Ghidul Pacientului Dializat

Ghidul Pacientului
DIALIZAT
Parteneriat pentru viață
EDIȚIA 2017
Ghidul Pacientului DIALIZAT
Elaborat cu suportul companiei: BB-Dializa SRL

Republica Moldova, Chișinău, str. N. Testemițanu 29.
Tel: (373 22) 02 62 50 / 02 62 61

E-mail: info@dializa.md
Web: www.dializa.md
Autori: Petru CEPOIDA, Svetlana CHIȚANU

Copertă și design grafic: NOXX Design
Imagini foto: Sergiu ANDRIUȚĂ
Foto copertă: Victoria POPA
Tipar: Casa Editorial Poligrafică Bons Offices
2
BB-Dializă Parteneriat pentru viață
Nume _____________________________________________________________________________________________
Prenume ________________________________________________________________________________________
Adresa _________________________________________________________________________________________________
Telefon de contact ________________________________________________________________________________
Telefon de contact al persoanei apropiate _________________________________________________________
Adresa Centrului de Dializă ______________________________________________________________________
Date de contact ale Centrului de Dializă _________________________________________________________
Date de contact ale medicului curant ____________________________________________________________
Numărul de telefon al Serviciului Medical de Urgență _________________________________________
Diagnostic _________________________________________________________________________________________
Durata aflării în dializă ____________________________________________________________________
Alte detalii importante despre pacient _____________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
3
4
Stimate pacient,
dacă ai decis să citești acest ghid, înseamnă că îți pasă de viața ta,
vrei să cunoști cât mai mult despre patologia (boala) de care suferi
și cum să trăiești mai departe cu dependența de dializă?
CALITATIV – acesta ar fi răspunsul nostru.
Cum? Unde? De ce? Cine mă ajută? etc. Este firesc să aveți foarte
multe întrebări.
Odată cu inițierea dializei trebuie să învățați să trăiți altfel.
Important este să cunoașteți că nu e atât de grav! Statul a avut
grijă să facă parteneriat cu o companie care are o reputație
internațională în prestări servicii de dializă, astfel încât pacienții
din R. Moldova să poată beneficia absolut gratuit de tratament la
standarde internaționale în Centrele BB-Dializa[1].
În acest ghid specialiștii din domeniu vă oferă răspuns la întrebările

frecvent adresate de pacienții incluși în dializă.
Aflați la ce se spune DA și ce NU este permis în viața de zi cu zi a
unei persoane care suferă de boli de rinichi în stadiul terminal.
Găsiți explicația la cuvintele pe care le auziți des de la personalul
medical, însă vă incomodați să întrebați „ce-i asta?”.
Vă documentați amănunțit despre regimul alimentar al persoane-
lor cu boli de rinichi cronice în stadiul terminal.
Vă familiarizați cu drepturile unui bolnav dializat, dar și ce
responsabilități are.
Dreptul de bază – este dreptul la o viață mai calitativă, iar

responsabilitatea noastră de bază este asigurarea calității
tratamentului prin dializă.
Avem același scop, deci este esențial să facem o echipă și să creăm
împreună un „PARTENERIAT pentru viață”.
Citiți și trăiți calitativ!
1
BB-Dializa – vezi Alfabetul pacientului, pag. 84
5
CUPRINS
Capitolul I. DIALIZA. Totul ce trebuie să cunoască un pacient despre dializă
De ce un om are nevoie de rinichi?�� 10
Ce presupune diagnosticul insuficiență renală cronică în stadiul terminal? ��11
Care sunt simptomele?��11
Care sunt cauzele care duc la boli de rinichi cronice în stadiul terminal?�� 14
Cum se tratează bolile de rinichi cronice în stadiul terminal?�� 16
Hemodializa – care este principiul acestui tratament?�� 18
Unde pot face dializă?��22
Cât timp durează o procedură de hemodializă?
Cât timp va trebui să fac dializă?��25
Care sunt indicatorii pentru inițierea tratamentului prin dializă?��27
Ce reprezintă accesul vascular? De ce am nevoie de acces vascular?�� 31
Ce se întâmplă când pacientul vine la Centrul de dializă?��32
Ce am voie să fac în timpul ședinței de dializă?�� 35
Cine mă va ajuta în efectuarea tratamentului prin hemodializă ?�� 36
După ședința de dializă mă voi simți mai bine?�� 38
Capitolul II. STIL DE VIAȚĂ. Cum se va schimba viața după dializă?
Cum se va schimba viața după inițierea tratamentului prin dializă?��42
Dializa de vacanță. Liber la călătorii!�� 45
Capitolul III. DIETA. Regimul alimentar al pacientului.
Generalități despre dieta pacientului inclus în dializă�� 48
Elementele „prietene” din produsele alimentare�� 50
6
Elementele „inamice” din produsele alimentare�� 53
Ce poate face un pacient pentru a diminua senzația de sete?
Cât lichid are voie să bea?�� 57
Ce se va întâmpla dacă voi bea prea multe lichide?�� 58
Câteva recomandări pentru rația alimentară a pacientului dializat�� 58
Tabele cu date despre compoziția chimică

și calorică a principalelor produse alimentare �� 59
Capitolul IV. ASISTENȚĂ PSIHOLOGICĂ.

SFATUL PSIHOLOGULUI. �� 74
Pașii pentru depășirea șocului și acceptarea diagnosticului.�� 74
Este normal să simt uneori că intru în depresie?
Ce pot face când am o astfel de stare?�� 75
Dacă nu reușesc să depășesc problemele psihologice,
la cine aș putea să mă adresez? �� 76
Capitolul V. Drepturile și responsabilitățile pacientului inclus în dializă
DREPTURILE PACIENTULUI�� 80
RESPONSABILITĂȚILE PACIENTULUI �� 80
Capitolul VI. ALFABETUL pacientului dializat
ALFABET�� 84
CALENDARUL ședințelor de dializă pentru anii 2017-2018��94
7
...„Diagnoza, gândul că toată viața urmează să fiu legată de

aparatul de dializă, inițial m-a zguduit, apoi însă, am depășit
această stare.
Am început să mă informez și am înțeles că hemodializa
înseamnă viață. La Centrul de Dializă niciodată nu m-am
simțit că sunt o povară, dar dimpotrivă, am găsit sprijinul
moral, fizic și psihologic în persoana fiecărui angajat.
Insuficiența renală te impune să respecți cu strictețe un
regim de tratament, însă acest lucru nu trebuie privit ca o
limitare a activităților pacientului, ci mai degrabă îl face mai
sigur de sine ”.
Inga Rusu, 37 ani.

I /DIALIZA
Capitolul I.
DIALIZA.
Totul ce trebuie să cunoască un pacient
despre dializă
Medicul v-a anunțat diagnosticul: Insuficiența renală cronică în sta-

diul terminal, adică: „Rinichii dumneavoastră nu mai lucrează”, o să
vă explice specialistul.
Milioane de oameni din întreaga lume reușesc să se adapteze și să

trăiască calitativ, fiind dependenți de dializă.
Cu siguranță veți reuși și dumneavoastră!
9
Să începem cu începutul!
De ce un om are nevoie de rinichi?

Rinichii[1] sunt organe care îndeplinesc mai multe funcții vitale
și anume: eliminarea toxinelor din sânge, producerea urinii cu
eliminarea lichidului suplimentar din organism, reglarea tensiunii
arteriale, formarea globulelor roșii, menținerea structurii oaselor
etc. Din momentul în care rinichii nu mai funciț onează la capacitatea
de cel puțin 15%, toate aceste procese sunt dereglate și persoana,
cu diagnosticul de insuficienţă renală cronică terminală, pentru a
supraviețui, necesită a fi inclusă în dializă –procedeu medical de în-
locuire a funcției rinichiului. Pacientul este conectat, de cel puțin 3
ori pe săptămână, a câte 3-4 ore pentru o ședință, la un aparat de
filtrare a sângelui numit: rinichi artificiali.
1
Rinichi - vezi Alfabetul pacientului, pag. 88
10
Ce presupune diagnosticul insuficiență
I /DIALIZA
renală cronică în stadiul terminal?
Care sunt simptomele?
Medicul v-a anunțat diagnosticul: Insuficiență renală cronică în sta-
diul terminal, adică: „Rinichii dumneavoastră nu mai lucrează”, o să
vă explice specialistul.
Din motiv că boala renală cronică de care suferiți a ajuns în stadiul
final și rinichii nu mai sunt capabili să „curățe” sângele[2], în or-
ganismul dumneavoastră se acumulează o cantitate foarte mare de
toxine și lichid. În unele cazuri, concentrația toxinelor este peste
5-20 de ori mai mare decât la persoanele sănătoase. Aceste substanțe
produc intoxicație generală a organismului, afectând funcționarea
lui normală.
Dacă vă simțiți rău, aveți slăbiciune generală, nu vă ajung puteri să

faceți lucruri pe care anterior le executați cu ușurință, tensiunea ar-
terială este ridicată, noaptea vă treziți de mai multe ori pentru a
urina, aveți picioarele umflate și vă simțiți amețit etc.; sunt sem-
nalmente că trebuie să vă adresați la medicul specialist. Nu amânați
consultarea medicului!
Diagnosticarea timpurie permite tolerarea mai ușoară a tratamentu-

lui prin dializă sau poate chiar întârzia includerea în dializă.
Când rinichii funcționează la capacitatea de 15%, atunci funciţ onarea
organismului devine imposibilă fără suport medical permanent care
constă în administrarea medicamentelor (farmaceutice[3]) indicate
de specialist; iar, în caz de scădere suplimentară a funcției renale
până la 5% celei normale, apar indicaţii absolute de substituţie a
funcţiei rinichilor, adică includerea în dializă.
2
Sânge - vezi Alfabetul pacientului, pag. 89
3
Farmaceutice – vezi Alfabetul pacientului, pag. 85
11
SFATUL SPECIALISTULUI
Petru CEPOIDA, director medical BB-Dializa SRL
— Întrebare: Care este cifra oficială a pacienților cu IRC

terminală din R. Moldova și care ar fi cifra reală? Cine
intră în grupul de risc? De ce credeți că pacienții ajung
uneori prea târziu sau în stare foarte gravă la medicul nefrolog?
— La momentul actual (începutul anului 2017) în R. Moldova sunt

peste 500 de pacienţi care suferă de insuficienţă renală cronică
terminală. Deoarece din anul 2016 toţi pacienţii fără contraindi-
caţii majore au acces la dializă cronică ambulatorie, numărul real
de pacienţi corespunde celui prezentat.
Cauzele principale ale IRC terminale cuprind: diabetul zaharat,

tensiunea arterială mărită, afectarea renală imună, infecţioasă
sau toxică, maladiile ereditare.
Consider că sunt două explicații de ce pacienții ajung uneori prea
târziu sau în stare foarte gravă la medicul nefrolog:
• informarea insuficientă a populaţiei despre patologia renală
cronică;
• evoluţia frecvent trenantă, fără manifestări clinice evidente
ale insuficienţei renale cronice.
Așa
DA!
1. Mă consult sistematic cu medicul specialist nefrolog.
2. Urmez riguros indicațiile specialistului și tratamentul
medicamentos.
3. Mă adresez la timp la medic în cazul agravării stării generale /
apariției simptomelor noi.
4. Mă informez despre diagnostic din surse demne de încredere:
medicul specialist, cărți de specialitate, ghiduri pentru pacienți.
12
Așa
I /DIALIZA
NU!
1. NU amân pe mâine adresarea la medic: „Mâine poate să nu mai fie”
2. NU ignor recomandările medicului și tratamentul indicat.
3. NU refuz tratamentul prin dializă, dacă valoarea creatininei
este peste 5-6 norme.
4. Deși cu timpul organismul se adaptează la insuficienţa renală,
starea de intoxicaţie excesivă nu poate fi suportată mai mult de
câteva luni din momentul apariţiei indicaţiilor absolute pentru
începutul dializei. Dacă valorile ureei depășesc 50-60 mmol/l
survine precoma şi în continuare coma uremică.
5. Dacă refuzați să fiți inclus în dializă, mai aveți de trăit maxim
câteva luni.
6. NU insist să fiu inclus în dializă dacă medicul constată lipsa
indicațiilor sau prezența mai multor contraindicații.
7. Contraindicaţiile absolute includ hemoragiile recente (mai
puţin de 24 de ore), lipsa accesului vascular şi alergia la hepa-
rină. Sunt și contraindicații relative, cum ar fi orice boală psi-
hică. Evoluţia unor maladii (cancer, tuberculoză) se pot agrava
odată cu inițierea dializei. De asemenea, prezenţa maladiilor
somatice grave ca: insuficienţa cardiacă sau respiratorie
avansată, ciroza hepatică decompensată, la fel, pot servi drept
contraindicaţii pentru procedura de dializă.
NOTIȚELE pacientului
13
Care sunt cauzele care duc la boli de

rinichi cronice în stadiul terminal?
Cauzele[1] principale includ:
• diabetul zaharat;
• hipertensiunea arterială;
• glomerulonefrita cronică;
• pielonefrita cronică;
• nefropatiile congenitale şi ereditare.
Alţi factorii de risc cuprind:
• administrarea cronică a medicamentelor nefrotoxice;
• vârsta înaintată, mai ales peste 60-70 de ani;
• dieta bogată în proteine (carne, pește, produse lactate, ouă);
• dislipidemia (nivelul crescut a unor lipizi în sânge).
Dacă suferiți de una din aceste afecțiuni sau aveţi unul sau mai mulţi
factori de risc sus-menţionaţi aveţi o predispunere pentru a face in-
suficiență renală cronică în stadiul terminal.
Monitorizați[2] sistematic starea rinichilor prin analize medicale și

consultarea regulată a medicului. Revedeți și stilul de viață. Respec-
tarea dietei și a recomandărilor medicului specialist pot întârzia
evoluția bolii.
1
Cauzele – vezi Alfabetul pacientului, pag. 84
2
Monitorizare – vezi Alfabetul pacientului, pag. 87
14
Adrian TĂNASE, doctor habilitat în medicină, profesor universitar,
I /DIALIZA
şeful Catedrei Urologie şi Nefrologie Chirurgicală a Universităţii de Stat
de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, preşedintele Societăţii
Urologilor din R. Moldova, fondatorul Serviciului de Dializă în R. Moldova.
— Întrebare: Se știe că în R. Moldova intervențiile chirur-

gicale de transplant de rinichi sunt în mare parte reușite,
de ce totuși numărul operațiilor rămâne a fi relativ mic
în comparație cu alte țări? Care sunt contraindicațiile medicale
pentru transplant de rinichi?
— Numărul de intervenții chirurgicale legate de transplantul re-

nal depinde de o serie de factori:
• numărul pacienților dializați incluși în „lista de așteptare”
pentru transplantul renal – cu cât acest număr este mai mare,
cu atât este posibil de selectat mai bine pacienții pentru inter-
venții chirurgicale compatibile;
• examinarea periodică a acestor pacienți cu scopul de a
diagnostica la timp unele complicații sau contraindicații
pentru operație;
• numărul de donatori potențiali de rinichi disponibili pentru
transplantul renal. Deocamdată, în R. Moldova, numărul de
donatori în moarte cerebrală este destul de mic.
Contraindicațiile medicale pentru efectuarea unui transplant

renal sunt:
• diverse focare de infecții în organism, inclusiv hepatite virale
acute;
• insuficiență avansată hepatică, pulmonară sau cardiacă;
• infarct miocardic recent;
• cancer;
• sensibilizare imunologică a organismului care nu permite
transplantarea;
• ateroscleroză avansată a vaselor iliace la recipient.
15
Cum se tratează bolile de rinichi cronice

în stadiul terminal?
După cum am menționat, diagnosticul cu insuficiență renală cronică
(IRC) în stadiul terminal presupune incapacitatea rinichilor de a-și
exercita funcțiile, ceea ce rezultă o serie de complicații și pertur-
bează mai multe procese vitale în organism.
Prin urmare, dacă ceva nu funcționează, trebuie înlocuit. Cum?

