1.Toracele in palnie.

Este o deformatie congenital complexa a peretelui thoracic anterior,

caracterizata anatomic prin infundarea partii inferioare a sternului si a cartilajelor costale
adiacente.Tablou clinic: durerea in pectus excavatum este de mica intensitate; tusea si expectoratia sunt
rare si legate de puseele de bronsita frecvente la acesti bolnavi;palpitatiile, durerile precordiale,
ametelile sunt rare;tulburari psihice si complexele de inferioritate sunt intalnite la copii.Ex. paraclinic: ex
radiologic-radiografiile din fata si profil arata profunzimea deformatiei;probele functionale ventilatorii-
scade VEMS si CPT;EKG releva prezenta unor tulburari de conducere;angiografiile. Tratament: este
chirurgical si este indicat in toate deformatiile in palnie. Indicatiile sunt de ordin estetic in majoritatea
cazurilor si de ordin vital rare, impuse detulburarile functionale pronuntate.
2.Coasta supranumerara.Clasificare: -coasta nu depaseste varful apofizei transversale a vertebrei a I-a
toracala; -coasta depaseste apofiza transversala a primei vretebre dorsale, extremitatea sa putand fi
libera sau fuzionata cu prima coasta toracica; -coasta aproape completa unita cu extremitatea anterioara
a primei coaste toracice; -coasta completa cu cartilaj costal unit cu sternul sau cu prima coasta toracica
langa stern. Tablou clinic: Semne subiective: durerea sub forma nevralgiilor brahiale, hiperestezie;
amorteli, furnicaturi in membrul superior, scaderea fortei musculare, sindr. RAYNAUD. Semne obiective:
deformari la baza gatului, tulburari trofice la nivelul membr superior; tulburari trofice ale tegumentului;
diferenta de tensiune arteriala intre cele 2 membre superioare. Tratamentul chirurgical este indicat in
coasta cervicala cu sindromul de compresiune vasculonervoasasi are ca obiectiv eliberarea formatiunilor
vasculonervoase comprimate, in defileul costomuscular.
3.Pneumotoraxul spontan. Clasificare: -pneumotoraxul spontan benign; -pneumotoraxul
spontandeschis; -pneumotoraxul sufocant(cu supapa). Fiziopatologie: Insuf respiratorie este data de o
serie de factori: -local (durerea) ; - pleural ; - traheobronsic ; - pulmonar. Insuficienta irculatorie se
instaleaza concomitent cu cea respiratorie fiind dependente una de alta si se conditioneaza reciproc.
Cauze sunt: scaderea debitului cardiac, si mica cirulatie fiind in dezechilibru .Tablou clinic: Debutul poate
fii: 1.brutal durere violenta; dispnee, tuse, insuficienta cardiorespiratorie acuta. 2.insidios latent, este
mai rar intalnit si mai ales la varstnici , dureri vagi, dispnee discreta.3.inaparent observat la
emfizematosi, in tuberculoze vechi.Diagn clinic se bazeaza pe timpanism-absenta murmurului vezicular
si a vibratiilor vocale, iar radiologic se constata imaginea tipica de pneumotorax, deplasarea controlata a
mediastinului in pneumotoraxul total. Ex paraclinic: ex radiologic, TC, etc. Tratament: Tratamentul
conservator este indicat in pneumotoraxul partial si consta in repaus la pat si
supraveghere.Toracocenteza cu ajutorul unui trocar prin care se introduce in cavitatea pleurala un
cateter. Tratament chirurgical minor si major.
4. Clasificarea tumorilor pleurale primitive: Prima clasificare: timori pleurale benigne (fibroame) si
maligne (mezotelioame maligne), clasificarea avand la baza principiul prognosticului si atitudinii
terapeutice. A doua clasificare mezotelioame pleurale localizate si difuze - se face dupa originea
acestora in celule mezoteliale ce acopera seroasa pleurala. A treia clasificare imparte tumorile pleurale in
urmatoarele categorii: - tumori pleurale fibroase localizate benigne; - tumori pleurale fibroase localizate
maligne; mezotelioame difuze maligne.
5.Clasificarea pleureziilor purulente.In evolutia pleureziei purulente se descriu stadiile urmatoare: A.
Stadiul de difuziune cu durata de 10-14 zile: - stadiul de inceput al bolii caracterizat prin aparitia unui
exudat tulbure apoi purulent cu distributie difuza; - se constata hiperemia celor doua pleure (viscerala si
parietala) care sunt acoperite de false membrane de fibrina. B.Stadiul de colectare: - pleura se ingroasa si
devine rigida; - lichidul purulent se aduna postrerior si inferior. C. Stadiul de inchistare marcheaza
cronicizarea acesteia sub tratament incomplet si incorect in stadiile precedente. Se formeaza o punga de
empiem de dimensiuni variabile.
Diagnosticul pleureziilor purulente netuberculoase. Se stabileste pe datele clinice, punctia pleurala si
ex imagistice. Datele clinice: se caract ptin 2 sindroame. Sindromul supurativ: -febra oscilanta sau in
platou, frisoane, tahicaride; - alterarea starii generale, astenie, paloare, inapetenta; - hiperleucocitoza,

1
anemie, oligurie.Sindromul lichidian pleural- indiferent de etiologie pleureziile purulente afecteaza
functia respiratorie. Simptome functionale: durerea, tusea pleurala (chintosa, seaca , productiva),
dispneea. Ex imagistice. Ex radiologic (imagini neomogene la baza in stadiul de difuziune si opacitate in
stadiul de colectie). Se mai fac : ecografia, TC, RMN, bronhoscopia si bronhografia. Punctia pleurala este
utila pentru precizarea diag clinic si bacteriologic.
7.Tratamentul pleureziilor purulente netberculoase. 1.Faza de difuziune: Tratament general
antiinfectios cu antibiotice comform antibiogramei; - reechilibrare metabolica; - tratament cortizonic; -
tonicardice;- vitaminoterapie; - sedative; - regim alimentar bogat in proteine si glucide. Tratament local:
consta in punctii pleurale evacuatorii urmate de spalaturi cu solutii antiseptice. 2.Faza de colectie.
Tratamentul este mixt medical si chirurgical.Medical:-antiinfectios, reechilibrare proteica, glucidica,
vitaminoterapie, regim alimentar bogat in proteine si glucide.Chirurgical:-drenaj pleural prin
pleurotomie.3. Faza de inchistare: tratamentul este predominant chirurgical asociat cu cel medical.
8. Clasificarea formelor anatomoclinice ale pleureziilor purulente tuberculoase. Empiemele pleurale
bacilare autonome cuprind: - abcesul rece pleural; - exudatele tulburi; - pleurezii serifibrinoase cronice
transformate purulent; - pleurezii cu colesterol; - pleurezia chiliforma. Empiemele pleurale bacilare cu
fistula bronsica: - complicatii ale tuberculozei pulmonare corticale (noduli cazeosi sau caverna); -
complicatii ale tratamentului medical (pneumotorax terapeutic, punctii pleurale); - complicatii ale
tratamentului chirurgical (colaps extrapleural, rezectii pulmonare). Empiemele pleurale hipercronice cu
fistula bronsica si flora microbiana mixta: - asocierea cu leziuni parenchimatoase bacilare; - asocierea cu
leziuni renale hepatice; - asocierea cu tulburari cardiorespiratorii.
9.Tratamentul chirurgical al pleureziilor purulente tuberculoase.Principiul de baza: Tratamentul
empiemelor bacilare va tine cont de stadiul lor(acut si cronic) precum si de urmatoriii factori vechimea
pleureziei, aspectul si dimensiunile pungii de empiem, starea parenchimului pulmonar , prezenta sau nu
a fistulei pleurobronsice, bacteriologia lichidului, starea generala a organismului si parenchimelor nobile,
socul cronic, starea functiilor respiratorii si cardiace. Momentul operator: - puseul infectios
pleuropulmonar stabilizat; - lichidul pleural curat, eventual steril; - starea generala mult ameliorata; -
curba ponderala in crestere.Clasificarea interventiilor chirurgicale : 1. Interventii minore pleurotomia
a minima cu drenaj pleural ; - pleurotomia cu rezectie de coasta cu drenaj pleural. 2. Interventii majore
tehnici ce urmaresc reexpansionarea plamanului si cura leziunilor (decorticarea pulmonara nu se
practica personelor in varsta); - tehnici de colaps cu aducerea peretelui toracic la plaman cu desfintarea
pungii de empiem (toracoplastii se practica la batrini si produce mutilarea anatomica).
10. Definitia si caracteristicile malformatiilor bronhopulmonare complexe.Definitie sunta anomalii ale
arborelui traheobronsic si plamanilor, vaselor pulmonare functionale si plexurilor nervoase aparute in
diferite stadii de dezvoltare a embrionului uman in viata intrauterina.Caracterisitici: Agenezia absenta
completa a bronhiei, tesutului pulmonar, arterei pulmonare, filetelor nervoase (vag si simpatic); - Aplazia
prezenta unui mugure bronsic (sub 2 cm ) si absenta tesutului pulmonar si arterei pulmonare si filetelor
vervilor (vagi si simpatici) ; -Hipoplazia totala sau partiala arborele bronsic este foarte slab dezvoltat in
totalitate sau partial, iar tesutul pulmonar are aspect patologic.
11. Diagnosticul hipoplaziilor pulmonare. Simpatologia este discreta, fiind descoperite radiologic,
diagnosticul pozitiv facandu-se pe baza datelor oferite de explorarile paraclinice.Explorarile paraclinice:
Ex. Radiologic este edificator in plamanul polichistic constatandu-se formatiuni chistice, alteori opacitate
omogena a unui hemitorace, nivele hidroaerice parenchimatoase, pleurezii; Alte investigati utile sunt: TC,
bronhoscopia , bronhografia, angiografia.
12. Clasificarea si diagnosticul sechestratiilor pulmonare.Clasificare: - sechestratiile intralobare (SIL); -
sechestratiile extralobare (SEL); - sechestratiile comunicante (CBPM).1.Sechestratiile intralobare este
definita ca un fragment de parenchim pulmonar care nu este in conexiune cu arborele traheobronsic
desi e invelit de pleura si e vascularizat de un vas arterial sistemic.tabloul clinic este asimptomatic,
manifestarea clinica este cea a unei supuratii pulmonare cu febra, bronhopioree, hemoptizie. Diag se

