Moto: „Capul copilului nu este un vas pe care-l să-l umpli, ci o făclie pe care s-o

aprinzi, încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie”

Plutarh

PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: a V-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Opera epică. Narator, autor, personaj.
Subiectul lecţiei: „Amintiri din copilărie” de I. Creangă (ora 1)
Tipul lecţiei: comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe
Obiective:
Operaţionale: elevii trebuie să cunoască:
 aspecte din viaţa şi opera celui mai mare povestitor român;
 conţinutul fragmentului reprodus în manual.
Formative: elevii trebuie să fie capabili:
 să citească logic, expresiv, pe roluri şi nuanţat fragmentul dat;
 să încadreze fragmentul în operă;
 să identifice regionalismele din text;
 să identifice ideile principale ale textului;
 să precizeze modurile de expunere folosite în text;
 să numească caracteristicile operei epice;
 să identifice naratorul, autorul şi personajul în textul dat;
 să identifice subiectul şi momentele subiectului (corespunzătoare ideilor principale.
 să ştie să povestească conţinutul lecturii, ţinând cont de momentele subiectului.
Afective:
 să evalueze locul ocupat de I.Creangă in galeria scriitorilor români;
 să aprecieze plăcerea estetică pe care ţi-o oferă „Amintiri din copilărie”.
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: conversaţia introductivă, conversaţia euristică, învăţarea prin
descoperire / redescoperire, explicaţia, lectura expresivă şi explicativă, spargerea
gheţii, exerciţiul de imaginaţie, gândiţi / comunicaţi, brainstorningul, ciorchinele, eseul
de cinci minute.
 Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală combinată cu cea independentă
(individuală);
 Resurse: - capacităţile normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare
- timpul de învăţare: 50 de minute.
 Mijloace de învătământ: volum „Amintiri din copilărie” de I. Creangă, fotografii,
pliante, fişe, albumul „Ion Creangă”.
BIBLIOGRAFIE:
 Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Editura All
 Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Editura Tineretului, 1988.;
 Dicţionar de literatură română şi universală, Ed. Coresi, 2000.
 SCENARIUL DIDACTIC

Secvenţele Strategii Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Evaluare

