Analiză studiu de caz

1. Prezentarea subiectului și a problemei

Tipul cazului: situație de criză cauzată de două fenomene necorespondenta vocațională

cauzată de eșecul de adaptare și frustratia vocațională
Date despre beneficiar: Dragoș; Sexul: Masculin; Vârsta: 20 ani
Situația prezentă: Dragoș este student în anul II la Facultatea de Automatică și Calculatoare
din cadrul Universității Politehnică la insistențele părinților. Subiectul manifestă interes
pentru domeniul medicinei având o pasiune veche pentru chirurgie încă din perioada
liceului.
Motivul solicitării: 1. Conflictul personal apărut din cauza incongruenței dintre interesele
personale și solicitările părinților privind domeniul educațional 2. Dezorientare cauzată de o
lipsa de auto-cunoaștere și un sine slab conturat
Observații inițiale: subiect cu structură sensibilă, indecis, stimă de sine scăzută, capacitate
de decizie redusă, slabă cunoaștere de sine, influență majoră a părinților în deciziile de
viață.

Analiza SWOT
Având în vedere faptul că informațiile sunt destul de generale și prea puțin clarificatoare
pentru realizarea acestei analize m-am focusat, preponderent, pe mediul extern al acestei
situații și mai puțin pe imputul din descrierea cazului care poate da naștere mai mult a unor
presupuneri.
Puncte Tari: Puncte slabe:
 Pasiunea pentru domeniul medicinei  Tendința crescută către conformism
manifestată prin urmărirea serialelor din  Capacitate de decizie scăzută
domeniul chirurgiei  Nesiguranță personală
 Determinarea manifestată prin  Stimă de sine scăzută
sacrificarea timpului liber pentru  Concept de sine nedezvoltat
hrănirea pasiunii corespunzător
 Inițiativa de a apela la un consilier care să  Profil identitar cu tendințe spre
îi întărească alegerea personală influențare din exterior
 Conștientizarea conflictului interior și  Lipsa de asumare și responsabilitate în
neignorarea acestuia față părinților
 Absența unei bune reprezentări asupra
propriei personalități, a abilităților și
competențelor
Oportunități: Amenințări:
 Domeniul consilierii vocaționale bine  Influența subiectivă a parinților
pronunțat  Linii directoare stabilite de părinți fără
 Domeniul medicinei sprijină accesul cunoașterea realistă și profundă a fiului
celor interesați la formarea unor  Tendințele profesionale care converg
perspective realiste prin programe de către promovarea IT-ului ca o meserie
schimb de experiențe cu specialiștii bănoasă și sigură
din domeniu și testarea profesiei într-  Insistențele parinților către promovarea
un cadru real facultății de Automatică folosind un tip
 Acces la instrumente de evaluare de analiză cost-beneficiu

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 1
 Analiză studiu de caz

vocațională și personală  Nivelul salarial scăzut al medicilor

 Siguranța și prestigiul domeniului comparativ cu câștigurile „frumoase”
medicinei –cauza importantă în din IT
alegerea profesiei  Eforturile crescute implicate în educația
 Acces la surse de informații despre pentru devenirea unui viitor medic
specificitatea domeniului profesional
care pot deveni reperul principal în
decizie
 Exersarea în cadrul procesului a unor
tehnici de control emoţional pentru
dominarea timidităţii în situaţii de
stres şi sporirea încrederii în forţele
proprii. Va învăţa să se auto-
aprecieze corect și să-şi cultive
aptitudinile transferabile

2. Prezentarea succintă a fundamentului teoretic relevant pentru studiul de caz

I. În fundamentarea soluționarii acestui caz am integrat teoria propusă de Super pe care o

descriu mai jos.

Teoria lui Super oferă un cadru util pentru conceptualizarea dezvoltării carierei de-a lungul
vieţii. Acest model recunoaşte diverşi determinanţi personali (de exemplu nevoile, valorile,
abilităţile) și situaţionali (de exemplu grupul de colegi, familia, piaţa muncii) care
influenţează dezvoltarea carierei. Teoria lui Super plasează munca în contextul rolurilor
multiple jucate în viaţă. Ulterior, teoria sa devine sprijinul oamenilor acordat în clarificare,
articulare și implementare a conceptelor proprii despre rolurile lor în viaţă.

Teoria dezvoltării carierei a fost construită de Donald Super (1957) în jurul conceptului de
stadialitate vocaţională la nivelul individului şi al generaţiei. Este de înţeles că fiecare
persoană parcurge ciclurile succesive de creştere, explorare, afirmare, administrare,
dezangajare pe un continuu ce îi defineşte cariera, indiferent de condiţionările economice,
psihologice sau culturale.

Super include în teoria sa despre geneza preferinţelor și alegerilor profesionale două

dimensiuni fundamentale: dezvoltarea individului pe tot parcursul vieţii şi articularea
rolurilor sale sociale. Dintre ideile relevante pentru acest caz menţionez:

 indivizii sunt diferiţi în ceea ce priveşte aptitudinile, nevoile, valorile, interesele,

trăsăturile de personalitate şi concepţia despre sine;

 pentru exersarea fiecărei profesii este nevoie de un ansamblu de capacităţi şi trăsături de

personalitate, dar mai multe profesii pot fi exercitate de acelaşi individ și implicit, mai multe
persoane cu diferite caracteristici pot exercita aceeaşi profesie;

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 2
 Analiză studiu de caz

 utilizarea la maxim a resurselor și capacităţilor, în acord cu valorile personale determină

satisfacţia muncii.