2
face pe baza explorarilor paraclinice: ex radiologic(opacitate in lobul inf); TC;RMN;bronhoscopia.2.
Sechestratia extralobara este un fragment pulmonarcu invelis propriu si separare anatomica si funct de
plamanul normal.Tablou clinic asimptomatic. Expl paraclinice ;radiologice( masa pulm radiointensa fara
leg cu arborele traheobronsic; TC; ecografie. 3.Sechestratia comunicanta reprezinta o sechestratie
intralobara sau SIL ce are comunicare cu tubul digestivg.Tablou clinic se manifesta prin ep de insuficienta
resp exacerbate de alimentatie.Radiologic are astect de hipoplazie.
13.Diagnosticul si tratamentul emfizemului lobar gigant. Diagnostic. Tabloul clinic: - debutul poate fi
brutal dupa o nastere dificila cu IR marcata ce poate produce exitusul; - debutul progresiv (copilul dupa
cateva sapt de viata prezinta dispnee expiratorie progresiva, insotita de tuse weezing; -debut insidios.
Pac nu prezinta febra, hemitoracele este gloulos cu largirea spatiilor intercostale. Paraclinic: Ex radiologic
si tomografic evidentiaza hiperclsritate ce ocupa partial sau intreg hemitoracele; - bronhoscopia
evidentiaza stenoza; - bronhografia arata hipoplazia bronsiei.Tratamentul consta in rezectii partiale.
14. Clasificareasupuratiilor bronho-pulmonare. 1.Supuratii bronho-pulmonare predominant bronsice
sunt: CONGENITALE (in cadrul unor sindroame complexe cum ar fi sindr de fibroza chistica pancreatica )
si DOBANDITE (unilaterale si bilaterale). 2.Supuratii bronho-pulmonare predominant parenchimatoase
se impart in : a.Primitive ACUTE (abcesul pulmonar, gangrena pulmonara); - CRONICE (abcesul
pulmonar cronic, pneumonia cronica, pioscleroza) b.Secundare unui cancer bronhopulmonar, unei fistule
bronsice, unui corp strain endobronsic, unei malformatii congenitale bronhopulmonare, unui chist
hidatic spart si evacuat, unui traumatism toracic. 3.Micozele pulmonare: candidoza, aspergiloza,
actinomicoza, histoplasmoza.
15. Diagnosticul si tratamentul bronsectaziilor. Diagnosticul pozitiv se face pe baza tabloului clinic si
imag. Tablou clinic: Debutul poate fi acut sau latent. Simpotme: - tusea (chintoasa); - Expectoratia
(abundenta, seroasa purulenta, sangvinolenta, miros fad si fetid); - dispneea nu este obligatorie.
Examene imagistice: Radiografiile arata imagini policiclice si imagini de condensare pulmonara partiale
segmentare. Se mai face TC, bronhografia(evidentiazastarea bronhiilor), angiografie, bronhoscopie, dar
si investigatii cardiovasculare (ekg si cateterism).Tratamentul este medical si chirurgical. Tratamentul
medical : - va fi sinstituit precoce, condus corect si timp suficient pentru obtinerea rezultatelor
favorabile. Metode: - Drenajul postural (tratament de baza); - bronhoaspiratia si micile spalaturi
bronsice; - dezinfectia cailor aeriene sup. Si bronsiilor( se face cu antibioterapie pe cale parenterala ).
Tratamentul chirurgical.Conditii: - stabilizarea leziunilor este un factor determinant in indicatia
chirurgicala. Indicatii: - Bronsectaziile supurtate unilaterale ale lobilor inferiori in care trat. Medical bine
condus este ineficient; - plamanul distrus bronsiectatic; - bronsectaziile loc. bilateral .
16.Etiopatogenia si clasificarea anatomo-patologica a abcesului pulmonar. Etiopatogenie. Agenti
etiologici: - flora microbiana aeroba (10%), anaeroba (50%), mixta (40%). Caile de propagare sunt:
1.Calea bronhogena mecanismele vehicularii microbilor sunt date de aspiratiile de secreti purulente,
aspiratia apei murdare si a corpilor straini, aspiratia varsaturilor la alcoolici. 2.Calea hematogena este
rara, in timpul septicopioemiilor prin embolizare seprica de la viscerele abdominale. 3. Calea limfatica
de la un focar infectios. Clasificare: 1.Abcesul acut unic sau multiplu este o colectie purulenta fara
membrana piogena delimitata de un parenchim care este densificat inflamator. 2.Abcesul cronic este
frecvent intalnit.
17. Explorari paraclinice in abcesul pulmonar. Examenul radiologic este esential pt diagnostic : - in faza
de pneumonie (aspect radiologic al unei pneumonii franca lobara); - in faza de constituire a abcesului
(aspect radiologic de opacitate bine delimitata); - dupa vomica apare imagine hidroaerica; - in abcesul
cronic imag hidroaerica. Bronhografia se face in abcesul cronic evidentiind marimea cavitaii si raporturile
ei cu bronsia de drenaj;Bronhoscopia se face dupa trecerea perioadei acute si apreciaza starea mucoasei
bronsice. Ex. Microscopic al sputei evidentiaza bacterii gram + sau - , flora anaeroba, micoze. Ex. de
laborator evidentiza leucocitoza si VSH crescute.

