Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valentele Educative Ale Jocului Didactic
Valentele Educative Ale Jocului Didactic
1. Consideraţii teoretice
Actul educaţional este un act complex în care interaţionează în principal doi factori umani:
elevul şi învăţătorul/profesorul. O serie de metode, mai vechi sau mai noi, pot face din elev un
participant activ la actul propriei formări, dar folosirea jocului didactic, ȋn special latura sa
interactivă, le depăşeşte prin atracţia irezistibilă a elevilor spre acesta.
Dacă celelalte metode sunt întâmpinate uneori cu rezerve sau apatie, folosirea jocului
didactic în lecţii e primită mereu cu nerăbdare de toţi elevii.
Jocul poate crea un spaţiu colaborativ real, o relaţie ideală profesor-elev şi/sau elev-elev, dar
şi posibilitatea intervenţiei directe a elevului, conform propriului stil, propriei viteze de lucru, în
parcurgerea unei secvenţe educaţionale.
Virtual, există de asemenea o serie de programe care permit jocul didactic, interacţiunea
directă a profesorului cu elevii, dar şi a elevilor ȋntre ei. Ȋn plus, calculatorul a ajuns sa fie perceput
de către copii ca “dascălul” de la care ȋnvaţă cu o plăcere nedisimulată, puţini dascăli reali putȃnd
concura cu acesta.
2. Caracterul jocului didactic
2.1 Caracterul informativ al jocului didactic constă ȋn:
activizează copiii din punct de vedere cognitiv, operaţional şi afectiv, sporind gradul de
înţelegere şi participare activă a elevului la actul de învăţare;
evidenţiază modul de acţiune în diverse situaţii de învăţare;
contribuie la formarea conduitelor operatorii şi a achiziţiilor cognitive ale copiilor.
2.2 Caracterul formativ al jocului didactic constă ȋn:
exersarea şi perfecţionarea senzaţiilor şi a percepţiilor;
antrenarea memoriei;
dezvoltarea gîndirii cu operaţiile ei: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea;
exersarea limbajului;
exersarea atenţiei şi a spiritului de observaţie;
dezvoltarea imaginaţiei;
dezvoltarea voinţei;
influenţează comportamentul copiilor
formarea conduitei civilizate;
formarea deprinderilor de autocontrol şi de interacţiune în cadrul grupului,
socializarea copiilor.
3. Funcţiile jocului didactic sunt:
1
funcţia cognitivă, informativă (acumulare de informaţii, cunoştinţe)
funcţie formativă (formează algoritmi, deprinderi de lucru)
funcţie intelectuală (dezvoltă memoria, gandirea, intelectul)
funcţie afectiv-emoţională (dezvoltă relaţii, produce emoţii)
funcţie voliţională (ȋntăreşte voinţa, formează caracterul);
funcţia de comunicare (dezvoltă limbajul)
funcţia formativ-educativă (dezvoltă aptitudini, deprinderi, conduite)
funcţia socială (permite socializarea copiilor ȋn grup, ȋn colectiv)
funcţia de echilibrare-tonifiere (descarcă şi reîncarcă potenţialităţile)
funcţia terapeutică (generează energie, produce vindecare)
funcţia katharctică (de curăţire, purificare, relaxare)
funcţie de adaptare (adaptarea la activitatea de învăţare, la reguli);
funcţie de dezvoltare psiho-motrică (stimulează componenta motorie)
funcţie de satisfacere a trebuinţelor de activitate.
4. Structura jocului didactic.
Conţinutul jocului: reprezintă cunoştinţele, în marea lor majoritate asimilate anterior, în grade
diferite, în funcţie de care jocul are menirea de a le consolida şi de a le verifica. Există însă şi
jocuri care au ca sarcină achiziţionarea de noi cunoştinţe.
Sarcina didactică: este problema intelectuală centrală pe care copiii trebuie să o rezolve. Ea
declanşează operaţii intelectuale precum: recunoaşterea, descrierea, reconstituirea, comparaţia,
etc.