Inventarul valorilor profesionale care include 15 categorii este foarte relevant pentru situatia
lui Dragoș deoarece rezultatele obținute de acesta pot constitui trambulina pentru cariera
sa:

 altruismul („posibilitatea de a contribui la binele altora”);

 valorile estetice („se manifestă în activităţi care permit realizarea unor obiecte estetice şi
contribuie la înfrumuseţarea lumii în care trăim”);

 stimularea intelectuală („este asociată unor profesii care oferă ocazia unor reflecţii
autonome şi dau posibilitatea de a învăţa continuu”);

 reuşita profesională („reflectă aprecierea unei profesii care îi dă individului satisfacţia

lucrului bine făcut”);

 independenţa (se evidenţiază în cazul profesiilor care îi permit unei persoane „să lucreze
după propria planificare conform ritmului individual”);

 prestigiul (este prezent în profesiile care „conferă importanţă celor ce le exercită și impun
respect celorlalţi”);

 conducerea altora (se manifestă în profesiile „care dau posibilitatea planificării şi

organizării muncii altora”);

 avantajele economice („reflectă orientarea spre profesii bine remunerate”);  securitatea

profesională (se manifestă în cazul profesiilor în care „individul are certitudinea păstrării
locului de muncă”);

 ambianţa de lucru („se referă la condiţii de muncă satisfăcătoare”);

 relaţii cu superiorii („are în vedere o muncă dirijată de un şef corect, cu care se stabilesc
relaţii bune”);

 relaţii cu colegii („activitate care dă posibilitatea unor relaţii sociale bune cu colegii”);

 mod de viaţă (se asociază cu profesii care permit angajatului „să îşi organizeze modul de
viaţă, aşa cum doreşte”);

 varietate (se manifestă în cazul activităţilor care „dau posibilitatea exercitării unor operaţii
diversificate”);

 creativitate (este asociată unor profesii care permit „producerea unor lucruri sau produse
noi”).

În conformitate cu modelul teoretic al lui Super se poate conchide că strategia prin care
Dragos a încercat să soluţioneze dilema sa a fost faptul că s-a raportat mereu la mediul în
care a crescut motiv pentru care personalitatea lui a și fost mult influenţată de mediu dar nu

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 3
 Analiză studiu de caz

se poate exclude nici interacţiunea cu particularităţile moştenite. Important de menționat

este faptul că de fiecare dată şi în orice activitate unde mediul poate avea influență, ca să nu
intre în conflict cu valorile persoanei şi să intervină distresul, este de dorit să compatibilizeze
ceea ce este persoana și ceea ce-i stă în putere să realizeze cu ce oferă mediul. Aplicând
această teorie, criza subiectului se explică prin faptul că Dragos nu a obţinut satisfacţie în
activitatea lui educaționala pentru că cerinţele facultății de Automatică nu au coincis nici cu
interesele și nici cu abilităţile lui în ceea ce priveşte pregătirea profesională spre care a fost
permanent înclinat. Super spune că "unul din cele mai importante elemente ale orientării
vocaţionale îl constituie dezvoltarea imaginii de sine, prin activităţi de explorare şi
autocunoaştere și o orientare pozitivă asupra caracteristicilor personale" Ceea ce susține
alegerea acestei teorii în cazul lui Dragoș este nevoia crescută pentru dezvoltarea umană
care devine scopul, iar cariera (respectiv munca şi relaţiile) un mijloc de îndeplinire a
acestuia.

II. Factori implicați in caz

Acest caz descrie o situație de criză cauzată de două fenomene: necorespondența

vocațională și frustratia vocațională. În general, înțelegerea acestor fenomene necesită, în
primul rând, identificarea factorilor care au condus la apariția lor.
Această situație este un bun exemplu de influență în procesul decizional legat de cariera
unui individ a ambelor categorii de factori- psihosociali și individuali. Din sfera
celor psihosociali sunt proeminente influența părinților, piață forței de muncă cu tendințele
la modă în profesii dar și prejudecățile legate de unele profesiuni. Așadar, criză în care se
află Dragoș este un efect al stereotipiilor existente în mentalitatea părinților legate de
dificultatea profesiei de medic și oferta bogată a pieței forței de muncă pentru un absolvent
al Facultății de Automatică și Calculatoare. Este foarte cunoscută influența părinților în
deciziile studenților și frustratia care poate să apară din această cauza. Cazul lui
Dragoș reprezintă un exemplu elocvent de frustraţie vocaţională și poate fi înțeles sub
aspecte diverse: dorințele subiectului nici nu sunt luate în calcul, ci i se hotărăşte pur și
simplu cariera de către un părinte autoritar; este posibil că Dragoș să fii discutat cu
părinţii, să îşi expună punctul lui de vedere și să își exprime dorința de a se îndrepta spre o
anumită activitate profesională, dar dorind să fie pe placul părinţilor, să fii renunţat la
proiectul lui cu sentimentul dureros al unui sacrificiu. Deoarece pentru subiect părinții au
fost cei care care transmit expectanţele, aşteptările sociale adecvate poziţiei lor
sociale, acesta se află acum într-o situație de criză deoarece identitatea sa se află în proces
de finalizarea și nereușind să obțină o minimă congruentă între solicitările părinților și
interesele personale Dragoș se simte neputincios.