3
18. Tratamentul abcesului pulmonar : tratamentul medical consta in : 1. drenaj postural : pozitia
cacapului si trunchiului va fi mai coborata alternanduse pozitia de decubit dorasal lateral si ventral cu
durata de 10-15 min. 2. bronhoaspiratia endoscopica in cazul secretiilor vascoase 3. antibiograma masiva
condusa dupa exam bacteriologic si antibiograma timp de 1-3 luni. Tratamentul chirurgical. Indicatii : - in
esecul trat medical in abcesele acute gangrenoase mari inrecidiva supuratiei in acelasi teritoriu sau
in teritoriile vecine in abcesul pulm cronic .Tehnica : 1. drenajul endocavitar indicat in abcesele acute
gangrenoase gigant cu drenaj bronsic inefficient nivel de lichid mare si stare de intoxicatie marcata.se
face sub anestezie (xilina1%). Se introduce un tub de dren din material sintetic steril, subtire in cav
abcesului. Abcesul trebuie sa fie situate periferic subpleural cu simfiza pleurala la acest nivel pt a nu se
produce infectarea marii cavitati pleurale. 2. pleurotomia cu drenaj pleural tip beclere este indicat in
pleureziile purulente cu sauf ara fistula pleurobronsica. 3. rezectiile pulmonare sunt indicate in abcesul
cronic si trebuie sa fie radicale(extirparea teritoriului afectat) si conservatoare (economia de parenchim.
19.Diagnosticul stafilocociilor pleuro-pulmonare. Se pune pe baza datelor clinico radiologice si cu
punctie pleurala. Tabloul clinic : * debut acut cu febra stare generala alterata, cianoza , tuse iritativa,
semne toxiinfectioase grave, * in perioada de staare polipnee cianoza tiraj suprasternal si semne
generale toxiinfectioase(febra varsaturi diaree, dezechilibre metabolice si hidroelectrolitice). Examen
obiectiv semne de condensare pulmonara pneumotorax sau hidrotorax. Radiologic apar imagini
pneumonice, bronhopneumonice, hetereogene imagini buloase multiple, fugace, rotunde imagini de
abces unic sau multiplu , imagini de pneumotorax sau hidropneumotorax. Alte investigatii hemocultura
pozitiva in 30% din cazuri punctia pleurala obiectiveaza pneumotoraxul sau piotoraxul. Diagnostic
diferential cu emfizemele buloase congenitale si pneumopatiile.
20. Tratamentul stafilocociilor pleuropulmonare. Este medical : presupune masuri de terapie intensiva
energica prin : - combaterea supuratiei pleuropulmonare cu antibiotice in doze mari conform
antibogramei pana la disparitia semnelor clinice reanimare digestiva cu reechilbrare nutritiva si
hidroelectrolitica reanimare respiratorie (oxigenoterapie discontinua, exuflatii repetate si punctii
pleurale decompresive, cleurotomie cu drenaj beclere, bronhoaspiratie). vitaminoterapie C, B complex
cardiotonice. Chirurgical :- pleurotomia cu drenaj pleural beclere se face in complicatiile pleurae ale
stafilococilor . rezecita pulmonara partiala sau totala se indica in sechelele parenchimatoase( abcese
reziduale, supuratii difuze, plaman distrus supurativ). decorticarea pleuropulmonara se face in sechele
pleurale ( in pleurezii purulente, cavitati reziduale, incarcerari pulmonare).
21. Forme anatomoclinice ale micozelor pulmonare. 1. actinomicoza. Agent patogen actinmyces .
tablou clinic : debut insidios cu subfebrilitate, tuse expectoratie mucopurulenta, hemoptizii. Forme
clinice bronhopulmonara (aspect de pneumonie cronica, focare bronhopneumonice bilaterale la bazele
plamaului) - forma pleuropulmonara cu pleurezie serofibrinoasa, - mediastinala propagata din regiunea
cervicofaciala.
Diagnosticul pozitiv se pune pe antecedente actinmicotice cervicofaciale , fistule toracice cu caracter
recidivant, exam micologic al secretiilor, radiologic zone de condensare pulm, alternand cu zone de
calcifiere. Prognostic grav. Tratament-medical 6-8 luni antibiotice , izoniazida. chirurgical :- deschiderea
abceselor actinmicotice si cura fistulelor parietale denajul pleureziilor purulente exereza focarelor
supurative pulmonare. 2. candidoza pulmonara. Agent patogen candida albicans. Tablou clinic forme
anatomice : forma pulmonara este rara evolueaza ca o pneumonie forma bronhopneumoinic : febra
junghi toracic tuse cu expectoratie albicioasa cu mulaje bronsice si grunji de candida, -forma
traheobronsica evolueaza ca o bronsita cronica. Diagnosticul se pune pe exam micologic al sputei.
Tratamentul este medical : nistatin, stamicin. Chirrugical informe cu distrugere parenchimatoasa
exereza pulm. 3. toruloza Agent patogen : torulopsis neoformans saprofit al tegumentului devine
patogen sub influenta unor afectiuni (diabet, hodgkin, leucemii),.Tablou clinic debut si evolutie lenta
pana la aparitia semnelor meningeale. Radiologic sunt observate aspecte nodulare uni si bilaterale
similare cu tuberculomul , aspecte infiltrative. Diag pozitiv se bazeaza pe semne pulm asociate cu cele

4
meningeale encefalice, descoperirea ciupercii in sputa. Tratamentul : chirurgical : exeraza pulm partiala
in formele localizate neinfluentate de trat medical. 4. histoplasmoza pulmonara( boala darling).agent
pathogen . Histoplasma capsulatum . tablou clinic histoplasmoza este primitiva sau secundara in cursul
formelor generalizate. Forme clinice de histoplasmoza primitiva: -forma acuta cu febra frison
expectoratie mucopurulenta dispnee, durerri toracice, intradermoreactia la histoplasmina este pozitiva,
radiologic sindr de condensare pulm. forma cronica c utuse cu expectoratie mucopurulenta, hemoptizii,
hepatosplenomegalie, slabire. Radiologic apar leziuni nodulare infiltrate excavate cu imagini hidroaerice
mici. Diag poz se bazeaza pe semne radiologice, prez ciupercii in sputa, intradermoreactia la
histoplasmina pozitiva. Trat medical antibiotice Chirugical rezectia pulm partiala in formele cronice si
localizate ce nu rasp la trat medical
22 Etiopatogenia diagnosticul si tratamentul aspergilozei pulm. Etiologie ciuperca aspergilus (vegetale,
fainoase, pene, parde animale). Patogenie contaminarea se face pe cale aeriana de pe penele pasarilor
sau parul animalelor cipuerca infesteaza cu predilectie leziunile pulm preexistente( dilatatii bronsice,
tuberculomul excavat) cavitati reziduale ( dupa abcese pulm), cavitati pleurale reziduale. Infestarea se
poate produce hematogen in alte organe sau sa patrunda in pleura, pericard sau transdiafragmatic.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza radiografiei pulm , tomografia standard si computerizata si prin
examenul micologic direct al sputei sau prin culturi pe mediul Sabouraud pentru evidentierea ciupercii.
Radiologic : imagine radiologica en grelot tipica (masa ovoida omogena mobila intr-o cavitate
pulmonara preformata coafata de un halou aerian semilunar). Diag diferential se face cu abcesele
parnechimatoase, tuberculomul excavat, chist hidatic. Tratamentul esclusiv chirurgical cu rezectii
pulmonare partiale(lobectomie) dupa un tratament pregatitor cu antifungice care va fi si postoperator.
23. Etiopatogenia si anatomia patologica a chistului hidatic. Taenia echinococcus vierme 3-5 mm din
clasa cestodelor. Are dubla existenta: stare adulta ce se dezv ca vierme in interstinul cainilor si larvara
sub forma de chist in viscerele unor animale gazda porc om. Hifatioza pulm primara : cai de infestare: -
digestica, respiratorie si directa prin muscatura. Larva dupa ce a fost eliberata din ou sub act sucurilor dig
poate ajunge in ficat prin venele porte, poate trece de filtru hepatic in cava inf apoi la plamani.
Echinococoza sec pulmonara -se poate produce pe 2 cai : hematogena si bronhogena prin lichidul hidatic
din rupturile chisturilor. are urmatoarele forme clinice : locala reprezinta recidiva i nloja chistului cand
nu s-a evacuat complet hiatida spontant, a seroasei pleurale prin ruptura chistului hidatic pulm in cav
pleurala , embolica cu punct de plecare din hidatioza vaselor mari sau miocard. Anatomopatologie
Hiatida :structura membr ext cuticulara, formata din lame concentrice de chitina suprapuse, este
elastica, albicioasa, impermeabila pt microbi si semipermeabila pt subst alergogene. membrana
germinala captuseste in int , este nucleata , nu este aderenta de membr ext, genereaza prin inmugurire
vezicule progliere, vezicule fiice, lichid hidatic.
24. Diag clinic si paralclinic al chistului hidatic. Clinc :chistul hidatic necomplicat se manifesta prin
subiectiv :durere, dispnee, tuse rara, hemoptizie, uticarei obiectiv: deformarea toracelui cu bombarea
hemitoracelui, matitate lichidiana, abolirea murmurului vezicular. Chistu hidatic complicat fisura
chistului intro bronsie cu evacuarea lenta a continutului are ca simptome : tuse cu expectoratie
seromucoasa, mici hemoptizii. ruptura chistului si evacuarea sa (sunt necesare 3 conditii : prezenta
fistulelor bronsice, aparitia infectiei in perichist si existenta traumatismului) in bronsie : vomica brutala,
insotita de tuse cu eliminare de lichid, in timpul vomicii poate prezenta dispnee severa pana asfixie, stop
respirator, hemoptizie. Complicatia cea mai frecventa supuratia cavitatii perichistice si a membr
hidatice retentionate cu formarea pioneumochistului. in pleura : junghi toracic violent, dispnee, tuse,
hipersonoritate , disparitia murm vezic( tablou clinic al pneumotoraxului), . in organele vecine f rar.
Paraclinic - investigatii biologice intradermoreactia cassoni , eliza, - exam microscopic al sputei - exam
radiologic : - in chistul necomplicat opacitate omogena de tip lichidian bine delimitata, ovalara isi
modifica diametrele cu respiratia. - In chistul complicat : in stadiul de preruptura imagine de semiluna
clara la polul superior al chistului (pnemochist), in stadiul de ruptura : in faza precoce imagine cavitara