Regulile de joc: arată cum trebuie rezolvată o problemă, căile de organizare ale acţiunii ludice;
prin ele se exprimă cerinţele care dirijează acţiunile copiilor, indică acţiunile de joc şi
succesiunea lor, reglementează distribuirea rolurilor şi relaţiile dintre copii, stimulează
manifestările comportamentale ale participanţilor la joc.
Acţiunile de joc: (elementele sau procedeele de joc) sunt mijloacele prin care jocul devine o
acţiune plăcută,distractivă şi relaxantă. Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală care nu se
conştientizează ca efort, ele dinamizează participarea şi favorizează realizarea performanţelor.
5. Organizarea şi desfăşurarea jocului didactic
Pentru atingerea scopului şi realizarea obiectivelor, jocul didactic trebuie organizat, condus şi
finalizat printr-o evaluare. Aceste condiţii impun :
• alegerea jocului: se realizează conform particularităţilor de vȃrstă, pregătire;
• pregătirea locului ȋn care se desfăşoară jocul (sala de clasă, sala de sport, diferite spaţii
deschise etc.);
• pregătirea elementelor distinctive pentru echipe (eşarfe, panglici etc.);
• formarea echipelor – trebuie să fie echilibrate pe cȃt posibil;
• alegerea conducătorilor echipelor – ȋn general se aleg de coordonatorul jocului, uneori chiar
de componenţii fiecărei echipe;
• explicarea regulilor de joc – tebuie să fie scurtă, precisă, clară;
• desfăşurarea jocului – presupune respectarea regulilor, păstrarea disciplinei, fără a stăvili ȋnsă
buna dispoziţie şi a inhiba exteriorizarea stărilor emoţionale;
• asigurarea arbitrajului – se realizează de obicei de către organizatorul jocului;
• ȋncheierea jocului (după finalizarea sarcinilor de joc sau la ȋncheierea timpului alocat);
• stabilirea şi comunicarea rezultatelor;
• analiza jocului de către organizator.
6. Aplicaţii
Jocuri didactice: clasa pregătitoare:
,,Săculeţul fermecat’’
2
Durata: 10-15 minute
Resurse didactice
Mere ,pere, nuci, prune, struguri, gutui, portocale, banane, mandarine, kiwi, lămâi,săculeţ, o basma
sau un fular.
Descrierea activităţii
Propunătorul va arăta elevilor fructele pe care le va pune în săculeţ. El va lega la ochi câte un elev şi
îi va cere să ia în mână câte un fruct, să-l pipăie, să-l denumească şi apoi să-l scoată afară din săculeţ
pentru a putea fi verificat de clasă dacă a denumit corect fructul. Dacă nu a ghicit denumirea
fructului, va fi dezlegat de la ochi şi este eliminat din joc. După ce toti elevii au fost legati la ochi şi
puşi să denumească fructele,elevii care au fost eliminaţi din joc vor primi pedepse hazlii.
Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs, pe grupe. La fiecare răspuns corect, grupa primeşte
un punct, la fiecare răspuns incorect i se scade câte un punct.
Câştigă grupa care totalizează mai multe puncte.
3
cuvintele pronunţate de colegii lor. La sfârşitul jocului se totalizează punctele acumulate de fiecare
copil şi se desemnează câştigătorul.
,,Bomboane sociabile”
Durata: 15 minute
Descrierea activităţii
Turnaţi bomboanele multicolore într-un vas. Rugaţi participanţii să-şi aleagă şi să-şi ia bomboana
având culoarea preferată, dar să nu o consume imediat. Fiecare participant poate alege o bomboană.
Asiguraţi-vă că nimeni nu-şi mănâncă bomboana.
Regulile jocului : pentru fiecare bomboană luată, participanţii vor răspunde la oîntrebare sau vor
rezolva o anumită sarcină.
Bomboana verde : Ce personaj ai vrea să fii la carnaval ?
Bomboana galbenă : Arată-ne prin mimă ce ţi-ai dori să fii când vei fi mare !
Bomboana roşie : Descrie jucăria preferată!
