APARATUL

DIGESTIV
 In componenta sistemului digestiv intra tubul
digestiv si glandele anexe (salivare, ficatul si
pancreasul) fiecare avand structura si functia bine
definite in digestie.

In cavitatea bucala au loc masticatia si secretia

salivara cu rol in formarea bolului alimentar.
Limba intervine activ in mestecarea i
inghitirea alimentelor.
Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre
aparatul masticator, format din mandibula mobila,
maxilarul superior fix, articulatia
temporomandibulara, muschii masticatori si dinti.
Pentru o buna masticatie, mandibula si maxila
trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre ele.
Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.
Papile gustative
- Circumvalate caliciforme- V lingual
-Foliate partea posterioara a marginii limbii
-Fungiforme inaintea V lingual
Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre aparatul
masticator, format din mandibula mobila, maxilarul
superior fix, articulatia temporomandibulara, muschii
masticatori si dinti. Pentru o buna masticatie, mandibula
si maxila trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre
ele. Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.

Aceste miscari se datoresc articulatiei

temporomandibulare si a muschilor masticatori. Ca
functie, incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele,
caninii pentru sfasiat, iar premolarii si molarii pentru
triturarea lor. Dintii sunt inervati de nervul trigemen
 Dintii de lapte reprezinta prima dentitie a omului. Ea numara 20 de dinti si incepe sa se
dezvolte in primul an de viata. In majoritatea cazurilor, primii dinti care apar sunt incisivii
inferiori, dupa care urmeaza incisivii superiori, iar mai tarziu molarii si caninii.

Dentitia permanenta se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prin
inlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele masele permanente. In total,
ea cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti maselele de minte" - isi fac aparitia intre 14-24
de ani.

Schimbarea dintilor nu decurge intotdeauna fara probleme. Atunci cand dezvoltarea

maxilarului nu tine pasul cu cea a dintilor, se ajunge la anomalii de pozitie. Un aparat de
corectie, fixat de medicul stomatolog, elimina, in timp, defectul. Maselele de minte care
nu au strapuns complet gingia pot cauza aparitia unor focare de dezvoltare bacteriana
sau afectiuni gingivale.
6
 GLANDELE SALIVARE

GLANDELE SALIVARE
Parotide
Sublinguale
Submaxilare
Glande mici diseminate
n mucoasa bucal
Parotide seroase

Sublinguale
mixte
Submaxilare

Glande mici
diseminate n mucoase
mucoasa bucal
 SALIVA: PROPRIETI

Volum: 1-1,5l/zi
la stimularea alimentar
la repaus alimentar i somn
Aspect: opalescent, filant
pH: 6,7 (5,6-8)
Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipoton)
Vscozitate:
 SALIVA: COMPOZIIE
Amilaza salivar: hidrolizeaz amidonul preparat dextrine maltoz
Mucinele salivare: roluri: n formarea bolului alimentar,
asigur masticaia, deglutiia i vorbirea,
particip la sistemele tampon.
Natriul i clorul: SALIVA < plasm.
Potasiul i bicarbonatul: SALIVA > plasm.
Calciul: forme sruri anorganice
compui organici, fixat de macromolecule.
Fluorul: rol n formarea fluorapatitei care asigur rezistena smalului.

Ali constitueni:
oImunoglobulinele asigur aprarea antibacterian. IgA secretor este
sintetizat n glandele salivare.
oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibnd dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor i micoplasmelor.
 SALIVA: ROLURI
ROLURI

1. Rolul digestiv amilaza salivar realizeaz digestia

amidonului pn la maltoz.
2. Rolul protectiv prin:
1. lubrefierea structurilor moi i dure din cavitatea bucal
2. formarea filmului de mucin de la suprafaa alimentelor
i a structurilor buco-dentare
3. Rol antibacterian,
antibacterian intervenind n meninerea igienei buco-
dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline.
4. Rol de stimulare a receptorilor gustativi n urma solubilizrii
constituenilor alimentari, inducnd senzaia de gust i
reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
 SALIVA: ROLURI
ROLURI
5. Rol n meninerea echilibrului hidroelectrolitic i
acido--bazic.
acido
6. Rol excretor pentru:
1. metabolii (uree, amoniac),
2. substane toxice (Pb, Hg, alcool, cocain, nicotin),
3. hormoni,
4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),
5. medicamente.
SECRETIE /
REABSORBTIE
concentraia Na+ i Cl
Cl-- este egal, de aproximativ 15
mEq/l, ceea ce reprezint 1/7 - 1/10 din concentraia
plasmatic;
concentraia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adic de 6
ori mai mare dect n plasm
plasm;;
concentraia HCO
HCO3 3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori
mai mare ca n plasm.
 REGLAREA SECREIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celular