5
cu nivel de lichid orizontal neregulat, imobil fata de ortostatism , in faza tardiva lichidur e complet
evacuat imagine cavitara cu pereti subtiri si fini net delimitati de parenchim.
25. Tratamentul chistului hidatic. Tratamentu chirurgical 1. conservator : pt chistul hidatic necomplicat
evacuarea continutului lichidian al chistului prin punctie aspirativalenta dupa o inactivare a parazitului cu
alcool extragerea membranei hidatice si dezinfectia cavitatii perichistice cu alcool, extraagerea intacta a
hiatidei. tratamentul cav perichistice restante :se excizeaza marginile perchistului pana la limita cu
parenchimul lasand libera cavitatea perichistului sa dreneze in cav pleurala care este drenata. Pt chistul
complicat : pneumotomie, extragerea membr hidatice, dezinfectia lojei si curetierea acesteia,
intreducere de antibiotice dupa care este desfiintata prin capitonaj. 2. tretamentul de exereza
pulmonara : rezectiile pulm sunt rar indicate in cazul chistelor gigant ce ocupa tot lobul, sunt tipice si
atipice si sunt indicate in chistele pulm cu supuratii si scleroza intensa cu stenoza bronsica ireversibila si
in accidentele vasculare in cursul operatiei.
26. Anatomia patologica a TBC pulmonare secundare. * tuberculoza pulm nodulara leziuni nodulare
de mici dimens situate apical . * tuberculoza infiltrativa diverse tipuri de infiltrate cu extindere variata
care nu au ajuuns in stadiul de excavare. * tbc pulm cavitara : etapa evolutiva avansata a tbc infiltrative
dupa cazeificare ramolire si excavare. caverne recente : elastice fara pereti proprii caverne progresive
sunt multiple cu margini rau delimitate neregulate cavernele rigide : au perete - caverne fibroase sub
tuberculostatice apar cavernele deterjate, buloase. In acordeon. bronsita de drenaj formeaza un tot
unitar functional si organic cu caverna si constituie calea de drenaj a secretiilor din caverna la exterior,
pot fi deschise sau balonizate. * tuberculoza bronhiilor : cuprinde 3 tipuri de leziuni : infiltratii simple,
ulceratii , stenoze de diferite forme. * tuberculoza cronica fibrocavitara destructiva : - lobitele excavate :
distrugerea unui lob sau a mai multor segmente, ele se extind la teritoriile vecine. lobita retractila,
lobitele ulcerofibroase sunt forme de baciloza cu rezctie proliferativa intensa cu proces de fibroza intens,
consecutive tratam intense cu tuberculostatice, lobita retractila este o tentativa de vindecare si duce la
mutilari anatomice secundare. * plamanul distrus tuberculos este o forma particulara de ftizie a adultului
manifestata prin leziuni distructive ale unui plaman.
27. Explorari paraclinice in TBC secundara. Explorarea radiologica . in tbc secundara nodulara apar
opacitati nodulare mici slab delimitate apicale si subapicale. In tbc infiltrativa : - infiltratul nodular
infiltratul rotund apare ca o opacitate rotunda cu margini estompate .- infiltratul de tip nebuos (nodular
difuz) apare cu aspecte nodulare dispersate pu un fond difuz cu localizare subclaviculara dorsal si apical
sup. infiltratul pneumonic segmentar - infiltrate in foacre multiple cu aspect de opacitati nodulare de
marimi diferite. infiltrate gangliobronhogene prezinta focare multiple dar mai delimitate in zonele
parahilare, in segmentele ventrale si bazale fara tendinta de excavare. In tbc cavitara : - caverne recente
(grad 1) zone clare neregulate slab delimitate. caverne elastice (gr 2) aspect de inel opac (1-2mm) cu
contur ext si int regulat cu arie clara in int, cu peretele constituit cu sau fara bronhi de drenaj. caverne
fibroase vechi (gr3) cu inel opac gros 3-4mm mai dens cu o zona hipertransparenta in int. in tbc fibroase.
opacitati intense bine delimitate, conglomerate, macronodulare( Fibrinotoraxul o forma extinsa a a
tbc fibroase cu opacifiere omogena a hemitoracelui insotita de atractie mediastinala. In tuberculoamele
pulmonare apar opacitati de intensitate supracostala, rotunde ovalare, omogene cu margini bine
delimitate, lichefierea focarului cazeos omogen, realizeaza o caverna cu pereti grosi. In plamanul distrus
tuberculos: - opacitate a intregului torace , atractia mediastinului , aspecte cavitare multiple,
ascensionarea si imobilitatea diafragmului. Scintigrafia pulmonara arata absenta perfuziei.
Bronhoscopia stenoze partiale totale, fistule gangliobronsice. Intradermoreactia la tuberculina Examen
bacteriologic se face prin exam microscopic si culturi urmate de identificarea tulpinilor izolate si
antibiograma la tuberculostatice. (cultura bacilului koch se face pe mediu lownstein jensen cu
tuberculostatice incluse inainte de coagulare.
28. Tratamentul tbc secunadre. A. Medicamentos (chimioterapia antituberculoasa) 3 categorii1 1. :
eficacitate ridicata : rifampicina, izoniazida streptomicina, pirazinamida, ethambutol ; 2 si 3 cu eficacitate

6
redusa. Regimurile uzuale se aplica prin asocierea mai multor droguri pentru a nu se realiza
chimiorezistenta cat si pentru potentare. 1 regim : cu rifampicina pentru cazurile abundent bacilifere cu
bacilul koch pozitiv la microscopie (rifampicina , izoniazida, ethambutol de 2 ori pe saptamana timp de 6
luni urmat de izoniazida si streptomicina de 2 ori pe saptamana timp de 6 luni). Al 2 lea regim fara
rifampicina pe cazurile paucivacilare cu bacilul koch poitiv la culturi (izoniazida,
streptomicina,ethambutol 2ori pe sapt timp de 3 luni urmat de izoniazida si ethambutol 2 ori pe sapt 6
luni). Medicatie adjuvanta :-corticoterapia (prednison) si vitaminoterapia b6,PP,C. B. pneumotoraxul
artificial este indicat in leziuni limitate cu pleura libera care nu cedeaza la chimioterapie sau in scop
hemostatic. Se foloseste aparatul kuss, se introduc intrapleural 300-600 cc aer la presiuni negative timp
de o sapt.
29. Indicatiile trat chirurgical al tbc secundar. Bolnavii cu tbc sec sunt impartiti in 6 grupe : 1 bolnavii
cu leziuni cavitarerecente depistate si tratate 9-12 luni corect la care nu s-a obtinut vindecarea
clinicoradiologica si bacteriologica au indicatie operatorie cu rezultate foarte bune. 2 bolnavii cu tbc
cronica cavitara cu multe pusee de recidive si recaderi insa cu pastrarea sesibilitaitii la tuberculostatice si
fara disfunctii respiratorii au indicatie buna. 3- bolanvii cu tbc cavitara croonica estinsa (plaman distrus
unilateral) cu tulburari functionale medii si cu pastrarea sensibilitatii la tuberculostatice de releu, pot
beneficia de tratament chir de obicei de pneumonectomie. 4- bolnavii cu tbc cavitara cronica extinsa
uilateral cu tulb funct resp si cu chimiorezistnta la toate tuberculostaticele pot beneficia de colaps chir
ireversibil. 5. bolnavii cu leziuni tbc cronice cavitare extinse bilateral cu insuf cardioresps si cu
chimiorezistenta sunt inoperabili 6. formele tumorale (tuberculomul) sau caveernele vindecate deschis
beneficiaza de rezectii pulmonare.
30. Tipuri de interventii chir aplicate in tbc sec. A. operatii indirecte 1. merode de colapsoterapie
chirurgicala a) pneumotoraxul extrapleural este realizat prin decolarea pleurei parietale la niv apexului si
mediastinului creandu-se o cavitate extrapleurala care este ocupata initial de cheaguri de sange si apoi
aer, exercita o compreiune elastica pe leziunile parenchimatoase. b) pneumotoraxul extrapleural bilateral
in cazurile cu leziuni bilatrale c) pneumotoraxul mixt extra si intrapleural consta in relizarea uni colaps
chirurgical asociind decolarii extrapleurale, decolarea intrapleurala insumand avantajele pneumotoraxul
extrapleural si intrapleural. 2. toracoplastiile sunt interventii chir care printro dezosare partiala sau
intinsa a peretelui toracic realizeaza un colaps definitiv si ireversibil in dreptul regiunii pulmonare
afectate punand in repaus functional ventilator si circulator zonele colabate B operatii directe : 1.
exerezele pulmonare : a) pneumonectomia prin decolare extrapleurala datorita pahipleuritei, a leziunilor
bacilare pleurale si a empiemului pleural cu disectia si tratarea separata a elem pediculului pulmonar. Se
dreneaza cav cu sistem beclere si se in chide peretee. B) lobectomiile : -decolarea si eliberarea
plamanului in plan pleural si uneori extrapleural cu eliberarea scizurilor disectia si tratarea elem
bronhovasculare ale pediculului lobar aprecierea reexpansiunii parenchimului restant inchiderea
toracelui cu dublu drenaj. C) segmentectomiile au timpi asemanatori lobectomiilor cu diferenta ca
intervine un timp : disectia planului intersegmentar. 2 . cavernostomia se deschide larg caverna la piele
in scopul eliminarilor secretiilor din caverna precum si tratamentul direct al leziunilor cavitar. 3. drenajul
Monaldi introducerea unui mic dren in caverna cu un instrument special(trocar). Se pot drena
concomitent mai multe caverne. Operatia impune prezenta simfizei pleurale si se face sub anestezie
locala.
31. Enumarati sindroamele posttuberculoase : sindromul bronsitic cronic, bronsiectazic, bronhoasmatic,
bronholitiaza, de supuratie pulmonara, de distrofie buloasa, de fibroza, de scleroza difuza, pleural , de
insuf resp cronica, cordul pulmonar cronic.
32 . Clasificarea anatomopatoligica a tumorilor traheei. 1. tumori mezenchimale : - fibromul : tumora
rara, macroscopic tumora cu vol variabil 2-3cm pediculata , mucoasa este cu necroza sau fara,
microscopic fibre de colagen, fibroblasti, vase. condromul se dezv din crtilajele traheei osteomul
reprez osificarea unor leziuni cicatriceale pulm lipomul consistenta moale cu vascularizatie bogata, se