Bomboana portocalie : Împărtăşeşte-ne un eveniment memorabil – foarte fericit sau foarte
stânjenitor – din viaţa ta!
Moderatorul anunţă câte o culoare. Pe rând, participanţii care au bomboana de culoarea respectivă
vor răspunde la întrebarea corespunzătoare culorii. După ce a îndeplinit sarcina, participantul poate
să-şi mănânce bomboana binemeritată!
Variantă:
Alegeţi orice întrebare care credeţi că se potriveşte grupului dumneavoastră. Schimbaţi bomboanele
cu bucăţi de fructe sau de legume, cu flori pecare le putem mirosi. Se poate jongla cu sarcinile
fiecărei culori în funcţie de tema activităţii (ex.pentru matematică- cifra şi numărul 7 : roz – Adu-mi
7 obiecte de acelaşi fel!, verde –Găseşte jetonul pe care este scris 7 !, galben – Scrie câţi pitici erau
în poveste!, portocaliu- Modelează tot atâtea mingi cât îţi arată cifra etc.
Folosiţi jocul în orice etapă a zilei.
4
joc de probă. Jocul propriu-zis începe cu prima grupă. Elevii vor ieşi în faţa clasei, fiecare afişând
jetonul primit. Învăţătorul sau elevii din clasă vor formula comenzi pentru grupă:
Aşezaţi-vă în ordinea crescătoare a numerelor !
Numerele cu soţ, un pas în faţă !
Numere mai mari decât 3, un pas înainte !
Vecinii numărului 7, mâna sus !
Grupaţi-vă pentru a forma numărul 10 !
Pentru fiecare comandă se acordă câte 10 secunde pentru a fi executată. Când comanda a fost
efectuată corect, se va acorda un punct. La fel se procedează şi cu celelalte grupe. În final, se
calculează punctajul fiecărei grupe. Grupa cu cel mai mare număr de puncte este recompensată, iar
grupa cu cel mai mic număr de puncte este penalizată.
,,Baba-Oarba”
Durata: 10-15 min.
Descrierea activităţii
Copiii stau în cerc pe scaune.Fiecare copil primeşte câte o jucărie (obiect). Unul dintre ei este ales
Baba-Oarba, este legat la ochi şi este aşezat în mijlocul colegilor. Copiii rostesc versurile: Baba-
Oarba intră-n joc/Scoate nasul din cojoc,/Şi-alege o jucărie(un obiect)/ Ce să fie? Spune-mi mie!
Copilul legat la ochi se îndreaptă spre un coleg, pipăie obiectul, denumeşte şi spune cu ce sunet
începe, iar colegul care ţine în mână obiectul, spune o propoziţie despre obiectul avut în mână.
Ex: Baba-oarba........urs.....cuvântul începe cu sunetul U.
Copilul cu obiectul în mână spune o propoziţie: Ursul este un animal sălbatic.
Copilul care a formulat corect propoziţia va fi Baba-Oarba.
,,Jocul numelor”
Materiale necesare: o păpuşă, un animal de pluş sau orice alt obiect (minge, cub de burete)
Descrierea activităţii
Învăţătorul începe prin a-şi spune numele şi cu păpuşa-n mână numeşte un alt cuvânt-nume de
obiect, fiinţă, fenomen al naturii, noţiuni abstracte etc., care încep cu acelaşi sunet.
De exemplu: Constanţa, catedră, creion, carton, cuier, candelă.
Sau: cal, capră, crocodil, cameleon.
Sau: compunere, compoziţie, comparative.
Sau: Liviu: liniar, lighean, linguriţă, lumânare
Sau: lup, leu, lighioană, liliac,
Sau: linie, literatură, limbă, liturghie.
Reguli: şcolarul din dreapta învaţătorului preia păpuşa, îşi spune numele şi găseşte un cuvânt- nume
– care să înceapă cu acelaşi sunet. Apoi, predă păpuşa următorului şcolar. În acest fel, păpuşa trece
5
pe la toţi copiii motivându-i să participe activ la joc. În funcţie de timp, păpuşa mai poate trece încă
o dată pe la toţi copiii.