lecţiei/ didactice
Timpul
1.Organizarea Conversaţia Solicită elevilor să se pregătească Devin disponibili pentru Observare
clasei pentru oră cu cele necesare bunei oră, pregătindu-şi cele
2’ desfăşurări a lecţiei, având relaţia de necesare
comunicare cu elevii
2. Evocarea 5’ Spargerea gheţii Cere elevilor să relateze o întâmplare Un elev relatează Evaluare
Exerciţiul de hazlie din ziua precedentă. Explică întâmplarea hazlie. iniţială
imaginaţie elevilor exerciţiul de imaginaţie. Elevii rezolvă exerciţiul
„Închideţi ochii şi vă lăsaţi furaţi de de imaginaţie.
imaginaţie”
Cu pauze, după fiecare enunţ, se
relatează cerinţele exerciţiului, folosind
un fond muzical adecvat din
„Anotimpurile” lui Vivaldi. Este vară. Vă
aflaţi în vacanţă la bunici. Este o zi
toridă către orele amiezii. Aţi intrat în
casă în căutare de răcoare. Bunica intră
uşor şi-ţi spune: „-Aţi uitat că pe la noi Elevii vizualizează
trece râul Repedea cu malurile lui întâmplările, faptele
umbrite de sălcii plângătoare?” imaginate
Cere, la sfârşitul exerciţiului, câtorva
elevi să vizualizeze ceea ce şi-au
imaginat.
3. Realizarea Conversaţia Conduce discuţia subiectului lecţiei care
sensului are ca temă universul fascinant al
copilăriei nevinovate şi fericite.
Comunică elevilor că vor studia lectura
„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă,
care, cu siguranţă, le va crea dispoziţie
sufletească.
Scrie titlul lecţiei pe tablă. Trec, în caiete, titlul
Le comunică elevilor că la sfârşitul lecţiei.
orelor va trebui să fie capabili să … (se
enunţă obiectivele 1,2,3…)
Descoperirea/ Distribuie fişele cu datele biografice şi Studiază cu atenţie fişa
Redescoperirea despre operă ale scriitorului I.Creangă recomandată
(vezi Anexa 1)
Adresează întrebări cu privire la viaţa şi
activitatea literară a lui I. Creangă.
1. Unde s-a născut scriitorul?
2. Unde a făcut studiile?
3. Care este personalitatea noastră
literară de care l-a leagat o strânsă
prietenie toată viaţa?
4. Opera lui Creangă este compusă din
poveşti, povestiri, nuvele. Care sunt
acestea?
Care este opera cea mai valoroasă a lui
Creangă în care povesteşte „copilăria
copilului universal”?
Explicaţia Le comunică elevilor că:
- „Amintiri din copilărie” a fost publicată
între 1881 – 1882, că au fost publicate
primele trei părţi în revista „Convorbiri
literare”, a patra scrisă în 1888, apărând
după moartea scriitorului, în 1892;
- Este considerat un roman al devenirii,
al creşterii şi formării unui personaj,
urmărit în evoluţia lui, pe fundalul unor
medii sociale diferite.
- Autorul descrie fapte din propria sa
viaţă, autobiografice, impresii, întâmplări
 hazlii, dar şi triste, la care a luat parte
„cu cea mai mare însufleţire”.
- Tema: Creangă încearcă să-şi alunge
nefericirea şi necazurile anilor de
maturitate prin întoarcerea la fericirea
totală a copilăriei (prin reîntoarcerea cu
gândul la fericirea din vremea copilăriei
îşi recapătă vitalitatea).
Gândiţi / Aţi avut de citit „Amintirile” în întregime. - Capitolul I: începutul Evaluare
Comunicaţi Relataţi pe scurt ce cuprinde fiecare studiilor la Humuleşti; continuă
capitol. perioada petrecută la
şcoala de la Broşteni;
- Capitolul al II-lea:
evocarea satului, a
casei părinteşti,
evocarea mamei;
relatarea unor
întâmplări hazlii: furtul
cireşelor, al pupăzei,
scăldatul.
- Capitolul al III-lea:
întâmplările petrecute în
timpul studiilor la şcoala
de catiheţi de la
Fălticeni.
- Capitolul al IV-lea
(ultima parte): plecarea
la Seminarul de la
Socola şi descrierea
durerii despărţiriii de
satul natal.
Solicită elevilor să deschidă manualele
Lectura la pag.35, la lecţia de astăzi.
expresivă Realizează lectura expresivă a textului.
Explicaţia Cere elevilor să efectueze lectura în Elevii identifică, în text,
gând şi paralel cu lectura să sublinieze cuvintele necunoscute
uşor, cu creionul, cuvintele şi apoi la explică cu
necunoscute, altele decât cele explicate ajutorul profesorului.
la subsolul paginii. Cuvintele şi expresiile
din manual nu sunt
notate în caiete.
Problematizare
Ce fel de cuvinte sunt cele scrise cu Regionalismele şi
caractere cursive în text? Ce rol au ele? cuvintele populare au
rolul de a evoca
culoarea locală,
atmosfera de altădată a
satului moldovenesc,
Gândiţi / felul oamenilor de a
Comunicaţi / vorbi şi a se comporta.
Notaţi
Din ce capitol face parte întâmplarea Face parte din cap.I şi
hazlie relatată de I. Creangă. Ce menire au menirea să alunge
credeţi că are evocarea acestei „urâcioasa întristare,
întâmplări? nefericirea din sufletul
omului matur Creangă”;

Ce întâmplare evocă Creangă în aceste „cea care înfăţişează

fragment? anii de şcoală de la
Humuleşti, când lui Nică
îi vine rândul la
procitanie” (examinare);

Când se petrece întâmplarea narată de „imediat ce părintele

Creangă? Ioan adusese în clasă
„Calul Bălan” şi pe
 „sfântul Neculai”.
Reflecţia Brainstrormingul Mizând pe cunoştinţele însuşite anterior, Citesc observaţiile şi
Muncă se cere elevilor să citească observaţiile răspund întrebărilor.
individuală din manual şi să răspundă întrebărilor:
Observaţii: Întrebări:
- Amintiri din - Care sunt „-… sentimentele
copilărie este o caracteristicile autorului sunt transmise
operă epică operei epice indirect prin intermediul
ilustrate în acest acţiunii şi al
fragment? personajelor, are
narator, prezintă un şir
de întâmplări etc.”