Substituția funcției renale poate fi:
• artificială: prin hemodializă, hemofiltrare sau dializă peritoneală[1];
• naturală: prin intermediul transplantului renal.
Fiecare alternativă de tratament[2] are indicaiţ i iş contraindicaiţ i.

Hemodializa este un procedeu medical care îl leagă pe pacient de aparatul
de dializă până la sfârșitul vieiț i sau momentul transplantului renal.
Persoana trebuie să vină la un centru de dializă 1-3 ori pe săptămână,

în funcţie de deficitul funcţiei renale, unde, cu ajutorul personalului
medical specializat, va fi conectat la un aparat de filtrare a sângelui
care, timp de aproximativ 3-4 ore, va trece sângele printr-un sis-
tem de filtrare special, va curăa ț organismul de toxine iș surplusul de
lichid. Eliminarea lichidului suplimentar din organismul pacientului
este efectuat prin ultrafiltrare[3].
Transplantul de rinichi îl eliberează pe pacient de dependența
de dializă. În cadrul intervenției chirurgicale, pacientului operat i
se transplantează un rinichi al unui donator în viaţă sau cadaveric.
Însă, transplantul nu se recomandă a fi efectuat la pacienţi vârstnici
şi cu patologii asociate grave.
1
Peritoneală - vezi Alfabetul pacientului, pag. 88
2
Alternativă de tratament - vezi Alfabetul pacientului, pag. 84
3
Ultrafiltrare – vezi Alfabetul pacientului, pag. 90
16
Sergiu GAIBU, şeful secției de Hemodializă şi Transplant Renal,
I /DIALIZA
IMSP Spitalul Clinic Republican.
— Întrebare: Ce trebuie să cunoască un pacient despre dializa

peritoneală? În ce cazuri este indicată dializa peritoneală și
în ce cazuri este recomandată inițierea hemodializei?
— Dializa peritoneală este o modalitate de a înlătura produși

toxici, metaboliți și apa în exces din organism, în condițiile în care
aceste funcții nu mai pot fi îndeplinite de rinichi.
Această procedură folosește peritoneul ca membrană de
filtrare. Fluidul este introdus printr-un tub montat permanent în
abdomen și este eliminat apoi în fiecare noapte în timp ce pa-
cientul doarme (în cadrul dializei peritoneale automate) sau prin
intermediul unor schimburi regulate în timpul zilei (dializa peri-
toneală continuă ambulatorie)
Dializa peritoneala poate fi prescrisă aproape la orice pa-
cient cu BCR stadiul final, indiferent de vârstă, cu excepția con-
traindicațiilor medicale absolute.
Poate fi indicată, în mod particular, celor care locuiesc la distanță
mare de centrul de hemodializă sau care au probleme de transport
către acest centru.
Dializa peritoneală este singura alternativă pentru pacienții
la care accesul vascular este dificil sau imposibil, de exemplu, cei
cu tromboze venoase extinse, cu ischemie severă a extremităților
sau cu fistule arterio-venoase multiple în antecedente.
Sunt cazuri în care există contraidicaiț i pentru dializa perito-
neală, cum ar fi defecte majore neoperabile ale peretelui abdominal,
care ar cretș e riscul de infecții; hemoroizi, boli intestinale inflama-
torii, intervenții chirurgicale mari în trecut, care au dus la formarea
de aderențe în abdomen; persoane cu tulburări neuro-psihice
severe, boala renală polichistică cu rinichi mari, obezitatea severă,
malnutriția severă, vederea slabă iș deficiențe locomotorii, refuzul
dializei peritoneale de către pacient, depresia.
17
Hemodializa – care este principiul acestui

tratament?
Pentru un pacient este destul de complicat să accepte faptul că de
câteva ori pe săptămână trebuie să frecventeze centrul de dializă, că
trebuie să-și revadă stilul de viață și să-l raporteze la orele petrecute
în hemodializă.
Milioane de oameni din întreaga lume reușesc să se adapteze și să

trăiască calitativ, fiind dependenți de dializă.
Cu siguranță veți reuși și dumneavoastră!
La centrul de dializă veți fi conectat la un aparat care face o parte din
acțiunile pe care într-un organism normal le îndeplinesc rinichii.
18
În timpul hemodializei[1] sângele este pompat din organism, filtrat

prin dializor și returnat în corp. În dializor sângele trece prin sute
I /DIALIZA
de tuburi subțiri, făcute din membrane speciale cu mii de găuri mici.
Prin aceste găurele trec toxinele și anumite substanțe chimice, fiind
astfel eliminate din sânge. Apoi aceste substanțe chimice și toxinele
sunt evacuate de aparatul de dializă.
Sângele filtrat și curățat este ulterior reintrodus în organism, prin

alte tuburi conectate la vasele sangvine ale pacientului.
Nu vă speriați! În timpul ședinței de dializă este preluată doar o parte
de sânge. Organismul omului, având aproximativ 4,5 litri de sânge,
tolerează mica cantitate de sânge, aproximativ 200 de ml, care
este evacuată şi deodată întoarsă în organism în timpul procedurii
medicale. Fiecare 15 minute tot volumul circulant al sângelui este
trecut prin aparatul de dializă.
La necesitate, pe parcursul dializei, bolnavului i se administrează

medicamente suplimentare. Se monitorizează acuzele pacientului,
tensiunea arterială, pulsul. După dializă, locul puncţiei este fixat cu
un pansament compresiv.
Pacientul se cântăreşte înainte şi după dializă. Se recomandă un
repaus de câteva minute după dializă.
Dializa nu este un procedeu medical dureros! În timpul ședinței de

hemodializă pacientul poate să doarmă dacă dorește.
1
Hemodializa- vezi Alfabetul pacientului, pag. 86
19
Așa
DA!
1. Accept tratamentul prin hemodializă.
Decizia de a fi inclus pacientul în dializă o ia medicul spe-
cialist care, în baza mai multor investigații și a rezultatelor
analizelor de laborator, va comunica pacientului care este
momentul cel mai potrivit pentru inițierea[1] procedurilor de
hemodializă.
2. Medicul știe mai bine de ce fel de tratament am nevoie!
În epoca informației și a Internetului este firesc să vă
documentați despre patologia dvs. Însă, dacă considerați că
știți mai bine ce fel de tratament vi se potrivește, fiți gata să
vă asumați și consecințele.
Medicul curant, împreună cu asistentele medicale sunt
responsabili pentru efectuarea procedeului de dializă iş , în baza
licene
ţ i, acest drept este fundamentat din punct de vedere
juridic. Refuzul pacientului de a se conforma solicitărilor per-
sonalului medical transferă responsabilitatea spre pacient.
3. Medicul este cel care alege metoda potrivită pentru
substituția funcției renale.
Fiecare din metodele de substituţie a funcţiei renale are avan-
taje şi dezavantaje: medicale, tehnice şi economice. Selectarea
metodei de substituţie a funcţiei renale este efectuată de către
medicul curant în baza particularităţilor individuale ale pa-
cientului, ținând cont de capacitatea Centrului de dializă.
1
Inițierea dializei – vezi Alfabetul pacientului, pag. 86
20
Așa
I /DIALIZA
NU!
1. NU cer neargumentat medicaţie suplimentară în timpul
dializei!
Indicaţia medicaiţ ei suplimentare în timpul dializei se efec-
tuează pentru a combate complicaiţ ile insuficienţei renale iş
ale bolilor asociate. Administrarea medicamentelor în timpul
dializei este dictată de standardele în vigoare, efectuate iş actu-
alizate regulat de specialitş ii în domeniu iş aprobate de
Ministerul Săntă iţă i al Republicii Moldova.
2. NU insist să fie utilizate anumite filtre pentru dializă
Filtrele de dializă au diferite proprietăiţ de curăa
ţ re a sângelui
pacientului. Printre cele mai importante caracteristici ale
filtrelor de dializă se număr:ă suprafaa
ţ , diametrul porilor
membranei semipermeabile iş materialul filtrului. Alegerea
filtrului nepotrivit poate condiiţ ona eliminarea insuficientă sau
excesivă a toxinelor, sindromul dezechilibrului, reacţii
alergice etc. Pentru a preveni astfel de complicaţii, medicul
curant selectează filtrul de dializă cel mai eficace, individual
pentru fiecare pacient în parte, în limita stocului disponibil.
3. NU este permisă schimbarea parametrilor ședinței de dializă la
insistența pacientului
Selectarea parametrilor este efectuată de asistenta medicală
a sălii de dializă, în baza indicaiţ ilor medicului curant. Nu se
permite în mod expres intervenirea pacientului în schimbarea
parametrilor e
ş dine
ţ i de dializă.
Aparatele moderne de dializă permit modificarea mai multor
parametri. Dializa poate fi efectuată în baza programelor spe-
ciale sau în mod individualizat.
21
Unde pot face hemodializa?

Tratamentul prin hemodializă şi hemofiltrare este efectuat de către
personalul medical calificat în centrul specializat de dializă ales în
funcție de mai multe criterii:
• distanța de la domiciliul pacientului;
• starea pacientului, bolile asociate;
• dotarea instituțiilor medicale regionale etc.
Dializa, de obicei, se începe într-unul din centrele spitaliceşti de di-

aliză, unde este precizat diagnosticul, este asigurat accesul vascular,
selectat regimul de dializă şi recomandată strategia de tratament
medicamentos.
După stabilizarea stării pacientului, el este transferat într-un centru

ambulatoriu de dializă, ceea ce presupune că pacientul beneficiază
de asistență medicală, însă nu este necesară spitalizarea acestuia.
22
Medicul va recomanda să alegeiț centrul de dializă care este cât mai

aproape de casa dumneavoastră, excepiţ e fac cazurile când starea pa-
I /DIALIZA
cientului solicită servicii medicale speciale, inaccesibile la nivel regional.
Astăzi pacienții cu boli renale în stadiul terminal au posibilitate să
facă dializă la standarde internaţionale.
Pentru racordarea serviciului de dializă din Republica Moldova la

nivelul instituțiilor medicale de înaltă performanță, autoritățile
publice au creat un parteneriat cu un consorțiu german, reprezentat
în Republica Moldova de compania BB-Dializa.
Este un parteneriat orientat spre nevoile pacienților. La momentul

actual, 3 din 5 pacienţi din R. Moldova beneficiază de dializă oferită
de compania BB-Dializa.
Serviciile medicale sunt completate de servicii de consiliere psiho-
logică, o masă ajustată la regimul specific al pacientului dializat,
asigurarea transportării în unele cazuri etc.
Pacienții Centrului BB-Dializa privesc cu încredere în viitor!
Dmitri ONUFREICIUC, administratorul ÎCS „BB-Dializa”SRL.
— Întrebare: În ce constă performanța unui Centru

BB-Dializa?
— Un Centru BB-Dializa este proiectat și construit conform

celor mai pretențioase standarde internaționale, este dotat cu
tehnologiile de vârf, are cel mai profesionist personal medical;
astfel încât să capete imaginea unui centru de viitor. Aprecierea
pacienţilor ne impulsionează să mergem înainte şi să dezvoltăm
proiectul.
23
Așa
DA!
1. Urmez recomandarea medicului și merg la centrul de dializă
unde am fost repartizat!
Optarea pentru un Centru de dializă mai aproape de casă o
să vă facă tratamentul mai confortabil, deoarece veți petrece
mai puțin timp în drum.
În cazul în care veți avea nevoie de o dializă de urgență,
distanța prea mare spre centrul de dializă poate să genereze
unele probleme. Selectarea altui centru de dializă poate fi
fundamentată de necesitatea accesului la alte servicii medicale,
cauzată de boala de bază sau patologiile asociate, inaccesibile în
centrul de dializă cel mai apropiat.
Așa
NU!
1. NU fac dializă la mai multe centre în același timp!
Pentru a efectua tratament prin dializă în alt centru este
necesar de informat conducerea ambelor centre, cu cel
puţin o săptămână înainte, cu indicarea cauzei şi duratei
concrete de trecere în alt centru. Pacientul va primi un act
de transfer.
24
I /DIALIZA
Cât timp durează o procedură de hemodializă?
Cât timp va trebui să fac hemodializă?
Majoritatea pacienților petrec în dializă patru ore pentru o ședință,
de trei ori pe săptămână. Însă, pe durata tratamentului, pot interveni
unele modificări. Acestea sunt condiționate de mai mulți factori care
pot influența durata ședinței de hemodializă:
• cât de bine funcționează rinichii dumneavoastră;
• ce cantitate de lichid acumulați între ședințele de dializă;
• ce greutate aveți;
• dacă ați respectat dieta[1] iș nu ați făcut exces de produse interzise.
Medicul o să vă aducă la cunotș ină ț cât timp va dura o e