7
poate necroza si sfacela producand obstructia traheei. hemangiomul - hemangioendoteliomul
limfangiomul leiomiomul. 2. tumori epiteliale - papiloamele : tumora vegentanta, pediculata solitara
polipul .
33. Clasificarea anatomopatologica a tumorilor bronho-pulmonare benigne. 1. tumori disembrioplazice
a) teratom : - chistul dermoid : bine delimitata, ovalara, cu cartilaje, par, dinti. blastomul b)
hamartomul bronsic tumora de dimens mici pediculata sau sesila, polipoid, cu mucoasa normala,
cresterea in vol duce la distrugerea bronsiei. C) hamartocondromul pulmonar se dezv in parenchim dar
individualizat de acesta, sediul la hil sau subpleural, dimensiuni variabile, consistenta dura unica sau
multipla. 2. tumor mezenchimale benigne a ) fibromul endobronsic diametru mic, pediculat
intrapulmonar : incapsulat
b) condromul se dezv din tes cartilaaginos al bronsiei ,unica sau multipla, cu sediu variat (endobronsic, in
parnchim, subpleural) c) lipomul : rotund incapsulat dimens mica. 3. tumorile musculare : leiomiomul,
leiomuofibromul este de obicei unica cu dezvoltare intrabronsica si in iceberg. 4. tumorile epiteliale :
-polioul papilomul : tumora pediculata dimens variabila cu suprafete neregulate poate produce
obstructia bronsiei. 5. tumori nervoase - neurofibromul : se dezv pe seama tes nervos vegetativ din
stroma pulmonara. 6. tumori vasculare- anevrismele arterio venoase pulmonare : sunt mai multe
varietati *fistula adevarata : artera se continua cu vena * anevrismul arteriovenos adevarat *
hemangioamele pulmonare.
34. Diagnosticul clinic si paraclinic al tunorilo bengne traheale . se pune pe baza datelor clinice si
aparaclinice . tabloul clinic se manifesta prin : sindromul traheal cu tuse uscata wheezing, dispnee,
expectoratie puulenta sau sanghinolenta, semne pulmonare : congestii atelectazii, pneumonii. Explorari
paraclinice : - endoscopice traheobronhoscopia ofera date asupra tumorii(sediu forma marime) permite
biopsia si extirparea tumorii. radiologice : * radiografia, tomografia si traheografia lipiodolata dau
relatii asupra traheei (stenoza) si tumorii * esofago grafia
35. Etiopatogenia cancerului bronho pulm In etiologiacancerului bronhopulm in opinia majoritatatii
autorilor,mecanismul essential consta in iteractiunea complexa a factorilori de mediu,carcinogenici cu
factorii de crestere autocrinici si receptorii lor precum si de activarea oncogenelor dominante A.AGENTI
ETIOLOGICI/ FACTORII DE MEDIU FUMATUL(fumul de tutunproduce modificari
histopatologice:hiperplazia epiteliului bronsic,metaplazia malpighiana,diplazii celulare,carcinomul in
situu si carcinomul invaziv)-EXPUNEREA PROFESIONALA(hipercarburi policiclice,N-nitozamine,radiatii
ionizante,prafuri minerale(azbest,ceramica),metale.POLUAREA ATMOSFERICA,FACTORII
FAMILIALI,LEZIUNI PULMN PREEXISTENTE,DIETA SARACA IN BETACAROTEN.B.CARCENOGENEZA=process
complicatcu 3etape:1proc de initiere(interactiunea carcinogen-celila)/ 2proc de promovare(promovarea
celulelor initiale/3procesul de progresiune tumorala
36.Clasificari anatomo pat ale cancerulu bronho pulm .CLASIFICARI/ Letulle canc bronhpulm al
hilului\canc masiv\canc schiros infiltrativ\canc primitive\canc nodular sau
plurinodular/Hoguevin(topographic)\canc circumscris\canc masiv\canc lobar\canc mediastino
pulmonary\canc nodular/Clasific anatomoclinicoradiologica/canc bronhpulmn centrohilar(75%)cu
origine in bronhiile mari/cancerile periferice intraparenchimatoase cu dimensiuni 1-8cm/Clasific
histological actuala-2grupe 1)Carcinomul cu cellule mici(in boabe de ovaz,cu cellule intermediare,tipul
mixt 2)Carcinomul bronsic cu alte cellule decat mici(carcinom nediferentiat cu cellule mari ,carcinom
epidermoid,carcinom cilindrocubic sau adenocarcinomul,carcinomul bronsic(adenoscuamos)/Grupe
histopatologice ale cancerului bronho pulmn G1-bine diferentiat\G2-moderat diferentiat\G3-slab
diferentiat\G4-nediferentiat/Calsificarea pe criteriul malignitatii cancer cu cellule mici,cancer
epidermoid,adenocarcinomul,cancerul cu cellule mari-carcinoidul bronsic

37.Diagnosticul cancerului bronho pulm Diag pozit se stabileste prin coroborarea datelor clinice
imagistice,citologice si bronhoscopice,importanta fiind depistarea cancerului bronhopulm in stadiu

