Boli eruptive majore

Dr. George Jugulete asistent universitar

Scarlatina

Definiie
boal infecto-contagioas specific omului, autolimitant,
caracterizat prin febr, angin, enantem i exantem, nsotit
uneori de complicaii i urmat de imunitate durabil pe via.
Etiologie
streptococul -hemolitic de grup A (SHA) (rar C, D),
Patogenie
Difuzarea n organism a eritrotoxinei produs de
streptococul -hemolitic de grup A, avnd ca punct de plecare
un focar amigdalian sau cutanat
Erupia se produce prin dublu mecanism:
Hipersensibilizare de tip ntrziat
Actiune direct asupra SNV.
Toxina eritrogen fiind antigenic induce sinteza de
anticorpi specifici antitoxinici ce asigur imunitatea
antoxinic.
Epidemiologie
Sursa de infecie - omul bolnav:
scarlatin
infecii streptococice (angine, infecii cutanate)
purttori sntoi de streptococ
Calea de transmitere
obiecte contaminate, mai rar
aerogen (picturi nasofaringiene)
Poarta de intrare:
faringian
rareori cutanat sau conjunctival.
Epidemiologie
 Contagiozitatea :
necesit contact strns i ndelungat;
debut nainte cu 24h de la apariia simptomatologiei
dureaz 24-36 h dup introducerea tratamentului cu penicilin.
Receptivitatea :
sugarii <1an au Atc de la mam
maxim ntre 4-10 ani.
Imunitatea este antitoxinic i dureaz toat viaa.
Tablou clinic
Incubaia: 3-5 zile (asimptomatic).
Debutul:
brusc cu febr (39-40 C), frisoane
odinofagie, disfagie, cefalee
dureri abdominale, grea, vrsturi
alterarea strii generale.
Examenul obiectiv:
angin eritematoas sau eritemato-pultacee
limb sabural, adenopatie satelit.
Tablou clinic
Perioada de stare - dureaz 1-3 zile
Exantemul caracteristici:
apare ntr-un singur puseu i se extinde n 24h
este rar generalizat, de elecie pe gt, torace, abdomen, fese, faa intern a
bratelor, antebraelor i a coapselor
congestiv, dispare la presiune, nepruriginos
respect faa: facies (masca) Filatov- pomei si obraji hipermici, buze
carminate i paloare circumoral
respect extremittile (palmele si plantele)
la nivelul plicilor de flexiune semn Pastia-Grozovici.
dup 4-5 zile ncepe s pleasc i apoi ncepe descuamarea furfuracee.
Tablou clinic
Enantemul este ntotdeauna prezent:
angina eritematoas sau eritemato-pultacee
ciclul lingual:
I zi: limb sabural
a II-a zi limba descuamat de la vrf spre baz = limb cu margini rosii
a III-a zi limba n 2 V: un V la vrf si unul la baz
a IV-a zi limba zmeurie- limba descuamat, rosie
a V-a zi limba ncepe s se reepitelizeze
 dup 7-8 zile limba lcuit (de pisic)
Tablou clinic
Perioada de covalescent
dureaz 2-3 sptmni
descuamare ncepe dup terminarea ciclului lingual i tergerea
exantemului
persist semnul Grozovici - Pastia
Diagnosticul pozitiv
Date epidemiologice
Date clinice
Date de laborator
Diagnosticul pozitiv
Date epidemiologice
absenta scarlatinei n antecedente
contactul infectant recent
existenta unui focar epidemic de streptococ -hemolitic
grup A
Diagnosticul pozitiv
Date clinice
Perioada de invazie:
angina + febra + vrsturi
Perioada de stare:
febra + angina + ciclu lingual + exantem
Convalenscen:
descuamare + semn Pastia + limbalcuit
Diagnosticul pozitiv
Date de laborator
leucocitoz cu neutrofilie, discret eozinofilie
sindrom inflamator biologic
izolare streptococ -hemolitic grup A, C, G n exudatul
faringian
titrul ASLO crescut n dinamic
Diagnosticul diferenial
 Reacii alergice:
sulfamide, lactamine, aspirina
Infecii virale:
V. rubeolic, Echo, Coxsackie, Epstein-Barr
Infecia stafilococic - sindromul ocului toxic stafilococic
(TSS)
Sindromul Kawasaki: erupie, afectare cardiac, febr,
hiperemie conjuctival, edeme.
Complicaii
Toxice (precoce)
Septice (medii)
Alergice (tardive)
Complicaii
Toxice (precoce)
Nefrita
Miocardita
Hepatita
Encefalita
eruptia hemoragic
Artrita
ocul toxic
Complicaii
Septice (medii)
flegmonul periamigdalian i retrofaringian
adenoflegmoane submaxilare sau submandibulare
otite medii i otomastoidite
sinuzite
abcese pulmonare
septicemii, rar.
Complicaii
Tardive (alergice)
RAA criterii Jones
GNF poststreptococic difuz:
febr
HTA
hematurie, edeme,
edeme, oligurie
 ASLO , C`
Purpura Henoch-Sholein
Eritem nodos vasculit prin depunere de complexe Ag-Atc.
Tratament
Scarlatina este bola infecioas de grup A
Igieno-dietetic:
Izolare 7 zile n spital
Repaus la pat
Regim lactohidrozaharat
Patogenic:
Corticoizi: Prednison - 1mg/kgc/zi
-globuline standard
ser antitoxinic
Tratament
Etiologic:
PENICILINA G sau V
50.000 UI/kgc/zi copil
2-3 mil. UI/zi la adult
Macrolide
Benzatin penicilina (moldamin)
600.000 ui sau 1.2 Mui/
Mui/sptmn
Supraveghere clinic si biologic:
ASLO, VSH, TA
Examen de urin.
Profilaxie
Igiena individual si a colectivittilor
Ancheta epidemiologic
Depistarea sursei de infecie
Control periodic al personalului din unitai nvmnt, spitale,
cmine etc.
Pentru contaci:
Tratare (penicilina sau macrolide)
Izolare
Recoltare exudat faringian, ex. urin