ș dină ț de dializă.
Dializa reduce în mod semnificativ intoxicaţia uremică, dar nu tra-
tează boala!
Dacă nu este posibilă realizarea unui transplant, dializa (hemodi-
aliză, dializă peritoneală) este unica soluție de substituție a funcției
renale, adică de menținere a pacientului în viață.
1
Dieta- vezi Alfabetul pacientului, pag. 84
25
Liliana CALESTRU, medic nefrolog.
— Întrebare: Adesea pacienții solicită, din motive personale

sau deoarece așa cred ei că e mai bine, ca ședința[1] de dializă
să dureze mai mult sau invers mai puțin. Care sunt factorii
care determină durata procedurii de dializă și care ar fi consecințele
dacă se depășește sau se scurtează timpul ședinței de dializă?
— Frecvența și durata ședințelor reprezintă un factor determi-

nant al eficacității dializei.
Dializa cu înaltă eficiență vizează 3 condiții esențiale raportate la
un timp scurt:
• evacuarea toxinelor uremice;
• eliminarea apei;
• confortul pacientului.
Factorii ce determină durata procedurii de dializă:
• suprafața dializorului;
• proprietățile membranei dializorului;
• debitul pompei de sânge;
• viteza dializatului;
• câștigul ponderal interdialitic;
• cantitatea toxinelor uremice predializă;
• accesul vascular adecvat;
• complicațiile sau maladiile asociate bolii de bază.
Scurtarea timpului de dializă urmărește prevenirea sindromului
dezechilibrului, care apare în a doua jumătate sau la sfâriș tul dializei
(se manifestă prin dureri de cap, vărsături, stare de rău, hipo- sau
hipertensiune arterială, reducerea capacităiț i de concentrare), de-
terminat de dezechilibrul osmotic, consecința fiind edemul cerebral.
Totodată, scăderea duratei e
ș dințelor de hemodializă duce la acumu-
larea unor toxine uremice cu acţiune proinflamatorie, care sunt parțial
responsabile de creșterea morbidităiț i iș mortalităiț i pacienților.
1
Ședința de dializă- vezi Alfabetul pacientului, pag. 89
26
I /DIALIZA
În condiiț ile apariției unor complicații (infeciț i generale, insufi-
cienăț cardiacă ireductibilă, pericardită, hiperhidratare, ascită etc),
durata iș frecvența e
ș dințelor poate fi crescută până la retrocedarea
fenomenelor cauzate. Prelungirea duratei e
ș dine
ț i uneori contribuie la
reducerea neuropatiei periferice sau ameliorează altă simptomatologie.
Care sunt indicatorii pentru inițierea

tratamentului prin hemodializă?
Factorii clinici care determină momentul iniţierii dializei se împart
în 2 grupe majore:
1. În funcție de pacient: copiii, diabeticii, bolnavii caşectici (stare
generală proastă a organismului manifestată prin slăbire) încep di-
aliza mai devreme;
2. În funcție de severitatea manifestărilor insuficienţei renale
cronice: sindromul uremic – intoxicaţie (greţuri şi vărsături), som-
nolenţă, comă; hipervolemie – hipertensiune arterială[1], insuficienţă
cardiacă congestivă rezistente la tratament conservator, dereglările
electrolitice potenţial letale – hiperpotasemia.
Filtraţia glomerulară mai mică de 15 ml/min/ 1,73 m2 reprezintă in-

dicaţie relativă pentru iniţierea tratamentului de substituiţ e a funciţ ei
renale, iar cea mai mică de 5 ml/min/ 1,73 m2 – indicaiţ e absolută.
Regimul de dializă recomandat constă în 1-3 şedinţe de dializă pe
săptămână cu o durată de 3-4 ore.
Secţiile de dializă lucrează în 2 sau 3 ture, 5 sau 6 zile pe săptămână.

Regimul este selectat de medicul curant şi se modifică în funcţie de
particularităţile individuale ale pacientului şi capacitatea Centrului
de Dializă.
1
Tensiunea arterială - vezi Alfabetul pacientului, pag. 89
27
Veaceslav PRISACARI, medic-urolog, secţia Hemodializă şi
Transplant Renal, IMSP Spitalul Clinic Republican.
— Întrebare: Nu tocmai pentru toate categoriile de pacienți

este recomandat transplantul renal, de ce? Care sunt riscuri-
le transplantării la pacienții care au patologii asociate?
— Există situații în care riscurile pe care le implică operația de

transplant renal și/sau tratamentul imunosupresor pe care pa-
cientul transplantat îl administrează pe tot parcursul vieții sunt
mai mari decât beneficiul intervenției, de exemplu, pacienţii cu
diabet zaharat decompensat sau cu patologie cardiacă decompen-
sată. De asemenea, unele patologii renale pot recidiva pe rinichiul
transplantat.
Pacienții care se află la tratament prin dializă mai mult de 10 ani

au o probabilitate mai mare ca rinichiul transplantat să fie respins
de organism sau să nu funcționeze.
Pacienții cu multiple patologii asociate prezintă multiple riscuri
legate propriu-zis de intervenția chirurgicală (hemoragii masive,
probleme respiratorii și cardiace etc.) și postoperatorii (respin-
gerea organului transplantat, infecții severe, reacții adverse aso-
ciate medicației imunosupresoare).
28
Așa
I /DIALIZA
DA!
1. Vin la Centrul de Dializă, în ziua și la ora stabilită.
Programul ședințelor de dializă este elaborat de medicul
specialist. Dacă acesta nu-i convine pacientului, fie că este
vorba de zilele sau ora fixată, el poate să îi comunice medicu-
lui dorinţele în vederea soluționării problemei. Nu uitați, însă,
că Centrul de Dializă deservește sute de pacienți și absența
nemotivată de la e
ș dina
ț de dializă, cu solicitarea consecutivă
a dializei suplimentare, poate afecta programul ședințelor
de dializă al altor persoane care au nevoie de hemodializă.
Deoarece centrul ambulatoriu de dializă nu prestează servicii
de urgenţă, precum şi nu internează pacienţii, trebuie să vă
adresaţi cu astfel de probleme în spitalele cu acces la dializă,
în funcţie de viza de reşedinţă.
Fiți un pacient responsabil!
2. Medicul știe mai bine care aparat de dializă este mai potrivit
pentru mine!
Alegerea aparatului de dializă din sală depinde de caracterul
asistenţei medicale prevăzute (hemodializă, hemofiltrare),
particularităţile procedeului planificat. Pacienţii mai gravi, de
regulă, se amplasează cât mai aproape de personalul medical.
Decizia finală este luată de medicul curant.
29
Așa
NU!
1. Nu lipsesc nefundamentat de la ședința de dializă planifi-
cată în graficul Centrului de Dializă.
În limita responsabilităţii, medicul curant elaborează
pentru fiecare pacient un plan de tratament prin dializă,
care asigură controlul cât mai eficace asupra manifestărilor
uremice. Lipsind de la şedinţele programate de dializă
pacientul își asumă responsabilitatea pentru eventualele
complicaţii, iar adresarea neplanificată în continuare poate
fi asociată cu probleme organizatorice importante.
2. Nu solicit neargumentat efectuarea şedinţelor suplimentare
de dializă.
Medicul este cel care stabilește numărul, durata și frecvența
ședințelor de dializă pentru fiecare pacient. Ședințele de
dializă sunt planificate prealabil și în majoritatea cazuri-
lor nu prevăd posibilitatea de abatere de la grafic. Astfel,
solicitarea ședințelor de dializă suplimentare condiționează
modificări semnificative ale lucrului centrului și trebuie
să fie fundamentate din punct de vedere medical. Decizia
finală este luată de șeful echipei medicale a Centrului.
30
Ce reprezintă accesul vascular?
I /DIALIZA
De ce am nevoie de acces vascular?
Pentru a putea filtra sângele de toxine prin procedura de dializă este
necesar de asigurat accesul la acesta, astfel încât sângele să fie pom-
pat, curățat și returnat în organism în condiții sigure.
Dat fiind faptul că de acces e nevoie la fiecare ședință de dializă,

pentru a ușura procedurile, se face o mică intervenție chirurgicală de
instalare a unuia din cele trei tipuri de accese vasculare permanente:
• fistula arterio-venoasă;
• proteza arterio-venoasă;
• cateter venos central tunelizat (permanent).
Larisa EVDOCHIMOV, medic nefrolog.
— Întrebare: Cum pacientul trebuie să aibă grijă de accesul

vascular în condiții casnice? Ce trebuie să facă pacientul dacă
este acasă și observă că fistula/proteza este defectată?
— Pentru a proteja accesul vascular, pacientul inclus în dializă

trebuie să respecte următoarele recomandări:
• să evite traumatizarea accesului vascular;
• să nu facă efort fizic cu mâna la care este instalată fistula (nu
se recomandă ridicarea unei greutăți care depășește 3-4 kg);
• să respecte regulile igienice pentru a minimaliza riscurile de
infectare a vaselor;
• să nu folosească accesul vascular pentru alte procedee medi-
cale decât hemodializa.
31
Adresați-vă de urgență la Centrul de inițiere a dializei (spitalicesc şi

nu ambulatoriu) dacă observați:
• semnalmente de inflamație a căilor accesului vascular (febră,
roșeață, durere în zona fistulei);
• semnalmente de tromboză a fistulei (proces de formare a
cheagurilor de sânge);
• semnalmente de hematome în zona accesului vascular.
Doar cu recomandarea medicului puteți aplica un pansament.
Dacă după înlăturarea pansamentului aplicat în urma ședinței de di-
aliză observați o sângerare continuă, puteți aplica ceva rece, dar fără
a afecta integritatea fistulei.
Ce se întâmplă când pacientul vine la

Centrul de dializă?
Există un set de reguli valabile pentru toți pacienții Centrului
de dializă:
1. Pacientul vine la Centrul de dializă cu ceva timp înainte de ora fix-

ată pentru procedura de dializă şi se îndreaptă spre recepţie.
2. Fixează timpul venirii cu ajutorul cardului personal.
3. Primeşte de la persoana de la recepție cheia de la dulapul din vestiar.
4. Pune îmbrăcămintea şi încălţămintea de schimb în dulap.
5. Se cântăreşte și notează pe un suport din hârtie greutatea corpului.
6. Se îndreaptă spre sala de dializă şi ocupă fotoliul/patul de dializă.
7. I se măsoară tensiunea arterială. Asistenta medicală va
întreba despre eventualele acuze, cum s-a simțit pacientul după ultima
ședință de dializă.
8. În baza prescrierii individuale în protocolul de dializă se instalează
parametrii şedinţei de dializă şi se începe procedura de dializă cu ad-
ministrarea medicamentelor obligatorii.
32
9. În timpul dializei pacientul poate avea anumite complicaţii
I /DIALIZA
legate de insuficienţa renală cronică sau de patologiile asociate, care
sunt controlate prin administrarea preparatelor medicamentoase de
urgenţă. De asemenea, pacientul este de câteva ori întrebat despre
starea lui de sănătate, iar tensiunea arterială, în mod automatat, se
măsoară din oră în oră.
10. În timpul dializei pacientul primește o masă ajustată la regimul
dietetic (40% din necesităţile zilnice ale organismului, echilibrat din
punct de vedere a proteinelor, grăsimelor şi glucidelor).
11. La sfârşitul dializei se administrează preparatele patogenetice şi/
sau metabolice pentru fiecare pacient individualizat.
12. După dializă pacientul se cântăreşte repetat și prezintă informația
la personalul medical din sala în care a făcut procedura de dializă.
13. Se îndreaptă spre vestiar și se schimbă în îmbrăcămintea şi
încălţămintea în care a venit de acasă.
14. Returnează cheia de la dulapul personal din vestiar (la recepţie).
15. Fixează timpul plecării cu cardul personal la recepţie.
16. Părăseşte centrul de dializă.
IMPORTANT!
Solicitarea efectuării dializei „când vreau eu”.
Ședințele de dializă sunt planificate pentru a asigura confor-

tul maxim pentru pacienți, însă limitările impuse de particu-
laritățile funcționării centrelor de dializă nu tot timpul permit
un grafic suficient de flexibil ca să satisfacă toate solicitările
pacienților.
În astfel de cazuri pacientul trebuie să supună prevederilor
corespunzătoare ale regulamentului intern al Centrului.
33
Andrei VASILIEV, doctor în medicină, medic-chirurg în cadrul
secţiei de Hemodializă, IMSP Institutul de Medicină Urgentă.
— Întrebare: Care sunt indicaţiile pentru utilizare la pa-

cienţii dializați a cateterelor biluminale permanente pentru
asigurarea accesului vascular?
— Cateter venos central permanent sau tunelizat pentru hemo-

dializă cronică reprezintă un dispozitiv medical destinat pentru
efectuarea şedinţelor de hemodializă pentru un timp îndelungat.
Cateterele tunelizate, elaborate iniţial pentru acces vascular de

durată scurtă şi medie, au devenit treptat o cale de abord per-
manent pentru hemodializa cronică datorită creşterii număru-
lui de pacienţi cu probleme vasculare la formarea fistulei
arterio-venoase. Durata medie de utilizare a cateterelor tunelizate
este de la 3 până la 18 luni.
Datorită riscului infecţios mai redus, localizările preferate pentru

cateterele tunelizate sunt venele jugulare interne (venele din
regiunea gâtului) şi venele subclaviculare. Cateterele tunelizate
sunt de două tipuri: cu dublu lumen şi lumen simplu. În cazul
cateterului cu lumen simplu, în vena centrală sunt implantate
două catetere.
Cateterele tunelizate sunt indicate în următoarele cazuri:

• pacienţii cu multiple accese vasculare, la care o nouă fistulă
arterio-venoasă este dificil de realizat;
• pacienţii cu diabet zaharat, polichistoză renală ect., cu pa-
tologii vasculare severe;
• pacienţii cu obezitate;
• pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă;
• copiii mici.
34
Ce am voie să fac în timpul ședinței
I /DIALIZA
de dializă?
Din momentul în care ați fost conectat la aparatul de dializă aveți
la dispoziție circa 4 ore pe care le puteți folosi cum doriți, dar să nu
uitați că sunteți limitat în acțiuni de fotoliul în care vă aflați. Oricum
puteți să faceți foarte multe lucruri:
• să priviți televizorul;
• să navigați pe Internet (În Centrul BB-Dializa pacienții au WiFi
gratuit);
• să comunicați cu alți pacienți (fără a afecta procesul de tratament);
• să citiți o carte;
• să ascultați muzică în căștile personale;
• să dormiți;
• etc.
Asistentele medicale din sala de dializă vor supraveghea starea pa-

cienților astfel încât procedura să decurgă fără abateri. Pacienții au
timp suficient pentru a adresa personalului medical întrebări cu pri-
vire la dializă.
35
Rodica CAZACU, medic-nefrolog.
— Întrebare: Ce nu are voie să facă pacientul în timpul ședinței

de dializă? Ce acțiuni ar putea să îi pună viața în pericol?
• Nerespectarea igienei zilnice și înainte de ședință a brațului

cu fistulă.
• Ascunderea informației legate de afecțiuni sau tratamente
anterioare, reacții alergice la medicamente.
• Administrarea din proprie inițiativă în timpul e
ș dine
ț i de dializă
a oricăror medicamente fără acordul personalului medical.
• Neraportarea personalului medical a oricărui simptom de
funcționare anormală sau infecție a căii de abord.
• Efectuarea mișcărilor bruște a mâinii, conectată la dializă,
care ar putea afecta integritatea accesului vascular.
Cine mă va ajuta în efectuarea tratamentului

prin dializă ?
Tratamentul prin dializă reprezintă un proces complex din punct de ve-
dere medical, organizaiţ onal iş tehnic. Pentru asigurarea unui tratament
eficient este antrenată o echipă medicală[1] iș tehnică de profesionitș i.
Baza tehnică a procedeului este asigurată de inginer-tehnician.