Cât privește neadecvarea la tendințele profesionale la modă, Dragoș poate deveni tipul de
individ cu un specific personal relativ bine conturat, care totuşi se angajează într-un rol
profesional inadecvat, ce devine rolul lui manifest, rolul către care avea înclinaţii şi
aptitudini rămânând latent. Grupul de referință poate să îl ghideze greșit pe subiect către
meserii care sunt la modă. Totodată, subiectul se poate simți limitat de către tendințele la
modă ale pieței muncii către domenii pentru care el nu are aplecare cum este cel din IT

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 4
 Analiză studiu de caz

pentru care îl pregătește facultatea pe care o frecventează. Atitudinea părinților poate fi

una subiectivă în ghidarea lui Dragoș către o meserie la modă și bănoasă dar poate semnala,
inclusiv, faptul că aceștia nu își cunosc și nici nu doresc să își cunoască fiul. De
asemenea, prejudecățile părinților legate de accesul în domeniul medicinei pot constitui și
ele un factor major în accentuarea crizei lui Dragoș. Necorespondenta profesională poate fi
sursă primară în dezechilibrul personalității și al identității de sine.
Urmând modelul ecologic al lui Bronfenbrenner (1979, 1995) se poate spune că etiologia
crizei lui Dragoș se regăsește în influențele venite din microsistem- interacțiunile personale
din familie- combinate cu cele din macrosistem reprezentat de normele socioculturale și
economice.

În ceea ce privește factorul școală, putem consideră că în acest caz are un aport pozitiv
deoarece prin frecventarea cursurilor în cadrul facultății, Dragoș poate să conștientizeze în
mod practic că acest domeniu nu se potrivește cu interesele sale deoarece nu se identifica
cu domeniul în care activează în prezent.
Pe de altă parte, factorii individuali dețin o influență covârșitoare în nuanțarea situației de
criză pe care o traversează Dragoș. Am identificat în descrierea cazului o slabă definire a
identității de sine, o cunoaștere lacunară a propriei personalități atât de către subiect cât și
de către părinții săi, utilizarea greșită a sistemului său motivațional dar și activarea unor
mecanisme de coping care conduc la scheme operaționale maladaptative.
Conceptul de sine se formează în sistemele culturale interdependente cum este cel care
definește societatea românească prin raportare la celălalt semnificativ simbolic (Markus și
Kitayama 1991- Culture and self. Implication for cognition, emotion and motivation) Așadar,
formarea sinelui pentru Dragoș poartă amprenta microsistemului său care îi solicită să i se
adapteze și supună și îi limitează asertivitatea și promovarea de sine ca individ separat de
sistem, cu idei, nevoi și aspirații proprii și unice.
Analizând sistemul motivațional al lui Dragoș se impune să fie menționat aici modelul
teoretic propus de Anna Roe, specialistă în psihologia clinică, care consideră că fiecare
persoană moşteneşte o anumită tendinţă de a-şi utiliza propria “energie psihică” într-o
modalitate specifică. Acestă manieră specifică de cheltuire a energiei psihice, combinate cu
experienţe variate de viaţă din copilărie, modelează stilul general al evoluţiei individului în
satisfacerea nevoilor sale pe tot parcursul vieţii. Primul nivel al consumării energiei este
redat de factorul genetic- încercarea lui Dragoș de a-și mulțumi părinții prin frecventarea
unei facultăți într-un domeniu care nu îl pasionează. Teoria specialistei în acest prim nivel se
raportează la piramida nevoilor lui Maslow și ne poate conduce la concluzia că subiectul
urmărește satisfacerea nevoilor sociale și de apartenența precum și cele de siguranță și
securitate personală prin urmărirea liniilor directoare impuse de familie. Acest prim
plan energetic nu vizează satisfacerea nevoilor de autorealizare și dezvoltare personală de
aceea subiectul se simte dezechilibrat pentru că acestea, deși sunt în stare latentă, au o
forță catalizatoare mult mai puternică pentru propria identitate. Conflictul relațional fiu-
părinte poate avea o explicație tot în teoria Annei Roe care susține că planul secund al
energiei individului este rezultatul experiențelor din copilărie. Astfel, Dragoș ar fi putut
dezvoltă un tipar motivațional inconștient pentru nevoile importante nesatisfăcute. Similar

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 5
 Analiză studiu de caz

cu teoria psihanalitică care susține că nevoile nesatisfăcute sunt refulate de către individ în
inconștient de unde pot furniza premisele conflictelor interne prin încercările lor de a-și găși
satisfacția în plan real.

