Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cuprins
I. Introducere ...................................................................................................... 3
II. Clasificarea funcţională a cheltuielilor publice ……………………............4
III. INDICATORI DE STRUCTURĂ …………………………………………4
1. Greutatea specifică (cele 2 formule)…………………………………..5
IV. INDICATORI DE DINAMICĂ………………….….....................................8
1. Modificarea absolută şi relativă…………………………………….....8
2. Coeficientul de elasticitate .................................................................. ..9
3. Tabele centralizatoare cu datele obţinute ……………………………..14
4. Interpretarea datelor obţinute………………………………………….16
V. Clasificarea economică a cheltuielilor publice………………………….…..19
VI. INDICATORI DE STRUCTURĂ …………………………………………20
1. Greutatea specifică (cele 2 formule)………………………..................20
VII. INDICATORI DE DINAMICĂ………………….….....................................22
1. Modificarea absolută şi relativă ......................................................... ..22
2. Coeficientul de elasticitate .................................................................. ..24
3. Tabele centralizatoare cu datele obţinute ……………………………..27
4. Interpretarea datelor obţinute………………………………………….29
VIII. Clasificarea veniturilor publice …………………………………………… 30
2
I. Introducere
Oraşul Braşov este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov. Potrivit
recensământului din 2011, are o populație de 227.961 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari
orașe din țară. Acesta se află în centrul țării, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudine
medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, la 161 km de Bucureşti. În apropierea sa se
găsesc localitățile Predeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraşi și Sighişoara. Brașovul este orașul aflat la
cea mai mare altitudine din România şi putem spune că a reprezentat, de secole, unul dintre cele
mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate
și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și
sportive.1
Informaţii generale
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov,
2
http://www.brasov.ro/istorie-cultura/istoria-orasului/istoria-orasului-2.html
3
http://www.brasovcity.ro/index.php
3
4
II. Clasificarea cheltuielilor publice din punct de vedere funcţional
Aceşti indicatori exprimă ponderea fiecărei categorii de cheltuieli publice în total cheltuieli sau
într-o anumită grupă de cheltuieli. Indicatorii privind structura cheltuielilor publice se calculează
pe baza clasificării cheltuielilor publice.
1. Greutatea specifică:
𝑪𝑷𝒊
Formule: g1(%)= 𝒙𝟏𝟎𝟎 din care:
𝑪𝑷𝑻
g(%)= ponderea cheltuielii calculate în total cheltuieli sau într-o anumitã grupã de cheltuieli;
CPT = cheltuiala publică totalã sau volumul cheltuielilor unei anumite grupe de cheltuieli.
𝐂𝐏𝐢
şi : g2 (%)= 𝐏𝐈𝐁 𝐱𝟏𝟎𝟎
28.667
g2(%)= x100 =5,58
513600
5.181
g2(%)= x100 =1,01
513600
19.315
g2(%)= x100=3,76
513600
17
g2(%)= x100= 0,003
513600
5. Apărare:
31
g1(%)=531.449 𝑥100= 0,006
31
g2(%)= x100= 0,006
513600
7.180
g2(%)= x100=1,40
513600
7. Învăţământ:
155.747
g1(%)=531.449 𝑥100=29,31
155.747
g2(%)= x100=30,32
513600
8. Sănătate:
6
2.582
g1(%)=531.449 𝑥100=0,485
2.582
g2(%)= x100=0,51
513600
39.026
g2(%)= x100=7,60
513600
22.337
g2(%)= x100=4,35
513600
66.070
g2(%)= x100=12,86
513600
21.354
g2(%)= x100=4,16
513600
g1(%)=0
g2(%)=0
36.852
g2(%)= x100=7,17
513600
g1(%)=0
7
g2(%)=0
16. Transporturi
126.850
g1(%)=531.449 𝑥100=23,87
126.850
g2(%)= x100=24,70
513600
240
g2(%)= x100=0,05
513600
După acelaşi principiu şi aceleaşi formule vom calcula indicatorii de structură şi pentru anul 2011
După acelaşi principiu şi aceleaşi formule vom calcula indicatorii de structură şi pentru anul 2012
8
4 Transferuri cu caracter general 0 0 0
5 Apărare 25 0,004 0,004