Graficul ședințelor de dializă este elaborat de şeful Centrului împre-
ună cu medicii curanţi.
Medicul Centrului de dializă indică regimul de dializă, explică dieta iş
recomandă tratamentul medicamentos de susiţ nere iş în timpul dializei.
Procedura de dializă este supravegheată de asistenta medicală conform
indicaţiilor medicului curant.
1
Echipă medicală – vezi Alfabetul pacientului, pag. 85
36
Problemele dietei sunt discutate cu medicul curant. Pacieniţ i cu mala-

diile asociate grave sunt consultaţi de specialitş ii corespunzători (en-
I /DIALIZA
docrinolog, cardiolog, reumatolog) conform îndreptărilor medicilor
de familie sau medicului-curant din Centrul de Dializă, în caz de
situaţii mai urgente.
Medicul nefrolog iş /sau medicul de familie, care deservetş e teritoriul

unde trăieşte pacientul, asigură supravegherea generală a pacientului.
Suportul psihologic este acordat de psiholog.
Integrarea socială este facilitată de lucrătorii serviciilor sociale am-
plasate conform vizei de reşedinţă.
Este foarte importantă susţinerea pacientului din partea familiei,

colegilor şi prietenilor.
Ala URSACHI, asistentă șefă.
— Întrebare: Care ar trebui să fie relația dintre pacient

și personalul medical? Cu ce întrebări se poate adresa un
pacient la asistenta medicală? De ce este important ca un
pacient să nu fie supravegheat de una și aceeași asistentă medicală?
— Relația dintre pacient și personalul medical trebuie să aibă la bază

respectul reciproc. Lucrătorul medical trebuie să-l asculte atent
pe pacient și, în măsura posibilităților, să-l ajute. Pacienților care
sunt la etapa inițierii dializei trebuie să le fie prezentate drepturile
și responsabilitățile.
Asistenta medicală ar putea să-i ofere pacientului răspunsuri
legate de regimul alimentar, regulile de îngrijire a accesului
vascular, să-i vorbească despe graficul e
ș dințelor de dializă etc.
Pentru a exclude riscurile de ordin psihologic iș interpersonal,
sau ataa
ș mente nedorite, este important ca un pacient să nu fie
supravegheat permanent de una iș aceeași asistentă medicală.
37
După ședința de dializă mă voi simți mai bine?

iȚ nta tratamentului[1] este ca după dializă să vă simiț iț mai bine. Excepiț e
fac cazurile în care starea de rău este provocată de alte afeciț uni decât
cele legate de bolile renale.
Este important să tș iiț că după primele proceduri de dializă ar putea să

vă simțiiț obosit. Organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. Ar
putea să treacă câteva săptămâni de la iniiț erea tratamentului până când
veți simți primele schimbări spre bine.
Treptat veți observa că viaaț revine la ritmul normal doar că programul

este conformat la timpul care trebuie petrecut în Centrul de Dializă iș
bineînțeles, cu cât mai responsabil veiț respecta regimul iș recoman-
dările mediclului, cu atât mai bine o să vă simiț iț !
1
Ținta tratamentului - vezi Alfabetul pacientului, pag. 90
38
I /DIALIZA
39
…„Totul s-a prăbușit într-o clipă. De obicei, pentru această

situație utilizăm cuvântul „sentință”, dar era o stare confuză
de lipsă totală a ideei ce fac mai departe... Ce fac cu planurile
mele de viitor, cu tot timpul de până acum investit în studii...
și cel mai important ce va fi cu ea? Ființa de 4 anișori care
are nevoie de mamă!
Ziua primei ședințe de dializă îmi este în memorie până
acum...Frică, necunoaștere, speranță... Dar, într-un final,
sesizarea unei soluții, a unei șanse că sunt aceeași, că nu
s-au schimbat chiar atât de multe, doar urmează să
reorganizez totul în așa mod pentru a oferi timp și dializei...
M-am înarmat cu o carte pe care o citisem în adolescență și
mergeam la dializă ca la bibliotecă!”
Tatiana, 30 ani.
40
Capitolul II.
STIL DE VIAȚĂ.
Despre serviciu, familie, sport, timp liber,
socializare...și dializa
Fiți un exemplu de comportament și atitudine corectă

față de propria sănătate!
41
Cum se va schimba viața după inițierea

tratamentului prin dializă?
Este firesc că viaa ț [1] pacientului inclus în dializă diferă de cea a unei
persoane perfect săntă oase, însă aceste diferențe nu sunt atât de
substaniț ale iș viaa
ț poate fi trăită calitativ iș cu dependența de dializă.
SERVICIU
Totul depinde de decizia pacientului, dacă el se simte suficient de

pregătit pentru a reveni la serviciu. În majoritatea cazurilor, dacă
job-ul[2] dvs. nu presupune un efort fizic exagerat, este salutată
întoarcerea la locul de muncă, deoarece îl ajută pe pacient să simtă
că a revenit la ritmul normal de viață. În cazul în care angajatorul
refuză să accepte un program flexibil de muncă, este tocmai contextul
1
Viața și regim – vezi Alfabetul pacientului, pag. 90
2
Job – vezi Alfabetul pacientului, pag. 86
42
potrivit să vă amintiți de hobby-urile dvs., de pasiunile, de acele

foarte multe treburi pe care nu aveați timp să le faceți.
FAMILIE. RELAȚIA CONJUGALĂ
Deși este o temă mai delicată și adesea ascunsă de pacienți, viața

sexuală are de suferit în cazul în care persoana cu boli renale în
II /VIAȚĂ
stadiul terminal nu apelează la ajutorul medicului pentru a-i comunica
problema. Bărbații cu IRC pot avea schimbări hormonale care
influențează dorința sexuală. Femeile, la rândul lor, suferă mai
degrabă din motiv estetic, patologia le afectează aspectul fizic, sunt
incomodate de cicatricile rămase de la accesele vasculare.
SPORT. MUNCA ÎN GRĂDINĂ!
Persoanele cu boli de rinichi în stadiul terminal care au practicat

exercițiile fizice au constatat că acestea au fost determinante în
revenirea lor la viața „normală”. Bineînțeles că înainte de a include
un exercițiu fizic, acesta trebuie discutat cu medicul curant care
trebuie să-și exprime aprobarea.
Sportul, sau acum la modă -yoga[3], este extrem de binevenit dacă
este practicat dozat, racordat la necesitățile și posibilitățile fizice ale
fiecărui pacient în parte.
Aceeași sugestie este valabilă și pentru munca în grădină. Puțină

mișcare la aer liber încă nimănui nu a făcut rău, important este să
nu exagerați și să fiți atenți la integritatea accesului vascular.
SOCIALIZAREA
Viața merge mai departe! Diagnoza cu insuficiență renală cronică în

stadiul terminal și dependența de dializă nu presupune izolarea de
societate. Nu evitați întâlnirile de familie, ieșirile la natură, petre-
3
Yoga – vezi Alfabetul pacientului, pag. 91
43
cerile cu prietenii etc. Comunicați-le despre starea dumneavoastră și

veți fi surprinși, pe lângă faptul că o să vă înțeleagă, veți constata că
toți încearcă să abordeze un mod sănătos de viață. Fiți un exemplu
de comportament și atitudine corectă față de propria sănătate.
PLIMBĂRILE
Un capitol separat îl vom dedica importanței plimbărilor. Acum când

viața dvs. depinde de aparatul de dializă, sentimentul libertății poate
fi accentuat de plimbările sistematice. Aveți tot timpul pentru a vă
face un traseu și a merge pe jos în acele locuri unde anterior nu
ați reușit să ajungeți. Dedicați cel puțin un week-end[4] pentru a
merge acolo unde nu ați mai fost. Admirați lumea din jur și observați
detaliile frumoase. Este demonstrat că, pe lângă satisfacerea
necesităților estetice, plimbarea poate contribui la:
• energizarea organismului;
• micșorează nivelul de colesterol;
• normalizează tensiunea arterială și nivelul zahărului în sânge;
• îmbunătățește somnul;
• ajută la reducerea stresului;
• ridică dispoziția.
FUMATUL
Toți cunosc despre faptul că fumatul dăunează grav săntă iț ă i, însă pen-
tru persoanele care suferă de boli de rinichi studiile au arătat că o iț gară
fumată poate avea consecine ț extrem de periculoase. Fumatul afectează
circulația sângelui, venele iș inima. Fiind inclus în dializă, pacientul tre-
buie să renunțe la fumat, altfel îiș pune viaa ț în pericol. Fumatul a unui
pachet de iţ gări pe zi cretş e riscul dezvoltării insuficiene
ţ i renale cronice
terminale de 4-6 ori.
4
Week-end – vezi Alfabetul pacientului, pag. 91
44
II /VIAȚĂ
Dializa de vacanță. Liber la călătorii!
Persoanele străine incluse în dializă au astăzi posibilitatea de
a căltă ori liber în scop de odihnă sau deplasări de serviciu iș în
Republica Moldova. Odată cu deschiderea Centrelor BB-Dializă pacienții
beneficiază de servicii similare cu cele din centrele performante.
Mai mult, liberatea de a călători o au și pacienții noștri. Odată cu

deschiderea Centrelor BB-Dializă pacienții beneficiază de servicii
similare cu cele mai moderne și performante centre europene, de la
care am preluat experiența pentru a o implementa și la noi în țară.
Dacă un cetățean străin, inclus în dializă, planifică să viziteze R.

Moldova fie în scop turistic, de serviciu sau personal, nu are decât să
o facă, afecțiunea de care suferă nu mai este o piedică acum și pentru
R. Moldova. Pentru a beneficia de servicii de înaltă calitate la centrele
BB-Dializă pacientul locuitor al altei țări trebuie să se programeze
din timp, iar specialiștii noștri îl vor asista cu tot necesarul pentru
asigurarea confortului maxim în unitatea de dializă.
Programările se pot efectua la numărul de telefon +(373) 22 02 62 61

sau ne puteți scrie la adresa electronică info@dializa.md
45
…„Respectarea regimului alimentar este o decizie individuală

a fiecărui pacient hemodializat. Eu nu mi-am impus multe
restricții la produse, dar…De fiecare dată CALCULEZ cantitatea
consumată și țin cont de consecințe”.
Inga Rusu, 37 ani.
46
Capitolul III.
DIETA.
Regimul alimentar al pacientului cu boli de
rinichi în stadiul terminal
De ce/cât mâncați și beți depinde acum viața dumneavoastră.
De la început va fi un pic dificil să calculați cantitatea de proteine,

lipide, glucide, potasiu, fosfor, natriu și calorii din fiecare produs
consumat, însă, treptat, o să vă obișnuiți și, mai mult decât atât, vă
veți simți la un moment dat un adevărat specialist în nutriție.
47
Generalități despre dieta pacientului inclus

în dializă
Respectarea regimului alimentar este una din componentele de bază
a desfășurării cu succes a tratamentului prin hemodializă. Încă din
momentul când pacientul află că suferă de o boală renală acesta tre-
buie să-și revadă cu desăvârșire regimul alimentar și să ducă o evi-
dență strictă a greutății corpului[1].
De la început va fi un pic dificil să calculaiț cantitatea de proteine,
lipide, hidrați de carbon, potasiu, fosfor, natriu[2] iș calorii din fiecare
produs consumat, însă treptat o să vă obin ș uiiț iș , mai mult decât atât,
vă veți simți la un moment dat un adevărat specialist în nutriiț e.
De ce/cât mâncați și beți depinde acum viața dumneavoastră.
Să le luăm pe rând. Vom clasifica elementele în două grupe:
Elementele „prietene” ale pacienților incluși în dializă: proteinele,

hidrocarbonatele (glucidele) și lipidele (grăsimile).
1
Greutatea corpului – vezi Alfabetul pacientului, pag. 85
2
Natriu - vezi Alfabetul pacientului, pag. 87
48
Elementele „inamice” ale pacienților incluși în dializă:

potasiu (kaliu[3]), natriu, fosfor.
Dușmanul nr.1 al pacienților cu boli de rinichi este SAREA!
Fiți atenți! Un produs alimentar conține toate elementele și cele

prietenoase, dar și dușmani, important este cum veți combina
produsele în funție de cantitatea elementelor.
Însumarea gramajului elementelor din produsele pe care le consu-

mați timp de o zi nu trebuie să depășească limita permisă pentru
pacienții cu boli renale.
III /DIETĂ
În continuare veți găsi cantitatea zilnică permisă pentru fiecare
element și exemple de produse alimentare care pot intra în rația
alimentară a persoanelor dependente de dializă.
3
Kaliu - vezi Alfabetul pacientului, pag. 86
49
Elementele „prietene” din produsele

alimentare
PROTEINELE
Dializa scoate din sânge alături de multe toxine și foarte mulți nu-
trienți. Aportul de proteine trebuie să fie unul mare, prin urmare
este încurajat consumul de carne (carnea de oaie, vită, porc, curcan,
pui, pește), brânză nesărată, ouă.
ATENȚIE! la proteine vegetale! Nucile, alunele, fasolea, mazărea,

lintea, deși au proteine, au și un conținut crescut de potasiu și fosfor,
inadmisibil pentru persoanele cu boli de rinichi. Prin urmare, aceste
alimente sunt de evitat de către pacienții hemodializați.
DE REȚINUT! Înainte să intre în programul de dializă, pacienţilor

cu IRC în stadiul terminal li se recomandă un consum scăzut de pro-
teine. Acest lucru se schimbă complet atunci când pacientul începe
50
dializa. Necesarul de proteine crește mult, şi regimul trece de la o

restricţie proteică severă la un consum de proteine mult mai mare
decât al unei persoane obişnuite.
Pacienții tratați prin hemodializă trebuie să consume zilnic proteine