Trăind într-un mod orb cauzat de o slabă cunoaștere a propriei personalități, Dragoș nu
poate realiza o autoevaluare acurată. Este posibil ca năzuințele sale către domeniul
medicinei să reprezinte un eu ideal pe care eul real să nu se poată plia și de aceea este
importantă o evaluare a personalității sale în cadrul procesului de consiliere și orientare în
carieră.

3. Identificarea datelor necesare care urmează a fi colectate

Consider că pentru o bună soluționare a acestui caz sunt necesare explorări în câteva
registre importante pentru un proces de orientare în carieră satisfăcător:
1. Profilul personalității Consider că satisfacția în muncă și în viață a unui om este
redată de sintagma: omul potrivit la locul potrivit. În plus, orientarea se poate
realiza mult mai facil și acurat în funcție de predominanța unor trăsături de
personalitate. Poate un scor scăzut la conștiinciozitate sau agreabilitate nu îl
recomandă pe Dragoș pentru profesia de medic. În plus, trebuie urmărit un
demers bidirecțional, atât dinspre profesie spre personalitate cât și invers ca
factori de influențare reciprocă și gradul de toleranță al subiectului pentru aceste
influențe. Pentru această secțiune a profilului clientului recomand folosirea
instrumentului de analiză DECAS. Propun acest test deoarece ajută în
evidențierea compatibilității cu postul, realizează o analiză pe dimensiuni de
personalitate, cuprinde scale care pot da răspunsuri despre dezirabilitatea
socială și tendințele de aprobare ale clientului. Acest test este potrivit deoarece
analizează aspecte precum: orientarea în viață, în societate, interacțiunea cu
oamenii, trăirile afective dominante, reacția în caz de conflict sau situații de
stres, stilul cognitiv, atitudinea față de muncă, tipul caracterial. Consider că este
cel mai potrivit instrument pentru a fi utilizat în acest caz.
2. Profilul vocațional În absența unei analize a intereselor, aptitudinilor și
competențelor nu se poate discuta despre o imagine realistă asupra resurselor și
potențialului profesional al subiectului. În plus, identificarea acestui profil poate
ajută subiectul să își lărgească opțiunile, să realizeze gradul de potrivire cu
profesia ideală sau zonele în care este nevoie de intervenție pentru a putea
atinge statutul de medic. Propun utilizarea testului JVIS- chestionar de orientare
vocațională și profesională axat pe identificarea intereselor vocaționale. Este
important deoarece relevă informații despre roluri și stiluri de muncă și
compatibilitatea clientului cu anumite clustere ocupaționale. JVIS oferă un tablou
detaliat al intereselor unei persoane şi a modului în care acestea se relaţionează
cu domeniile de studiu şi cu lumea muncii.
3. Credințele, valorile, interesele subiectului și ale familiei Scheletul profesional se
conturează pornind de la o foarte bună cunoaștere a acestora. Neluarea în calcul
a profilului personal cât și al influenței venite din familie poate conduce la
creionarea unui plan de intervenție nepotrivit și neadaptat subiectului. Un
arbore genealogic al profesiilor din familie poate fi o resursă importantă pentru
identificarea aspectelor motivaționale în cazul lui Dragoș. În cadrul interviului cu
Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 6
 Analiză studiu de caz

subiectul dar și cu familia este important pentru consilier să ghideze procesul

spre obținerea acestor informații. Propun un interviu cu întrebări deschise care
să permită explorarea acestor elemente.
4. Analiză caracterului Atitudinea este o modalitate de raportare față de anumite
aspecte ale vieții manifestată sub reacții afective, cognitive și comportamentale.
Pentru un viitor candidat la medicină analiză atitudinilor este obligatorie datorită
componenței sociale a acestei meserii. Astfel se impune identificarea atitudinilor
față de societate și față de ceilalți oameni (altruismul, spiritul de răspundere),
față de activitatea care urmează a se desfășura (disciplină, sârguința, spiritul de
inițiativa) și chiar față de propria persoană (increderea în sine, modestia,
aroganță, autocritica) – vezi testul DECAS.
5. Elemente despre istoricul școlar, hobbyuri, pasiuni Se impune necesitatea
identificării unei coerențe în urmărirea acestei pasiuni pentru medicină și de
aceea sunt importante informații despre rezultatele obținute în trecut în domenii
precum fizică, chimie, biologie (note, participări la olimpiade, competiții). De
asemenea, identificarea în istoricul personal al unui eveniment sau personaj care
să fi fost catalizator pentru idealul profesional al lui Dragoș își rezervă dreptul de
utilitate. Modul în care acesta își exprimă pasiunea pentru medicină în plan real
este, de asemenea, fundamentală prin acțiuni de genul: sprijin pentru o
persoană cu o sănătate precară, soluții pentru anumite probleme identificate în
familie, jocul în copilărie de-a doctorul, apetența pentru jucării sau gadgeturi din
domeniu. În timpul interviului inițial este imperios să se identifice toate aceste
mici semne care pot întări afinitatea lui Dragoș pentru domeniul medicinei.