Varicela
Definiie
 Boal infectioas produs de primoinfecia cu virusul
varicelo-zosterian (VVZ) i caracterizat prin evoluie
autolimitant, exantem caracteristic, enantem facultativ i
imunitate specific, durabil.
VVZ: -herpes virus ADN
Patogenie
VVZ ptrunde pe cale respiratorie
Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie.
Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi
de pe traiectul nervilor spinali i cranieni (intracelular), n
stare de laten.
n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul
ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate i nervoase
pe traiectul nervului respectiv.
Patogenie
Recrudescenele nu sunt nsoite de viremie dar pacienii
sunt contagiosi.
Anticorpii specifici apar la 4 zile dup ultimul val de
erupie i asigur imunitate antiinfecioas pentru tot restul
vieii.
Excepie fac pacienii cu imunitatea celular deprimat:
SIDA, leucemie, limfoame, tratament imunospresor pentru
diverse afeciuni.
Epidemiologie
Boal endemic, dar i epidemic n colectiviti
Inciden maxim iarna i primvara
Vrsta cea mai afectat: 5-10 ani.
Sursa de infecie:
bolnavul cu varicela
pacient cu herpes zoster.
Epidemiologie
Calea de transmitere:
aerian prin secretiile nasofaringiene
prin lichidul din vezicule.
 Poarta de intrare: respiratorie
Contagiozitate:
foarte mare
ncepe cu 2-3 zile anterior erupiei
dureaz nc 4-6 zile dup ultimul val eruptiv.
Tablou clinic
Perioada de incubatie:
aproximativ 15 zile
fr simptomatologie.
Perioada de invazie:
dureaz1-2 zile
caracterizat prin febr, cefalee, curbatur.
Perioada de stare - aparitia exantemului:
afecteaz tot tegumentul (generalizat)
valuri succesive (2-7) la interval de 1-2 zile
Tablou clinic
Ciclul evolutiv al leziunilor:
Macul eritematoas (6-12h)
Papul (12-24h)
Vezicul cu lichid clar (24h)
Pustul care ombilicheaz (1-3zile)
Crust
Leziunile sunt pruriginoase
Cderea crustelor dup 10-14 zile fr semne (cele
suprainfectate las cicatrici)
Tablou clinic
Enantem:
elemente veziculoase
la nivelul mucoaselor (bucal i genitourinar)
Alte semne clinice:
febr
micropoliadenopatie laterocervical
hepatosplenomegalie
Forme clinice
Uoare:
copii n primele 6 luni de la natere
 persoane ce au primit profilaxie cu Ig specifice anti-VVZ
reacii postvaccinale
Medii:
forma clinic descris, obinuit
Forme clinice
Severe:
Persoane cu deficit imun celular congenital
Persoane cu deficit imun celular dobndit (leucemii, limfoame,
SIDA, boli sistem)
Persoane cu vrsta >20 ani
Persoane cu tratament imunosupresor, granulopenici
Gravide i nou-nscui din mame cu varicela n ultimile
sptmni de sarcin
Diagnostic pozitiv
Diagnostic epidemiologic:
Contact infectant n urm cu 15-20 de zile cu:
Persoan cu varicela
Bolnav cu herpes zoster
Diagnostic clinic: vezi tabloul clinic
Diagnostic de laborator:
HLG leucopenie cu limfocitoz
Cresteri usore ale TGP.
Diagnostic pozitiv
Izolarea VVZ prin cultivarea pe culturi a lichidului din vezicule
Identificarea VVZ din snge prin tehnica PCR, iar din celulele
veziculare prin imunofluorescent cu anticorpi monoclonali specifici.
Evidentierea seroconversiei prin RFC pozitiv anticorpi anti
VVZ IgM specifici.
Citodiagnosticul evidentierea efectului citopatic al VVZ n
celulele epiteliale: celule gigante multinucleare cu incluziuni
intranucleare eozinofile.
Diagnostic diferential
Eruptii papuloveziculoase:
Muscturi de insecte
Infectia generalizat cu herpes simplex virus la imunodeprimati
Herpes zoster la imunodeprimati (initial distributie metameric,
ulterior generalizat)
 Infectia cu v. Coxsackie
Rickettsioza variceliform (nu este generalizat)
Prurigo (papul dur, pustul, respect pielea proas si
mucoasele)
mucoasele
Diagnostic diferential
Eruptii pustuloase:
Infectii ale foliculului pilos (foliculite, acnee, furunculoz)
Ectima (stafilococic sau streptococic)
Eruptii veziculopustuloase din septicemii (stafilococ, meningococ,
gonococ)
Vaccina (eruptie doar la poarta de intrare)
V. ORF (nodulii mulgtorilor)
Evolutie
Benign n general
Severitatea creste cu vrsta:
gravide si nou-nscut
La gravide n primul trimestru de sarcin varicela
congenital.
congenital