Variante: se pot cere nume pereche, doar nume de obiecte sau doar de animale. Se poate cere ca
numele asociat să înceapă cu aceeaşi silabă ca şi numele propriu.
,,Cutiuţa cu poveşti”
Durata : 15 minute
Descrierea activităţii
Materiale : planşe, reprezentând poveştile, imagini pentru fiecare echipă,
Jucătorii sunt grupaţi în echipe . Învăţătoarea citeşte o strofă care reprezintă o poveste. Copiii
ascultă, apoi fiecare echipă alege de pe măsuţă o imagine care ilustrează povestea .Pentru un răspuns
corect, echipa primeşte o bulină roşie, iar pentru un răspuns greşit o bulină verde. Jocul presupune
selectarea imaginii potrivite doar pentru 3 poveşti din cele cinci ilustrate. Fiecare echipă are imagini
diferite pentru o poveste.
Este câştigătoare echipa care are toate 3 bulinele de culoare roşie.
Versuri reprezentative pentru poveşti:
Casa bunicii e-n pădure
Şi merg acolo deseori,
În coşuleţ n-am fragi şi mure
Ci cozonac şi-n mână flori.
Dezvoltare personală
Jocul -Fructe și legume
Elevii formează un cerc, în mijlocul căruia stă conducătorul de joc. Jumătate îşi aleg denumiri de
fructe, iar cealaltă jumătate denumiri de legume. În ambele grupe trebuie să existe 3-4 copii care au
ales aceeași denumire. Când liderul de joc strigă Verzele și Perele schimbă locurile!, jucătorii şi
liderul se deplasează dintr-o echipă în alta. Cel care rămâne fără loc, va fi noul conducător de joc.
Muzică şi mişcare
Jocul -Deschide urechea bine!
Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, ţinându-se de mâini. Unul stă la mijloc ghemuit, cu faţa
acoperită cu mâinile fără să privescă la cei din cerc. La comanda de începere a jocului, copiii se
deplasează pe circumferinţa cercului cântând.
După ultimul cuvânt, la un semn al conducătorului de joc, un copil strigă numele celui din mijlocul
cercului. Dacă acesta ghiceşte cine l-a strigat schimbă rolurile, iar copiii din cerc cântă:
Ai ghicit, ai ghicit/Treci la loc , fii mulţumit!
Dacă nu ghiceşte rămâne pe loc, iar copiii cântă:
N-ai ghicit, n-ai ghicit,/Stai pe loc, eşti păcălit!
Se împart elevii în grupe, după bănci. Se împarte şi tabla cu cretă colorată. Învăţătorul pronunţă un
sunet corespunzător unei litere, cerând elevilor să se gândească şi să spună cuvinte care încep cu
sunetul dat. Se cer mereu cuvinte noi, frumoase, alese. Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice –
cu ajutorul învăţătorului – şi primeşte câte un punct pe tablă. Câştigă rândul de bănci cu mai multe
puncte.
Să compunem cuvinte!
Scop: - recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate, deprinderea de a forma cuvinte noi;
Material didactic: - jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru;
Se împart elevii în două echipe. O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu, alta cele scrise cu
albastru. Învăţătorul va spune un cuvânt. Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun
cuvântul, vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe, astfel încât să formeze cu literele de pe
jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit.
Exemplu: - învăţătorul spune cuvântul “ sat ”
Vor ieşi copiii cu jetoanele: S A T. Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct. Jocul se
reia cu formarea altor cuvinte. Căştigă echipa cu cele mai multe puncte.
Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai multe ori.
Jocul cuvintelor
Cuvântul interzis
Cum se spune?
Scop: îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau
scrisă a unor expresii.
Sarcina didactică: completarea unor expresii uzuale, cu cuvinte cu sens figurativ.
Pentru buna desfăşurare a jocului, conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii
uzuale, în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a
limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ.