4.Realizarea unui plan de intervenție/de consiliere

În prima faza voi detalia un traseu clasic integrând teoria lui Super și spre final voi prezența
soluția propusă pentru planul de lucru în cazul lui Dragoș. Succesiunea unui astfel de
program - dacă este aplicat într-o situaţie de criză - este următoarea:

 Se începe cu un interviu care clarifică preocupările legate de carieră ale clientului (de
exemplu, decizia pe care trebuie să o ia, incapacitatea de a alege etc.).
 Ca urmare a acestui interviu, consilierul va analiza datele din dosarul şcolar, realizează
analiza profilelor obținute în urma testării subiectului, precum și informațiile provenite
din alte resurse (de exemplu părinţii).
 Urmează apoi o evaluare care are drept scop:
(1) Definirea importanţei diferitelor roluri în viaţă şi în special a rolului de lucrător
(prin aspectele care ies cel mai mult în evidenţă). Aceasta trebuie să ne ofere o
imagine despre cât de puternic este preocupat studentul de rolul profesional.
(2) Definirea statutului evoluţiei carierei (maturitatea carierei). Aceasta trebuie să
ofere informaţii asupra nivelului de implicare a subiectului în activităţile de
dezvoltare a carierei (de exemplu, un student foloseşte surse de informaţii
despre locurile de muncă, are calităţi de planificare, face o anumită auto-
evaluare, este capabil să ia decizii etc.). Trebuie să se stabilească dacă această
maturitate este potrivită pentru a face faţă în mod corespunzător problemei de
evoluţie a carierei identificate în etapa iniţială a interviului.

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 7
 Analiză studiu de caz

(3) Definirea identităţii profesionale (cum îl văd alţii pe subiect). Aceasta ar trebui să
ne ofere o imagine a profilului sau, în special în privinţa valorilor legate de
muncă, a intereselor, calităţilor şi deprinderilor sale.
(4) Identificarea conceptului ocupaţional despre sine al subiectului şi a temelor de
viaţă importante. Ce semnificaţie are pentru Dragos concepţia de sine, lumea și
relaţia dintre el însuşi și lume.
 Pasul final îl reprezintă integrarea tuturor materialelor culese în imaginea de ansamblu a
clientului. Preocupările, identitatea, conceptul de sine, cadrul oferit de mediu, pe scurt,
structura de viaţă a studentului. Această imagine de ansamblu, numită uneori
„naraţiune“ trebuie să fie elaborată în strânsă colaborare cu clientul.
 Compararea „naraţiunii“ cu preocupările iniţiale formulate de Dragos este începutul
pentru elaborarea unui plan de consiliere.

Pentru elaborarea planului de intervenție am pornit de la teoria în 5 pași a lui Iveay (1994)
adaptată la acest context și am realizat urmatoarea planificare:

1. Raportare și structurare: crearea relației cu clientul, construirea unui cadru

propice pentru ca acesta să se poată deschide dar și informarea acestuia asupra a ce poate
să facă consilierul în acest caz.

2. Obținerea de informații și definirea problemei am gândit-o în trei etape după cum

urmează:
 Interviul cu subiectul- foarte necesar în a avea o imagine clară asupra situației și a
stabili premisele unui plan de lucru;
 Interviul cu familia și subiectul cu scopul de a avea o imagine de ansamblu asupra
situației, a dinamicii de familie și a relației cauza-efect dar și acela de a combate
stereotipurile cu privire la profesii: curate-murdare, bănoase-prost plătite, de înalt
statut social-degradante, rezervate anumitor clase social. De asemenea o discuție
mediată de consilier poate ajuta la reducerea presiunii emoţionale la care este supus
Dragoș.
 Evaluare și analiza personală/profesională: menirea acestei etape este aducerea de
claritate în ceea ce reprezintă eul real și distanța să față de eul ideal pentru a nu le
da celor care apelează la serviciile consilierilor false speranţe și aşteptări
exagerate; realismul şi caracterul practic al consilierii trebuie să fie predominant;
Scorpurile acestor etape sunt oferirea de materiale şi metode pentru evaluarea
capacităţilor clienţilor cu scopul de a crea o imagine realistă asupra resurselor și
potenţialului subiectului și de a-l invata ce şi cum să aleagă, având libertate în luarea
deciziilor fiind în cunoştinţă de cauză.
3. Stabilirea rezultatelor dorite
Elaborare plan de lucru individual și ghidat pentru atingerea rezultatelor propuse: oferirea
de informaţii clientului despre ocupaţii prin metode adaptate contextului și accesibile
acestuia; un pas foarte important este ghidarea lui Dragoș către informarea și
documentarea personală (de ex. indicarea websitului: http://latodis-med.com/stiri-
medicale/proiect-de-orientare-profesionala-promisiuni-pentru-viitor.html).
4. Elaborarea alternativelor și confruntarea clientului cu incongruențele
Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 8
 Analiză studiu de caz

Derularea de activităţi de consiliere individuală în vederea dezvoltării carierei sau rezolvării

problemelor personale. În funcție de rezultatele obținute în urma evaluărilor psihometrice
consilierul direcționează clientul să obțina congruență între ceea ce arată acestea și
viitoarea cariera profesională. Dacă nu exista o compatibilizare între subiect și meseria
ideală se iau în calcul alternativele adaptate profilului sau. Consilierul susține întreg procesul
de orientare având permanent în logica sa subterană contextul dificil emoțional în care se
află Dragoș astfel că este necesară oferirea de suport moral şi emoţional pentru subiectul
aflat în situaţie de indecizie cu privire la viitorul lui social şi profesional.