Complicatii
Sprainfectii bacteriene ale leziunilor ce duc la cicatrici
definitive
Afectri respiratorii:
pneumonia variceloas (adulti si gravide)
laringita, trheobronsita
Afectri SNC:
encefalita
ataxie cerebeloas
meningoencefalita
Complicatii
Sindromul Reye:
la copii si tineri ce au primit aspirin
encefalopatie acut asociat cu infiltratia gras a ficatului si
insuficient hepatic acut.
Tulburri hemoragipare si trombocitopenie
Rar ntlnite:
 pancreatit
hepatit
ocluzie intestinal.
Tratament
Izolare:
la domiciliu pentru formele usoare si medii
internare pentru formele severe complicate.
Msuri igieno-dietetice:
repaus la pat pe perioada febril
splarea cu spun dezinfectant a minilor
tierea unghiilor
se evit baia pn la cderea crustelor.
Tratament
Tratament simptomatic:
prevenirea pruritului si suprainfectiei locale (talc mentolat, violet
de gentiana, albastru de metil)
antihistaminice orale
antitermice

Tratament
Forme severe:
ACYCOVIR:
parenteral 30 mg/kgc/zi (monitorizarea functiei renale si hidratare adecvat)
sau
oral 200mg x 5 ori pe zi la adult si copilul > 3ani.
Se poate administra si antibiotic cnd exist elemente
suprainfectate eritromicina.

Profilaxie
Izolarea bolnavilor pn la cderea crustelor
Izolarea contactilor pn la 21 zile de la contactul
infectant
La contactii cu risc crescut de varicela sever se
administreaz Ig specifice: 0,3 ml/kgc pn la 4 zile de la
contactul infectant.
 Profilaxia activ cu vaccin VZV viu atenuat la
imunocompetenti.
imunocompetenti

Herpesul Zoster
Definitie
Recurenta infectiei cu VVZ localizat la un anumit nivel,
ce apare la un anumit interval de timp dup ce pacientul a
fcut varicerla.

