pe abdomen). Frecvent aceast form clinic se ntlnete la
multipare. Este intlnit n 1/3 din totalul prezentaiilor pelviene. Diametrul de angajare n prezentaia pelvian
complet este diametrul sacro-pretibial, de 13,5cm - reductibil prin tasare la 11-12 cm.
Prezentaia pelvian decomplet - membrele pelvine sunt flectate naintea planului ventral al corpului fetal, n
atel. Aceast form clinic este majoritar n cadrul prezentaiilor pelviene, reprezentnd aproximativ 2/3 din
acestea. Diametrul de angajare este diametrul bitrohanterian, de 9,5cm. Diametrul antero-posterior sau pubosacrat nu
pune probleme de angajare deoarece este un diametru mic (5-6,5 cm). Variante de prezentatie pelviana decompleta,
inalnite doar in sarcinile mici:
- prezentaia pelvian modul genunchilor n care numai gambele sunt flectate pe coapse, n aria strmtorii
superioare prezentndu-se genunchii.
- Prezentaia pelvian modul picioarelor n care ftul st n picioare n cavitatea uterin. Este cunoscut i
ca prezentaia podalic.
E. ETIOLOGIE / FIZIOPATOLOGIE
Prezentaia pelvian este recunoscut ca fiind rezultatul blocrii culbutei - micare de rotaie pe care ftul o execut
intrauterin n mod fiziologic n lunile VI-VII de gestaie. Aceast micare devine necesar datorit discrepanei dintre
coninut i conintor. Dac n primele 6 luni de gesaie partea cea mai voluminoas fetal este extremitatea cefalic care
ocup partea cea mai ncptoare a uterului, respectiv fundul uterin, n ultimul trimestru de sarcin partea cea mai
voluminoas devine pelvisul fetal. Conform legii lui PAJOT sau legea acomodrii suprafeelor, pelvisul laolalt cu
membrele pelvine (devenite viguroase i active) au nevoie de un spaiu mai mare.
Orice factor care jeneaz sau impiedic culbuta este un factor etiologic n apariia prezentaiei pelviene:
1. CAUZE MATERNE
Factori uterini:
- Malformaii (uter didelf, cordiform, subseptat)
- Tumori (fibromiom)
- Utere hipoplazice
- Hipotonia pereilor uterini (multiparitate)
Tumori abdomino-pelvine voluminoase
Bazine viciate (rahitic, de chioptare)

2. CAUZE ANEXIALE
Variaii ale cantitii de lichid amniotic (polihidramnios, oligohidramnios)

4
 Anomalii de cordon ombilical (scurt primitiv sau scurt secundar - prin circulare n jurul segmentelor fetale)
Inseria joas a placentei
3. CAUZE FETALE
Prematuritate
Malformaii fetale (hidrocefalia, anencefalia)
Tumori localizate la extremitatea cefalic fetal (higroma cervical, meningo-encefalocel)
Sarcina multipl
Macrosomie
Ft mort.
F. MECANISMUL NATERII
Naterea n prezentaia pelvian presupune 3 nateri succesive: naterea pelvisului, naterea umerilor i naterea capului
din urm. Fiecare dintre aceste nateri comport trei timpi i anume angajarea, coborrea i degajarea.
1. NATEREA PELVISULUI FETAL
Angajarea. Dei n prezentaia pelvian complet diametrul de angajare este cel sacro-pretibial (12-13,5 cm) iar n
prezentatia pelviana decompleta diametrul bitrohanterian (9,5 cm), n interes didactic, vom considera diametrul
bitrohanterian diametrul de angajare in prezentatia pelviana, indiferent de forma clinica. Acest diametru se angajeaza
in oricare din diametrele oblice ale stramtorii superioare.
Coborrea. In timpul coborrii se realizeaza rotaia care aduce diametrul bitrohanterian n diametrul antero-posterior
al bazinului.
Degajarea pelvisului. oldul anterior se degaj i coapsa anterioar ia punct fix sub simfiza pubian. Degajarea
oldului posterior necesit o micare de lateroflexiune a trunchiului fetal n jurul simfizei pubiene.
2. NATEREA UMERILOR.
Angajarea. Toracele se angajeaza cel mai frecvent cu diametrul biacromial n acelai diametru oblic ca i diametrul
bitrohanterian, braele rmnnd flectate pe trunchi.
Coborrea. Diametrul biacromial roteaz n excavaie pn se dispune n diametrul antero-posterior al bazinului
matern i uneori n cel transvers - cu spatele anterior.
Degajarea. Dac membrele superioare au rmas flectate pe torace, umerii se degaj fr dificultate. Umrul anterior
se degaj primul, ia punct de sprijin sub simfiza pubian i umarul posterior se degaj urmrind curbura sacrat.
Membrele superioare se degaj odat cu umerii.
3. NATEREA CAPULUI DIN URM.
Angajarea. Capul din urm, solidar cu umerii din cauza lungimii de 5 cm a gtului fetal, se angajeaz simultan cu
degajarea umerilor. Este absolut necesar atitudinea de flexie a capului care astfel aduce n diametrul oblic al
bazinului, contralateral celui n care s-a angajat diametrul biacromial, diametrul suboccipito-bregmatic.
Coborrea. In timpul coborrii craniul flectat roteaz astfel nct la final diametrul suboccipito-bregmatic este orientat
n diametrul anteroposterior al bazinului, cu occiputul anterior.
Degajarea. Subocciputul ia punct fix sub simfiza pubian iar degajarea se face n occipito-pubian. Se degaj
succesiv mentonul, gura, nasul, fruntea, parietalele i n final occiputul craniului flectat.
G. EVOLUTIE / COMPLICATII
Prezentatia pelviana este o prezentatie la limita distocicului. In cursul travaliului si nasterii pot apare :
Ruptura prematura de membrane
Distocii de dinamica
Prolabare de cordon
Ridicarea bratelor deasupra capului distocia umerilor
Rotatie paradoxala a spatelui fetal (occiputul roteaza posterior)
Leziuni ale canalului moale matern
Prematuritate fetala
Suferinta fetala acuta
Leziuni nervoase fetale
Elongatii / paralizii ale plexurilor brahiale