6 Ordine publică şi siguranţă naţională 5.400 0,88 0,92
7 Învăţământ 129.404 21,14 22,03
8 Sănătate 1.867 0,30 0,32
9 Cultură, recreere şi religie 46.961 7,67 7,99
10 Asigurări şi asistenţă social 29.506 4,82 5,02
11 Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică 64548 10,54 10,99
12 Protecţia mediului 24109 3,94 4,10
13 Acţiuni generale economice şi de muncă 0 0 0
14 Combustibili şi energie 36360 5,94 6,19
15 Agricultură, silvicultură piscicultură şi vânătoare 0 0 0
16 Transporturi 186493 30,47 31,74889
17 Alte acţiuni economice 44.263 7,23 7,53
18 EXCEDENT(+)/ DEFICIT(-) -51530
TOTAL CHELTUIELI PUBLICE 612087
PIB 2012: 587400
1 . Modificarea absolută:
2010 : -
𝐶𝑃𝑇r2011 498396
ΔCPTr2011= = =4.71118,25
𝐼𝑃𝑟2011 1,0579
𝐶𝑃𝑇r2012 612087
ΔCPTr2012= = =5.92361,36
𝐼𝑃𝑟2012 1,0333
ΔCPTr2010= -
9
ΔCPTr2011= 4.71118,25-5.00941,65= -29823,4
ΔCPTr2012=5.92361,36-4.71118,25= 121243,11
2. Modificarea relativă:
a. în expresie nominală:
𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1
ΔCPTn= 𝑥100
𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1
2010:-
498396−531.449
2011: ΔCPTn= 531.449
x100=6,22%
b. în expresie reală:
𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
ΔCPr= 𝑥100
𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
2010: -
469786,03−502362,23
2011: ΔCPr= x100 =6,48%
502362,23
592361,67−469786,03
2012: ΔCPr= 𝑥100 = 26,09%
469786,03
c. Coeficientul de elasticitate
𝐶𝑃𝑇𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑛−1
𝑥100
𝐶𝑃𝑇𝑛−1
e= 𝑃𝐼𝐵𝑛−𝑃𝐼𝐵𝑛−1
𝑥100
𝑃𝐼𝐵𝑛−1
2010: -
24830−28667
𝑥100 −13,38
28667
2011: e= 578551,9−513600 = =-1,06
𝑥100 12,65
513600
10
29925−24830
𝑥100 −13,38
24830
2012: e= 587400−578551,9 = =20,52
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
6686−5181
𝑥100 29,04
2011: e= 5181
578551,9−513600 = = 2,295
𝑥100 12,65
513600
2725−6686
𝑥100 −59,24
6686
2012: e= 587400−578551,9 = = -38,97
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
12722−19315
𝑥100 −34,13
2011: e= 19315
578551,9−513600 = = 2,70
𝑥100 12,65
513600
10501−12722
𝑥100 −17,45
12722
2012: e= 587400−578551,9 = = -11,48
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
2−17
𝑥100 −88,23
2011: e= 17
578551,9−513600 = = −6,97
𝑥100 12,65
513600
0−2
𝑥100 −100
2
2012: e= 587400−578551,9 = = -65,79
𝑥100 1,52
578551,9
5. Apărare
2010:-
28−31
𝑥100 9,67
2011: e= 31
578551,9−513600 = = 0,76
𝑥100 12,65
513600
11
25−28
𝑥100 −10,71
28
2012: e= 587400−578551,9 = = -7,05
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
10683−7180
𝑥100 48,78
2011: e= 7180
578551,9−513600 = = 3,86
𝑥100 12,65
513600
5400−10683
𝑥100 −49,45
10683
2012: e= 587400−578551,9 = = -32,53
𝑥100 1,52
578551,9
7. Învăţământ
2010:-
118830−155747
𝑥100 −23,70
2011: e=
155747
578551,9−513600 = = −1,87
𝑥100 12,65
513600
129404−118830
𝑥100 8,89
118830
2012: e= 587400−578551,9 = = 5,85
𝑥100 1,52
578551,9
8. Sănătate
2010:-
2039−2582
𝑥100 −21,03
2011: e= 2582
578551,9−513600 = = −1,66
𝑥100 12,65
513600
1867−2039
𝑥100 −8,43
2039
2012: e= 587400−578551,9 = = -5,55
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
36791−39026
𝑥100 −5,72
2011: e= 39026
578551,9−513600 = = −0,45
𝑥100 12,65
513600
12
46961−36791
𝑥100 27,64
36791
2012: e= 587400−578551,9 = = -18,18
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
16964−22337
𝑥100 −24,05
2011: e= 22337
578551,9−513600 = = −1,9
𝑥100 12,65
513600
29506−16964
𝑥100 73,93
16964
2012: e= 587400−578551,9 = = 48,64
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
70792−66070
𝑥100 7,15
2011: e= 66070
578551,9−513600 = = −0,56
𝑥100 12,65
513600
64548−70792
𝑥100 −8,83
70792
2012: e= 587400−578551,9 = = -5,81
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
21200−21354
𝑥100 0,72
2011: e= 21354
578551,9−513600 = = −0,06
𝑥100 12,65
513600
24109−21200
𝑥100 13,72
21200
2012: e= 587400−578551,9 = = 9,02
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