5.Dificultăți
În acest caz pot intui apariția unor dificultăți în urmatoarele registre:
 Relația cu familia poate pune piedici în soluționarea problemei lui Dragoș. Deoarece
dinamica acestora ar putea fi una de tipul pater familia, cu tendințe autocratice, este
posibil să conducă la diminuarea curajul lui Dragoș de a crește responsabilitatea
pentru deciziile proprii. Totodată, stuctura sensibilă a lui Dragoș poate să sugereze
tendințe de dependență față de autoritate dar și un sine slab definit. Practicarea
meseriei de medic necesită calități și trăsături care definesc un profil personal
rezilient la condiții de stres, capacitate de decizie rapidă, pasiune și foarte mult efort
intelectual și fizic.
 Stereotipiile care pot să apară în tipul de gândire al părinților pot încetini procesul de
decizie deoarece părinții dețin o influență majoră asupra lui Dragoș iar ceea ce se
construiește in cabinetul de consiliere poate fi demontat de către părinți prin
autoritatea pe care le-o conferă experiențele anterioare.
 Dragoș poate fi îndrăgostit de o meserie ale cărei dedesubturi să nu le cunoască și să
nu dorească să le ia în calcul chiar și atunci când consilierul îi pune la dispoziție
informații reale și acurate. Poate că afinitatea să spre profesia de medic să aibă un
substrat de rebeliune față de influența părinților iar rătăcirea sa să nu aibă legătură
cu luarea unei decizii legate de viitoarea profesie iar acest fapt ar putea necesită
implicarea unui specialist în psihoterapie pentru soluționarea cazului.
 Părinții sau subiectul să nu accepte rezultatele obținute în urmă evaluărilor și să
considere că părerile personale sunt mai importante decât acele profile.

Fundamentare teoretica a cazului

Teoria lui Super 1966

Am selectat din aceasta teorie segmentele care sprijină înțelegerea acestui caz după cum
urmează:

Afirmația 1: Oamenii diferă prin capacitățile și personalitatea lor, prin nevoile,

interesele, trăsăturile și concepțiile despre sine.
Super nu consideră potrivirea dintre individ și ocupaţii ca un proces cu „o singură
alegere optimă“. Dimpotrivă, oamenii au o paleta largă de opțiuni, care pot fi toate
potrivite, dar alegerea finală depinde de individ și de caracteristicile situaţiei. Astfel, pornind
de la această premisa, consider că situația lui Dragoș trebuie privită tocmai prin prisma
specificității personalității, a caracterului dar și a abilităților, valorilor, intereselor și
competențelor personale. Această abordare va facilita pentru beneficiar o mai bună
Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 9
 Analiză studiu de caz

cunoaștere de sine, un instrument de rafinare a conceptului de sine, o creștere a

importanței personale în procesul decizional dar și armonizarea relațiilor cu părinții săi. De
asemenea, sprijină atât specialistul cât și beneficiarul în a obține o estimare realistă asupra
gradului de potrivire dintre perspectivele subiective (dorințe, idealuri, scenarii mentale) și
cele obiective (realitatea vocațională) ba chiar, mai mult, conferă o imagine realistă asupra
acurateței auto-evaluării de către subiect.

Afirmația 2: Fiecare ocupaţie necesită un anumit model caracteristic de calităţi şi

trăsături personale, cu o toleranţă destul de mare pentru a permite o anumită varietate de
ocupaţii pentru fiecare individ precum și o anumită varietate de indivizi pentru fiecare
ocupație.
Super susține că fiecare persoană deține calități și caracteristici care se pliază pe
minimul de cerințe care să conducă la succes într-o anumită profesie. Cu siguranță că este
nevoie de o departajare între cei care vor avea performanțe crescute datorită trăsăturilor
personale care se dovedesc a fi ideale pentru o anumită profesie și ceilalți care se vor dovedi
nepotriviți în termeni de eficientă, randament și dezvoltare. Tocmai de aceea este necesar
că în cazul lui Dragoș să fie identificate acele elemente care se potrivesc fie cu profesia
ideală- chirurgia- fie cu o meserie în domeniul în care își realizează studiile în momentul
actual. Dificultatea cu care se confruntă subiectul poate fi alimentată tocmai de această
lipsa a cunoașterii personale care poate conduce la o slabă conturare a sinelui în propria sa
viață, la alegeri vocaționale nesatisfăcătoare dar și la relații interpersonale frustrante.
Tocmai de aceea, punctul de plecare într-o posibilă soluționare a dilemei lui Dragoș este o
analiză personală folosind instrumente de identificare a tiparului vocațional, a tipului de
personalitate care pot reliefa multe aspecte importante sau colaterale necesare în procesul
de consiliere.