Patogenie
VVZ ptrunde pe cale respiratorie
Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie.
Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi
de pe traiectul nervilor spinali i cranieni (intracelular), n
stare de laten.
n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul
ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate i nervoase
pe traiectul nervului respectiv.
Tablou clinic
Durere radicular urmat 48-72 h de aparitia
sindromului eritematos care evolueaz ctre vezicule cu lichid
ce acoper 1-3 dermatoame adiacente. Veziculele pot conflua
formnd bule.
Eruptia dureaz normal 3-5 zile.
Pot apare uneori diseminri largi cutanate, viscerale,
pulmonare si hepatice
Tablou clinic
Localizri:
ramura oftalmic a nervului trigemen = zona oftalmic
ramura maxilar sau mandibular a nervului trigemen = leziuni
ale palatului, fosa tonsilar, planseu bucal si limb.
Conjunctivita folicular
Afectarea cornei: keratita
 Tablou clinic
Sindromul RAMSAY-HUNT ca urmare a afectrii
ganglionului geniculat al nervului senzitiv VII-bis afectarea
la nivelul:
meatului auditiv extern
membrana timpanului
pierderea gustului 2/3 anterioare limb
paralizie facial.
Tablou clinic
Nevrita = durere radicular si paralizie segmentar
motorie
Encefalia cu VVZ rar
Paralizii motorii afectarea celulelor din coarnele
anterioare ale mduvei spinrii
Angeita granulomatoas artera carotid intern

Tablou clinic
Zosterul diseminat
Herpes zoster la iminocompromisi:
tratament cu chimioterapice
transplant organe
SIDA
Herpesul cronic la cei cu SIDA VVZ rezistent la
aciclovir.
aciclovir

Diagnostic pozitiv
Clinic vezi tabloul clinic
Epidemiologic varicela n antecedente
Laborator idem varicela.
varicela
Tratament
Simptomatic:
tratamentul durerii:
algocalmin
paracetamol
antinevralgic
 Rongenterapie antiinflamatorie
vitamine din grupul B (B1, B6, B12).
Tratament
ACYCLOVIR: 30-50 mg/kgc/zi, 7-14 zile
La cei cu rezistent la acyclovir:
FOSCARNET 40mg/kgc i.v. la 8 ore 2-4 sptmni sau
VIDARABINA 10-15mg/kgc pe zi i.v. n perfuzie 12-24h - 4-5 zile

