Sunteți pe pagina 1din 4

Intervenția specializată în cazul dificultăților de comunicare la copilul cu

handicap mintal. Studiu de caz.


Prof. Braga Camelia
Prof. Păduraru Georgeta
C.S.E.I. Nr.1 Bacău
În cazurile copiilor cu handicap de intelect se observă o frecvenţă mai mare a dificultăţilor
de comunicare decât la copiii cu intelect normal. Diagnosticarea timpurie şi intervenţia specializată
a echipei de profesori din cadrul instituţiei şcolare, conduce la îmbunătăţirea comunicării copilului.
La nivelul C.S.E.I.Nr.1 Bacău, colaborarea între profesorul de educaţie specială şi profesorul
psihopedagog este permanentă şi în interesul elevilor, rezultatele obţinute fiind încurajatoare, atât
pentru elevii implicaţi în programele terapeutice, cât şi pentru familiile lor.
Date despre elev: C.R
Vârsta: 10 ani
Diagnostic: handicap mintal
Motivaţia
Elevul C.R este diagnosticat cu handicap mintal si este elev în clasa a III-a în cadrul
C.S.E.I.Nr.1 Bacău. În urma rezultatelor obținute la testarea inițială, s-a constatat că elevul
prezintă dificultăți de învățare și carențe în plan lexico-grafic.
Prezentarea cazului
Elevul C.R este diagnosticat cu handicap mintal si este elev în clasa a III-a în cadrul
C.S.E.I.Nr.1 Bacău. În urma rezultatelor obținute la testarea inițială, s-a constatat că elevul
prezintă dificultăți de învățare și carențe în plan lexico-grafic.Problemele de învăţare din clasa I au
fost asociate cu dificultăţile inerente diagnosticului medical, precum cu acea teamă indusă anterior
începerii vieţii de şcolar. În clasa a II-a, diferenţele observate pe parcurs s-au manifestat prin:
-actul lexico-grafic, măsurat prin teste standardizate este semnificativ inferior nivelului aşteptat,
comparativ cu vârsta cronologică (vocabular sărac, posibilităţi de exprimare reduse, vorbire rară,
ezitantă, încetinită; nu recunoaşte toate literele, face confuzii vizuale ale literelor:b-d-p/c-g/m-n,
inversiuni de litere, confuzii între consoanele b-d-p/ c-g/ m-n );
-abilităţile de scris, măsurate prin teste standardizate, sunt sub nivelul aşteptat, comparativ cu
vârsta cronologică (apar omisiuni şi înlocuiri de grafisme, nu face analiza şi sinteza fonematică) ;
-tulburarea de învaţare interferează semnificativ cu activităţile zilnice ale elevului care cer
abilităţile: citit, exprimare în scris.
Stabilirea grupului de sprijin: profesor psihopedagog, profesor de educație specială, părinţii
elevului.
Evaluare iniţială: Pentru cunoaşterea obiectivă a profilului psihologic al elevului şi mai ales pentru
adoptarea unor măsuri psihopedagogice adecvate particularităţilor individuale s-a folosit un set de
probe psihologice care au permis identificarea unor particularităţi ale dezvoltării elevului pe mai
multe planuri: fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată, convorbirea individuală şi de
grup, probe curriculare, matricele progresive Raven.
Durata de desfăşurarea a programului: 1.10.2013 - 31.01.2014.
Stabilirea obiectivelor
Obiective pe termen lung:
-Să arate interes susţinut permanent, iniţiativă şi motivare în învăţare şi să ridice performanţa citit-
scrisului ;
-Să atingă scopurile de învaţare formulate în planul educaţional personalizat;
-Dezvoltarea respectului de sine, astfel încât elevul să fie în stare să facă faţă frustrărilor asociate cu
dificultăţile de învăţare şi să-şi facă temele de casă în mod constant;
-Părinţii să stabilească aşteptări realiste şi să implementeze acasă strategii eficiente prin care să
ajute copilul să facă faţă temelor.
Obiective pe termen scurt:
-Parinţii şi cadrele didactice care vin în contact direct cu elevul (profesor psihopedagog, profesor de
educație specială) să implementeze strategii educaţionale care să conducă la îmbunătățirea situației
școlare ;
-Sporirea laudelor şi recompenselor pozitive de către părinţi în ceea ce priveşte rezulatele şcolare;
-Părinţii să menţină o comunicare eficientă cu profesorii care vin în contact direct cu elevul.
Alegerea modalităţilor specifice:
Metode: observarea, analiza cazului, jocul de rol, jocul cu reguli, poveştile terapeutice.