- Întâmplările sunt - Ce deosebire „- … în D-l Goe…,

aduse la există între naratorul povesteşte
cunoştinţa naratorul care întâmplările ca un
cititorului de un istoriseşte în D-l narator al lor, fără să ia
narator Goe … de I.L. parte la desfăşurarea
Caragiale şi cel acţiunii, iar în Amintiri
din Amintiri din din copilărie, naratorul
copilărie devine şi personaj al
întâmplărilor povestite”.

-Persoana - Cine este autorul „- … autorul este

autorului nu se operei literare? persoana care scrie
confundă cu cea a Dar naratorul ei? opera, iar naratorul este
naratorului o voce a autorului,
vocea care povesteşte
întâmplările”.

- Cine este autorul „-… Ion Creangă”

operei studiate?

- Cine este „-… Nică”

naratorul în acest
fragment?

-Naraţiunea poate - La ce persoană „- … la pers.I, naratorul

fi realizată la pers. se realizează fiind şi personaj,
a III-a ori la pers.I naraţiunea în participant la
acest fragment? întâmplările povestite.”
De ce?

- Fragmentul - Care sunt Pe baza planului de idei

cuprinde un lanţ de întâmplările care întocmit anterior, elevii
întâmplări? se succed în precizează întâmplările
fragment? cuprinse în fragment.
„-… subiectul literar”

- După cele -Ce alcătuieşte „este cea care exprimă

discutate până desfăşurarea idei şi sentimente cu
acum pe marginea acestor ajutorul personajelor şi
textului, încercaţi întâmplări? al acţiunii”
să daţi definiţia
operei epice.
Asigurarea Ciorchinele Alcătuieşte, împreună cu elevii, Scrie, pe caiete, Evaluare
feedbecku-lui ciorchinele – opera epică ciorchinele finală
Asigurarea Eseu de cinci Se cere elevilor: Receptează / scrie
transferului şi minute - să scrie o noţiune pe care au învăţat-o
a retenţiei astăzi la oră;
- să scrie o întrebare pe care o mai reţin
în legătură cu aceasta.
Strânge eseurile de îndată ce elevii au
terminat de scris şi la foloseşte în a-şi
planifica la aceeaşi clasă, lecţia
următoare.
Conversaţia Apreciază contribuţia elevilor la Notează enunţul temei.
desfăşurarea lecţiei.
Sugerează elevilor, ca temă de casă, să
alcătuiască un cvintet în care să rezume
conţinutul tematic al „Amintirilor din
copilărie”
Ora a II-a
Secvenţele Strategii Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Evaluare
lecţiei/ didactice
Timpul
1.Organizarea Creează premisele unei bune relaţii de Devin disponibili pentru Observare
clasei comunicare cu elevii. oră, pregătindu-şi cele
2’ necesare pentru bunul
mers al lecţiei.
2. Evocarea În timp ce scrie cvintelele cele mai „Amintirile nostalgice şi
5’ reuşite pe tablă despre „Amintiri din hazlii povestesc amintiri
copilărie” (au avut ca temă de casă), de neuitat din copilăria
elevii rezolvă următorul exerciţiu: fericită a lui Nică
- Li se cere să împartă o foaie obişnuită (Humuleşti)”
de caiet în două, trăgând pe mijloc o Elevii rezolvă sarcina de
Jurnalul cu linie verticală; lucru indicată.
dublă intrare - În stânga li se cere să noteze un pasaj Evaluarea
(gândire critică) sau o imagine din text care i-a predictivă
impresionat în mod deosebit şi care le Îşi notează pasajul. iniţială
aminteşte de o experienţă personală cu
care nu sunt de acord.
- În dreapta, li se solicită să comenteze Pe măsură ce recitesc
acest pasaj, argumentând: textul, elevii se opresc
 De ce l-aţi notat? din lectură şi notează în
 La ce i-a făcut să se jurnal şi încercă să
gândească? formuleze argumentele.
 De ce i-a intrigat?
 Ce părere aveţi despre pasaj?
Comentariul textului / pasajului se
valorifică în faza de reflecţie.
3.Realizarea Conversaţia Prezintă elevilor textul lecţiei „Amintiri Îşi notează, pe caiete,
sensului din copilărie” şi formulează obiectivele titlul lecţiei.
20’ (1,2,3..)