Afirmația 3: Preferințele și competențele profesionale, situaţiile în care oamenii trăiesc şi

muncesc şi, prin urmare, concepţia lor despre sine se modifică cu timpul şi experienţa, deşi
concepţiile de sine, că produse ale experienţei sociale, sunt din ce în ce mai stabile începând
cu sfârşitul adolescenţei și până la maturitatea târzie, asigurând o anumită continuitate în
opţiuni și adaptări.
Această afirmație stă la baza etapei de subliniere a importanței alegerilor personale
adaptate situației personale dar și climatului sociocultural care vor conduce la definirea
conceptului de sine. Totodată se subliniază, importanța etapei de vârstă în care se situează
Dragoș când se cristalizează cele mai multe informații despre sine în raport cu viața și cu
ceilalți creionând liniile directoare pentru opțiunile viitoare ale subiectului. Concepția
despre sine, care este fundamentală în înţelegerea dezvoltării persoanei pe tot parcursul
vieţii, trebuie să includă nu numai opinia personală internalizată despre sine ci și opinia
individului despre viață în anumite contexte. Încă o dată, este proeminentă importanța
autocunoașterii și utilizarea resurselor personale în contexte specifice pentru atingerea unui
grad de satisfacție crescut pentru subiect.
Vârstă la care se situează Dragoș îl poziționează în stadiul de explorare (de la 14 la 24 de ani)
care presupune conştientizarea faptului că ocupaţia este unul din aspectele esenţiale ale
Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 10
 Analiză studiu de caz

vieţii: exprimarea opţiunile de carieră. Acestea sunt, adesea, nerealiste și temporare. Se

impune o explorare a acestor opțiuni în condiții sigure –ex. cabinetul consilierului
vocațional- pentru ca tânărul să își dezvolte o mai bună înțelegere a propriei persoane care
să conducă la cristalizarea identității.

Subiectul trebuie să aibă posibilitatea de a se auto-explora, în aşa fel încât să-şi descopere
propriile preferinţe, capacităţi. Trebuie, de asemenea, să exploreze mediul pieţei muncii, nu
numai să dobândească cunoştinţe mai bune despre aceasta, ci să și testeze ceea ce se
potriveşte cu profilul lui. Acest proces facilitează restrângerea cercului de opțiuni ale
tânărului, îl va ajuta să fie mai specific în alegerile personale și îl va ghida în procesul de
exercitare a unei ocupații ajutându-l să facă o alegere ocupațională potrivită.

Afirmația 4: modelului de carieră - adică nivelul ocupaţional atins şi succesiunea, frecvenţa şi

durata încercărilor și a locurilor de muncă - este determinată de nivelul socio-economic al
părinţilor persoanei respective, de capacitatea mentală, de educaţie, calităţi, caracteristici
personale (nevoi, valori, interese, trăsături specifice, concepţia de sine) şi maturitatea
carierei, precum și de portunitatile la care persoană este expusă.

Important pentru procesul de consiliere vocațională este ca subiectul să înțeleagă că traseul

său profesional este un rezultat al unui cumul de factori. Fără înțelegerea acestui fapt,
subiectul nu poate face diferența între ceea ce îi este caracteristic sinelui și influența
factorilor de mediu de exemplu. Dacă el va reuși să ia o decizie bazată pe nevoile și
aspirațiile personale sau nu poate face diferența pentru siguranța și împlinirea sa
profesională de mai târziu. Cu cât reușește să identifice mai devreme și cu mai multă
acuratețe unde și în ce fel este influențat de mediul familial în alegerile personale cu atât
mai simplă și mai armonioasă îi va fi existența. Rolul consilierului nu este acela de a
minimiza influența părinților ci de a conduce la o capacitate de decizie personală care să nu
creeze conflicte interioare sau interpersonale.

Afirmația 5: Succesul în faţa cererilor venite din partea mediului şi a organismului, în acest
context, depinde în orice etapă a carierei de disponibilitatea individului de a face faţă
acestor cerinţe.

Acest segment este foarte important pentru integritatea subiectului. El trebuie să reușească
să creeze un echilibru între solicitările externe și cele interne în procesul devenirii sale.
Acesta este fundația pentru o sănătate emoțională a subiectului și conduce la obținerea
unui grad crescut de wellbeing. Consilierul îl poate ghida către o mai bună conținere a
propriei individualități, dobândirea unor tehnici de coping în situații de stres care să îl ajute
să facă față unor cerințe exterioare dar și învățarea unor tehnici gestionare a emoțiilor și de
comunicare asertivă.

Afirmația 6: Gradul de satisfacţie pe care oamenii îl obţin din muncă prestată este
proporţional cu măsura în care au fost capabili să-şi implementeze concepţiile de sine.
Consilierul subliniază că satisfacția și succesul în carieră se obține doar dacă alegerea
acesteia se bazează pe conceptul de sine al subiectului. Este decisiv pentru viitorul lui
Dragoș să înțeleagă că deciziile sale de acum îl vor afecta în viitor dacă nu se realizează într-
Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 11
 Analiză studiu de caz

un mod personal, practic și aplicat. Tocmai de aceea se evidențiază că linie principala în

acest proces de orientare în carieră componenta de explorare personală care să evidențieze
atât profilul personal cât și importantă diferitelor roluri în viață.