2011:-
2012:-
13
14. Combustibili şi energie
2010:-
21686−36852
𝑥100 −41,15
2011: e= 36852
578551,9−513600 = = −3,25
𝑥100 12,65
513600
36360−21686
𝑥100 67,66
21686
2012: e= 587400−578551,9 = = 44,51
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
2011:-
2012:-
16. Transporturi
2010:-
142963−126850
𝑥100 12,70
2011: e= 126850
578551,9−513600 =
12,65
= 1,01
𝑥100
513600
186493−142963
𝑥100 30,45
142963
2012: e= 587400−578551,9 = = 20,03
𝑥100 1,52
578551,9
2010:-
12180−240
𝑥100 4975
2011: e= 240
578551,9−513600 =
12,65
= 393,28
𝑥100
513600
44263−12180
𝑥100 263,4
12180
2012: e= 587400−578551,9 = = 173,29
𝑥100 1,52
578551,9
14
3. Tabel centralizator cu datele obţinute în urma calculării indicatoriilor:
A. Indicatorii de structură
15
35 Indicatori de structură
Apărare
15
Ordine publică şi siguranţă
naţională
Învăţământ
10
Sănătate
0% Apărare
29%
7%
Ordine publică şi siguranţă
naţională
0%
4% Învăţământ
12% Sănătate
7%
4% 0%
Cultură, recreere şi religie
16
4. Interpretare:
1. În anul 2010 se prezintă cel mai mare procent al greutăţii specifice, adică cota
“Cheltuielilor Autor. Publice şi a acţiunilor externe” din cheltuielile publice totale şi din
PIB-ul înregistrat este mai mare decât în anul 2011 şi 2012. (Iar dintre anul 2011 şi 2012,
anul 2012 înregistrează procentajul cel mai mare.
2. În ceea ce priveşte cheltuielile realizate cu “Alte servicii publice generale” procentajul cel
mai mare este obţinut în anul 2011, apoi de anul 2010 urmând ca în anul 2012 să se obţină
cel mai mare procent.
3. Cheltuielile cu “Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi” cunosc o scadere
treptată de la an la an, astfel în anul 2010 avem procentajul cel mai mare urmând ca în
anul 2011 şi 2012 acestea să scadă.
4. Cheltuielile legate de “Transferurile cu caracter general” au un procent mic, de 0,003-
0,004% urmând ca în anul 2012 acestea să fie egale cu 0.
5. La fel ca în cazul cheltuielilor legate de transferuri şi cele cu “Apărarea” sunt foarte mici,
astfel în anul 2010 sunt de 0,006%, apoi scad în anul 2011 la 0,005% ca mai apoi în anul
2011 să fie de 0,004%.
6. Cheltuielile cu “Ordine publică şi siguranţă naţională” cunosc o fluctuaţie în aceşti trei
ani, prin urmare, în anul 2010 procentul este de 1,35 respectiv 1,4 de procente, apoi în
anul 2011 se înregistrează cel mai mare procent al acestora în CPT dar şi în PIB (2,14%
şi 1,85%), iar în anul 2012 scad la 0,88% şi 0,92%.
7. Cheltuielile cu “Învăţământul” încep să scadă, astfel în anul 2010 cunoaşte cel mai mare
procent apoi în anul 2011 scade urmând ca în anul 2012 să înregistreze cel mai mic
procent.
8. Procentul obţinut la cheltuielile cu “Sănătatea” este de asemenea şi acesta în scadere, de
unde rezultă că în anul 2010 acesta este cel mai mare, iar în următorii ani să scadă treptat.
9. Cheltuielile legate“Cultură, recreere şi religie” au obţinut aproape acelaşi procentaj în toţi
anii pentru care s-au calculat, diferenţele fiind foarte mici.
10. Cheltuielile cu “Asigurări şi asistenţă socială” au un procent de 4,2% şi 4,35% în anul
2010, urmând să cunoască o scădere a acestuia până la 3,405% şi 2,93% procente ca
mai apoi să crească din nou până la 4,82% şi 5,02%.
11. Cheltuielile legate de “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” au cunoscut în anul 2011
o uşoară creştere de ~1%, urmând ca în anul 2012 acestea să scadă cu ~3%.
12. Cât despre cheltuielile realizate pentru “Protecţia mediului” acestea cunosc o foarte mică
diferenţă de la un an la altul, modificările fiind mai mici de 1% în aceşti 3 ani.
13. În anii 2010, 2011 şi 2012 în ceea ce priveşte „Acţiunile generale economice şi de
muncă” nu s-au înregistrat cheltuieli.
14. Iar referitor la cheltuielile legate de “Combustibilii şi energie” procentele arată că în anul
2011 acestea au scăzut faţă de anul 2010 ca mai apoi în anul 2012 să crească din nou.