5
H. DIAGNOSTIC

1. SEMNE SI SIMPTOME
senzaie de presiune, apsare, greutate, jen sau chiar durere n epigastru i hipocondrul drept
Palpare. Manevrele LEOPOLD - formaiune tumoral voluminoas, contur neregulat, consistent mai redus,
depresibil i care nu baloteaz, polul fetal pelvin - localizat in segmentul inferior; polul fetal cefalic (formaiune dur,
regulat, nedepresibil i care baloteaz) localizat in fundul uterin. n flancurile abdominale pot fi decelate prti mici
fetale sau spatele fetal.
Auscultaie. Focarul de auscultaie maxim a BCF se afl localizat paraombilical drept sau stng, de partea spatelui
fetal.
Inspecie. Dup ruperea membranelor, eliminarea de meconiu poate sugera o prezentaie pelvian.
Tueu vaginal. Frecvent datele furnizate la tactul vaginal sunt dificil interpretabile n ambele forme clinice de
prezentaie pelvian. Se palpeaza fesele, creasta sacrat, sanul interfesier, anusul (pelviana decompleta) i plantele
fetale (pelviana completa). Palparea sacrului fetal stabileste pozitia si varietatea de pozitie a prezentatiei pelviene.
2. PARACLINIC
ecografia - identifica prezentatia, apreciaza greutatea fetala si poate evidentia deflexiunea primitiva a craniului fetal.
radiografia de sarcin n trimestrul III - rar utilizata actual

3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Prezentaia occipital cu prolabarea de membru superior (n segmentul inferior se gsete craniul i un membru
superior) - extermitile degetelor sunt inegale, policele este opozabil i nu poate fi decelat unghiul de 90 o al plantei cu
gamba. Ecografia traneaz diagnosticul.
Prezentaia facial - din cauza modificrilor plastice marcate, a dificultilor datorate tuseului vaginal efectuat pe o
dilataie neconvenabil, se pot crea confuzii n diferenierea nasului de piramida sacrat, obrajilor de fese, gura de
anus (care nu prezint arcade dentare i are tonus sfincterian). Ecografia stabileste diagnosticul.
Prezentaia frontal - palparea boselor frontale, arcadelor orbitale, suturii metopice i a marii fontanele.
Aezarea transvers - axul mare al uterului n sens transversal, palparea polilor fetali n flancuri i lipsa de abordare
a pelvisului fetal la tueu; identificarea caracterelor minii n cazul transversei neglijate.
I. CONDUITA