Cele mai importante în cadrul acestei abordări teoretice sunt conceptele utilizate pentru a
nuanţa ideea de potrivire (proeminenţa rolurilor de viaţă, identitatea vocaţională,
maturitatea, conceptul vocaţional despre sine) şi pentru conştientizarea faptului că această
corelare este un proces continuu, repetat ori de câte ori tânărul trebuie să ia o decizie în
legătură cu carieră să.

6. Concluzii
Oamenii pot fi ajutaţi în dezvoltarea carierei dacă li se acordă sprijin atât în dezvoltarea
abilităţilor de a explora şi de a alege și în a-şi identifica interesele cât și în procesul de a-şi
descoperi punctele forte și pe cele slabe şi construi o imagine de sine pozitivă.
Aceasta înseamnă că în programele de orientare subiectul trebuie să aibă posibilitatea de a
se auto-explora în aşa fel încât să-şi descopere propriile preferinţe, capacităţi etc. Trebuie,
de asemenea, să exploreze mediul pieţei muncii nu numai să dobândească cunoştinţe mai
bune despre aceasta ci să şi testeze ceea ce se potriveşte cu profilul lui. Şi, în sfârşit, se pune
problema pregătirii pentru luarea deciziei.

Pasiunile studenților pentru un anumit tip de activitate sau altul definesc formarea vocaţiei
profesionale. Aceste pasiuni nu se dezvoltă pe un teren gol, ele au o relaţie de puternică
interdependenţă cu capacităţile specifice formate şi au un rol decizional în alegerea meseriei
sau profesiunii. Interesul lui Dragoș pentru domeniul medicinei, manifestat prin sacrificarea
timpului liber pentru a urmări serialele din domeniu, este un punct cheie în soluționarea
acestui caz. Procesul de consiliere presupune un efort în scopul identificării, stimulării,
structurării capacităţilor specifice și pasiunilor complementare acestor capacităţi care să-l
poată ajuta pe subiect să poată lua o decizie în cunoștiință de cauza și să fie, totodată,
pregătit pentru exercitarea acestei profesii.

Cele mai importante în cadrul teoriei lui Super sunt conceptele utilizate pentru a nuanţa
ideea de potrivire (proeminenţa rolurilor de viaţă, identitatea vocaţională, maturitatea,
conceptul vocaţional despre sine) şi pentru conştientizarea faptului că această corelare este
un proces continuu, repetat ori de câte ori subiectul trebuie să ia o decizie în legătură cu
cariera sa. Aceasta sprijină noţiunea unei consilieri ciclice și a unui proces evolutiv.

De asemenea, pentru practica orientării în caz de criză decizională, în această teorie este
foarte importantă recunoaşterea importanţei mediului şi a unor indicaţii asupra modului în
care poate fi înţeles rolul acestuia. Activitatea de consiliere în acest caz poate lua două
direcții: identificarea compatibilității dintre subiect și profesia aleasă și ghidarea acestuia în
obținerea statutului visat sau oferirea de alternative viabile în absența compatibilității. De
aceea este necesar ca specialistul să dețină capacitatea de a furniza date organizate și
structurate despre alternativele ocupaţionale dar și metode de a-l sprijini pe subiect în
atingerea eului ideal.

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 12
 Analiză studiu de caz

Totodată se impune un proces psihoterapeutic în paralel cu cel de orientare vocațională

care să vizeze relația lui Dragoș cu părinții și finalizarea procesului de definire a sinelui.
Consilierea și orientarea vocațională intenţionează să-l facă pe Dragoș coparticipant la
propriul destin (prin informare, educare, autoformare, auto-orientare) dacă nu în mod
integral, chiar autorul acestui demers de alegere și dezvoltare a carierei. În substratul
acestui proces este un plan de întărire a caracterului lui Dragoș precum și aducerea unui
grad de confort crescut în procesele de luare a deciziilor.
O altă direcție pe care se va lucra este să se reducă distanță dintre școală și lumea reală,
pentru a-l ajută pe Dragoș să poată să aibă acces la lumea medicinei în plan real conducând
astfel la o decizie acurată și conștientă.

Bibliografie
1. Roe, A. (1956), The psychology of occupations, New York, NY: John Wiley & Sons
2. Erdei I. (2018), Suport de curs. Timisoara, Universitatea de Vest
3. Roe, A. (1972), Perspectives on vocational development, Washington, DC:
American Personnel and Guidance, Association
4. Super, D. E. (1992). Toward a comprehensive theory of career development,
5. D. H. Montross & C. J. Shinkman (Eds.) (1992), Career development: Theory and
practice (pp. 35-64). Springfield
6. Super, D. E. (1990). A life-span, life-space approach to career development,
Journal of vocational behiviour, Volume 16, Issue 3
7. Super, D. E. (1970). Work Values Inventory. Boston, Houghton Mifflin
8. Markus, H., Kitayama, S., (1991), Culture and self: Implication for cognition,
emotion and motivation, Psychological Review, Vol 98

Consilierea carierei
Lidia Șișu
Page 13