17
15. Cheltuielile cu “Transporturile” cunosc o creştere de la an la an .
16. Cheltuielile legate “Alte acţiuni economice” în anul 2010 aproape sunt inexistente,
urmând ca în anul să crească până aproape 2%, iar în anul 2012 să fie de peste 7%.
3. Tabel centralizator privind indicatorii de dinamică
Interpretare:
18
MIŞCAREA ABSOLUTĂ ŞI RELATIVĂ
100000
80000
60000
40000
20000
0
CPTn CPTr CPTn(%) CPTr(%)
-20000
-40000
COEFICIENTUL DE ELASTICITATE
500
Cheltuielile Autor. Publice şi
acţiuni externe
400 Alte servicii publice generale
200
Apărare
-100
19
Datorită calculelor efectuate, putem spune că:
1. Modificarea nominală care a avut loc în anul 2011 este sub forma unei micşorări a
cheltuielilor pe când în anul 2012 arată că o creştere explozivă putem spune, cheltuielile
ajungând să se triplească.
2. În ceea ce priveşte modificarea reală a cheltuielilor care au avut loc putem afirma că
acestea au aceeaşi evoluţie ca şi modificarea nominală.
3. Cât despre procentajul calculat pentru aceste două modificări, acesta arată faptul că atât în
anul 2011 cât şi în anul 2012, s-au produs creşteri substanţiale a cheltuielilor, lucru arătat
şi prin calcularea modificării absolute cât şi celei relative.
4. Iar ajungând la analizarea coeficientului de elasticitate pentru aceste categorii de cheltuieli
observăm că unele cheltuieli precum “Cheltuielile Autor. Publice şi acţiuni externe”,”
Asigurări şi asistenţă social”, ”Protecţia mediului”, “Combustibili şi energie”, sau
“Transporturi” dacă în anul 2011 au fost mai mici, în anul 2012 a crescut. Dar urmărind şi
evoluţia celorlalte categorii de cheltuieli putem vedea că acestea au scăzut faţă de anul
2011.
V. Clasificarea cheltuielilor publice din punct de vedere economic:
20
VI. Indicatorii de structură
𝑪𝑷𝒊
Formule: g1(%)=𝑪𝑷𝑻 𝒙𝟏𝟎𝟎 din care:
g(%)= ponderea cheltuielii calculate în total cheltuieli sau într-o anumitã grupã de cheltuieli;
CPT = cheltuiala publică totalã sau volumul cheltuielilor unei anumite grupe de cheltuieli.
𝐂𝐏𝐢
şi : g2 (%)= 𝐱𝟏𝟎𝟎
𝐏𝐈𝐁
I. CHELTUIELI CURENTE:
472389
g1(%)=1045144 𝑥100=45,20%
472389
g2(%)= x100=91,98%
513600
1. Cheltuieli de personal
162307
g1(%)=1045144 𝑥100=15,53%
162307
g2(%)= x100=31,60%
513600
199723
g1(%)=1045144 𝑥100=19,11%
199723
g2(%)= x100 = 38,89%
513600
3. Dobânzi
18994
g1(%)=1045144 𝑥100=1,82%
18994
g2(%)= 513600 x100 = 3,70%
4. Subvenţii
57131
g1(%)=1045144 𝑥100=5,47%
21
57131
g2(%)= x100 = 11,12%
513600
5. Fonduri de rezervă
11965
g1(%)=1045144 𝑥100=1,14%
11965
g2(%)= 513600 x100 = 2,33%
6. Transferuri
17
g1(%)=1045144 𝑥100=0,0016%
17
g2(%)= 513600 x100 = 0,0033%
7. Asistenţă socială
3208
g1(%)=1045144 𝑥100=0,31%
3208
g2(%)= 513600 x100 = 0,62%
8. Alte cheltuieli
1266
g1(%)=1045144 𝑥100=0,21%
1266
g2(%)= 513600 x100 = 0,25%
110094
g2(%)= x100 = 21,44%
513600
III. ÎMPRUMUTURI
1300
g1(%)=1045144 𝑥100=0,12%
1300
g2(%)= 513600 x100 = 0,25%
6750
g2(%)= 513600 x100 = 1,31%
22
2011 2012
g1(%) g2(%) g1(%) g2(%)
INDICATORI
85,70 67,33 50,67 86,01
I CHELTUIELI CURENTE
25,73 20,21 12,12 20,57
1 Cheltuieli de personal
34,42 27,04 20,01 33,97
2 Cheltuieli cu materiale şi servicii
2,73 2,15 1,03 1,74
3 Dobânzi
10,05 7,89 3,68 6,26
4 Subvenţii
1,15 0,91 0,17 0,29
5 Fonduri de rezervă
0,0004 0,0003 0 0
6 Transferuri
0,97 0,76 0,91 1,54