în cantitate de 1,2 gr/1 kg masa corporală. A nu se confunda 70 gr de
proteine din carne cu 70 gr de carne pe zi. Spre exemplu 100 gr carne
de găină conține 21 gr de proteine (consultați tabelul ce conține date
cu privire la compoziția chimică și calorică a principalelor produse
alimentare).
IMPORTANT! Studiile internaiț onale au demonstrat că circa 50 % din
III /DIETĂ
pacienții incluși în dializă manifestă deficite nutriiț onale: malnutriiț e
sau subnutriție care sunt deosebit de periculoase pentru persoanele
cu boli de rinichi în stadiul terminal, influenâ ț nd într-o mare măsură
starea lor clinică iș durata vieiț i. A nu se confunda malnutriiț a cu greuta-
tea scazută a corpului. Pacientul poate să fie obez, dar subnutrit proteic.
HIDROCARBONATELE (glucidele)
Pastele, făinoasele, dulciurile sunt produsele cu un conținut mare de

glucide. Pacienții dializați le pot consuma în cantități normale.
ATENȚIE! Pacienții cu diabet zaharat[1] au restricții pentru

alimentele bogate în glucide, în special cele ușor digerabile.
DE REȚINUT! Abuzul de produse bogate în glucide (dulciuri

iș făinoase) poate duce la îngrășarea necorespunzătoare. Dacă
ești supraponderal nu înseamnă că ai o nutriiț e bună (consultaiț
tabelul ce conține date cu privire la compoziția chimică și calorică a
principalelor produse alimentare).
1
Diabet zaharat – vezi Alfabetul pacientului, pag. 84
51
IMPORTANT! Se recomandă consumul de glucide cu absorbție

lentă, care se găsesc abundent în: cereale, produse de panificație
(pâine, paste), orez.
De evitat cerealele integrale și orezul brun, pentru că acestea au un
conținut ridicat de fosfor.
GRĂSIMILE (lipidele)
Grăsimile sunt acele elemente care vă dau energie. Dacă aportul

alimentar energetic este insuficient, organismul, pentru a-și asigura
necesarul de energie, va consuma din rezervele voastre de grăsime,
dar și din masa musculară. Pacienții respectivi sunt slăbiți și au o
stare generală de rău.
ATENIȚ E! Nu percepeți noțiunea de grăsime în sensul direct. Pentru

pacieniț i cu boli renale în stadiul terminal se recomandă să excludă din
alimentaiț e slănina, untura, unt, carnea grasă de vită, porc, oaie etc.
DE REȚINUT! Cantitatea zilnică de grăsimi recomandată este de

0,5-0,75 gr/zi/kg masă corporală (consultați tabelul ce conține date
cu privire la compoziția chimică și calorică a principalelor produse
alimentare)
IMPORTANT! Reduceți din alimentație produsele bogate în

grăsimi de origine animală iș alegeți produse bogate în grăsimi
vegetale. Dacă aveți un regim de viață activ atunci trebuie să
consumați grăsimi 0,75 gr/zi/kg masă corporală. Însă dacă duceți un
mod de viață pasiv, pentru a exclude riscul de îngrășare, nu trebuie
să consumați grăsimi mai mult de 0,5 gr/zi/kg greutate.
52
III /DIETĂ
Elementele „inamice” din produsele alimentare
Alimetele care ar trebui să fie excluse din alimentația pacienților
dializați sunt cele care au mult potasiu, fosfor și natriu: mezelurile,
murăturile, conservele, fasolea, mazărea, boabele uscate, muștarul,
ketciupul, măslinele, cacao, ciocolata, produsele cu multă drojdie,
sosurile picante, semințele, cartofii, unele fructe și legume etc.
POTASIUL (kaliu)
Fructele și legumele bogate în kaliu pe care pacientul dializat trebuie

să le evite:
• fructe: banană, portocală, caise, nectarine, zămos, fructe uscate,
stafide, curmale, mango;
• legume: roșii, morcov, spanac, cartofi, fasole, mazăre, linte,
ciuperci albe, dovleac, brocoli;
• semințe: nuci, alune, arahide etc.
53
Potasiul (kaliu) este un element care se găsește din abundență în

fructe și legume, la persoanele cu rinichii sănătoși are multe bene-
ficii, însă pentru pacienții cu boli renale este extrem de periculos. În
insuficiență renală eliminarea prin urinare a potasiului este practic
nulă. Excesul de potasiu poate fi fatal.
ATENȚIE! Mulți pacienți consideră că dacă vor mânca fructe bogate

în potasiu în ajunul ședinței de dializă, nu vor pățit nimic. Este stric
interzis să procedați astfel deoarece, din cauza excesului de kaliu
adunat în organism, puteți să faceți stop cardiac.
DE REȚINUT! Doza zilnică maximă de potasiu este de de aproximativ

2-3g, mai exact circa 40 mg potasiu/kg corp/zi (consultați tabe-
lul ce conține date cu privire la compoziția chimică și calorică a
Supele, ciorbele, fructele uscate, cartofii prăjiți sau copți sunt ali-
mente foarte bogate în potasiu și trebuie excluse din dieta pacientu-
lui dializat. A se consuma cu mare precauție unele fructe, cantitatea
zilnică consumată a acestor elemente nu trebuie să depășească doza
de potasiu permisă. În timpul procedurii de dializă o bună parte din
kaliu acumulat în organism este eliminat, însă pentru a minimaliza
riscul de stop cardiac, între ședințele de dializă, trebuie să respectați
un regim alimentar echilibrat.
IMPORTANT! Cartoful conține mult potasiu, însă fiind un produs

de bază, fără de care nu vă imaginați practic rația alimentară, se
permite consumarea acestuia, însă preparat corespunzător. Pentru a
pregăti, spre exemplu, un piure, luați un cartof de cel mult 100 gr.,
îl feliați mărunt și îl puneți la fiert pentru două ore. Scurgeți apa în
care a fiert cartoful, adăugați alta și lăsați să fiarbă pentru încă 15
minute. După, iarăși strecurați cartofii de apă și adăugați o bucățică
de unt.
54
Există o soluție de preparare pentru a micșora conținutul de potasiu

și pentru alte legume:
1. Legumele se taie mărunt, sau la o grosime de 0.3 cm.
2. Se spală bine sub jetul de apă.
3. Se lasă în apă călduța 3 ore (de 5 ori mai multă apă decât legume).
4. Se spală din nou legumele.
5. Se prepară termic legumele.
FOSFORUL
De felul cum veiț echilibra dieta în funcție de limitarea consumului pro-
duselor cu un conținut mare de fosfor depinde integritatea sistemului
osos. Nimeni nu-și dorește oase[1] fragile care se rup ușor! Însă acest
lucru este de neevitat dacă nu renunțaiț la salamuri, pizza, înghețată,
III /DIETĂ
fasole, linte, organele de animale iș alte produse bogate în fosfor.
Spre deosebire de kaliu, care relativ se elimină prin dializă, con-
centraţia fosforului scade numai cu 40-50% . Respectarea dietei şi
regimului medicamentos este extrem de importantă în atingerea
nivelului-ţintă de fosfor în organism.
ATENȚIE! Excludeți consumul produselor conservate. Mulţi

aditivi alimentari şi conservanţi au la bază fosfor, prin urmare trebuie
eliminate din dietă mâncărurile semipreparate, conservele,
mezelurile. Cel puțin citiți etichetele produselor alimentare, cu o
atenție deosebită la conținutul de fosfați.
DE REȚINUT! Alimentele vor fi alese astfel încât cantitatea

maximă de fosfor să nu depășească 1000 mg pe zi (consultați
tabelul ce conține date cu privire la compoziția chimică și calorică a
IMPORTANT! Controlați permanent cantitatea de fosfor în pro-

dusele consumate. Dacă produsul fosfor-calciu depășește limita ad-
misibilă și persistă timp îndelungat se depune fosfat de calciu pe
pereții arterelor, inimă, țesuturi, inclusiv cel osos și poate duce la
1
Oase- vezi Alfabetul pacientului, pag. 88
55
consecințe foarte grave: de la fracturi osoase până la stop cardiac.

Sunt însă o categorie de medicamente care sustrag fosfații și-i
elimină prin tubul digestiv. Aceste medicamente trebuie luate la
toate mesele când se consumă produse bogate în fosfați.
SAREA (clorura de sodiu/natriu)
Persoanele incluse în dializă de mai mulți ani și care au înregistrat o

îmbunătățire considerabilă a stării generale au menționat că secre-
tul succesului constă în renunțarea la sare și consumul echilibrat
al produselor care conțin natriu. Este cunoscut că natriul reglează
cantitatea de lichid[2] în organism, iar excesul acestui element ridică
tensiunea arterială și provoacă setea.
ATENȚIE! Excludeți din alimentație mezelurile, brânzeturile

sărate, murăturile, conservele în care pentru accentuarea gustului
producătorii pun mult mai multă sare decât este indicat pe ambalaj!
DE REȚINUT! Aportul zilnic de sodiu (natriu) nu trebuie să depăe ș as-

că 2000-2300 mg pe zi (consultați tabelul ce conține date cu privire
la compoziiț a chimică iș calorică a principalelor produse alimentare).
Repetăm, SAREA este inamicul numărul unu al pacienților dializați.
IMPORTANT! Este firesc că pacienții sunt nemulțumiți, în spe-

cial în prima perioadă, de produsele fără sare, invocând că nu au
nici un gust. Există însă un secret: condimentele. Sunt foarte multe
condimente care, folosite corect, dau un gust excepțional bucatelor.
Busuiocul este bun nu doar de pus la icoane, dar și în mâncare. Sucul
de lămâie va înlocui cu succes sarea în salate (atenție la cantiteatea
de potasiu din legumele folosite în prepararea salatei).
Condimente permise pentru pacienții cu boli renale: foi de dafin,

mărăr, pătrunjel, suc de lămâie, ardei iute, măcriș, usturoi, hrean,
scorțișoară, busuioc, mentă, cimbru, vanilie, susan, semințe de mac.
2
Lichid - vezi Alfabetul pacientului, pag. 87
56
Ce poate face un pacient pentru a diminua

senzația de sete? Cât lichid are voie să bea?
Excesul de natriu în organism provoacă setea. Pacientul cu boli re-
nale în stadiul terminal practic nu elimină lichide prin urinare, din
acest motiv este important ca el să nu consume multe lichide între
ședințele de dializă.
Sarea dă sete, de aceea trebuie evitată.
Pacientul hemodializat trebuie să fie foarte atent la câte lichide con-

sumă. Când spunem lichide ne referim iș la supe, ceaiuri, iaurturi,
III /DIETĂ
cafea etc. Cantitatea zilnică de lichide nu trebuie să depăe ș ască plus
500 ml adunate la volumul de lichid eliminat prin urinare. Astfel un
pacient cu o diureză de 200ml/zi poate să consume maxim 700ml/zi
de lichide, dacă este lipsit de dializă. Efectiv, funciţ onarea normală a
organismului are nevoie de o cantitate mai mare de apă iş astfel con-
sumul zilnic creşte până la 1500-2000 ml/zi.
Dacă dializa se efectuează la astfel de pacienţi de 2-3 ori pe

săptămână, în timpul şedinţei, la pacientul vor fi scoase suplimentar
3-4 litri de lichid (normal pentru pacientul cu masa de 75-100
kg). Nu se recomandă consumul mai mare de lichid şi ţintele de
ultrafiltrare peste 4 litri per şedinţă.
Pentru a amăgi setea puteți recurge la următoarele metode:

• clătiți gura cu apă mentolată;
• luați în gură cubulețe mici de gheață, dar care să nu depășească dimen-
siunea de 15 ml;
• rugumați o gumă, de preferință fără zahăr;
• beți încet, cu înghițituri mici;
• beți din pahare mici;
• beți lichide mai reci (dacă puteți).
Cel care vă poate spune exact cât lichid aveți voie să consumați este
nimeni altul decât medicul curant.
57
Ce se va întâmpla dacă voi bea prea multe

lichide?
Dacă cantitatea de apă acumulată în organism va atinge un nivel
înalt, excesul de lichide va duce la hipertensiune arterială şi, în con-
tinuare, la edeme. Cantitatea excesivă de lichide se poate depozita
în plămâni, poate afecta inima. În timpul procedurii de dializă este
eliminat surplusul de lichide, însă dacă pacientul va prelungi să con-
sume din abundeță lichide, problemele respiratorii și cardiace vor
deveni cronice, ceea ce prezintă și una din contraindicațiile pentru
transplantul de rinichi.
Câteva recomandări pentru rația alimentară

a pacientului dializat
• Produse de panificație, paste, orez fără restricții.
• La fiecare masă consumaiț carne, petș e sau ouă în cantitatea admisă.
• Nu mai mult de 2-3 porții pe zi de fructe sărace în potasiu (o poriț e
înseamnă un fruct mic sau o jumătate de cană, de ex: ciree ș ).
• Puține lactate (cel mult jumătate de cană de lapte sau iaurt pe zi
sau 30 de grame de brânză nesărată).
• Pacienții trebuie să nu mănânce sărat și să nu consume multe
lichide.
58
Tabele cu date
despre compoziția chimică
și calorică a principalelor
produse alimentare
59
Aliment Proteine Lipide Glucide Potasiu Fosfor Natriu Energie

mg/100 gr mg/100 gr mg/100 gr Kcal/100gr
gr/100 gr produs gr/100 gr produs gr/100 gr produs
produs produs produs produs
CARNE ȘI PRODUSE DIN CARNE
Carne slabă de
20,4 2,2 0 110 200 408 104
vacă
Carne slabă de
20,4 6,3 0 442 170 170 142
porc
Carne de găină 21,0 6,0 0 359 160 400 177
Creier 10,5 3,0 0 327 380 195 127
Ficat 19,7 3,0 0 310 380 333 109
Inimă 17,0 4,0 0 326 130 290 107
Limbă 15,7 17,6 0 230 200 133 110
Pariezier
13,0 26,0 0 160 150 2000 349
(cremvurști)
Rinichi 18,0 5,0 0 259 250 450 120
Salam (cârnaț) 17,0 34,6 0 510 150 1900 391
Șuncă
24,9 20,7 0 314 220 855 294
(pastramă)
Tobă 23,0 22,0 0 130 250 1750 299
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
70-90 gr 50-60 gr doar pentru 1000 mg
zilnică permisă diabetici mg mg
A nu se confunda gramajul elementului chimic (proteină, NB! Conținutul este exprimat pentru 100 de grame de aliment.
lipide, potasiu, glucide, fosfor, natriu) cu gramajul produsului
Se recomandă de exclus din alimentație produsele nuanțate în tabel cu NEGRU!
consumat(carne, pește, legume etc.). Spre exemplu 100 gr
60
carne de găină conține 21 gr de proteine. Se recomandă de limitat consumul produselor nuanțate în tabel cu VERDE!
III /DIETĂ
61
LACTATE
Brânză dietetică 18,0 0 4,0 65 80 19 90
Brânză grasă 13,0 9,0 4,5 65 80 18 155
Cașcaval 28,5 30,0 1,0 145 400 515 283
Chefir 4,0 2,8 4,0 181 120 120 63
Iaurt 3,2 2,5 4,0 181 120 120 54
Lapte 3,2 2,9 5,0 181 120 50 63
Parmezan 31,4 25,4 0,2 150 550 700 366
Smântână 20% 2,5 30,0 3,1 126 35 70 302
Smântână 30% 2,5 29,5 3,0 95 60 30 310
Telemea de oaie 18,9 24,0 1,0 145 400 515 305