Exemplu: Era . . . . . .ca racul. ( roşu )
Se făcuse . . . . . . ca varul. ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară. ( galben )
. . . . . . ca plumbul. ( greu )
Se da copiilor câte o foaie de hârtie. Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteuă şi se
acoperă. Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru
exemplificare.
(A văzut negru în faţa ochilor.)
Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi acordat în funcţie de numărul
exemplelor de pe tablă, cca 3 minute pentru fiecare exemplu). După ce fiecare elev şi-a scris numele
10
pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor
completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat, se adună foile, se citesc de
către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv. Pentru fiecare exemplu bine completat se
acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiaţi elevii care au
întrunit maximum de puncte.
Să completăm propoziţia !
Scop: formarea deprinderii de a completa propoziţii când le lipseşte subiectul sau predicatul,
realizarea acordului între subiect şi predicat.
Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau predicatele. Elevii vor
trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit. Cine va completa spaţiile
corect şi va realiza şi acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat.
Exemplu: (Cine ?)
. . . . . . merge la şcoală. ( elevul )
. . . . . . coase haina. ( croitorul )
. . . . . . stopeşte floarea. ( grădinarul )
. . . . . . face mâncare. ( bucătarul )
(Ce face?)
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa. ( merge )
Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică. ( scrie )
Albina . . . . . . . . . . din floare în floare. ( zboară )
Pisica . . . . . . . . . . .şoareci. ( prinde )
Unde?
Cuvinte perechi
Scop: activizarea vocabularului, consolidarea cunoştinţelor despre sinonime, antonime.
Sarcina didactică: formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea perechilor de cuvinte
cu sens opus.
Material didactic: jetoane cu cuvinte scrise.
11
Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu
sens asemănător (opus). Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate
corect.
a) arbore – copac gri - cenuşiu ţară - patrie
prieten – amic steag – drapel orb - nevăzător
spune – zice filă - foaie avere - bogăţie
b) noapte - zi coboară – urcă mic - mare
alb - negru prieten - duşman pace – război
trist - vesel râde - plânge harnic – leneş
lumină – întuneric flămând – sătul rece - cald
12
Numarul interzis
Durata : 10 minute
Jucatorii se grupeaza in cerc in jurul conducatorului jocului,stand in picioare sau asezati.
Conducatorul jocului fixeaza numarul interzis,de exemplu 5. Jocul se desfasoara in felul urmator: se
va numara de la 1-100,fiecare jucator indicat de conducatorul jocului pronuntand numarul care
urmeaza. Cand se ajunge la numarul interzis si multiplul lui,jucatorul va rosti in locul cifrei sau
numarului respectiv:"Bum!". In cazul nostru,numarul interzis este 5, deci se va numara:
1,2,3,4,"Bum!", 6,7,8,9," Bum!" , 11,12 etc. Cei care nu sunt atenti sau gresec sunt penalizati.
Muzica si miscare
Fulgul
Durata: 5 minute
Copiii sunt impartiti in grupuri mici si fiecare formatie primeste cativa fulgi pe care sa-i tina in aer
sufland in ei. Grupa ai carei fulgi au stat cel mai mult in aer este declarata castigatoare.
Roata emotiilor
Dintr-un carton se realizeaza o roata impartita in 5 parti egale pe care sunt desenate cele 5 emotii de
baza (imagini cu fete): mania, tristetea, bucuria, teama, surpriza. Aceasta roata va fi utilizata intr-un
joc in care cineva va invarti roata si candd se opreste la o emotie,elevul va identifica si va explica
emotia si va descrie un moment din viata lui,in care s-a simtit in acel fel. In cazul in care roata se va
opri tot la aceeasi emotie,se va roti din nou,pentru a se putea discuta toate emotiile. Se distribuie apoi
cate o punga mica de hartie si 5 fasii de hartie fiecarui elev. Se explica eleviilor ca uneori avem
sentimente, in anumite situatii pe care nu le spunem nimanui, le ascundem ceva intr-o punga de
hartie si nu lasam pe nimeni ce e in ea. Elevii se vor gandi la o situatie in care au procedat asa: vor
asterne pe hartie si o vor introduce in punga. Elevii vor da exemple de emotii pe care au tendinta sa
le tina pentru ei si exemple de emotii pe care le pot impartasi si celorlalti. Astfel vor invata sa
inteleaga si sa respecte emotiile celorlalti.