Tratament
La pacientii cu SIDA (pofilactic)
adulti 200 mg x 5ori/zi
copil mai mic de 3 ani 100 mg x 5ori/zi.
Keratita se trateaz cu corticoterapie PREDNISON
1mg/kgc/zi.
Tratament local cu infiltratii cu novocain si
ganglioplegice.
Interferon -reduce diseminarea eruptiei la
imunocompromisi, alternativ la vidarabin si acyclovir.
Rujeola
Definitie
Boal acut infectioas, specific omului, autolimitant,
caracterizat clinic prin febr, enantem si exantem
caracteristice, ncheiat cu imunitate durabil, si cu risc mare
de complicatii severe, posibil letale.
Etiologie: v. rujeolic
Familia Paramyxoviridae,
Genul Morbillivirus,
ARN virus.
Epidemiologie
Boal endemic, dar si epidemic n colectivitti
Incidenta maxim: vrsta 5-19 ani.
Sursa de infectie - omul:
forme tipice
atipice de boal.
 Calea de transmitere:
direct aerogen
indirect prin obiecte contaminate.
Epidemiologie
Contagiozitatea: foarte mare, corespunde:
perioadei de invazie
primelor 2-5 zile ale perioadei eruptive.
Receptivitatea: este universal, interesnd toate
persoanele ce nu au anticorpi:
protectori de la mam (primele 4-6 luni de viat)
n urma trecerii prin boal
n urma vaccinrii
Patogenie
Virusul prunde n organism pe cile aeriene superioare
sau la nivelul conjunctivei
Se multiplic la nivelul epiteliului respirator de unde este
preluat de limfocite, ajunge n tesuturile limfoide (plmni si
tubul digestiv) unde continu multiplicarea.
Ulterior se produce viremia care nsoteste perioada de
invazie, cnd virusul este n snge, tesutul sincitial respirator si
urin.
Patogenie
Perioada de stare corespunde unui fenomen de
hipersensibilitate mediat de imunitatea umoral.
Virusul este responsabil de alterare imunittii locale la
nivelul arborelui respirator, dar si imunittii ntregului
organism.
Este afectat imunitatea celular (limfopenie), dar si
imunitatea umoral (scderea productiei de anticorpi) si
imunitatea nespecific.
Tablou clinic
Incubatia:
10-14 zile; poate fi prelungit la 28 de zile dac se administreaz
-globuline n primele 3 zile de la contactul infectant.
 Perioada prodromal: 3-4 zile, coincide cu viremia
secundar si se caracterizeaz prin:
febr 3940 C, stare general modificat
enantem respirator, caracterizat prin catar oculorespirator,
conjunctivit, lcrimare, rinit, laringit, tuse, facies de copil plns
Tablou clinic
enantem bucal - picheteu hemoragic pe vlul palatin si fundul
gtului
semnul Koplick pe mucoasa jugal sub forma unor micropapule
albe, ce reprezint depozite epiteliale de celule limfoide si celule
inflamatorii, n dreptul molarului II. Dup 5-7 zile, epiteliul ce le
acoper erodeaz, depozitele se elimin si locul rmne marcat n 3-4
zile de mici ulceratii ce dispar apoi fr urm.
Tablou clinic
Semne digestive:
vrsturi
diaree
dureri abdominale (enantemul tubului digestiv)
Semne neurologice:
indispozitie
iritabilitate
cefalee
sindrom meningean
convulsii etc.
Tablou clinic
Perioada eruptiv - aparitia unui exantem:
eritematos sau maculopapulos initial retroauricular si fat care
progreseaz n sens craniocaudal pn la extremitti.
se generalizeaz n 5 zile si dispare de pe segmentele initial
afectate, fiind urmat de o pigmentatie brun.
Elementele maculopapuloase au talia cuprins ntre ctiva mm si
ctiva cm, cu margini neregulate, catifelate la pipit, izolate si
confluente, lsnd zone de tegument indemn.
Tablou clinic
Alte semne ce nsotesc eruptia:
febra
poliadenopatia
simptomele generale nervoase se accentuiaz
 bronsita si pneumonia rujeolic.

Complicatii
Explic 90% din cauzele de deces prin rujeol si sunt
consecinta imunosupresiei indus de:
terenul
rujeola
virusul rujeolic

Complicatii
Terenul pe care apare rujeola, prin multiplicarea intens
a virusului n celulele tint si apar n perioada de invazie a
bolii:
Pneumonia cu celule gigante (Hecth) la copii cu leucoze
Emfizemul cervico-mediastinal
Keratita morbiloas
Encefalita cu incluzii
Complicatii
Rujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si
posteruptiv:
Suprainfectii bacteriene pleuropulmonare:
bronhopneumonii, pneumonii
pleurezii purulente, abcese pulmonare
Otite purulente
Infectii bacteriene sistemice
Gastroenterite, apendicit
Flegmon amigdalian
TBC pulmonar.
Complicatii
Rujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si
posteruptiv:
Suprainfectii virale:
herpetic
infectii diseminate
keratita dendritic.
Suprainfectii parazitare (amibiaza)
 Suprainfectii micotice (candidoza)
Complicatii
Virusul rujeolic:
Pneumonia interstitial rujeolic
Laringinta ce poate mbrca aspect de crup rujeolic
Catarul sufocant (bronsiolita capilar)
Complicatii
Virusul rujeolic:
Complicatii neurologice:
Encefalita acut autoimun la sfrsitul perioadei eruptive
Encefalita subacut cu incluzii n urmtoarele 6 luni de la eruptie
Panencefalita subacut sclerozant (PESS) poate apare la multi ani dup
boal
Leuconevraxita (scleroza n plci) poate apare la multi ani dup boal.
Forme clinice
Rujeola mitigat (modificat):
bolnavi care cu un oarecare grad de imunitate pasiv la virusul
rujeolic:
sugari < 1an
persoane ce au primit profilaxie cu -globuline la > 3 zile de la contactul
infectant
Simptomatologia este variat iar semnele clinice clasice pot lipsi
iar perioada de incubatie se poate prelungi la 28 de zile.
Forme clinice
Rujeola atipic:
Persoane vaccinate cu virus inactiv, urmat rapid de vaccinare cu
virus atenuat si care au fost expuse dup mai multi ani la v. slbatic.
Dup o perioad prodromal de 1-2 zile cu febr si stare general
modificat, apare eruptia maculopapuloas hemoragic si/sau
veziculoas.
Forme clinice
Rujeola atipic:
Evolutia este sever cu febr, edeme, pneumonie interstitial,
hepatit, pleurezie, uneori cu sfrsit letal.
La acesti bolnavi nu a fost izolat v.rujeolic si nu sunt contagiosi.
Mecanismul patogenic incriminat este hipersensibilitatea la v.
rujeolic la o gazd partial imunizat.
 Forme clinice
Rujeola la imunocompromisi este sever ca urmare a
deficitului imun celular:
infectia cu HIV/ SIDA
afectiuni maligne
imunodeficiente congeniale
imunodeficiente dobndite
Acesti bolnavi dezvolt o form de encefalit asemntoare PESS.
Forme clinice
Rujeola asociat sarcinei:
avort spontan sau nastere prematur
nu produce anomalii congenitale la ft.
Rujeola si TBC:
TBC este agravat de rujeol
IDR la tuberculin este negativ timp de o lun dup rujeol sau
vaccinare antirujeolic.