Secreia primar
- AMPc amilaza: adrenalina (), VIP
- Ca H2O: adrenalina (), Ach, sP
Modificrile ductale
- Ach reabsorbia Na i Cl
- Ach secreia de HCO3-
- Adr () reabs Na (secundar i H2O)
- aldosteronul reabs Na (secundar i H2O)
 REGLAREA SECREIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiionate i necondiionate)
necondiionate)

Reglarea se face prin mecanism nervos:

nervos
Inervaia parasimpatic
- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII
- gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX
- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX
Inervaia simpatic
- origine: coarne lat.mduv T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare

Rol:
stimularea parasimpaticului secreie salivar apoas
stimularea simpaticului secreie salivar vscoas,
bogat n mucin + lizozim
REGLAREA SECREIEI SALIVARE:
parasimpaticul i simpaticul
 REGLAREA SECREIEI SALIVARE:
REFLEXE
Stimularea secreiei se face prin mecanisme reflexe:
1. NECONDIIONATE

Stimul Cale Centru Cale Efector

aferent eferent
contactul cu mucoasa n.VII, Nucleu VII SM + SL
gustativ a limbii IX saliv.sup saliva de gustaie

contactul cu mucoasa n.V Nucleu IX P saliva

bucal i dinii saliv.inf. de masticaie
contactul cu mucoasa n.X Nucleu IX P saliva din
laringe, faringe, esofag saliv.inf. deglutiie

2. CONDIIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreie salivar
+
INFLUENE INTERCENTRALE cu centrii respiraiei, deglutiiei i vomei
 Faringele se afla in continuarea cavitatii bucale;
Reprezinta locul de intalnire intre calea digestiva si cea respiratorie;
La intrarea in faringe se afla amigdalele, organe de aparare impotriva bacteriilor.
 Faringele are forma unei palnii,
comunicand in partea inferioara
cu esofagul;
Peretele exterior este muscular;
Musculatura este formata din
doua straturi- prin contractie,
participa la procesul de deglutitie
( inghitirea hranei )
21
22
23
24
25
 Esofagul este un organ de forma tubulara cu o
lungime de 25 cm;
Strabate cutia toracica si diafragmul;
Comunica cu stomacul prin orificiul cardia;
Are un perete extern,dublu stratificat format
din muschi longitudinali si circulari
Peretele intern este alcatuit dintr-o mucoasa
cutata.
 Superior : Marginea inferioara a
fasciculului cricoidian al
constrictorului inferior al
faringelui. Planul separativ dintre
faringe si esofag corespunde
marginii inferioare a cartilajului
cricoid si se proiecteaza pe
marginea inferioara a corpului
celei de a 6-a vertebra cervicala.
Inferior : Cardia, orificiu prin care
esofagul se deschide in stomac.
Acest punct se proiecteaza inapoi
pe vertebra a 11-a toracica, iar
inainte la articularea celui de al 7-
lea cartilaj costal stang cu sternul.
 Strabate regiunea gatului, a
toracelui, diafragma si ajungand in
abdomen, se termina in stomac.
Topografic, i se disting 4 regiuni :
cervicala, toracica (mediastinala),
diafragmatica si abdominala.
Descrie inflexiuni, atat in plan
sagital, cat si in plan frontal. In plan
sagital, esofagul nu ramane aplicat
pe coloana vertebrala, ci se
desprinde de ea, descriind o curba
cu concavitatea anterioara. In plan
frontal, prezinta 2 curburi, una
superioara, cu concavitatea la
dreapta si una inferioara cu
concavitatea la stanga.