7 Asistenţa socială
1,61 1,26 0,69 1,17
9 Alte cheltuieli
21,84 17,16 10,05 17,06
II CHELTUIELI DE CAPITAL
0 0 0 0
III ÎMPRUMUTURI
1,5 1,17 0,67 1,13
IV RAMBURSĂRI DE CREDITE
454.539 997.089
CHELTUIELI TOTALE
V PIB 578551,9 587400
VI POPULATIA ROMANIA (milioane) 19,042 18,91
VII POPULATIA BRAŞOV (mii) 227 961 201950
VIII IP 105,79 103,33
După acelaşi principiu şi aceleaşi formule vom calcula indicatorii de structură şi pentru anul 2011
2010 : -
23
2012: ΔCPTn =997.089-454.539=542550
𝐶𝑃𝑇r2011 454.539
ΔCPTr2011= = =429661,59
𝐼𝑃𝑟2011 105,79
𝐶𝑃𝑇r2012 997.089
ΔCPTr2012= = =964955,97
𝐼𝑃𝑟2012 103,33
ΔCPTr2010= -
ΔCPTr2012=964955,97-429661,59= 5352954,38
2. Modificarea relativă:
c. în expresie nominală:
𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1
ΔCPTn= 𝑥100
𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1
2010:-
454.539−1.045.144
2011: ΔCPTn= 1.045.144
x100=-56,51%
d. în expresie reală:
𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
ΔCPr= 𝑥100
𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
2010: -
429661,59−985148,46
2011: ΔCPr= x100 =-56,39%
985148,46
964955,97−429661,59
2012: ΔCPr= 𝑥100 =-124,58%
429661,59
Coeficientul de elasticitate
24
𝐶𝑃𝑇𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑛−1
𝑥100
𝐶𝑃𝑇𝑛−1
e= 𝑃𝐼𝐵𝑛−𝑃𝐼𝐵𝑛−1
𝑥100
𝑃𝐼𝐵𝑛−1
I. CHELTUIELI CURENTE
2010: -
389556−472389
472389
𝑥100 −13,38
2011: e= 578551,9−513600 = =-1,06
𝑥100 12,65
513600
505231−389556
𝑥100 −29,69
389556
2012: e= 587400−578551,9 = =19,53
𝑥100 1,52
578551,9
1. Cheltuieli de personal
2010: -
116936−162307
162307
𝑥100 −27,95
2011: e= 578551,9−513600 = =-2,21
𝑥100 12,65
513600
120835−116936
116936
𝑥100 −3,33
2012: e= 587400−578551,9 = =-2,19
𝑥100 1,52
578551,9
2010: -
156469−199723
𝑥100 −21,66
199723
2011: e= 578551,9−513600 = =-1,17
𝑥100 12,65
513600
199555−156469
𝑥100 27,53
156469
2012: e= 587400−578551,9 = =18,11
𝑥100 1,52
578551,9
3. Dobânzi
2010:-
12420 −18994
𝑥100 −34,61
2011: e= 578551,9−513600 =
18994
=-2,73
𝑥100 12,65
513600
25
10240−10240
𝑥100 −17,55
10240
2012: e= 587400−578551,9 = =-11,55
𝑥100 1,52
578551,9
4. Subvenţii
2010:-
45675 −57131
𝑥100 −22,05
2011: e= 578551,9−513600 =
57131
=-1,58
𝑥100 12,65
513600
36751−45675
𝑥100 −19,54
45675
2012: e= 587400−578551,9 = =-12,85
𝑥100 1,52
578551,9
5. Fonduri de rezervă
2010:-
5243−11965
𝑥100 −56,18
2011: e= 11965
578551,9−513600 = =-4,44
𝑥100 12,65
513600
1716−5243
𝑥100 −67,27
5243
2012: e= 587400−578551,9 = =-44,56
𝑥100 1,52
578551,9
6. Transferuri
2010:-
2−17
𝑥100 −88,23
2011: e= 17
578551,9−513600 = =-6,97
𝑥100 12,65
513600
0−2
𝑥100 −100
2
2012: e= 587400−578551,9 = =-65,79
𝑥100 1,52
578551,9
7. Asistenţa socială
2010:-
4422−3208
𝑥100 37,84
2011: e= 3208
578551,9−513600 = =-2,99
𝑥100 12,65
513600
26
9036−4422
𝑥100 104,34
4422
2012: e= 587400−578551,9 = =68,65
𝑥100 1,52
578551,9
8. Alte cheltuieli
2010:-
7301−1266
𝑥100 476,7
2011: e= 1266
578551,9−513600 = =-37,68
𝑥100 12,65
513600
6859−7301
𝑥100 −6,05
7301
2012: e= 587400−578551,9 = =-3,98
𝑥100 1,52
578551,9
9. CHELTUIELI DE CAPITAL
2010:-
99271−110094
𝑥100 −9,83
2011: e= 110094
578551,9−513600 = =-0,78
𝑥100 12,65
513600
100201−99271
𝑥100 0,94
99271
2012: e= 587400−578551,9 = 1,52=0,62
𝑥100
578551,9
10. ÎMPRUMUTURI
2010:-
0−1300
𝑥100 −100
2011: e= 1300
578551,9−513600 = =-7,90 2012: e= 0