Diagnosticul pozitiv
Date epidemiologice:
se bazeaz pe contactul infectant
contextul unei epidemii.
Date clinice:
tuse
catar oculo-nazal
semnul Koplick
eruptia maculopapuloas.
maculopapuloas
Diagnosticul pozitiv
Date de laborator:
leucopenie marcat
determinarea Ag rujeolic n tesuturile infectate prin
imunofluorescent
identificarea Atc specifici IgM
cresterea de cel putin 4 ori a Atc antirujeolici totali n dinamic, la
10 zile interval:
hemaglutinoinhibare
reactia de fixare a complementului
reactia de neutralizare
 Diagnostic diferential
Stadiul preeruptiv:
viroze respiratorii:
rinofaringite
gripa
guturai
traheobronsite
adenoviroze
adenoidita
tuse convulsiv
Diagnostic diferential
Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:
Virale:
rubeola
mononucleoza infectioasa
enteroviroze (Echo, Coxsackie)
boala zgrieturii de psic
encefalite cu arbovirusuri etc.
Diagnostic diferential
Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:
Bacteriene:
scarlatina
septicemii
lues secundar
febra recurent
tifos exantematic
febra tifoid si paretifoid.
Protozoare: malarie, toxoplasma
Metazoare: trichineloza
Diagnostic diferential
Stadiul eruptiv:
eruptiv
Eruptii alergice rujeloliforme:
alimentare
medicamentoase:
barbiturice
diazepam
sulfamide
ampicilina
boala serului
Diagnostic diferential
 Stadiul eruptiv:
eruptiv
Alte boli cu eruptie rujeoliform:
eritem polimorf
boli sistemice;
LED
sclerodermia
poliarterita nodoas
dermatomiozita
sarcoidoza
leucemii,
limfoame.
Tratament
Forma necomplicat:
se izoleaz si se trateaz la domiciliu,
asigurarea conditiilor de igien si alimentatie
medicatie simptomatic si de sustinere general.
Formele complicate si severe se interneaz.

Tratament
Tratament igieno-dietetic:
Repaus la pat pe perioada febril si cteva zile dup aceasta
Igiena tegumentelor si mucoaselor
Diet bogat n proteine, vitamine si lichide

Tratament
Tratament medicamentos:
Antipiretice: paracetamol, algocalmin
Antitusive
Antiemetice
Vitamine din grupul C, B
Antibioticele nu sunt indicate n rujeola necomplicat