8
precoce.Pneumopatiile repetate atelectaziileridica suspiciunea de cancer bronhopulm.Preciz diag
precoce al cancerului bronhopulm intampina totusi dificultati in fctie si de formele de localiz mai ales in
cancerul periferic bronhioalveolar la care bronhoscopia este neg bolnavul prez dureri toracice si
expectoratie abundenta.Diag diferent in CBP rotund periferic se face cu-tuberculomul(contur net,
calcificari interioare, BK abs in sputa);-micetomul(calota clara a opacitatii,hemoptizii,flora fungica prez in
sputa);-tum benig(cresc lent si au stare gen buna);-chistul hidatic pulm(opacitate ovalara bine delim cu
character lichidian);-pneum cr(nu creste si nu are semne de malign);-in CBP centrohilar se face cu-
adenop din tuberc primara a adultului(prez impregn bacilara si fistule gangliobronsice);-boala hodkin(are
adenop hilare volum bine conturate si policiclice);-silicoza;-insuf cardiaca cu hiluri de staza;-in CBP
apicalse face cu lobita bacilara scleroasa,pahipleurit bacilare,tum tiroidiene,boala Hodkin;-in
CBPparamediastinal se face cu tum mediast, limfoamele, timoamele,;- in CBP de lob sup si mediu se face
cu pneumopat acute si cr;-in CBP cavitar se face cu tuberc cavitara, chist hidatic complicat, abces pulm.
38.Indicatiile chir ale cancerului bronho pulm Indic chir ideale sunt: tum sa aiba diam sub 3cm fara
afectarea starii gen biol si fctionale,fara semnatura histopatol preoperatorie,asimptom sau
oligosimptom(bolnavi depist intamplator).Indic operatorie se face numai dupa efect toracotomiei si
uneori dupa pericardotomie.
39.Tipuri de interventii chir aplicate in cancerul bronho pulm *Lobectomia :a) lobect simpla este indic in
tum mici, perifericeizolate la varstnici si boln cu deficiente fctionale;b)lobect radicala este indic in invazia
gangl interlobari si hilari;c)bilobect mediosup si medioinf sunt indic in cancerele periferice ce depasesc
planul scizural si in cancerele bronsiilor lobare.*Pneumoctonia:a)pneumoct simpla e indic in tum
bronhiilor primitive si in tum perif ce depas un lob;b)pneumoct radicala presup limfadenect sistematica
cu extirparea in bloc a tes celulare mediastin cu gangl paratraheali,paraesofagieni si eventual rezectia de
nervi vagi si frenici cu abord si ligatura intrapericardica a vaselor pulm;c)pneumoctlargita de necesit se
indica in cancerul ce invadeaza pericardul,diafragmul,cava,urechiusa atriala;*Segmentectomia indicate in
cancerul bronhopulm de stadiu1 la boln tarati si la varstnici;*Rezectia bronhoanastomoza indic in scopul
conservarii de parenchim pulm cand tum prinde bronhia primitive dr sau stga sau cand are sediu in
bronhia lobara sup;*Rezectia atipica e rar utilize la varstnici si taratiin leziuni perif se pot efectua prin
toracotomie.
40.Clasific anatomo pat a chistelor si tumorilor mediastinaleA.Clas anatomo patologica/1Tumori
neganglionare: a. Tumori disembriogenetice.Homoplastice derivate din tesut normal situate in mediastin
chiste bronhogenetice,adenom bronsic al mediastinului,chiste
esofagiene,pleuropericardice,seroase,limfadenoame chistice,hemangioame
chistice,meningocelul./Heteroplastice-tumori dezvoltate din tesuturi mediastinale,care nu sunt in mod
normal in mediastin=tumbenigne-teratoame,chisturi dermoide,chisturi epidermoide\Tum maligne-
corioepiteliomul,seminomul pozitiv,teratomul malign b.Tum dezvoltate in tesuturi mediastinale Origine
conjunctiva:benigne-lipom,fibrom,miom,xantom,mixom,condrom,osteocondrom\maligne-
miosarcom,condrosarcom,mixsosarcom,osteosarcom Origine nervoasa:benign-eurinom,
ganglioneuroame ,neurofibrom,,chemodectom ,feocromocitom\malignaganglioneuroblastoame,
simpatoblastoame, feocromoblastoame Origine glandulara:Tumori timice\tumori distrofice\tumori
tiroidiene si paratiroidiene 2Tumori ganglionare mediastinale/Tum limfoganglionare \primitive
-maladia Hodgkin,nehodkiniene\secundare\pseudotumorale: SIDA limfom Castelman,granulom
Wegerer TBC
41.Explorarile paraclinice in chistele si tumorile mediastinale *Radiografia toracica std
evidentiaza(opacitate mediana si largirea umbrei mediast,imagini rotunde sau ovalare ce margini
convexesinete,opacitate sferica ^in bila de billiard^pt tum neurogenechist hidatic.opacitate piriforma in
chistele hidatice*Radiograf cu contrast gazos- se introd aer in mediastin pe
cale(retrosternala,laterotraheala,transtraheala,retroxifoidiana,laterovertebrala) pt
pneumomediastin*Radiogr cu subst de contrast opace:a)esofagografia baritata;b)radiografia baritata a

9
stomacului;c)traheobronhografia;d)angiografia* Tom clasica;*Tom comput;*RMN apreciaza mai correct
decat CT gradul de invazie tum a venei cave sup a peretelui cardiac si a venelor si arterelor
pulm;*Echografia:a)echografia transcutanata indic in afect cardiace ,pericardiace,pleurezii;b)echog
transbronsica permite o expl f buna a cordului in special a valvulelor, este indic in adenop sit um
mediast*Scintigrafia:a)Scint tiroidiana indic in gusile cervicomediast;b)Scint cu tehnitiu99se fol in aden
de paratiroida si chistele gastroenterice;*Mediastinoscopia;*Esofagoscopia;*Laringoscopia
42. Simptomatologia chistelor si tumorilor mediastinale. *Tulburari de iritatie si compresiune
traheobronsica(dispnee,tuse seaca,hemoptizie,atelectazie)*Tulburari circulatorii(tahicardie ,palpitatii)-
sindr de compresiune vasculara:a)sindr de cava sup se prod turgestenta venelor jugulare,edemul
fetei,umerilor si gatului;b)sindr de trunchi venos brahiocefalic se manifesta prin aparitia
circulatiei;c)sindr de vena azygoseste rar si confuz conturat clinic;d)sindr de cava inf este dat de tum
mediast inf si se manifesta prin ascita,hepatomeg,edeme ale membr inf;e)sindr de vena pulm se realiz
prin compresiunea venelor pulm cu staza retrograde,cianoza,revarsate pleurale,hemoptizii;f)sindr de
artera pulm-tril in spatiul2si3intercostal stg,suflu systolic,cianoza cefalica;*Sindr de compresiune
esofagiana-disfagie,dureri retrosternale;*Sindr de compres cardiaca-dureri precordiale;*Sindr de iritatie
si compres nervoasa a-nervului recurrent(disfonie,voce bitonala);-nerv frenic(sughit,dureri in
umar,paralizie diaphragm);-nerv vag(bradicardie,greturi,varsaturi,constipatie);-nerv
simpatico(mioza,enoftalmie);in tum benigne(febra,anorexie,astenie);in tum maligne(anorexie,scad
ponderala,astenie,anemie).
43.Diag si trat mediastinitelor acute Diag poz se stab pe antecedente,semne clinice(febra,frisoane
repetate,dispnee,sughit,tuse,cianoza,palpitatii,emfizem mediastinal),ex paraclinice:-radiologic:in
flegmonul mediastinal se obs opacit a spatiului retrosternal,imagini de atelectaziesi de
bronhopneumopati;inabcesul mediast ant se obs opacity
rotunde,ovalarelocalizparasternal,retrosternal,paratrahealsi imaginihidroaerice;-radioscopic se obs
imobiliz hemidiafragmului afectat;-CT;-RMN;-Ex de lab(hiperleucocitoza,VSH crescut);-Punctie
transtoracica*Tratam medical(se admin antibiot cu spectru larg)*Tratam chir-in flegmmediast se face
drenaj prin mediastinotomieant suprasternala;-in colectiile mediast ant si mediuse face
mediastinotomiecu rezectii de cartilaje costale subperiostice;-in colectiile mediast post se indica
mediastinotomia post inalta si cele paravertebraleextrapleurale.

44.Diagnosticul si tratam eventratiilor diafragmatice. Tabloul clinic-de multeori asymptomatic,fiind

descoperite la examenul radiologic.In cazuri avansate- durei la baza hemitoracelui,dispnee tuse,dispepsii
diverse,greturi,disfagie/Paraclinic/Radioscopia si radiografia evidentiaza sediul inalt al cupolei
diafragmatice,camera de aer a stomacului si imagini colice mult asemanatoare sub
diafragmEchografiaRMNsi tomografia computerizata aduc date importante in diagnosticul eventratiei
diafragmatice/Pneumoperitoneul este investigatie important ace releva sediul diafragmului,sediu
subdiafragmatic al stomacului si colonuluiTRATAMENT-in formele simptomatice se indica tratamantul
chirurgical/Caile de abort abdominale(incizie subcostala stinga)/Toracica-prin toracfotomie
anterolaterala stanga sau dreapta
45.Diagnostic si trat herniilor retreocostoxifoidiene Debutul clinic este cu dureri
epigastrice,retrosternale,dispnee,tuse,cianoza,palpitatii,balonare,constipatie*Radiografia toracica arata
o imagine rotunda sau ovalarain unghiul cardiofrenic,imagini aerice sau hidroaerice;*Echografia si CT
ofera date diagn importante;*Tratam chir-caile de abord pot fi toracica(prin toracotomiein spat6-7
intercostal)si abdom(prin laparotomie xifoombilicala),calea toracica este indicata in
herniilevoluminoase,iar in herniile strangulatese indica calea de abord abdom pt a rezolva sicomplic
digestive date ed strangulare.
46. Clasificare si etiopatogenia herniilor hiatale AKELUND le irte in-tip1(hernia cu brahiesofag
congenital) tip2(hernia hiatale paraesofagiene) tip3(hernii hiatalesogastrice);SWEETle imparte in-hernii