Telemea de vacă 19,4 20,4 1,0 145 400 515 273
Unt 6,0 74,0 2,0 14 25 10 721
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300

LEGUME ÎN DIVERSE FORME ȘI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALĂ (2)
Mazăre boabe
21,5 1,9 53,0 1000 303 35 323
uscate
Morcov 1,5 0,3 8,8 220 40 100 45
Pastă de tomate 5,1 0,5 15,4 1014 83 790 85
Ridichi 0,6 0,1 3,8 120 25 60 19
Salată verde 1,9 0,3 2,9 320 50 31 22
Sfeclă roșie 1,3 0,1 9,0 100 30 80 43
Spanac 3,5 0,3 2,0 700 55 70 25
Soia boabe 36,5 19,9 30,2 1797 704 2 446
Tomate 1,1 0,3 3,1 310 30 25 20
Usturoi 7,2 0,2 26,0 250 47 20 137
Varză albă 1,8 0,2 5,8 400 60 30 33
Varză roșie 1,9 0,2 5,6 250 32 33 33
Varză acră 1,2 0 3,3 350 34 1300 18
Vinete 1,3 0,2 4,8 240 20 10 27
Cantitatea Restricții doar 2000-3000 2000-2300
70-90 gr 50-60 gr 1000 mg
zilnică permisă pentru diabetici mg mg
62
III /DIETĂ
63
LEGUME ÎN DIVERSE FORME ȘI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALĂ (1)
Ardei gras 1,1 0,2 2,5 186 25 0 17
Cartofi 2,0 0,15 19,0 550 45 20 88
Cartofi fierți cu 1,9 0,1 20,1 379 44 4 87
coajă
Castraveți 1,3 0,2 2,9 170 27 15 19
Castraveți în oțet 0,6 0 1,5 100 20 0 9
Ceapă verde 1,0 0,2 3,5 270 45 15 20
Ceapă uscată 1,5 0,2 8,2 130 45 25 40
Ciuperci 5,0 0,5 2,3 470 135 12 35
Ciuperci
1,9 0,3 5,1 129 66 425 25
conservă
Conopidă 2,8 0,3 3,9 420 60 10 30

Dovlecei 0,9 0,1 3,2 300 20 15 18
Fasole verde 2,0 0,2 5,7 275 60 10 33
Fasole boabe
23,0 1,7 47,0 1500 309 60 303
uscate
Linte 23,9 2,2 63,1 688 294 7 358
Mazăre verde
8,4 0,5 14,0 311 321 30 96
boabe
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
zilnică permisă diabetici
mg mg

PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PEȘTE
Crap 15,9 6,3 0 310 137 50 124
Hering 18,0 10,0 0 210 177 70 167
Hering în sos
16,2 10,4 1,8 397 430 240 170
de tomate
Icre 26,2 15,0 0 400 179 900 250
Macrou 22,0 10,0 0 240 173 125 183
Macrou în sos de
14,5 10,6 1,6 240 173 125 164
tomate
Merluciu 20,4 0,9 0 240 173 125 91
Sardine în ulei 19,3 21,6 0 300 348 100 280
Scumbrie 12,5 39,1 0 260 204 130 414
Stavrid 21,0 3,0 0 210 170 80 114
Ton 21,5 15,5 0 40 200 43 232
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
64
III /DIETĂ
65
COMPOT ȘI SUCURI
Compot de caise 0,5 0 14,0 140 16 0 59
Comp. de cireșe 0,4 0 15,5 131 22 0 65
Comp. de mere 0,3 0 17,5 100 6 0 73
Compot de pere 0,2 0 20,5 110 7 0 85
Comp. de piersici 0,6 0 16,1 256 20 16 68
Comp. de prune 0,4 0 15,5 154 11 0 64
Comp. de vișine 0,4 0 15,5 134 17 0 65
Suc natural
0,09 0 17,4 120 9 1 72
de mere
Suc de pere 0,02 0 14,1 220 10 3 57
Suc de prune 0,09 0 13,7 276 15 0 56
Suc de zmeură 0,16 0 12,3 73 12 0 51

Suc de struguri 0,13 0 20,0 300 30 2 83
Suc de tomate 1,0 0 5,0 240 32 0 25
Suc de lămâie 0,3 0,2 6,9 103 8 1 22
70-90 gr 50-60 gr 1000 mg

FRUCTE PROASPETE, USCATE (2)
Nectarine 1,1 0,3 10,6 201 26 0 44
Pere 1,0 1,0 16,0 130 12 3 79
Pere uscate 2,4 0,4 70,0 533 61 0 300
Piersici 1,0 0 10,0 260 20 3 45
Portocale 0,8 0,2 10,1 200 23 4 47
Prune 0,6 0,1 21,0 300 32 3 89
Prune uscate 2,5 0,5 71,0 800 85 1 306
Struguri 2,1 1,7 18,0 300 24 2 98
Smochine 4,3 1,3 58,0 780 11 34 267
Stafide 2,5 0,5 71,0 708 129 31 306
Vișine 1,0 0,5 14,0 220 29 3 71
Zmeură 1,0 1,0 14,0 220 29 3 71
Zămos 0,5 0,1 5,0 320 30 14 23
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
mg mg
66
III /DIETĂ
67
FRUCTE PROASPETE, USCATE (1)
Banană 1,3 0,6 13,4 380 30 3 66
Caise 1,0 0 13 320 25 1 57
Caise uscate 5,2 0,4 68 1850 139 0 304
Căpșuni 1,0 1,0 9,0 160 30 2 50
Cireșe 1,0 0,3 18,0 280 20 3 81
Clemantine 0,8 0,1 12 177 21 1 47
Coacăză 1,5 0,6 10,2 275 38 3 54
Curmale 1,9 0,6 74,0 656 64 0 316
Grapefruit 0,5 0,2 6,5 230 10 2 30
Gutui 0,5 0,5 14,2 200 28 4 65
Kiwi 1,2 0,6 14,2 316 29 3 60

Lămâie 0,9 0,7 6,2 170 20 3 36
Mandarine 0,8 0,1 8,7 110 23 22 40
Mere 0,3 0,5 15,0 120 10 3 67
Mere uscate 1,0 1,0 55,0 640 48 0 239
Mure 1,5 1,4 14,1 260 50 2 77
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
70-90 gr 50-60 gr doar pentru
mg 1000 mg mg

PÂINE ȘI PRODUSE DE PATISERIE
Pâine albă de grâu 7,5 0,4 52,0 120 87 360 247
Pâine neagră de grâu 8,4 1,2 48,0 190 164 400 242
Pâine de secară 12,4 1,7 67,7 200 256 400 344
Arpacaș de orz 9,5 1,5 72,0 160 236 3 348
Biscuiți 8,2 9,5 74,0 90 150 300 425
Chifle 8,2 0,4 57,1 120 61 260 271
Făină de grâu 11,8 1,4 72 200 132 30 356
Făină de secară 8,9 1,2 74,6 374 146 0 353
Făină de porumb 9,6 1,7 72,1 300 250 10 351
Fulgi de ovăz 13,6 6,3 63,3 370 353 35 374
Griș 9,4 0,9 75,9 180 101 25 358
Orez 8,1 1,2 75,5 200 150 30 354
Paste făinoase
10,9 0,6 75,6 140 97 200 360
obișnuite
Paste făinoase cu ou 10,2 2,2 79,1 140 156 200 386
Pufuleți 5,8 36,1 53,5 182 133 942 560
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
zilnică permisă mg mg
68
diabetici
III /DIETĂ
69
GRĂSIMI ALIMENTARE, SEMINȚE
Ulei de floarea
0 100,0 0 0 0 0 930
soarelui
Ulei de floarea
0 100,0 0 0 0 0 930
soarelui și soia
Ulei de soia 0 100,0 0 0 0 0 930
Ulei de porumb 0 100,0 0 0 0 0 930
Margarină 0 82,5 0 42 12 0 767
Arahide 25,8 44,5 15,7 680 400 7 584
Alune în coajă 12,0 63,0 17,0 690 460 4 705
Măsline negre 20,0 35,0 7,2 100 92 2300 437

Măsline verzi 12,5 10,0 8,1 42 85 0 177
Nuci 21,0 59,0 3,7 450 360 4 659
70-90 gr 50-60 gr 1000 mg

DULCIURILE ȘI PRODUSELE CARE CONȚIN ZAHĂR (2)
Gem de gutui 0,35 0 58,0 77 12 0 239
Gem de piersici 0,64 0 58,0 77 15 0 240
Gem de prune 0,62 0 59,0 77 14 0 244
Gem de vișine 0,83 0 60,0 77 19 0 250
Gem de zmeură 0 0 60,0 77 19 0 246
Halva de floarea
18,8 31,5 43,0 180 10 0 546
soarelui
Marmeladă 0,8 0 54,0 37 19 0 225
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
70
III /DIETĂ
71
DULCIURILE ȘI PRODUSELE CARE CONȚIN ZAHĂR (1)
Zahăr 0 0 100 0,5 0 0,3 410
Glucoză 0 0 78,0 0 0 0 320
Miere de albine 0,5 0,2 81,0 52 33 5 336
Amidon 0 0 83,0 5 0 0 340
Bomboane de
7,0 33,8 56,3 410 132 0 574
ciocolată
Caramele cu lapte 0 0 96,0 341 114 0 394
Caramele cu fructe 1,2 6,4 83,1 188 100 0 406
Caramele cu miere 3,7 5,0 84,0 116 42 0 406
Ciocolată neagră 6,5 27,5 62,0 900 619 60 536
Ciocolată cu lapte 6,9 40,0 50,0 442 445 10 605
Dulceață de
0 0 68,0 77 19 0 278
trandafiri
Gem de caise 0,65 0 58,0 77 19 0 240
Gem de căpșuni 0,34 0 58,0 77 10 0 239
Restricții
Cantitatea 2000-3000 2000-2300
…„Am un dor mare de via!ăț Am devenit mai încrezută în propriile

puteri, mai optimistă. Probabil nu aș fi reuiș t dacă nu aveam spri-
jinul psihologului din cadrul Centrului de Dializă. Îmi sunt ascul-
tate nevoile, dar iș eu urmez sfaturile preiț oase pe care mi le oferă
personalul medical. Sunt mulu ț mită”.
Nadejda Pruteanu, 59 de ani
72
Capitolul IV.
ASISTENȚĂ
PSIHOLOGICĂ.
De ce pacientul inclus în dializa are nevoie
de consiliere psihologică?
Ajutorul psihologic pentru bolnavii dializați este axat pe creșterea

independenței, îmbunătățirea imaginii de sine, combaterea pasivi-
tății, controlul agresivității și îmbunătățirea calității vieții.
Deschiderea emoțională este importantă pentru sănătatea

dumneavoastră.
73
SFATUL PSIHOLOGULUI.
Pașii pentru depășirea șocului și acceptarea
diagnosticului.
Diana ȘTIRBU, psiholog.
— Întrebare: Pentru majoritatea pacienților diagnosticul și

faptul că urmează să fie incluși în dializă este un șoc. Care
ar fi pașii pentru adaptarea la noul regim de viață? De ce
pacienții incluși în dializă au nevoie de consiliere psihologică pe toată
durata tratamentului?
— În primele momente de la inițierea tratamentului prin dializă

consilierea psihologică și terapia suportivă au un rol foarte im-
portant în reducerea stresului emoțional, a anxietății, depresiei,
frica de moarte, stări frecvent întâlnite la pacienții dializați.
Pe lângă consilere psihologică și suport emoțional mai este

necesară și psihoeducația, evaluarea individualizată și
consilierea ocazională.
Tratamentul psihologic nu include doar formele clasice ale psiho-

terapiei, ci forme variate de psiho-socio-terapie, având ca obiectiv
ameliorarea disfuncționalităiț lor.
Intervenția psihologică pentru bolnavii dializați are în ve-
dere creșterea independenței, îmbunătățirea imaginii de sine,
combaterea pasivității, controlul agresivității și îmbunătățirea
calității vieții.
74
Este normal să simt uneori că intru în depresie?

Ce pot face când am o astfel de stare?
IV /SUPORT
Nu sunteți singurul! Starea de anxietate este caracteristică
pacienților dializați.
În special la inițierea dializei, pacientul are tulburări comportamen-

tale care îl afectează atât pe el cât și pe familia și apropiații lui. Im-
portant este să nu vă ascundeți sentimentele, dar să le împărtășiți.
Puteți discuta cu medicul curant sau chiar cu alți pacienți pentru a
afla cum au depășit ei aceste stări.
Deschiderea emoțională este importantă pentru sănătatea

dumneavoastră. Fiți atenți, deschiderea emoțională nu presupune
agresivitate. Nimeni nu este vinovat de situația în care v-ați
pomenit. Vorbiți cu psihologul. Specialistul o să vă ajute să treceți
peste barierele psihologice legate de dializă, astfel încât și viața în
afara centrului de dializă să se normalizeze.
75
Dacă nu reușesc să depășesc problemele

psihologice, la cine aș putea să mă adresez?
În Centrul de Dializă tot timpul sunt lucrătorii medicali calificați pe
care îi puteți aborda pentru a discuta pe marginea problemei care vă
deranjează. Iar dacă aveți probleme mai delicate, vă puteți adresa
psihologului, care, la fel, vă stă la dispoziție în cadrul Centrului de
Dializă.
Sunt milioane de pacienți care au depășit cu succes greutățile

care au apărut încă de la etapa inițierii dializei. Important este să
conștientizați că nu sunteți singur!
Trăiește calitativ!
76
IV /SUPORT
77
…„Cunoașterea drepturilor și responsabilităților ne ajută să