𝑥100 12,65
513600
100201−99271
𝑥100 0,74
99271
2012: e= 587400−578551,9 = 1,52=0,06
𝑥100
578551,9
27
3. Tabel centralizator cu datele obţinute în urma calculării indicatoriilor:
0% 0% 1%
Indicatori de structură g1(%)
0% 0%
CHELTUIELI CURENTE
1% 11%
Cheltuieli de personal
5%
2% Cheltuieli cu materiale şi servicii
45% Dobânzi
Subvenţii
19% Fonduri de rezervă
Transferuri
Asistenţa socială
16% Alte cheltuieli
CHELTUIELI DE CAPITAL
RAMBURSĂ
ÎMPRUMUTURI
CHELTUIELI DE Indicatori de
RI DEstructură g2(%)
0%
CAPITAL CREDITE
Cheltuieli de
19% 1%
personal
Asistenţa Alte 28%
Fonduri
socială cheltuieli
de
1% 1%
rezervă
2%
Subvenţii Cheltuieli cu
10% materiale şi servicii
35%
Dobânzi
3%
Transferuri
0%
29
Indicatori de dinamică
1000000
800000
600000
400000 CPTn
200000 CPTr
0 CPTn(%)
-200000 2010 CPTr(%)
2011
-400000 2012
-600000
Coeficientul de elasticitate
80
60
40
20
2010
0 2011
2013
-20
-40
-60
-80
1. În ceea ce priveşte “greutatea specifică” obţinută după formulele folosite, putem spune că
aceasta variază de la an la an, în anul 2010 având 45,20 % şi 91,98%, urmând ca în anul 2011
procentul reprezentând ponderea din cheltuielile totale să crească iar cel reprezentând ponderea
din PIB sa scadă, apoi în anul 2012 rolurile inversându-se astfel “Cheltuielile curente”
30
înregistrând un procentaj mai mic pentru ponderea din cheltuielile totale şi altul mai mare pentru
cel referitor la PIB.
2. Cât despre “Cheltuieli de personal” procentajul reprezentând ponderea sa din cheltuielile
totale cunosc o creştere de ~10% în anul 2011 faţă de 2010, urmată de o scadere bruscă în
anul 2012 de peste 12%, iar referitor la procentele obţinute în legătură cu ponderea
acestor cheltuieli în PIB, se constată o scădere de ~10% din anul 2011 faţa de 2010 iar în
anul 2012 obţinându-se o stagnare a cheltuielilor.
3. “Cheltuieli cu materiale şi servicii” cunosc o creştere în anul 2011 faţă de 2010, urmată de
o scădere a acestora în ceea ce priveşte ponderea lor în cheltuielile totale, iar procentul
obţinut în urma calculării ponderii acestora în PIB se constată o fluctuaţie între aceşti ani
astfel în 2011 procentul se reduce cu ~10% faţă de anul 2010, urmând ca în anul 2012
acesta să crească cu peste 5% faţă de anul precedent.
4. Cheltuielile privind “Dobânzile” cresc uşor în anul 2011 faţă de 2010, apoi în anul 2012
acestea scad. Acest lucru se poate spune şi despre cheltuielile legate de “Subvenţii” care
cunosc şi ele o creştere procentară în anul 2011 faţă de 2010 ca mai apoi în anul 2012 să
cunoască o micşorare a acestora.
5. Cheltuielile cu “Fondurile de rezervă”, “Transferurile”, “Asistenţa socială”, “Alte cheltuieli”
“Împrumuturile” şi “Rambursările” au în aceşti 3 ani, 2010, 2011 şi 2012 o situaţie constantă,
fără modificări majore în ceea ce priveşte greutatea specifică, Împrumuturile tinzând chiar spre
rezultatul 0, obţinut chiar în anii 2011 şi 2012.
6. În ceea ce privesc datele obţinute în urma calculării indicatoriilor de dinamică observăm că
modificarea absolută înregistrată pentru anul 2011 arată faptul că în acest an cheltuielile efectuate
sunt mult mai mici decât în anul precedent, rezultatul fiind unul negativ, iar pentru anul 2012,
modificarea arată că în acest an cheltuielile au fost mult mai mari decât în anul trecut.