10
hiatale prin alunecare,hernii hiatale paraesofagienesi hernia hiatale cu brahiesofag;*Etiopatog-in herniile
hiatale de alunecare factorii fiziopatol sut reprez de afect ce cresc pres intraabd(constipatie
cronica,retentie acuta de urina,pancreatita cr,obezitate,traumat toracoabd),afect ce prod crest pres
intragastric(stenoza pilorica,hopertrofiade pilor,prolapsul mucos anal),afct de ordin
gen(hipotiroidia,spasmofilia),cause iatrogene(gastrectomie,vagotomie);-in herniile
paraesofagienecauzele hernierii fornixului sunt(slabirea ligam gastrofrenic dat hiperpres abd,factori
endocrine si metabolici)
47.Clinica si explorari paraclinicce in herniile hiatale . Clinica herniilor hiatale prin alunecare este
dominate de refluxul gastroesofagian sub forma sindromului hiatal manifestat prin :arsuri
restrostrenale (pirozisul)-apre imediat poetprandial cu character postural
semnulsiretului/regurgitatiilesunt isolate sau isotesc arsurile si apar dupa mese copioase si la schmbari
ale pozitiei corpului/Greturile,hipersalivatia ,varsurile si disfagia rar observate/sindromul hemoragic-
intalnit in proportie de 15-20%,se manifesta prin hemoragii oculte,persisitente responsabile de
anemie.Sindrom anemic produs de hemoragiile digestive repetate oculte.Sindromul trombotic present
in herniile hiatale si se lokalizeaza fregvent la nivelul membrelor inferioare.Semnele respiratorii(tuse
cianoza)-datorate refluxului gastric/Clinica herniilor paraesofagiene dominata de sindromul de
compresiune si se manifesta prin:dureri epgastrice sau in hipocondrul stg sub forma de
torsiune,consecutive hernierii stomacului\Durere in hemitoracele stg\Varsaturi,dispepsii balonari
constipatii\Hemoragii frgvente\sindrom de compresiune pearborele respirator si mediastin este
rar\tulburari functionale cardio respiratorii cu tuse/Clinica herniilor cu esofag scurt-asemanatoare cu
cea a herniilor hiatale cu reflux esofagian.Explorari paraclinice.Examen radiologic baritat la adult in
stomacul herniat in torace stabileste usor diagnosticul.In alte cazuri hernia hiatala va fi cautata in
pozitia Trendelenburg si cu examen farmacodinamik evidentiinduse diferite aspecte
radiologice:opacitate cu aspect rotunjit al polului superior gastric unit de restul stomacului/Examenul
Endoscopic/pHmetria esofagiana/Testul Bernstein Fruin si Pacini-instalarea de solutie acida in stomacul
inferior si in caz de esofagita proba dureroasa/Investigatii
utile:esofagografia/pneumoperitoneul/bronhoscopia si bronhografia/esocinematografia si radiografia
televizata
48.TRATAMENTUL herniilor hiatale /Trat medical/ igieno-dietetic-pozitie sezinda postprandial,mese
fregvente fara condimente,alcool ,garimi cafea/medicamentos-pentru tamponarea aciditatii gastrice sunt
indicate alcalinizante(bismutul subnitric,calciu carbonic)cinetidina,,anticolinergice sedative .Tratam
chirurgical /Indicatii in:HH Para esofagiene/HH voluminoase cu mai mult de 1/3 a stomacului
herniat/HH cu complicatii(ulcer,stenoze,brahiesofg,volvulusul gastric)/HH cu semen de reflux gastro
esofagian/HH cu tlburari cardiace/HH cu complikatii respiratorii(bronsite,supuratii)/HH asociate cu
litiaza biliara si ulcer gastro duodenal/HH ale nou nascutului si copilului pot da esofagita/HH
recidivante
49.etiopatogenia rupturilor diafragmatice Cauzele sunt variate in raport cu ocupatia,cond de mediu,grd
de civiliz cele mai frecv cause sunt(accidente de circulatie,cadere de la inalt,acid din industrie,acid
sportive).Majorit rupturilor sunt localiz la nivelul hemidiafragmului stg,pot fi situate central interesand
cupolasau periferic sub forma dezinsertiilor frenocostale.Aceste dezinsertii pot fi ant,laterale,anterolatsi
totale dimens lor variind de la cativa cm pana la 20-25cm,prin bresa contituita putand hernia in torace
viscerele abd
50.diagnosticul si trat rupturilor diafragm. *In faza acuta se caract prin semne de soc traumatic si
hemoragic,insuf resp det de leziuni scheletice toracice.Ex clinic releva semne
abd(dureri,varsaturihematemeza),semne tracice(dureri toracice,dispnee,cianoza,fractri costale),semne
clinice proprii rupturilor(respire abd paradoxala,matitate sau sonoritate crescuta).*Rupt in faza
lenta(dureri epigastrice,meteorism,constipatie) *In faza obstructiva se caractprin sindr cluziv saude

11
ischemie localizatat in abd cat si in hemitorace in care sunt herniate viscerele sub forma durerilor de tip
colicativ,varsaturilor cu contin gastricsi bilios
*Expl parclin-exam radiol cu subs de contrast opaca(lipiodol sau bariu)este f util pt a pune in evidenta
stomacul,intestinal subtiresi gros herniated in torace;-ecografia evid rupture diaphragm ,hernierea
ficatului,prez hemotoraxului;-ct si rmn sunt performante si utile in stabilirea diagnosticului;-pleuroscopia
si laparoscopia sunt utile in evidentierea unor rupture diaphragm;-toracotomia si laparptomia sunt
necesare pt traumat toracoabd grave;*Tratam chir se impune pt prevenirea strangulari si obstructiei
gastrointestinale si pt inlaturarea tulb respiratorii.Alegerea moment interv si al caii de abord sunt
importante mai ales cand interv chir are character de urgenta.
51.ETIOPATOGENIa fistulelor bronsice cauzele aparitiei fistulelor bilio bronsice-chistul hidatic hepatic
complicat/trumatismele toraco abdominale/abcesele hepatice microbiene/litiaza caii biliare principale.In
mecanismul deschiderii caii biliare in arborele bronsic intervin urmatoriii factori:Infectia chistului hidatic
hepatic si obstacolele pe caile biliarepoduse de fragmentele de membrane hidatica si veziculile fiice
rezultate prin rupture chistului hidatic hepatic si gradientul de presiune toracica si abdominala.In
patogenia fistulelor biliobronsice sunt descries urmatoarele etape/Hepatica(Chistul hidatic creste in
volum)/Difragmatica se caracterizeaza prin stabilirea de aderente prin perichis si diaphragm/Toracica
unde se produc aderente lprintre diaphragm,pleura si perenchimul pulmonary/De fistulizare-
comunicare bilibronsica prin perforarea diafragmului consecutive necrozei acestuia produse de
chist/Bronhopulmonara caracterizata prin instalarea supuratiei bronhopulmonarePatogenia fistuleleor
bileobronsice sunt produse de litiaza cailor biliare principale Fistulile bileobronsice de origine
traumatica sunt reprezentate de rupture ale parenchimului hepatic cu lezarea uni canal biliar,obstructia
caii biliare principale prin chag de singe,tesut hepatic necrozat si colangita.
52.Diag si tratamentul fistulelor biliobronsice. In faza de constituire a fistulelor simptomatologia este
atat toracica cat si abd. Semne toracice: - dureri la baza hemitoracelui dr junghi toracic tuse iritatice.
Semne abd durere in hipocondru dr hepatomegalie greturi. Semne generale : febra , astenie, icter
al teg si mucoaselor. In fasza de fistula bronsica constituita clinica este dominata de tuse cu expectoratie
abundenta , biloiopurulenta cu fragmente din membr hidatica. Expl paraclinice se fac: exam
radiologic( opacitate imprecis delimitata la baza hemitorace dr care se continua cu umbra hepatica) tc ,
rmn, ecografie si scintigrafie. Tratament este chirurgical cu o pregatire preoperatorie ce vizeza
echilibrarea metabolica hematologica hidroelectrolitica si stabilizarea proc de supuratie
bronhopulmonara si infectia a cailor biliare.
53.Diagnosticul abceselor subfrenice.Tablou clinic: -debut cu tuse continua chintoasa apoi productiva.In
faza de supuratie in bronsie apar urmatoarele:frisoane si hemoptizii,voma,stare de soc,tuse
frecventa,expectoratie fetida,durere toracica sub forma de junghi,stare generala alterata. Explorari
paraclinice:- examen radiologic(opacitate bine delimitata in faza de constituire a abcesului; imagine
hidroaerica de cavitate cu pereti bine delimitati si nivel de lichid dupa vomica; imagini lichidiene
pleurale; ); -bronhoscopia : se face dupa trecerea perioadei acute si permite prelevarea de puroi pentru
pentru examen bacteriologic.Tratamentul abceseslor subfrenice:- medical(drenaj
postural,bronhoaspiratia endoscopica,antibioterapie)-chirurgical(drenaj endocavitar , pleurotomia
,rezectiile pulmonare :lobectomia,bilobectomiile, pneumonectomia).
55.Sindromul de compresiune endotoracica fiziopat clinica: a)efectele sindromului pleural(pneumo,
hemo, chilotorax)=colabarea plaman, deplas mediast spre partea opusa, dezechilibrul acidobazic,
comprim vv cave, hTA; b)efecte sndr mediastinal: -pneumo, hemomediastinnul produc scad volum
pulmonar, tulb de dinamica bronsica; - compresia vv cave, art pulm , atrii c)tamponada cardiaca produce:
compresia atrii si vv cave, scade debit cardiac, hipotens sistemica. Tratament: combatere si trat socului
prin : corectarea hipovolemiei, reechilib hidroelectroli si ac-baz, nutritiva, oxigenoterapia+ met
chirurgicala unde este nevoie(vezi sub 60).
54.Clasificarea traumatismelor toracice. A)anatomica:a-traumatisme fara leziuni anatomice(compresia