aflăm care este poziționarea unui pacient hemodializat. Doar
așa vom ști ce avem voie să facem astfel încât să fim respectați,
dar să nu lezăm și drepturile altor pacienți” .
Nadejda Pruteanu, 59 ani
78
Capitolul V.
DREPTURILE ŞI
RESPONSABILITĂŢILE
PACIENTULUI DIALIZAT.
Suplimentar la „Legea cu privire la drepturile și responsabilităţile
pacientului”, bolnavii dializaţi au următoarele drepturi și
responsabilități.
79
DREPTURILE PACIENTULUI:
• Să facă sugestii sau să contribuie la buna organizare şi
funcţionare a unităţii de dializă;
• Să solicite asistenţă medicală oricărui medic sau asistente
medicale din unitatea de dializă în timpul aflării în unitatea
ambulatorie de dializă;
• Să solicite de la Administraţia şi medicii unităţii de dializă
eliberarea documentelor medicale, care conţin informaţie despre
starea lor de sănătate;
• Să solicite consultarea medicului specialist cu privire la
încadrarea în câmpul muncii;
• Să sugereze alte opțiuni care pot fi incluse în lista de drepturi ale
pacienților dializați.
• Să se organizeze în asociaţii ale bolnavilor dializaţi pe unităţi de
dializă şi pe ţară.
RESPONSABILITĂȚILE PACIENTULUI:
• Să respecte drepturile altor pacienți la diagnostic şi tratament,
precum şi drepturile lor fundamentale, garantate de legislaţia
Republicii Moldova.
• Să respecte personalul medical. Orice nemulţumire privind
asistenţa medicală ce i se acordă va fi adusă la cunoştinţa
asistentei șefe, psihologului, medicului, conducerii unității de
dializă.
• Să respecte cu stricteţe zilele şi orele de hemodializă conform
programării. Orice schimb de program va fi solicitat în scris
medicului coordonator, care va da curs la cerere în funcţie de
motiv, de programul de tratament al centrului etc.
• Să supravegheze cu atenţie buna funcţionare a accesului
vascular, a cateterului peritoneal, îngrijirea acestuia conform
indicaţiilor primite.
80
• Să se prezinte de urgenţă la unitatea de dializă sau la spital

conform vizei de reşedinţă ori de câte ori constată probleme
în funcţionarea cateterului venos, fistulei arterio-venoase, sau
modificări ale stării generale de sănătate.
• Să respecte cu stricteţe toate recomandările de regim igieno-
dietetic, de diagnostic şi de tratament, precum şi a programului
de muncă indicat de medic.
• Să respecte riguros măsurile antiepidemice, impuse de regimul
intern al unităţii de dializă (ex. purtarea hainei de schimb în
secţie, păstrarea curăţeniei în încăperile ocupate), inclusiv celor
suplimentare, solicitate de personal medical (ex. purtarea măşti-
lor în caz de carantină de gripă). Pacienţii sunt anunţaţi din timp
despre introducerea/ sistarea aplicării măsurilor antiepidemice
şi semnează fişa de informare, la necesitate.
• Să respecte regimul de sănătate: se înterzice expres fumatul, ad-
ministrarea drogurilor şi consumul băuturilor alcoolice în timpul
aflării în unitatea de dializă.
• Intrarea în unitatea de dializă se face singur sau însoţit numai
de o infirmieră a centrului. Este strict interzisă pătrunderea
aparţinătorilor în unitatea de tratament substitutiv renal;
• Să prezinte documentele necesare (ex. buletinul de identitate,
poliţa de asigurare etc.) la solicitarea personalului medical.
• În caz de defectare de către pacient a bunurilor unităţii de dializă
V /REGULI
pacientul poartă răspundere pentru recuperarea daunei impuse.
• Să participe efectiv la buna desfăşurare a dializei, semnalând
orice neregulă;
• Să participe la toate întâlnirile cu bolnavii dializaţi, organizate la
unitatea de dializă respectivă. Pacientul este obligat să informeze
personalul medical despre riscurile suplimentare pentru
sănătatea lui (ex. maladiile asociate, reacţii alergice, operaţiile
suportate etc.) şi altor persoane (HIV/SIDA, hepatitele virale,
tuberculoza, lues etc).
• Să părăsească unitatea de dializă după efectuarea şedinţei de
dializă.
81
...„Apar foarte multe semne de întrebare la care cautăm

răspunsuri, începând de la lucruri elementare până la scheme
de tratament... Încerci să înțelegi care e impactul fiecărui
medicament, cum să procedezi când nu te simți prea bine?
Ce faci până la ședința de dializă sau după? La majoritatea
neclarităților îți raspunde alfabetul pacientului dializat”.
Tatiana, 30 ani.
82
Capitolul VI.
ALFABETUL
PACIENTULUI
DIALIZAT.
Când rinichii nu mai funcționează sau funcția lor este sub 15% de
la cea normală înseamnă că persoana suferă de insuficiență renală
cronică (IRC) în stadiul terminal și necesită a fi inclusă în dializă,
terapie medicală care înlocuiește funcția rinichilor.
83
A
Alternative de tratament
Sunt mai multe posibilităiț care pot îmbunătiță starea pacientului diagnosticat
cu insuficienăț cronică renală (IRC) terminală, când rinichii nu-iș mai înde-
plinesc funciț ile. Transplantul renal este cea mai eficientă metodă, care pre-
supune înlocuirea pe cale chirurgicală a rinichiului bolnav pe altul săntă os al
unui donator. Dacă perioada postoperatorie decurge fără abateri, transplantul
rezolvă definitiv problema insuficiene ţ i renale. În cazul în care transplantul
nu este posibil, pentru a supravieu ț i, pacientul trebuie să fie inclus în dializă:
hemodializă sau dializă peritoneală, care reprezintă metodele principale de
substituiţ e artificială a funciţ ei renale.
B
BB-Dializa
Compania BB-Dializa SRL extinde în R. Moldova practicile medicale europene

performante iș îiș axează activitatea pe prestarea serviciilor care să asigure
îmbunătiță rea calităiț i vieiț i pacieniț lor incluiș în dializă.
C
Cauzele IRC
Cauzele principale ale IRC terminale includ: diabetul zaharat, hipertensiunea
arterială, glomerulonefrita cronică, administrarea cronică a medicamentelor
nefrotoxice, vârsta, dieta bogată în proteine, pielonefrita cronică, nefropatiile
congenitale iş ereditare. Deci dacă suferiiț de una din aceste afeciț uni sunteiț
în grupul de risc de IRC.
D
Dietă
Pacientul trebuie să echilibreze aportul hidric (utilizarea lichidelor ca apa,

sucuri, etc.) iş a sării de bucătră ie, evitând dezvoltarea hipertensiunii arte-
riale. Pacieniț lor care sunt în grupul de risc se recomandă să consume mai
puține alimente care coniț n proteine (carne, petş e, produsele lactate, ouă).
84
Este recomandată minimalizarea sau chiar excluderea preparatelor medica-

mentoase cu poteniţ al nefrotoxic. Fumatul iş consumul de băuturi alcoolice
este interzis. Fiiț ateniț ! Nerespectarea dietei poate agrava starea persoanei
dializate, iar recuperarea, din cauza rinichilor bolnavi, este foarte complicată.
E
Echipa medicală
Acordarea serviciilor medicale pacieniţ lor cu IRC terminală solicită colaborare
strânsă a mai multor specialitş i. Medicul centrului de dializă indică regimul
de dializă, explică dieta iş recomandă tratamentul medicamentos. Procedeul
de dializă este efectuat de asistenta medicală. Uneori este necesară consultaiţ a
dieteticianului. Pacieniţ i cu maladiile asociate grave sunt consultaiţ de
specialitş ii corespunzători conform îndreptărilor medicilor de familie sau, în
cazuri mai urgente, de medicii centrului de dializă. Suportul psihologic este
acordat de către psiholog, iar integrarea socială este facilitată de lucrătorii
serviciilor sociale.
F
Farmaceutice
Terapia medicamentoasă a pacienţilor cu IRC terminală include
medicamente, care tratează complicaţiile IRC, maladiile de bază şi cele
asociate (remedii antiinfeciţ oase, antidiabetice, hipolipemiante,
imunosupresoare, antidepresante). Acumularea excesivă de lichid iş hipertensi-
unea arterială se tratează cu remedii antihipertensive iş diuretice. Deficitul de
vitamine iş microelemente se compensează prin vitaminoterapie, preparatele
calciului iş fierului, iar problemele osoase se tratează cu vitamina D activată iş
fixatorii de fosfor. Cu eritropoetina se tratează anemia renală.
G
VI /ALFABET
Greutate corporală
Pentru pacieniţ i cu IRC este caracteristică reducere progresivă a greutăiţ i

corpului. Uneori acest proces este mascat de formarea edemelor (ex. picioare
umflate etc.). Meniţ nerea masei corpului reflectă caracterul pozitiv al trata-
mentului prin substituiţ a funciţ ei renale.
85
H
Hemodializă
Hemodializa reprezintă varianta cea mai frecventă de substituţie artificială
a funcţiei renale, fiind utilizată pentru menţinere a circa 80% din pacienţi
cu IRC terminală. Toxinele uremice şi alte substanţe sunt înlăturate din
fluxul sanguin prin difuziune. Eliminarea lichidului suplimentar din or-
ganismul pacientului este efectuat prin ultrafiltrare.
I
Iniţierea dializei
Sunt o serie de factori care indică necesitatea iniiț erii dializei. Iniiţ erea dializei
este recomandată pentru toiţ pacieniţ i renali cu filtraiţ e glomerulară < 5 ml/
min (indicaiţ i absolute) sau < 15 ml/min (indicaiţ i relative). Hemodializa nu
poate fi efectuată pacieniţ lor cu maladii asociate grave, alergici la heparină
sau fără acces vascular.
J
Job (serviciu)
Nu renunțați la serviciu, doar dacă acesta presupune un efort fizic mărit.

Încercați să elaborați împreună cu medicul un program al ședințelor
de dializă, astfel încât să vă permită să rămâneți încadrați în câmpul
muncii.
K
Kaliu
Persoanele care suferă de IRC au un nivel sporit de Kaliu. Manifestările
clinice ale concentrației sporite de kaliu sunt slăbiciunea musculară, bătăile
mai rare ale cordului, tensiunea arterială redusă, oprirea inimii. Uneori
este necesară dializă de urgenţă (K+ > 6,5 mmol/l).
86
L
Lichid
Majoritatea pacienţilor care încep dializa au surplus de lichid în organism,

chiar în absenţa edemelor vizibile. Dializa permite eliminarea surplusului
de lichid. Pacienţii cu volumul redus de urină acumulează lichidul între
şedinţele de dializă. Volumul acumulat se măsoară prin cântărire înainte şi
după dializă. Se recomandă acumulare nu mai mult de 5% din masa uscată
a corpului între dialize, ceea ce impune respectarea dietei.
M
Monitorizare
Monitorizarea pacientului cu IRC terminală este efectuată de medicul
centrului de dializă. Lunar se efectuează analiza generală de sânge, coagu-
lograma, analizele biochimice. O dată în 3 luni se determină nivelul fierului
şi parathormonului în ser. O dată în 6 luni se efectuează radiografia cutiei
toracice şi ECG, se apreciază marcherii hepatitelor virale. O dată pe an se
efectuează ecocardiografia, ecografia abdominală, se apreciază prezenţa
HIV/SIDA, sifilisului. În funcţie de maladiile asociate se efectuează şi alte
analize şi investigaţii, conform indicaţiilor medicului de familiei şi
medicilor specialişti. Agravarea stării generale poate solicita investigaţii
suplimentare de urgenţă.
N
Natriu
Nivelul sporit de natriu este asociat cu reţinerea apei în organism cu for-
mare consecutivă a edemelor şi creşterea tensiunii arteriale (durerea de
cap, dereglările vederii şi complicaţii vasculare şi cardiace). Pentru pa-
cienţii cu IRC terminală este caracteristică reţinerea natriului în organism.
VI /ALFABET
Prevenirea este posibilă prin limitarea consumului sării de bucătărie şi

administrarea diureticelor.
87
O
Oasele (calciu şi fosfor)
În IRC terminală apare deficitul vitaminei D. Se dezvoltă rarificarea e ţ sutului
osos, care duce la dureri în oase, deformaiţ i osoase iş fracturi. Nivelul redus
de calciu slăbetş e contraciţ a musculară, iar cel sporit de fosfor – contribuie la
sedimentarea sărurilor în diferite organe iş vase, afectând funciţ a lor. Trata-
mentul este îndreptat la înlocuirea medicamentoasă a formelor active de
vitamina D iş blocarea penetrării fosfaiţ lor din intestine.
P
Peritoneală
Dializa peritoneală utilizează ca membrană dialitică peritoneul pacientu-
lui. Schimbul de substane ţ iş lichide se face în cavitatea abdominală. Pentru
introducere/ evacuare a lichidului de dializă se utilizează cateterul special.
Peritoneul rămâne funciţ onal 5-8 ani. Procedeul nu este atât de eficace ca
hemodializ. Este indicat pacieniţ lor care nu au acces vascular pentru hemodi-
aliză (probleme vasculare, copii mici, tensiunea arterială joasă), sunt alergici
la heparină, au insuficienăţ cardiacă severă, nu acceptă modificarea regimului
indusă de hemodializă regulată.
R
Rinichii
Rinichiul reprezintă un organ-pereche, plasat din ambele păriţ ale coloanei

vertebrale, cu dimensiuni cât pumnul persoanei în cauză iş masa circa 150 gr.
După vârsta de 35 de ani fiecare persoană fiziologic pierde anual circa 1% din
funcţia renală. Funciţ ile rinichiului cuprind: excreiţ a diferitor toxine, meniţ -
nerea echilibrului acido-bazic iş de lichid, sinteza / destruciţ a unor substane ţ
biologic active, responsabile pentru meniţ nerea tensiunii arteriale, producerea
iş coagularea sângelui, dezvoltarea osului, funciţ a sexuală, funciţ a tractului
gastro-intestinal.
88
S
Sânge
Pentru pacieniţ i cu IRC terminală este caracteristică o stare patologică nu-

mită “anemie” (“sângele slab”), care este responsabilă în mare parte pentru
slăbiciune generală, tendina ț sporită spre oboseală iş greutate în respiraiț e.
Rinichii săntă oiş produc o substanăţ numită “eritropoetina”, care este re-
sponsabilă pentru maturizarea elementelor sângelui rou ş . Deficitul acestei
substane ţ iş duce la dezvoltarea anemiei la pacieniţ i renali. Tratamentul con-
stă în substituirea medicamentoasă sau transfuzii de sânge. Ultimul procedeu
este mai puiţ n recomandat din cauza riscurilor asociate.
Ș
Şedinţa de dializă
Pentru a începe e ș dina