7. Cât despre modificarea reală obtinuţă, observăm că în anul 2010 cheltuielile sunt cele mai mari,
urmate apoi de cele din anul 2012, şi în cele din urmă cheltuielile din anul 2011(cele mai mici).
8. Referitor la coeficientul de elasticitate calculat pentru fiecare categorie de cheltuială putem
preciza că rezultatele obţinute arată că e < 1 ceea ce înseamnă ca ritmul de creştere a cheltuielilor
publice este mai mic decât ritmul de creştere a PIB.
𝑉𝑖
gi(%)=𝑉𝑇*100,
unde:
gi(%) reprezintă ponderea venitului I în total venituri sau într-o anumită grupă de venituri
VT reprezinta venitul total sau volumul veniturilor unei anumite grupe de venituri
1. Venituri curente
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙𝑒 417377
g(%)=𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒*100=479423 ∗ 100 =98,32%
𝑠𝑢𝑏𝑣𝑒𝑛𝑡𝑖𝑖 26852
g6(%)= *100=1462531 ∗ 100 =1,83%
𝑉𝑇
32
Pentru anul 2011 avem:
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙𝑒 370566
g(%)=𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒*100=414706 ∗ 100 =89,35%
𝑠𝑢𝑏𝑣𝑒𝑛𝑡𝑖𝑖 27032
g6(%)= *100=1094470 ∗ 100 =2,47%
𝑉𝑇
𝑠𝑢𝑏𝑣𝑒𝑛𝑡𝑖𝑖 28166
g6(%)= *100=1094470 ∗ 100 =2,57%
𝑉𝑇
33
X. INDICATORII PRIVIND DINAMICA VENITURILOR PUBLICE
a. Modificarea nominala si reala a veniturilor publice
1. Modificarea nominala absoluta si relativa
∆𝑉𝑇𝑛 /𝑛−1=VTn-VTn-1
Unde VTn si VTn-1reprezinta veniturile publice exprimate in preturi curente pt. anul 0 si anul
1.
𝑉𝑇𝑛 −𝑉𝑇𝑛−1
∆𝑉𝑇𝑛 /𝑛−1(%)= *100
𝑉𝑇𝑛−1
𝑉𝑇𝑟𝑛 −𝑉𝑟𝑛−1
∆𝑉𝑇𝑟 (%)= *100
𝑉𝑟𝑛−1
𝑉𝑇 𝑉 1094470 1462531
∆𝑉𝑇𝑟 = 𝐼𝑝2011 - 𝐼 2010 = − =-344007,26 mii lei
2011 𝑝2010 1,0579 1,0609
𝑉𝑇 𝑉 1727299 1094470
∆𝑉𝑇𝑟 = 𝐼𝑝2012 - 𝐼 2011 = − = 637065,12 mii lei
2012 𝑝2011 1,0333 1,0579
34
𝑉𝑇 𝑉𝑇 1094470 1462531
∆𝑉𝑇 /𝑃𝐼𝐵(%) = 𝑃𝐼𝐵2011 *100-𝑃𝐼𝐵2010 *100=578551,9 ∗ 100 − ∗ 100 = -98,59%
2011 2010 513 600
𝑉𝑇 𝑉𝑇 1727299 1094470
∆𝑉𝑇 /𝑃𝐼𝐵(%) = 𝑃𝐼𝐵2012 *100-𝑃𝐼𝐵2011 *100= 587400 ∗ 100 − ∗ 100 =104,88%
2012 2011 578551,9
Euro=4,3 lei
=122,16Euro/loc-198,58Euro/loc=-76,42Euro/loc
=182,99Euro/loc-122,16Euro/loc=60,03 Euro/loc
𝑉𝑇𝑛
𝑉𝑇𝑛−1 ∗ 100
𝑘=
𝑃𝐼𝐵𝑛
𝑃𝐼𝐵𝑛−1 ∗ 100
𝑉𝑇2011 1094470
∗100 ∗100
𝑉𝑇2010 1462531
𝑘= 𝑃𝐼𝐵2011 = 578551,9 =0,66
∗100 ∗100
𝑃𝐼𝐵2010 513 600
𝑉𝑇2012 1727299
∗100 ∗100
𝑉𝑇2011 1094470
𝑘= 𝑃𝐼𝐵2012 = 587400 =1,55
∗100 ∗100
𝑃𝐼𝐵2011 578551,9
𝑉𝑇𝑛 − 𝑉𝑇𝑛−1
∗ 100
𝑉𝑇𝑛−1
𝑒=
𝑃𝐼𝐵𝑛 − 𝑃𝐼𝐵𝑛−1
∗ 100
𝑃𝐼𝐵𝑛−1
35
𝑉𝑇2011 − 𝑉𝑇2010 −368061
𝑉𝑇2010
∗100 ∗100
1462531
𝑒= 𝑃𝐼𝐵2011 − 𝑃𝐼𝐵2010 =
578551,9−513600 =-1,98
∗100 513600
∗100
𝑃𝐼𝐵2010
VENITURILE PUBLICE
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
-1000000
36
2. Interpretarea datelor obţinute:
1. Veniturile totale obţinute în urma activităţii desfăşurate sunt de 1462531 lei pt anul 2010,
apoi mai puţin avem în anul 1094470 lei şi în anul 2012 avem cele mai mari venituri în
valoare de 1727299 lei.