Tratament
Tratamentul complicatiilor:
Laringita obstructiv:
comprese calde locale
sedative
HHC/Dexametazona
oxigenoterapie
 aspirarea secretiilor
antibiotic
traheostomie si internare n sectie de terapie intensiv n forme severe
Tratament
Tratamentul complicatiilor:
Bronhopneumopatii acute: antibiotic
Encefalita:
HHC/Dexametazona
solutie manitol 20 %
solutii glucoz 5 %, 10 %
furosemid
corectarea dezechilibrelor H-E si acidobazice
sonda nasogastric si internare n terapie intensiva
Profilaxie
Specific:
vaccinare cu virus viu atenuat - 10 luni
MMR - dupa varsta de 1 an
Pasiv:
-globuline 0.25 ml/kgc i.m. n primele 3 zile de la contactul
infectant;
urmat de vaccinare la 15 luni;
la copii imunocompromisi 0.5 ml/kgc, doza max. 15 ml i.m.
Profilaxie
Indicatii:
Persoane cu risc de a dezvolta o rujeol sever
Copii cu boli maligne n tratament imunosupresor sau
radioterapie
Copii cu imunitate mediat celular deficitar
Sugari < 1an expusi la v.rujeolic, inclusiv nou-nscuti din mame
cu rujeol

Profilaxie
Contraindicatiile vacinarii:
Persoane cu imunitate celular deficitar
Gravide
Bolnavi cu infectie cu VIH/SIDA.

Rubeola
 Definitie
Boal acut viral, contagioas, specific omului,
caracterizat clinic prin adenopatii cervicale posterioare,
manifestri catarale usoare si exantem micropapulos.
Etiologie:
v. Rubeolic
ARN virus
Familia Togaviridae
Genul Rubivirus.
Epidemiologie
Boal cu caracter:
endemic
epidemic mai ales iarna i primvara.
Sursa de infecie:
bolnavii cu rubeol
inclusiv cei cu forme de boal inaparente
nou-nscutii cu rubeola congenital care elimin v. rubeolic prin:
secretiile nasofaringiene
urin.

Epidemiologie
Calea de transmitere:
orinzontal
direct prin picturile nasofaringiene
vertical, transplacetar de la mam la ft.
Contagiozitatea mica dect a rujeolei:
ncepe cu 7 zile naitea erupiei
dureaz nc 5 zile dup apariia acesteia.
Epidemiologie
Receptivitatea este universal
Imunitatea:
solid, de lung durat
pot apare reinfecii asimptomatice (dg. serologic)

Patogenie
V. rubeolic ptrunde n organism pe cale nasofaringian
cu ataare la epiteliul respirator.
 Disemineaz apoi n ganglionii limfatici regionali, urmat
de viremia primar.
Multiplicarea viral local i n sistemul
reticulohistiocitar este urmat dup o sptmn de viremia
secundar.
Patogenie
Erupia apare pe msura dezvoltrii imunittii,
concomitent cu dipariia virusului din snge, ceea ce sugereaz
medierea imunologic a rush-ului;
n timpul apariiei rspunsului imun apar Atc specifici de
tip Ig M, care persist 2 luni, apoi cei de tip IgG ce persist
toat viaa;
Dac apare reinfecia Atc IgG cresc, dar cei IgM nu mai
apar.
Tablou clinic
Incubaia: 14-21 zile
Perioada de invazie:
Febr moderat
Fenomene catarale nazale
Discret faringit
Stare general modificat
Adenopatie generalizat, predominant la nivelul occipital retro i
sub mastoidieni (caracteristici), laterocervicali, submaxilari.
Tablou clinic
Ganglionii:
volum mediu
mobili
sensibili la palpare
nu supureaz.
Adenopatia:
persist cteva sptmni
poate precede erupia cu o sptmn.

