Sunteți pe pagina 1din 3

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMANIEI (1877-

1878)
1.1. CONDITIILE INTERNE SI INTERNATIONALE ALE PROCLAMARII
INDEPENDENTEI DE STAT A ROMANIEI LA 9 MAI 1877.

Proclamarea independentei de stat a Romaniei in a doua jumatate a secolului al XIX-


lea a devenit o necesitate imperioasa, care se impunea in mod logic. Ea a fost determinata
de factori interni si externi favorabili care faceau din cucerirea independentei un obiectiv
prioritar si iminent.

Din punct de vedere intern independenta a fost o nazuinta seculara, o


permanenta a istoriei poporului roman. Ea a alimentat mereu dorinta de libertate,
dragostea fata de glia strabuna si eroismul in lupta. Ca urmare, tarile romane nu si-au
pierdut niciodata existenta statala si nu au putut fi transformate in pasalacuri. In noile
conditii mentinerea suzeranitatii otomane si a garantiei colective a celor sapte state
europene reprezenta un anacronism ce frana dezvoltarea tarii. Romaniei i se interzicea sa
incheie tratate politice si comerciale, sa aiba reprezentanti diplomatici, sa bata moneda, sa
majoreze efectivele militare etc.

Crearea statului national in 1859 a reprezentat un factor major al procesului cuceririi


independentei de stat.

Cu toate oprelistile puse in fata poporului roman prin tratatul de la Paris, unirea a
fost recunoscuta pe plan extern, Romania a stabilit legaturi diplomatice prin agentii (1860 la
Paris, 1863 la Belgrad, 1868 la Viena, 1872 la Berlin, 1874 la Petersburg), a incheiat
conventii cu Austro-Ungaria (1875) si cu Rusia (1876), a facut schimburi de delegatii etc.
Toate acestea reprezentau demersuri evidente catre o independenta deplina si reliefau ca
ceea ce se impune in mod necesar isi creeaza drum liber indiferent de obstacolele ce s
414g61e e interpun in cale.

Dezvoltarea economica, noile relatii sociale determinate de aceasta dezvoltare, ca si


situatia politica interna, cereau imperios inlaturarea oricaror relatii de dependenta. In cca.
un deceniu dupa unire s-a dublat productia agricola si s-a triplat cea industriala, s-a extins
reteaua de cai ferate (1250 km), s-a infiintat un sistem monetar national, s-a creat si s-a
dezvoltat o armata nationala. Prefacerile ce aveau loc in societatea romaneasca dupa Unirea
Principatelor au determinat trecerea la etapa decisiva a luptei pentru independenta.

Conditiile externe au favorizat lupta romanilor pentru cucerirea independentei


statale.

In 1875 se declanseaza rascoale armate impotriva dominatiei otomane in Bosnia si


Hertegovina; in 1876 se rascoala bulgarii, sarbii si muntenegrenii; Romania sprijina aceste
actiuni fara sa se amestece direct in conflictul iscat.

Avand in vedere conjunctura internationala, Romania a incercat obtinerea


independentei pe cale diplomatica, adoptand o pozitie de neutralitate in schimbul careia
revendica independenta prin cele sapte conditii.
Avand in vedere continutul cererilor, cat si statutul Romaniei - tara sub suzeranitate
otomana si garantie colectiva - tarile europene au adoptat fata de acest demers al
Romaniei urmatoarea atitudine:

 Imperiul otoman a considerat demersul nepotrivit si nu i-a dat curs sub


pretextul ca nu se putea ocupa de aceasta problema decat la sfarsitul
razboiului

 Rusia a considerat cererile Romaniei inoportune

 Franta le-a considerat primejdioase

 Anglia le-a apreciat drept ambitie bolnavicioasa

Se desprindea limpede concluzia ca independenta trebuia cucerita. Aceasta s-a


intarit si mai mult in urma Conferintei de la Constantinopol (decembrie 1876) a tarilor
semnatare a tratatului de la Paris, intrunita cu scopul de a determina Poarta sa accepte
unele reforme pentru tarile din sudul Dunarii.