1. NATEREA PRIN OPERAIE CEZARIAN DE LA DEBUTUL TRAVALIULUI

Este dictat de asocierea unor condiii potenial distocice ca:
Bazine mici sau moderat strmtate cu fei normoponderali
Fei voluminoi (greutate apreciat > 3500 g), chiar n condiiile unui bazin eutocic.
Uter cicatricial.
Primipara n vrst (> 35 ani).
Sarcina obinut prin tratamente pentru infertilitate.
Placenta praevia
Tumori praevia
Disgravidii majore
Izoimunizare
Deflexiune primitiv a craniului diagnosticat radiologic sau ecografic.
Membrane rupte prematur
2. NATERE PE CALE JOASA
Dac la debutul travaliului bilanul obstetrical este satisfctor se tenteaz naterea pe cale joas. Cele mai importante
elemente care stau la adoptarea acestei atitudini sunt:
Bazin eutocic
Ft apreciat ntre 2000-3500 g
Lipsa oricrui factor supraadugat potenial distocic.
a. n perioda de dilataie
urmrirea dinamicii uterine si corectia ei
progresiunea dilataiei
situaia prezentaiei

6
 meninerea membranelor amniotice intacte pn la dilataie complet dac este posibil. Dac survine ruptura
membranelor este important de verificat, prin examen vaginal atent, lipsa prolabrii cordonului ombilical.
Monitorizarea BCF
b. In perioada de expulzie
Se rup membranele cnd dilataia este complet
Este obligatorie instalarea n aceast perioad a perfuziei ocitocice pentru a evita orice gol de contracie - foarte
periculos pentru ft, mai ales la naterea capului din urm.
Bun coordonare a eforturilor expulzive
Epiziotomie obligatorie la degajarea fesei posterioare.
Expulzia capului din urm rmne momentul cel mai delicat al naterii n pelvian. Se utilizeaza manevra Bracht:
cnd unghiul inferior al omoplailor se exteriorizeaz la vulv, ftul se apuc cu ambele mini cu policele pe faa
posterioar a coapselor flectate pe abdomen iar celelalte degete pe regiunea sacrat. Pelvisul se ridic i se
rstoarn copilul pe abdomenul matern, spatele pivotnd n jurul simfizei pubiene. Umerii se degaj in diametrul
transvers iar capul n diametrul antero-psterior.
Manevre utilizate pentru rezolvarea distociilor aparute la nasterea in prezentatia pelviana :
1. Manevra Mauriceau este indicata cand degajarea craniului din urma intampina dificultati - presiunea
transabdominal menine flexia capului i faciliteaz patrunderea minii n excavaie. n timp ce mna ptruns n
vagin menine ftul clare, indexul i mediusul, introduse n gura copilului, apas pe baza limbii pentru a flecta craniul.
Indexul i mediusul celeilalte mini se plaseaz n furc pe umerii fetali. Capul se orienteaz cu diametrul
suboccipitobregmatic n diametrul antero-posterior al bazinului, aducnd occiputul anterior. Degajarea capului se
realizeaz progresiv realiznd ridicarea ftului pe antebraul operatorului n jurul simfizei.
2. Manevra Pajot, Muller, Lovset indicate in distociile de umeri
3. Mica extractie pelvisul fetal blocat in excavatia pelvina
J. PROGNOSTIC

1. MATERN
Mortalitate maten este, astzi, aproape nul.
Morbiditatea este mai mare n prezentaiile pelviene (5-10%) n raport cu cele craniene. Leziunile traumatice sunt cele
mai frecvente (rupturi de pri moi) urmate de complicaii infecioase n postpartum (prin ruptura precoce a
membranelor, numrul mare de tueuri vaginale, intervenii).
2. FETAL
Mortalitatea fetal rmne ridicat n prezentaia pelvian (3-6%).
Morbiditatea fetal n prezentaia pelvian este de 3-7% i este dat de: afeciuni neurologice (sechele de hemoragii
cerebro-meningee i elongaii de plexuri nervoase), retard psiho-intelectual, paralizii de plex brahial, paraplegie
spasmodic, fracturi i luxaii ale membrelor.

PREZENTAIA UMERAL
A. DEFINITIE
Prezentaia umeral sau aezarea transvers a ftului este caracterizat de prezena n aria strmtorii superioare a
umrului si toracelui fetal. Axul longitudinal al ftului este dispus perpendicular pe axul coloanei vertebrale materne.
Asezarea oblic se caracterizeaz prin oblicitatea axului longitudinal fetal fa de axul coloanei vertebrale materne.
Punctul de reper al prezentaiei este acromionul fetal. Sunt definite patru varietai de poziie:
Acromioiliac dreapt a umrului drept (cefaloiliac dreapt dorsoposterioar)
Acromioiliac dreapt a umrului stng (cefaloiliac dreapt dorsoanterioar)
Acromioiliac stng a umrului drept (cefaloiliac stnga dorsoanterioar)
Acromioiliac stng a umrului stng (cefaloiliac stang dorsoposterioar)
Prezentaia umeral nu are diametru de angajare.
B. INCIDENTA
0.3-0.5% din sarcinile la termen
Incidena este mai mare cu ct vrsta de gestaie a sarcinii este mai mica
Incidena maxim este la 24 SA.