Panza de paianjen
Elevii sunt asezati in cerc. Un elev primeste un ghem de ată pe care il prinde la un capat. In timp ce
tine capatul atei da ghemul la alt elev si-l roaga sa tina ata din punctul care a ajuns la el, dand apoi
ghemul mai departe, pana cand toti elevii vor tine in mana ata, in asa fel incat sa se formeze o retea,
ca o panza de paianjen. Un elev este rugat sa lase ata din mana, explicandu-li-se ce s-a intamplat
dupa ce colegul lor a facut acest lucru. Elevii vor lasa ata din mana rand pe rand, pana cand toata ata
ajunge sa fie tinuta de un singur elev. Elevii sunt intrebati in ce fel se aseamana acest joc cu relatiile
care exista intre oameni. Discutia este condusa inspre a convinge ca pentru a avea relatii bune cu un
grup de personae, fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-si faca partea sa in a mentine relatia.
Daca nu, se intampla ca atunci cand unul cate unul, elevii renunta sa mai sustina panza de paianjen,
ata devine incalcita si nu mai are frumusetea panzei de paianjen.
Surpriza
13
Elevii sunt asezati in cerc, in mijlocul cercului se va pune o cutie in care li se spune ca se afla un
lucru deosebit. Fiecare elev este invitat sa vada acel lucru secret astfel incat, el sa se reflecte in
oglinda asezata in cutie. Dupa ce fiecare a vazut lucrul secret este rugat sa spuna grupului ce a vazut.
Se va insista pe trasaturile fizice, accentuandu-se deosebirile dintre persoane.
„Trenuleţul semnelor”
Fiecare rând primeşte câte o fişă cu un text fără semne de punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând,
câte un semn. Câştigă rândul care completează primul.
Mircea îl întreab pe colegul său
Ce ai păţit Andrei
Am căzut şi mă dor toate genunchiul cotul şi degetele
Nu mai plânge Îţi va trece repede
„Trăistuţa fermecată”
Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul fiecărei grupe va extrage un jeton
dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative,
exclamative cu cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.
„Micul inventator”
Obiective: recunoaşterea unor figuri geometrice; dezvoltarea fluiditaţii imaginaţiei creative a elevilor
şi formarea deprinderii de a desena obiecte ale căror forme seamănă cu diferite figuri geometrice.
Sarcina didactică: desenarea unor obiecte a căror formă seamănă cu două figuri geometrice
combinate în mod felurit.
Material: figuri geometrice diferite pentru învăţător: hârtie, creioane pentru elevi.
Desfăşurarea jocului: Invăţătorul va arata elevilor două figuri geometrice şi le va cere să deseneze
obiectele cunoscute de ei, a căror formă seamănă cu aceste figure combinate, în mod felurit.
La sfârşit, învăţătorul va aprecia elevii care au realizat cele mai multe şi mai frumoase desene.
5.
6.
7.
B
Verticala A-B: Denumire generală dată localităţilor: ………… omeneşti.
Orizontală:
1. Localităţile sunt populate de…………
2. Cea mai mică aşezare, moştenită de la străbuni (pl.).
3. Mai multe sate adunate formează o………….(pl.).
4. Repartizarea pe judeţe a localităţilor poartă denumirea de …………. administrativ-teritorială.
5. Localităţile dintr-un judeţ, capitala şi sectoarele ei sunt conduse de câte o……….
6. Reşedinţele de judeţ sunt ……..……… mai mari.
7. Bucureştiul este …………………. României.
„Roata istoriei”
Jocul poate avea ca obiectiv povestirea unor evenimente, fapte istorice. Se poate desfăşura individual
sau în echipă la sfârşitul unei unităţi de învăţare şi la orele de recapitulare-sistematizare. Poate căpăta
şi caracterul unei competiţii.