Conferinta nu a luat in discutie cererile Romaniei, mai mult, Imperiul otoman a dat o
Constitutie prin care Romania era considerata drept provincie otomana privilegiata .

Romania a trecut la pregatirea actului independentei.

In septembrie-octombrie 1876 la Livadia (Crimeea) au avut loc discutii privitoare la


trecerea trupelor rusesti prin tara ,pe baza unei conventii.

La 4 aprilie 1877 a fost incheiata (la Bucuresti) Conventia ruso-romana,potrivit


careia se permitea trecerea trupelor ruse prin tara, cheltuielile de transport reveneau
guvernului rus. In plus, Rusia se obliga sa actioneze pentru a se respecta interesele
Romaniei. O anexa cuprinzand 26 de articole detalia toate aspectele legate de traversarea
teritoriului Romaniei de catre trupele tariste (comisari de legatura pe langa autoritatile
locale, un comisar general roman pe langa comandantul sef al trupelor ruse, aprovizionarea
o asigura Romania la preturi convenabile, transportul pe caile ferate era redus cu 40%,
trupele ruse aveau interdictie de a trece prin Bucuresti).

Pe plan intern au fost adoptate o serie de masuri corespunzatoare noii


situatii.

S-au votat doua credite pentru dotare si nevoi de concentrare (4 milioane si 1,05
milioane); s-au creat noi unitati militare; s-au facut o serie de manevre de trupe pentru a
preveni un atac prin surprindere din partea Imperiului otoman; in tara se amplifica tot mai
mult un curent favorabil proclamarii independentei.

La 9 mai 1877 a fost proclamata independenta de stat a Romaniei, dupa ce in


prealabil pe 6 aprilie s-a decretat mobilizarea, pe 12 aprilie Rusia a declarat razboi
Imperiului otoman, iar pe 16 aprilie Camera si 17 aprilie Senatul au aprobat Conventia ruso-
romana.
Afland de Conventie, Imperiul Otoman a deschis foc asupra oraselor de la Dunare:
pe 21 aprilie cu navele a atacat Braila, pe 26 aprilie cu artileria a atacat Calafatul, Bechetul,
Oltenita si Calarasiul, iar bandele de prada sau dedat la jafuri si crime.

Poporul roman, armata, presa au cerut guvernului sa riposteze. Pe data de 26


aprilie artileria de la Calafat a ripostat.

Pe data de 29 aprilie un grup de deputati din Camera au cerut printr-o motiune


ruperea legaturilor cu Poarta, iar pe 30 aprilie si Senatul a adoptat o motiune
asemanatoare.

La 9 mai 1877 Parlamentul s-a intrunit in sesiune extraordinara si a


proclamat independenta. La interpelarea unui deputat (Nicolae Fleva) a raspuns ministrul
de externe al Romaniei, Mihail Kogalniceanu.

Camera si Senatul a proclamat independenta.

In aceeasi zi s-a votat infiintarea ordinului "Steaua Romaniei".

Pe 11 mai a fost anulat tributul fata de Poarta.

Pe plan intern acest act istoric a determinat un mare entuziasm in randul


tuturor romanilor.

Pe plan extern, independenta Romaniei a determinat tarile garante sa


adopte atitudini diferite

 Imperiul otoman a taxat-o drept rebeliune, declarand in acelasi timp ca isi


pastreaza intacte drepturile asupra Romaniei

 Anglia a considerat-o contrara tratatelor, cerand masuri de pedepsire

 Franta a manifestat raceala, declarand ca regreta faptul ca Romania a


renuntat la garantia colectiva

 Austro-Ungaria a avut o atitudine rezervata

 Rusia a apreciat-o drept un act - de facto dar nu si de jure - inoportun

 Italia a aprobat actul curajos al Romaniei