12
toracica);b-cu leziuni anatomice(1-traumatisme parietale:echimoze,escoriatii,hematoame,fracturi
costale,sternale;2- traumatisme ale diafragmului;3-endotoracice:pleurale,pulmonare,ale canal
toracic,cardiopericardice);c-asociate: toraco-cervical, t-abdominal, t-faciale, t-pelvine; B)patogenica:
a)inchise;b)deschise,produse prin arme de foc, arma alba,corn de animal;C)fiziopatologica:a)fara
tulburari fiziopatologice;b)cu tulb fiziopatologice:insufic resp acuta,cardiaca.
56.Sindromul de perete mobil(voletul costal mobil): apare in cazul fracturilor duble, a 2 sau m, multe
coaste si determina: alterarea ventil pulm si realiz de sunt dr-stg; deplasare mediastinala ; aer pendulat;
incarcare traheo-bronsica. Toata acestea det apar hipoxiei si hipocapniei si insufic resp acuta. Tratament:
vezi sub 60+55.
57.Sindromul obstructiv al cailor aeriene(faringian, laringian, traheal, )Efecte: hipoxemie, hipersec
bronsica, hipercapnie, HTAP, insufic resp acuta, BPOC. Tratament: vezi sub 55+60.
58.Explorari paraclinice in traumatismele toracelui: A)examen radiologic a)radioscopia toracica
evidentiaza: diafragm hipomobil,balans mediastinal,pneumotorax,hemotorax,,fracturi
costale;b)radiografia toracica pe fata si profil evid: fracturi costale si ale coloanei vertebrale,, hemo si
pneumo torax,hematoame,hemopericard,modificari diafragm;c)angiografia cu substante de contrast in
leziuni cardiace,pericardice,aortice;d)tomografia comput; B)explorare radioactiva evidentiaza:infarct
pulmonar,atelectazie;C) R.M.N;d)echografie toraco-abd evid hernii diafragma, hemotorax,
hemopericard; e)ex endoscopice : bronho si esofagoscopia ;f)explorari functionale: teste ventilatorii ;g)
examenul sange, urina,suc gastric, sputa,punctia pleurala,pericardica,abdominala.
59.Tratamentul traumatismului toracic la locul accidentului: controlul hemoragiei externe,imobilizarea
fracturilor, oxigen,scoaterea pacientului din focar cu protectia col verteb.In functie de
afectiuni:a)pneumotorax hipertensiv: ac de seringa in cavitatea pleurala pe linia m.c. in sp 2-3
ic;b)pneumotorax deschis: valva unidirectionala; c)volet toracic mobil: intubatie orotraheala,imobilizarea
voletului mobil cu benzi de leucoplast si fesi,tractiunea voletului cu pense.Tratamentul in cursul
transportului.: pacientul se culca pe partea hemitoracelui lezat sau semisezand,admin de oxigen,,
calmante,hidroelectroliti.
60.Tratamentul traumatismului toracic in urgenta: se asigura acces pe 2 cai venoase periferice, se
instaleaza un cateter venos central , se det gr si Rh sangvin , radiografia col cervicale,
echografia.Tratamentul in sectia de chirurgie: se elibereaza cai aeriene daca sunt obstruate prin:
intubatie endotraheala,traheostomie. a)in hemotorax hipertensiv: toracotomia si sutura leziunii
pulmonare;b)pneumotorax deschis prelucrarea si sutura defectului parietal si drenajul pleural
;c)hemotorax masiv: toracocenteza si pleurotomia.
61.Metode imagistice in explorarea bolnavului cu patologie chirurgicala toracica: radioscopia in scop
diagnostic,radiografia toraco pulmonara,tomografia clasica, TC ,xerotomografia ,RMN ,kimografia
,traheobronhografia ,esofagografia, angiografia dirijata.
62.Explorarea endoscopica in chirurgia toracica: a)bronhoscopia in scop diagnostic(prelevarae secr
bronsice pt examene citologice, microbiologice; biopsia din mucoasa traheala si bronsica, ;punctia trans
bronsica si transtraheala in tumori si adenopatii mediastinale); b)in scop terapeutic(extragere de corpi
straini,terapia fistulelorgangliobronsice,tamponament bronsic in hemoragii,lavaj bronsic cu aer
fiziologic);c)esofagoscopia;d)mediastinoscopia : cervicala, anterioara stanga si dreapata, posterioarae)
toracoscopia: tumori pleurale, pulmonare, pneumotorax spontan recidivat, punctie biopsie pleurala.
63.Explorarea morfologica in chirurgia toracica: a) histologica(biopsii parieatale, biopsie traheobronsica
in tumori , astm , TBC, ; punctia bioppsie-pleurala in tumori primitive pleurale, metastaze difuze pleurale;
biopsii mediastinale, ganglionare, studiul histologic al pieselor de rezectie; b) citologica: 1)pt expectorate
recoltate direct intr-un fixator adecvat;2)pt aspirate bronsice ; 3)spalaturi bronho-pulmonare ; 4) pt lichid
pleural.
64.Clasificarea etiologica a pericarditelor: A)acute: a) idiopatice; b)infectioase: virale(hepatita B , HIV),
infectioase bact(piocianic, streptococ, stafilococ, meningococ), micotice; c)non-infectioase: infarct mioc

13
acut, neoplasme primare, traumatisme,boli autoimune, PR, boli inflamatorii cronice, postmedicam.; B)
cronice(calcara, constrictiva).
65.Tabloul clinic al pericarditelor acute a) subiectiv(durere precordiala dupa inspiratie profunda para
sau retro sternal cu iradiere la baza gat si spre muschiul trapez; dispnee, ; tuse; sughit; raguseala;)
b)obiectiv (cianoza, edemul fetei, turgescenta vv jugul, soc apex dim, zg card asurzite, frecatura
pericardica, tahic, palpit, pozitie bolnav in rug mahomed, sau in semnul pernei; c) generale: febra , fris,
transp, astenie, scad ponder.
66.Tratamentul pericarditelor acute a)medical: antibioterapie; in TBC se dau si tuberculostat si
corticoterapia. b)chirurgical-metode: 1)drenaj pleuro pericardic, pericardo-peritoneal. 2)excizie
pericardica limitata sau largita . Tehnica: pericardostomia minima sub-xifoidiana, p.anterioara extra-
pleurala, pericardectomia.
67.Tabloul clinic al pericarditelor constrictive 1)debut a)pericardic, cu stari febrile, dureri retrosternale
sau precordiale, tuse , palpitatii, frecaturi pericardice, asurzirea zg card ; b) constrictiv cu dispnee de
efort, edeme maleolare, vv jug turgesc, crest pres vv; 2)per de stare cu: disp de efort, hepatomegalie,
ascita, exsudate pleurale, anasarca, edeme maleolare; 3)tulb hemo-dinamice: cianoza, ischemie mioc,
insufic card hipodiastolica, tahic, hTA; 5)ex obiectiv:a)inspectie(retractia vf cord in sistola, soc apex fix,
retractie costala);b)percutie(matitate accent si ff intinsa);c)palpare(soc apex nepalp , puls prezent);
d)ascult(zg card asurz, zg 2 acc, zg pericardic parasternal stg dupa zg 2.
68.Tratamentul peric constrictive: chirurgical a)indicatii: prezenta de fibrozari, calcificari pericardice,
atrofie , fibroza miocardica, tulburari hemodinamice;b) preoperator: evacuarea de revarsate
pleuropericardice, antibiotice, antiinflam; c)tehnica=pericardectomia: sternotomia mediana, toracotomia
anterolat stg si dr, sternotomia transversala; d)trat postoperator: antibiotice, tuberculostatice,
tonicardiace, evacuarea colectiilor lichidiene, regim alim.
69.Mediastinite cronice clasificare , etiopatogenie, dg, trat :primitive si secundare. Etiopat: afect pulm,
pahipleurite bacilare, tumori mediastinale benigne, adenoviroze. Dg: clinic( in medistinul mijlociu-disp,
tuse iritativa; -in mediastin post: disfagie);paraclinic: radiografia standard(sp retrosternal opacifiat), RMN
si TC , bronhografia si esofagografia(organe deplasate). Tratament: tuberculostatice, antibioterapie,
corticoterapie, drenaj mediastinal

14