„Astăzi vom încerca să realizăm Receptează

povestirea subiectului operei epice
„Amintiri din copilărie” în vederea
realizării de către voi, acasă, a povestirii Evaluarea
subiectului, în scris.” continuă

Gândiţi / Lucraţi Solicită elevilor să efectueze lectura Efectuează lectura

în perechi / schiţei. schiţei.
Comunicaţi
Spune elevilor că pentru a face lecţia Receptează
mai atractivă şi pentru a asigura o mai
bună înţelegere a textului, se va apela la
o metodă nouă de învăţare prin
cooperare care se numeşte „Gândiţi /
Lucraţi în perechi / Comunicaţi”, metodă
prin care vor stabili ideile principale ale
textului.

Li se cere elevilor să se gândească, mai Fiecare elev lucrează

întâi, individual, la problema pe care o individual.
au de rezolvat, timp de 5’, după care să- Găsesc un partener cu
şi găsească un partener de discuţie şi care dă formă finală
să dea o formă finală ideilor principale. ideilor.

Împarte textul în opt fragmente; fiecărei Elevii împart

grupe (formată din 6 elevi) îi revine câte fragmentele indicate de
două fragmente din care să extragă profesor.
ideile principale.
Primul fragment începe cu „Nu trece
mult …” şi se întinde până la „…să mă
procitească.”;
Fragmentul al II-lea continuă de la
„Nică, băiat mai mare …” până la „…să
 prind muşte”;
Fragmentul al III-lea începe cu „Nică
începe să mă asculte …” până la „afiritul
de băiat în scoală”;
Fragmentul al IV-lea începe cu „Atunci
eu, cu voie, …” şi se întinde până la „…
spre casă”;
Fragmentul al V-lea începe cu „Şi când
mă uit înapoi …” până la „..la rădăcina
unui păpuşoi”;
Fragmentul al VI-lea începe de la „Şi Nic
– a lui Costache …” până la „…m-or
omorî”;
Fragemntul al VII-lea începe de la „A
doua zi …” până la „… de ginere.”;
Fragmentul al VIII-lea începe cu „Hei,
hei!…” până la „asupra mea”.
Împarte elevii în patru grupe (fiecare Elevii se grupează,
grupă are 6 elevi) conform cerinţelor.

Explică elevilor regulile care se impun.

Fiecare elev, din grupa sa, citeşte
individual fragmentul şi formulează
ideea / ideile principale. Apoi îşi caută
un partener cu care discută ideile şi le Reprezentanţii
stabileşte forma finală. Fiecare grupă, desemnaţi de grupă îşi
prin 2-3 reprezentanţi, îşi expun pe rând expun, pe rând, ideile.
ideile.

Solicită elevilor să-şi treacă ideile Trec ideile în

principale în Organizatorul grafic (OG) Organizatorul grafic.
(vezi Anexa 1)

4. Reflecţia Descoperire Li se indică elevilor ca, după scrierea Evaluarea

10’ ideilor principale, să răspundă continuă
întrebărilor şi să scrie în Organizatorul
grafic (OG) momentele subiectului
corespunzătoare ideilor principale pe
care le-au formulat.
- Într-o operă epică modul de expunere „din momentele
predominant este naraţiunea. Din cine subiectului”
se compune acţiunea unei opere epice?

- Precizaţi care este subiectul lecturii „Examinarea

când se situează acţiunea din acest (procitania) lui Nică”
fragment? „După aducerea Calului
Bălai şi a Sfântului
Nicolai în şcoală de
către părintele Ioan”.

- Consideraţi că acest eveniment se „corespunde primului

poate constitui în situaţia iniţială, cea de moment al subiectului
la care se porneşte, corespunzătoare operei epice, şi anume
primului moment al subiectului? Cum se expoziţie”
numeşte acest moment? În afară de „precizarea locului,
timpul desfăşurării evenimentelor ce mai precum şi personajele
cuprind expoziţia? implicate”

- Care credeţi că este momentul care „Procitania lui Nică” –

intervine şi produce modificarea situaţiei intriga
iniţiale?