7
C. ETIOLOGIE

1. CAUZE MATERNE
Marea multiparitate
Malformaii uterine: uter unicorn, cordiform, septat
Fibroame uterine localizate la nivelul segmentului inferior
Tumori anexiale voluminoase
Bazinele distocice

2. CAUZE ANEXIALE
Placenta jos inserat
Cordon scurt
Ruptura prematur a membranelor
Polihidramnios
Oligohidramnios
3. CAUZE FETALE
Anencefalie
Hidrocefalie
Higroma cervicala
Hidrops fetal
Omfalocel si laparoschizis
Spina bifida
Sarcina gemelara
Macrosomie
D. FIZIOPATOLOGIE
Oricare dintre cauzele enunate anterior pot interfera culbuta fetal, avnd drept efect blocarea ftului in aezare
transvers sau oblic.
E. MECANISM DE NASTERE
Ftul la termen nu se poate nate pe cale joas in cazul aezrii transverse prezentaie distocic fr mecanism
de natere.
Apariia contraciilor uterine poate determina verticalizarea prezentaiei, mai ales n cazul marilor multipare i a
aezarilor oblice.
Feii mici, avortonii si feii mori, macerai au mecanism de natere particular, pentru c dimensiunile reduse permit
naterea:
- Conduplicatio corpore ftul sufer o indoire la nivelul trunchiului, capul aplicndu-se pe trunchi. Ftul, compactat
sub forma unui ovoid, se angajeaza si se nate.
- Evoluia spontan dupa inflexiunea exagerat a trunchiului fetal, pelvisul i membrele inferioare se angajeaz,
transformnd aezarea transvers intr-o prezentaie pelvian cu pelvisul angajat.
F. EVOLUTIE/COMPLICATII
Ruptura precoce a membranelor prin lipsa de acomodare a prezentaiei la stramtoarea superioara
Prolabare de cordon
Ruptura uterin
Suferinta fetal acut
Moarte fetal
Prezentaia transvers neglijat: membrane rupte, contracii uterine cu intensitate crescut i dureroase, uter retractat
pe ft membru superior prolabat.
Inclavarea (sub efectul contraciilor uterine) a umrului in conturul strmtorii superioare determin instalarea
sindromului de preruptur uterin.
G. DIAGNOSTIC

1. SEMNE SI SIMPTOME
Axul mare al uterului este perpendicular pe axul coloanei vertebrale materne
8
 Inlimea fundului uterin mai mic dect inlimea corespunzatoare vrstei de gestaie
Manevrele Leopold: n cele dou flancuri abdominale materne se palpeaz poli fetali - cefalic respectiv pelvin;
segmentul inferior este fr coninut; n varietaile dorsoanterioare se palpeaza planul convex al spatelui fetal; n
varietaile dorsoposterioare se palpeaz transabdominal pri mici fetale.
Focarul de auscultaie a BCF este situat la 1-2 cm subombilical, de partea craniului fetal.
Tact vaginal: n afara travaliului segment inferior gros, neformat, fr coninut; in travaliu, dac membranele sunt
intacte, ele bombeaz in vagin; odat cu ruperea membranelor, se palpeaz grilajul costal, acromionul, axila,
omoplatul si uneori mna prolabat.
2. PARACLINIC
Ecografia stabilete cu acuratee prezentaia i varietatea de poziie.

3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Prezentaia pelvian este posibil confundarea piciorului cu mna fetal (dar degetul mare al minii prolabate este
opozabil).
Prezentaia cranian cu prolabare de membru superior se identific la tact craniul fetal n aria strmtorii
superioare.
H. CONDUITA
Nasterea ftului la termen n aezare transvers este prin operaie cezarian.
Operaia cezarian n regim de urgen pentru prezentaia transvers neglijat, sindrom de preruptur uterina sau
prolabare de cordon.
Versiune extern nainte de debutul travaliului manevr transabdominal prin care se tenteaz verticalizarea ftului.
Versiunea intern cu mare extractie manevr obstetrical intrauterin prin care se transform aezarea transvers
n prezentaie pelvian urmat de extracia fatului. Actual rmne indicat pentru sarcina gemelar cu al doilea ft in
transvers si pentru feii mici ai multiparelor.
Embriotomie in cazul feilor mori aezai transversal (dup obstetrica clasic).
I. PROGNOSTIC
Bun att pentru mam ct i pentru ft, dac diagnosticul obstetrical a fost pus n timp util i s-a practicat operaia
cezarian.
Nerecunoaterea prezentaiei transverse neglijate duce la ruptur uterin i moartea ftului.