Roata istoriei se construieşte din carton, asemenea unui ceas, dar cu un singur ac, care să fie
mobil.Cadranul se va împărţi în mai multe părţi pe care se vor înscrie evenimente, fapte istorice,
numele unei personalităţi sau se poate lipi o imagine cu semnificaţie istorică. Se roteşte discul
lăsându-l să se oprească singur. Un elev sau un reprezentant al echipei citeşte, apoi povesteşte ceea
ce ştie despre evenimentul respectiv. Pentru atractivitatea jocului se poate introduce pe cadran un
sector al surprizelor (să joace un rol,să cânte sau să recite versuri despre…,să spună câteva însuşiri
ale …,să enumere puncte de importanţă turistică ale unui oraş,etc.).
Exemple:
Pentru prezentarea unui eveniment se vor urmări următoarele
aspecte: cauze, desfăşurare, urmări;
Pentru fişa de personaj se va preciza: perioada în care a domnit,
câteva însuşiri semnificative şi fapte deosebite prin care s-a
remarcat;
Pentru castele, cetăţi, oraşe se va preciza zona geografică în
care se află, mărturii istorice şi edificii culturale.
„Ghicitori istorice”
Jocul este îndrăgit de copii.Oferă caracteristici despre un eveniment, o personalitate, un loc istoric,
pe care ei au ca sarcină să îl recunoască. Poate fi utilizat în „captarea atenţiei”, poate constitui un
item intr-o activitate de muncă independentă sau o probă de evaluare, dar şi în tratarea diferenţiată.
Ghicitorile pot fi în versuri sau într-un enunţ, în proză.
Exemple:
16
,,Să ne cunoaştem trecutul”
Scopul jocului: reactualizarea informaţiilor despre Ştefan cel Mare.
Sarcina jocului: completarea rebusului.
Regula jocului: Jocul se poate organiza pe echipe. Fiecare echipă primeşte o fişă cu rebusul şi
definiţiile.
Recompensă: un ecuson cu portretul lui Ştefan cel Mare.
B
B
„Judecătorul”
Scopul jocului: familiarizarea cu drepturile şi îndatoririle copilului.
Sarcina jocului: imaginarea rezolvării unor cazuri de încălcare a drepturilor copilului sau de
nerespectare a îndatoririlor de către acesta.
Regula jocului: Clasa este împărţită în două echipe. În doi săculeţi se află mai multe bileţele cu teme
propuse pentru proces. Fiecare echipă desemnează un reprezentant care va extrage un bileţel. În
fiecare echipă se aleg rolurile: judecător, avocat, procuror, inculpat, juraţi, martori e. t. c.
Teme ce pot fi propuse: Părinţii îşi obligă copiii să cerşească.
Copilul nu-şi face temele.
Recompensă: Câştigă aplauzele celorlalţi echipa care se prezintă mai bine în proces.
17
Regula jocului: Un elev enumeră caracteristicile unei plante, ale unui animal, ale omului. Ceilalţi vor
denumi corpul descris pe o hârtie.
Recompensă: Primii 5 elevi care au identificat mai multe corpuri vor primi creioane.
Exemplu:
Sunt tulpina subpământeană a unei plante.
Sunt rotundă sau alungită.
Sunt întrebuinţată în hrana omului.
Ochii lăcrimează când sunt folosită.
Sunt.............
7. Bibliografie:
1. „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la
şcolarii mici” -Program de formare continuă de tip “blended learning” pentru cadrele didactice
din învăţământul primar, Suport de curs, 2013, Universitatea Bucureşti - Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Departamentul pentru formarea profesorilor
2. „Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul primar“, Alexandrina Dumitru, Viorel-
George Dumitru, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
3. http://www.academia.edu/7551061/JOCUL_DIDACTIC_teorie_%C5%9Fi_aplica%C5%A3ii_-
Syllabus_ID
4. http://www.scribd.com/doc/88767914/structura-%C5%9Fi-func%C5%A3iile-jocului-did#scribd
18