- Care sunt faptele, întâmplările „Speriat de multele

declanşate de intrigă şi care compun greşeli făcute şi de
momentul desfăşurarea acţiunii? pedeapsă, Nică se
hotărăşte să fugă”;
 „Când intră unul dintre
colegi, Nică profită de
ocazie şi fuge spre
casă”;

- Care este momentul de maximă „Este urmărit de doi

intensitate a povestirii? Numiţi „hojmătai”, dar reuşeşte
momentul. să se ascundă în
grădina cu păpuşoi a
unui vecin” – punctul
culminant;

- Cum se rezolvă situaţia finală? Cum se „Nică este convins să

numeşte acest moment al acţiunii? meargă din nou la
şcoală, îşi schimbă
atitudinea faţă de
învăţătură şi devine
respectat şi iubit” –
deznodământul.

Precizează că acestea sunt momentele Receptează.

subiectului care se înlănţuie în mod
logic şi gradat şi pe care le putem corela
cu ideile principale.

Se spune elevilor că au 3 minute la Corelează ideile

dispoziţie să unească prin săgeţi principale cu momentele
momentele subiectului din OG de ideile subiectului din OG.
principale ale textului.
Realizarea Conversaţia Numeşte un elev care să povestească Evaluarea
feedbacku-lui Exerciţiul conţinutul lecturii, ţinând cont de perfomativ
6’ momentele subiectului.
Extensia Dezbaterea de Cere elevilor să-şi prezinte produsele Răspuns posibil: Evaluare
7’ idei din momentul de debut al lecţiei intitulat Selectarea momentului formativă.
„Jurnalul cu dublă intrare” pedepsei pentru
greşelile lui Nică.
Vor răspunde că
asemenea disensiuni
există şi între ei, dar nu
sunt de acord cu
pedepsele corporale în
şcoală.
Este invitat un elev să
povestească din
experienţa lui personală
o asemenea situaţie şi
urmările acesteia.
Face consideraţii asupra modului în
care elevii au participat la oră.

Temă: Realizaţi, după momentele

subiectului, povestirea lecturii „Amintiri
din copilărie”
 ANEXA 1

Moto:
„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele … parcă-mi
saltă şi acum inima de bucurie” (Ion Creangă – „Amintiri din copilărie”)
„Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură e veselă şi nevinovată”
(ibidem)

Ion Creangă - date biografice

Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839 în Humuleşti, judeţul Neamţ.

Între 1846 – 1855 urmează şcoala din Humuleşti, după care învaţă la Broşteni, apoi la
Târgu – Neamţ şi la şcoala de cateheţi din Fălticeni. Între 1855 – 1858 urmează Seminarul
de la Socola (Iaşi), cursul inferior, după care se înscrie la Facultatea de Teologie a
Universităţii din Iaşi, dar nu o frecventează. Face, însă, un curs pentru institutori condus de
Titu Maiorescu (preşedintele Junimii), fiind numit institutor la o clasă I la o şcoală din Iaşi.
În 1875 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, de care îl va lega o strânsă prietenie toată
viaţa. Eminescu este impresionat de harul de povestitor al lui Creangă şi îl determină să
scrie. Creangă este introdus de bunul său prieten la Junimea şi debutează în revista
societăţii „Convorbiri literare” la 1 octombrie 1875 cu povestea „Soacra cu trei nurori”. În
prestigioasa revistă, Creangă va publica, până în 1878 şi celelalte poveşti.
Între anii 1881 – 1882 publică în „Convorbiri literare” primele trei părţi din „Amintiri …”,
a patra, scrisă în 1888, apărând după moartea scriitorului (1892).
În aceeaşi perioadă cu Eminescu (1883 – 1889), Creangă este bolnav şi se stinge din
viaţă la 31 decembrie 1889.
Între 1890 – 1982 apar „Scrierile lui Ion Creangă” (2 volume). Opera sa literară este
compusă din poveşti: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Punguţa
cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea Porcului, Povestea lui Arap – Alb, Povestea lui Sta
Păţitul, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă; povestiri: Moş Ion Roată, Ion Roată şi
Vodă Cuza, Popa Duhu, Poveste, Povestea unui om leneş, Acul şi barosul, Inul şi cămaşa
etc.; nuvele: Moş Moş Nichifor Coţcariul şi din romanul autobiografic Amintiri din copilărie.
Ion Creangă a fost un bun pedagog aplicând „metode pedagogice inteligente şi
originale” (Tudor Vianu) şi este autorul primului Abecedar ilustrat.
 ANEXA 1

ORGANIZATORUL GRAFIC (OG)

IDEILE PRINCIPALE MOMENTELE SUBIECTULUI