Strategia de intervenţie: Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesar ca elevul să fie inclus
în cadrul unui program de terapii specifice de compensare. Deoarece problema este complexă,
strategia de intervenţie a fost concepută pe trei planuri: clasă, cabinet psihopedagogic, familie.
Strategia de intervenție s-a realizat și derulat conform unui program de intervenţie personalizat.
a) Intervenția la nivelul clasei este realizată de profesorul de educație specială.
Domeniul de intervenţie: Citire-scriere-comunicare
Obiectiv de referință: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi dezvoltarea capacităţilor
instrumentale de citit – scris.
Scopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului, elevul va fi capabil să identifice, să
discrimineze, să opereze cu consoanele : b-d-p/ c-g/m-n în activitatea de citit- scris fără a face
confuzii între ele.
Intervenţii terapeutice:
-Invăţarea diferenţiată centrată pe elev ;
-Formarea comportamentului de recunoaştere pe cale vizuală şi auditivă a locului sunetelor :b-d-
p/c-g/ m-n, în cuvinte ;
-Formarea capacităţii de fixare a sunetelor b-d-p/c-g/ m-n prin citire şi sriere în spaţiul grafic, (izolat
şi în cuvinte monosilabice, bisilabice) ;
-Formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p/c-g/m-n în activităţile de citit-scris,
realizând o corelare deplină şi permanentă între ele;
-Învăţarea prin cooperare, implicând colegii de clasă.
Criterii de evaluare maximale
- să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin literele b,d,p/c-g/m-n în diferite
poziţii;
- să scrie după dictare texte scurte, formate din propoziţii care conţin cuvinte în care se află
grafemele respective;
- să citească un text scurt la prima vedere.
Instrumente de evaluare : fişe de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale cu itemi pentru
fiecare obiectiv în parte.
b)Intervenția la nivelul cabinetului psihopedagogic
În cadrul programului de terapia tulburarilor de limbaj, profesorul psihopedagog urmărește să
realizeze :
-formarea capacităţii de fixare a sunetelor : b-d-p/c-g/ m-n prin citire şi sriere în spaţiul grafic;
-utilizarea terapeutică a jocului reprezintă ca formă de corectare a pronunţiei ;
-introducerea unui program de poveşti terapeutice, cu trimitere la pronunţia sunetelor deficitare .
Programul de terapia tulburărilor de limbaj cuprinde: exerciţii de dezvoltare a auzului
fonematic, repetarea unor serii de silabe, exersarea pronunţării cuvintelor mono-bi-poli silabice,
repetarea unor propoziţii scurte într-o intonaţie expresivă, formularea de propoziţii pe baza unor
imagini concrete, formularea de răspunsuri la întrebări.
c) Consilierea familiei se realizează de către echipa de profesori care vine în contact direct cu
elevul în cauză.
Intervenţii terapeutice :
-consilierea parinţilor cu privire la semnele şi simptomele dizabilităţii;
-încurajarea părinţilor să se implice în efectuarea temelor alături de elev (să citească împreună cu
elevul, să folosească planşe pentru îmbunătăţirea pronunţării cuvintelor);
-familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente în vederea sprijinirii copilului;
-încurajarea părinţilor să îşi laude copilul frecvent şi să întărească permanent eforturile acestuia
legate de activitățile de învăţare.
Concluzii
În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea programului de intervenţie pe o
perioadă de patru luni, s-a ajuns la concluzia că datorită exerciţiilor şi activităţilor simple,
accesibile, desfăşurate în ritm propriu, elevul a depăşit unele dificultăţi, dobândind o experienţă
cognitivă , înlăturând anumite bariere din calea dezvoltării sale.

Bibliografie
1.Cozma Adrian – Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilităţi mintale, Editura RAR,
Bucureşti, 2008
2.Gherguţ Alois, Neamţu Cristina – Psihopedagogia specială. Ghid practic pentru învăţământul
deschis la distanţă, Editura Polorom, Iaşi, 2000
3.Gherguţ Alois – Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri şi examene de
obţinere a gradelor didactice, Editura Poliorom, Iaşi, 2005
4.Verza Emil – Tratat de logopedie, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2003