2. În ceea ce priveşte greutatea specifică a “Veniturilor curente” obţinută în urma calculării
indicatorilor de structură putem spune că în anul 2011 a avut loc o scădere a ponderei
veniturilor curente din totalul veniturilor, urmată apoi în anul 2012 de o uşoară revenire.
3. Greutatea specifică a “Veniturilor de capital” arată o reducere de aproape 3% în anul
2011 faţă de 2010, urmată în anul 2012 de o stagnare a acesteia.
4. Cât despre greutatea specifică a “Subvenţiilor” putem spune că spre deosebire de
Veniturile curente sau Subvenţii, aici apare o creştere treptată a acestei ponderi din
veniturile totale.
5. Modificarea absolută înregistrată arată faptul că în anul 2011 veniturile totale au fost mai
mici decât în anul 2010, totuşi deşi acest an diferenţa a fost una negativă, arătând că
activitatea nu a prosperat la fel de mult ca în anul precedent, în anul următor, adică 2012,
în urma calculării acestui indicator s-a arătat că veniturile au crescut cu 637065,12 lei
faţă de anul precedent. La fel ca şi modificarea absolută, modificarea relativă obţinută
arată faptul că în anul 2011 veniturile au scăzut cu peste 25% faţă de anul precedent dar
au crescut cu peste 50% în anul 2012.
6. Asemenea modificării absolute şi modificarea reală prezintă informaţii cu privire la
scăderea veniturilor din 2011 dar arată şi cresterea produsă în anul 2012.
7. Comparativ, datele obţinute arată că în anul 2011 procentul referitor la modificarea
ponderii veniturilor publice în PIB este de - 98,59% iar în anul 2012 această modificare
este mult mai mare arătând 104,88%.
8. Ca şi modificarea ponderii veniturilor publice în PIB, modificarea veniturilor publice
medii pe locuitor exprimate în euro arată o creşte realizată în anul 2012, faţă de anul
precedent, când aceasta avea valoare negativă.
9. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut arată în cazul de
faţă o creştere cu aproape o unitate faţă de anul precedent.
10. Iar cât despre coeficientul de elasticitate, în anul 2011 acesta este mai mic decat 1, fapt
ce arată că ritmul de creştere a cheltuielilor publice era mai mic decât ritmul de creştere a
PIB, dar în anul 2012 acest coeficient s-a modificat, înregistrând o valoare mai maire
decât 1, ceea ce înseamnă ritmul de creştere a cheltuielilor publice este mai mare decât
ritmul de creştere a PIB şi deci devansează ritmul de creştere a PIB.
37
XI. CONCLUZII
Analizând datele şi indicatorii obţinuţi în urma realizării acestui proiect am ajuns la concluzia că
majoritatea cheltuielilor pe care le face Primăria Municipiului Braşov sunt cheltuieli curente, iar
investiţiile sunt foarte mici. Dacă s-ar investii în diferite proiecte de susţinere a oraşului, de dezoltare
a acestuia, este probabil ca acesta să se poate dezvolta mult mai repede.
Rezultatele indicatorilor sunt oarecum fluctuanţi, astfel în anul 2011 rezultatele obţinute sunt
mai mici decât în anul 2010, uneori diferenţa dintre aceşti doi ani fiind foarte mare, iar pentru
anul 2012 s-a înregistrat o uşoară stagnare sau la unii indicatori o creştere foarte mică. Aceasta se
datoreză nu numai cheltuielilor şi veniturilor, dar si numărul de locuitori din acest oraş care este
în în scădere.
Municipiul Braşov este un oraş frumos, situat în zona centrală a ţării unde şi în care istoria
şi-a pus amprenta, dându-i un anumit farmec aparte,astfel datorită zonei şi trecutului său Braşovul
este vizitat de turişti dornici să se relaxeze sau să viziteze împrejurimile. Acest fapt a dus la
dezvoltarea oraşului fiind un punct turistic foarte important pentru România. De aceea este important
ca cei care supraveghează şi se ocupă de oraş şi tot ceea ce reprezintă acesta să ştie de ce anume are
nevoie pentru a se dezvolta în continuare.
38