ț de dializă pacientul este ae ș zat în pat sau fotoliu
iș timp de câteva ore este conectat prin intermediul accesului vascular la
aparatul de dializă numit iș „rinichi artificiali”. Durata e ş dine
ţ i de dializă
variază între 2 iş 5 ore. Iniiţ al e
ș dina
ț de dializă are o durată mai mică pentru
a ajuta pacientul să se acomodeze la procedeul medical. În continuare,
durata e ş dine
ţ i de dializă cretş e până la 4 ore. Durata mai mare a unei e ş dineţ
de dializă poate fi necesară în tratamentul complicaiţ ilor IRC sau la categorii
speciale de pacieniţ .
T
Tensiunea arterială
În IRC se mico ş rează sintetizarea de către rinichi a substane ţ lor, care

micşorează tensiunea arterială iş cretş e sintetizarea substane ţ lor, care ma-
jorează tensiunea arterială. Astfel, se dezvoltă hipertensiunea arterială. IRC
contribuie iș la acumularea lichidului în organism, care la fel duce la cretş erea
VI /ALFABET
tensiunii arteriale. Limitarea aportului de lichid conform volumului zilnic de

urină, excluderea sării de bucătră ie iş administrare regulată de medicamente
antihipertensive sunt eseniţ ale în normalizarea valorilor tensionale. Tensi-
unea arterială trebuie să fie sub 135/85 mm Hg.
89
Ț
Ţinta tratamentului
În urma tratamentului prin dializă se realizează dezintoxicarea organis-
mului, se elimină lichidul excesiv, se normalizează tensiunea arterială şi se
compensează deficitele metabolice induse de IRC terminală. Ureea de obicei
se normalizează la sfârşitul dializei, iar creatinina rămâne mărită de 3-5
ori. Se realizează “masa uscată”: tensiunea arterială se normalizează, dis-
par edemele şi apar crampe musculare. Deficitele metabolice se compen-
sează prin măsuri dietetice, vitaminoterapie, preparatele fierului, calciului
şi administrarea eritropoetinei.
U
Ultrafiltraţie
Ultrafiltraţia este un mecanism de eliminare a lichidului suplimentar
din organismul pacientului tratat prin hemodializă şi hemofiltraţie. În
cazul dializei peritoneale lichidul suplimentar se elimină prin osmoză.
Ultrafiltraţia poate fi aplicată pentru evacuarea lichidului suplimentar
din organismul pacienţilor care nu suferă de IRC terminală, dar au edeme
generalizate: afectare renală diabetică sau imună, insuficienţa cardiacă
avansată ş.a.
V
Viaţa şi regim
Viaa ţ pacientului dializat este afectată de necesitatea efectuării regulate a
e
ş dine ţ lor de dializă. Însă, pacientul poate continua majoritatea activităiţ lor
de rutină între dialize. Regimul de hemodializă presupune efectuarea a 2-3
eş dine ţ pe săptămână. În dializa peritoneală se efectuează 5 e ş dinţe ziua iş
oeş dinăţ – noaptea. Alegerea regimului de dializă se efectuează de către
medicul curant iş depinde de starea generală a pacientului, funcţia renală
restantă, tolerana ţ procedeului de dializă, rezultatele investigaţiilor
efectuate, prezena ţ complicaiţ ilor IRC, posibilităiţ le reale ale centrului de
dializă. Deci nu trebuie să vă limitaiț activităiț le, ci doar să revedeți
programul zile iș să includeiț în acesta e ș dine ț le de dializă pe care trebuie să
le respectaiț cu strictee ț .
90
W
Week-end şi concediul de odihnă
Hemodializa nu este motiv nici pentru renuna ț rea la căltă orii. Acestea sunt
posibile în localităiț le unde sunt centre de dializă, important este din timp să
faceți programarea la e ș dine
ț le de dializă.
Y
Yoga și activitate fizică
Efortul fizic dozat (autodeservire, activităiţ casnice de rutină, mersul .ş a.)
ameliorează calitatea vieiţ i iş starea săntă iţă i pacientului, contribuie la o mai
bună reintegrare socială a pacientului. Printre antrenamente sunt preferabile
activităiţ le fizice statice (yoga, pilates, masajul) de intensitate uo ş ară-medie
iş nu cele dinamice (alergare, exerciiţ i cu for)ăţ .
Z
diabet Zaharat
Diabetul zaharat reprezintă cea mai frecventă cauză a IRC terminală. IRC
terminală apare peste 10-25 de ani după debutul diabetului. Prevenirea
progresiei bolii renale se realizează prin normalizarea nivelului de zahăr în
sânge cu ajutorul dietei sau medicamentos. Deoarece supravieu ţ irea la dializă
sau după transplant renal este redusă în comparaiţ e cu persoanele fără diabet,
se recomandă iniiţ ere mai precoce a substituiţ ei funciţ ei renale.
VI /ALFABET
91
92
CALENDARUL ședințelor
de dializă pentru anul
2017-2018
93
CALENDARUL ședințelor de dializă pentru anul 2017
L M
IANUARIE
Mr J V
2017
S D L M
FEBRUARIE
Mr J V S D
1 1 2 3 4 5
2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 9 10 11 12
9 10 11 12 13 14 15
13 14 15 16 17 18 19
16 17 18 19 20 21 22
20 21 22 23 24 25 26
23 24 25 26 27 28 29
30 31 27 28
MAI IUNIE
L M Mr J V S D L M Mr J V S D
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4
8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11
15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18
22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25
29 30 31 26 27 28 29 30
SEPTEMBRIE OCTOMBRIE
1 2 3 1
4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
11 12 13 14 15 16 17
16 17 18 19 20 21 22
18 19 20 21 22 23 24
23 24 25 26 27 28 29
25 26 27 28 29 30 30 31
94
L M Mr
MARTIE
J V
2017
S D L M Mr
APRILIE
J V S D
1 2 3 4 5 1 2
6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9
13 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16
20 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23
27 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30
IULIE AUGUST
1 2 1 2 3 4 5 6
3 4 5 6 7 8 9 7 8 9 10 11 12 13
10 11 12 13 14 15 16
14 15 16 17 18 19 20
17 18 19 20 21 22 23
21 22 23 24 25 26 27
24 25 26 27 28 29 30
31 28 29 30 31
NOIEMBRIE DECEMBRIE
1 2 3 4 5 1 2 3
6 7 8 9 10 11 12 4 5 6 7 8 9 10
13 14 15 16 17 18 19 11 12 13 14 15 16 17
20 21 22 23 24 25 26 18 19 20 21 22 23 24
27 28 29 30 25 26 27 28 29 30 31
95
CALENDARUL ședințelor de dializă pentru anul 2018
L M
IANUARIE
Mr J V
2018
S D L M
FEBRUARIE
Mr J V S D
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4
8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11
15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18
22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25
29 30 31 26 27 28
MAI IUNIE
1 2 3 4 5 6 1 2 3
7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10
14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17
21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24
28 29 30 31 25 26 27 28 29 30
SEPTEMBRIE OCTOMBRIE
1 2 1 2 3 4 5 6 7
3 4 5 6 7 8 9 8 9 10 11 12 13 14
10 11 12 13 14 15 16 15 16 17 18 19 20 21
17 18 19 20 21 22 23 22 23 24 25 26 27 28
24 25 26 27 28 29 30 29 30 31
96
L M Mr
MARTIE
J V
2018
S D L M Mr
APRILIE
J V S D
1 2 3 4 1
5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
12 13 14 15 16 17 18
16 17 18 19 20 21 22
19 20 21 22 23 24 25
23 24 25 26 27 28 29
26 27 28 29 30 31 30
IULIE AUGUST
1 1 2 3 4 5
2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 9 10 11 12
9 10 11 12 13 14 15 13 14 15 16 17 18 19
16 17 18 19 20 21 22 20 21 22 23 24 25 26
23 24 25 26 27 28 29 27 28 29 30 31
30 31 30 31
NOIEMBRIE DECEMBRIE
1 2 3 4 1 2
5 6 7 8 9 10 11 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
12 13 14 15 16 17 18
17 18 19 20 21 22 23
19 20 21 22 23 24 25
24 25 26 27 28 29 30
26 27 28 29 30 31
97
98
Petru CEPOIDA, doctor în științe Svetlana CHIȚANU, coautoarea

medicale, coautorul ghidului ghidului pentru pacientul dializat.
pentru pacientul dializat.
„Sănătatea, aidoma unei flori firave,
„La elaborarea ghidului pentru pa- poate fi ușor strivită. Aveți grijă de
cientul dializat ne-am propus, în ea! Totul este în mâinile voastre.
primul rând, să satisfacem necesi- În mâinile voastre este și acest ghid
tatea pacienților de a fi informați care urmează să vă îndrume cum să
despre boala de care suferă. Aici îngrijți de sănătate astfel încât să vă
găsesc răspuns la un spectru larg de bucurați de viață!
întrebări despre dializă, stil de viață, Dependența de dializă nu trebuie
dietă, precum și suport psihologic. să vă priveze de libertatea de a trăi
Sunt sigur, aplicarea în practică a calitativ.
cunoștințelor expuse în acest ghid va Priviți cu încredere spre viitor!”
prelungi și va ameliora calitatea vieții
pacienților cu boli de rinichi”.
100

Ghidul Pacientului Dializat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Pacientului Dializat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Pacientului

Parteneriat pentru viață

Elaborat cu suportul companiei: BB-Dializa SRL

Tel: (373 22) 02 62 50 / 02 62 61

Autori: Petru CEPOIDA, Svetlana CHIȚANU

Ghidul Pacientului DIALIZAT

Alte detalii importante despre pacient _____________________________________________________

CALITATIV – acesta ar fi răspunsul nostru.

În acest ghid specialiștii din domeniu vă oferă răspuns la întrebările

Dreptul de bază – este dreptul la o viață mai calitativă, iar

Citiți și trăiți calitativ!

Capitolul I. DIALIZA. Totul ce trebuie să cunoască un pacient despre dializă

De ce un om are nevoie de rinichi?������������������������������������������������������������������������ 10

Ce presupune diagnosticul insuficiență renală cronică în stadiul terminal? �����11

Cum se tratează bolile de rinichi cronice în stadiul terminal?���������������������������� 16

Hemodializa – care este principiul acestui tratament?���������������������������������������� 18

Cât timp durează o procedură de hemodializă?

Cât timp va trebui să fac dializă?�����������������������������������������������������������������������������25

Care sunt indicatorii pentru inițierea tratamentului prin dializă?����������������������27

Ce reprezintă accesul vascular? De ce am nevoie de acces vascular?��������������� 31

Ce se întâmplă când pacientul vine la Centrul de dializă?�����������������������������������32

Ce am voie să fac în timpul ședinței de dializă?��������������������������������������������������� 35

Cine mă va ajuta în efectuarea tratamentului prin hemodializă ?��������������������� 36

După ședința de dializă mă voi simți mai bine?��������������������������������������������������� 38

Capitolul II. STIL DE VIAȚĂ. Cum se va schimba viața după dializă?

Cum se va schimba viața după inițierea tratamentului prin dializă?�����������������42

Dializa de vacanță. Liber la călătorii!��������������������������������������������������������������������� 45

Capitolul III. DIETA. Regimul alimentar al pacientului.

Generalități despre dieta pacientului inclus în dializă���������������������������������������� 48

Elementele „prietene” din produsele alimentare������������������������������������������������ 50

Elementele „inamice” din produsele alimentare������������������������������������������������� 53

Ce poate face un pacient pentru a diminua senzația de sete?

Cât lichid are voie să bea?��������������������������������������������������������������������������������������� 57

Ce se va întâmpla dacă voi bea prea multe lichide?�������������������������������������������� 58

Câteva recomandări pentru rația alimentară a pacientului dializat������������������ 58

Tabele cu date despre compoziția chimică

Capitolul IV. ASISTENȚĂ PSIHOLOGICĂ.

Pașii pentru depășirea șocului și acceptarea diagnosticului.����������������������������� 74

Este normal să simt uneori că intru în depresie?

Ce pot face când am o astfel de stare?����������������������������������������������������������������� 75

Dacă nu reușesc să depășesc problemele psihologice,

la cine aș putea să mă adresez? ���������������������������������������������������������������������������� 76

Capitolul V. Drepturile și responsabilitățile pacientului inclus în dializă

RESPONSABILITĂȚILE PACIENTULUI ��������������������������������������������������������������������� 80

Capitolul VI. ALFABETUL pacientului dializat

CALENDARUL ședințelor de dializă pentru anii 2017-2018���������������������������������94

...„Diagnoza, gândul că toată viața urmează să fiu legată de

Inga Rusu, 37 ani.

Medicul v-a anunțat diagnosticul: Insuficiența renală cronică în sta-

Milioane de oameni din întreaga lume reușesc să se adapteze și să

De ce un om are nevoie de rinichi?

Ce presupune diagnosticul insuficiență

Dacă vă simțiți rău, aveți slăbiciune generală, nu vă ajung puteri să

Diagnosticarea timpurie permite tolerarea mai ușoară a tratamentu-

— Întrebare: Care este cifra oficială a pacienților cu IRC

— La momentul actual (începutul anului 2017) în R. Moldova sunt

Cauzele principale ale IRC terminale cuprind: diabetul zaharat,

Care sunt cauzele care duc la boli de

Monitorizați[2] sistematic starea rinichilor prin analize medicale și

— Întrebare: Se știe că în R. Moldova intervențiile chirur-

— Numărul de intervenții chirurgicale legate de transplantul re-

Contraindicațiile medicale pentru efectuarea unui transplant

Cum se tratează bolile de rinichi cronice

De ce un om are nevoie de rinichi?�� 10

Ce presupune diagnosticul insuficiență renală cronică în stadiul terminal? ��11

Cum se tratează bolile de rinichi cronice în stadiul terminal?�� 16

Hemodializa – care este principiul acestui tratament?�� 18

Cât timp va trebui să fac dializă?��25

Care sunt indicatorii pentru inițierea tratamentului prin dializă?��27

Ce reprezintă accesul vascular? De ce am nevoie de acces vascular?�� 31

Ce se întâmplă când pacientul vine la Centrul de dializă?��32

Ce am voie să fac în timpul ședinței de dializă?�� 35

Cine mă va ajuta în efectuarea tratamentului prin hemodializă ?�� 36

După ședința de dializă mă voi simți mai bine?�� 38

Cum se va schimba viața după inițierea tratamentului prin dializă?��42

Dializa de vacanță. Liber la călătorii!�� 45

Generalități despre dieta pacientului inclus în dializă�� 48

Elementele „prietene” din produsele alimentare�� 50

Elementele „inamice” din produsele alimentare�� 53

Cât lichid are voie să bea?�� 57

Ce se va întâmpla dacă voi bea prea multe lichide?�� 58

Câteva recomandări pentru rația alimentară a pacientului dializat�� 58

Pașii pentru depășirea șocului și acceptarea diagnosticului.�� 74

Ce pot face când am o astfel de stare?�� 75

la cine aș putea să mă adresez? �� 76

RESPONSABILITĂȚILE PACIENTULUI �� 80

CALENDARUL ședințelor de dializă pentru anii 2017-2018��94