Sunteți pe pagina 1din 2

Opera Lectia despre cub este o arta poetica neomoderna ce exprima in mod metaforic

viziunea creatorului asupra perfectiunii. Fiind publicata in ultima etapa de creatie in volumul
Operele imperfecte, aparut in 1979, cuprinde o viziune matura a poetului asupra conditiei de
creator si asupra receptarii operei de arta. Volumul se deschide cu Lectia despre cub si se finalizeaza
cu Lectia despre cerc, doua figuri geometrice perfecte venite in contradictie cu titlul volumului. In
acest sens este sugestiva dorinta poetului de a sublinia faptul ca perfectiunea pentru creator nu se
va suprapune niciodata perfectiunii imaginate de receptor.

Opera aceasta se incadreaza in curentul literar numit neomodernism, care isi propune sa
reia temele si procedeele literare specifice modernismului adaugand, insa, si cateva aspecte
originale. Astfel, se prefera temele filozofice, accentul cazand, totusi, pe tema creatiei, a raportului
dintre artist, opera de arta si public, tema timpului, a conditiei umane si tema iubirii.

Titlul poeziei isi propune un motiv care apartine matematicii, si anume cubul, simbol al
perfectiunii. Cuvantul lectia din titlu ilustreaza, intr-o maniera didactica, conceptia artistului
despre calea ce trebuie urmata pentru perfectiune. Astfel ca lectia despre cub poate fi considerata
o arta poetica neomodernista, in care interesul autorului nu mai este centrat pe relatia poetului cu
propria creatie, ci pe relatia dintre creatorul de arta si lume, pe actul receptarii.Demonstraza
deasemenea faptul ca eul liric doreste sa explice motivul cubului, si dea lungul acestui discurs literar
se parcurge intreaga istorie a existentei universului, timpului, spatiului, poate chiar si a divinitatii.

Tema poeziei este conceptia despre perfectiunea artistica dintr-o dubla perspectiva , cea a
geniului creatorului si cea a publicului receptor . Totodata este prezenta si tema creatiei surprinsa in
procesul realizarii ei . De asemenea, poetul abordeaza tema moderna a imperfectiunii in arta vazuta
ca o replica la estetica uratului .

La nivelul versificatiei, cele 13 versuri formeaza o singura strofa care nu respecta regulile
prozodiei clasice . Totusi, ritmul interior sustinut si prin repetitii da versurilor o muzicalitate aparte,
ce transmite intensitatea actului creator .

Textul poetic este stucturat in doua parti . Prima parte este formata din primele noua versuri
si exprima figurat, prin metafore, etapele muncii artistului in incercarea de a obtine desavarsirea .
Dintre gesturile necesare crearii obiectului perfect fac parte : participarea organica la actul
creatiei se ciopleste cu o dalta de sange , atingerea magica a creatiei cu vederea interioara a
esentei lucrurilor se lustruieste cu ochiul lui Homer , transmiterea scanteii divine , iluminarii
necesare operei de arta se razuieste cu raze . A doua etapa este manifestarea iubirii fata de
creatie in toate formele ei , progresiv : iubirea creatorului fata de opera sa , iubirea celor din jur fata
de aceasta dar si iubirea care devine a infantei , care flateaza orgoliul artistului : dupa aceea se
saruta de nenumarate ori cubul / cu gura ta , cu gura altora / si mai ales cu gura infantei . Gestul
sfaramarii unui colt al cubului exprima printr-o metafora faptul paradoxal ca perfectiunea creatiei
poate fi perceputa numai prin imaginea imperfectiunii: Dupa aceea se ia un ciocan/si brusc se
sfarama un colt de-al cubului.

In opinia mea poezia se inscrie in curentul literar al neomodernismului prin limbajul


abstract,prin redimensionarea miturilor, prin folosirea imaginilor socante menite surprinderii
cititorului si prin folosirea imaginilor artistice insolite.De asemenea, noile valente ale cuvintelor,
asociate cu o intensitate mare a trairii si versul liber utilizat, contribuie la conturarea unei viziuni
neomoderniste.

In concluzie , in aceasta creatie de maturitate poetul modern Nichita Stanescu reuseste sa


exprime foarte sugestiv problema creatiei artistului pe care o situeaza dilematic intre creator si
publicul receptor. Prin toate acestea din poezia Lectia despre cub reiese tema si viziunea despre
lume a geniul creator.