Tablou clinic
Perioada de stare:
 Febra este moderat sau absent
Erupia:
apare ntr-un singur puseu, i cuprinde faa i trunchiul, generalizndu-se n
24h
dureaz 2-4 zile
macule de culoare roz, care nu conflueaz, de dimensiuni mici.
Enantemul leziuni petesiale Forscheinerr pe palatul moale, dar
nu sunt patognomonice
Complicaii
1. Artrita rubeolic:
mai frecvent la sexul feminin, adolesceni si aduli
apare preeruptiv sau odat cu erupia i dureaz 2-4 sptmni
afecteaz articulaiile mici ale mini, pumnului i genunchi
2. Manifestri hemoragice secundar trombocitopeniei i
leziunilor vasculare mediate imun
Complicaii
3. Purpura trombocitopenic posteruptiv:
mai frecvent la copil
apare la 10-15 zile dup erupie
regreseaz n 2-4 sptmni
4. Meningoencefalita este mai rar
debuteaz la sfrsitul perioadei eruptive
clinic: convulsii, tulburri ale constiintei, miscri anormale, ataxie
evolutie grav cu letalitate 50%, vindecarea este fr sechele.
Diagnostic pozitiv
Date epidemiologice:
n contextul unor epidemii
contact infectant
receptivitate de boal
Date clinice - vezi tabloul clinic
Diagnostic pozitiv
Date de laborator
Leucopenie cu limfocitoz, limfocite atipice, uneori plasmocite 1-
2%
Izolarea virusului rubeolic din exudatul faringian i alte secreii
Diagnostic serologic:
reactia de hemaglutinoinhibare inlocuita de
 reactii imunoenzimatice - anticorpi IgM, G
ELISA
latex aglutinarea pasiv

Diagnosticul diferenial
Boli infecioase insoite de erupie:
Scarlatina
Rujeola
Enteroviroze (ECHO, Coxsackie)
Mononucleoza infecioasa
Adenoviroze
Toxoplasmoza
Roseola infantum
Sifilis secundar.
Diagnosticul diferenial
Erupii rubeoliforme medicamentoase
Erupii alergice urticariene
Alte boli:
leucemii
limfoame
boli sistemice
boala serului

Tratament
nu exist tratament specific
forma comun, tratament simptomatic.

Rubeola congenital
Rubeola congenitala
n cursul primoinfeciei la femeia gravid se produce
viremie cu pasajul transplacentar al virusului rubeolic care
afecteaz produsul de concepie.
Multiplicarea virusului n esuturile embrionare are drept
consecine:
necroz tisular
alterri vasculare
 alterri cromozomiale
inhibarea mitozelor.
Rubeola congenitala
Infecia n al doilea trimestru de sarcin, naintea
formrii sistemului de recunoastere a self ului, va
determina recunoaterea virusului ca self, fenomen denumit
toleran imunologic.
Virusul determin o infecie cronic ce poate fi
demonstrat prin prezenta anticorpilor specifici.
Rubeola congenitala
Organismul nu se poate debarasa de virus, astfel nou-
nscutul va avea n ser anticorpi de tip IgM dobndii activ
prin infectia intrauterin.
Infecia n ultimele 2-3 luni de sarcin afecteaz ftul prin
leziuni vasculare placentare i fetale, cu consecinele:
natere prematur
subdezvoltare staturo-ponderal
diverse anomalii (miopie, surditate, diabet).
Rubeola la gravid
Avorturi i nasteri premature
Rubeola congenital ce include malformaii:
Leziuni auditive: organ Corti, cohleare
Leziuni oculare: cataract, corioretinit, retinopatie, glaucom
Leziuni cardiace: stenoz de arter pulmonar, canal arterial i
coartatie de aort
Alte malformaii:
dentare (hipoplazie, agenezie),
neurologice, genitourinare.

Rubeola la gravid
Rubeola congenital evolutiv:
Afectare multivisceral:
miocardit
pneumonie interstitial
meningoencefalit
poliadenopatie
hepatosplenomegalie
 leziuni osoase

Rubeola la gravid
Rubeola congenital evolutiv:
Distrofie intrauterin:
microftalmie
micrognaie
hipoplazie dentar
criptorhidie
Tulburari hematologice:
anemie hemolitic
leucopenie
trombocitopenie
Diagnosticul pozitiv
Evidenierea virusului la nivelul faringelui nou-nscutului
Serologie pozitiv pentru mam
Pentru sugar titrul anticorpilor n scdere arat o
imumitate pasiv transplacentar, iar titrul anticorpilor n
cretere demonstreaz infecia rubeolic.
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul precoce a rubeolei congenitale se poate face
prin:
puncia bioptic a placentei la 12 sptmni
cordonocentez i detecia ARN viral prin hibridizare n situ
din sptmna 22 se pot detecta anticorpi IgM specifici n sngele
fetal.

Tratament
Simptomatic
Msuri de corectare chirurgical a unora din malformaii
Supravegere
Primoinfecia la gravide n primul trimestru indicaie
ntrerupere de sarcin