Universitatea “Ştefan cel Mare”din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Protecţia consumatorului şi a mediului

Proiect Fenomene de transfer

Centrifugarea

Cadru didactic:

Prof.dr.ing.Nicolae Solomon Studenţi:

Ioniţă Emilia

Mitu Georgiana

Moisa Claudiu

Movileanu Tiberiu

Nistor Andrei

Anul:III, PCM

Suceava, 2016
 Cuprins
I. Introducere

II. Considerații teoretice

III. Factori care influențează centrifugarea

IV. Descrierea matematică a operației

V. Utilaje pentru centrifugare

VI. Studiu de caz

VII. Concluzii

Bibliografie
 Introducere

Centrifugareaeste operaţia hidrodinamică cu ajutorul căreia se poate realiza separarea

amestecurilor eterogene.Aceasta are loc cu ajutorul forţei centrifuge, care apare la rotirea
amestecului cu viteză mare.Centrifugarea este o metodă foarte răspândită în aproape toate
subramurile industriei alimentare.

Utiliajele utilizate pentru separarea forţei centrifuge poartă denumirea genetică de centrifuge
,centrifugele fiind caracterizate prin elemente în mişcare la turaţie mare .În unele cazuri
centrifugele primesc denumiri special ,determinate de operţia pe care o realizează sub efectul
forţei centrifuge ca: separator ,clarificator ,concentrator ,etc., rămânând însă utilaje de separare
sub influenţa forţei centrifuge.
Există separări sub efectul forţei centrifuge ,cans numai ametescul de separat este pus în mişcare.
Aceste aparate poartă denumiri speciale :cicloane (aerocicloane ),hidrocicloane ,etc.,în funcţie de
tipul de amestec pe care îl separă sub influenţa forţei centrifuge .
Separarea sub efectul forţei centrifuge la utilajele în mişcare de rotaţie realizează separări cu
consum mare de energie .Este de aşteptat ca pe viitor utilizarea lor să se restrângă.

Separarea amestecurilor eterogene sub influenţa forţei centrifuge,se realizează pe două principii:
 Sedimentare ,când separarea sub influenţa forţei centrifuge se realizează pe baza de
diferenţă de viteză de sedimentare.Separarea componenţilor se realizează prin
stratificarea lor .Ea se aplică amestecurilor eterogene lichid-lichid ,solid-solid,solid-
lichid şi solid-gaz.Spaţiul în care se realizează separarea este în mişcare de rotaţie şi are
pereţi plini,sau spaţiul este fix însă creează pentru amestecul de separat viteze periferice
de rotaţie mari.Separarea centrifugal pe principiul sedimentării,uneori capătă denumiri
speciale ,în funcţie de faza tehnologică pe care o realizează ,de exemplu limpezirea
(eliminarea impurităţiţor solide dintr-un lichid) .
 Filtrarea care se aplică în special amestecurilor eterogene solid-lichid.Lichidul străbate
suprafaţa filtrantă sub acţiunea forţei centrifuge ,iar particolele solide din amestec
,acţionate şi ele de forţa centrifugă se depun la suprafaţa mesei filtrante ,ca şi în cazul
filtrării obişnuite.
Ţinând cont de condiţiile de lucru la construcţia centrifugelor se folosesc anumite tipuri de
materiale .
Materialele din care se construiesc centrifugele trebuie să satisfacă cerinţele impuse de evitarea
coroziunii, de păstrare a calităţilor lichidului şi de rezistenţă admisibilă.Centrifugele sunt
construite în principal dintr-un tambur care se roteşte cu o turaţie mare în jurul unui ax vertical
sau orizontal.La construcţia centrifugelor trebuie avut în vedere materialul de construcţie al
acestora şi turaţia optimă la care trebuie să funcţioneze.

La construirea centrifugelor, trebuie să se ţină seama de elementele impuse de:

-materialul supus centrifugării;

-materialul din care este construită centrifuga;
-construcţia centrifugei care pot fi concretizate în:
-limitarea razei şi turaţiei centrifugei;
-limitarea volumului ocupat de produs în centrifugă datorită formei pe care o ia produsul în
timpul mişcării de rotaţie;
-turaţia critică care apare la centrifugare.
 Considerații teoretice

Se consideră un recipient cu suspensie de particule solide într-un lichid (sau într-un amestec de
două faze lichide), antrenat într-o mişcare de rotaţie.Sub acţiunea forţei centrifuge, aceste faze se
vor separa unele de altele şi se poate recupera fiecare fracţie separată.În realitate separarea nu
este perfectă deoarece fiecare fază separată este în general un amestec cu o fracţie uşoară din
cealaltă fază.

Ansamblul tehnicilor care permite realizarea unei asemenea separări se numeşte centrifugare.

Centrifugarea se execută:

•cu maşini de rotaţie numite centrifuge, între care se disting: decantoarele centrifugale,
separatoarele centrifugale şi storcătoarele centrifugale;

•cu maşini care nu execută nici o mişcare de rotaţie, numite hidrocicloane.

Unele centrifuge nu pot separa decât două faze: o fază solidă şi una lichidă, cazul
storcătoarelor. Altele asigură separarea a două faze lichide.Diverse separatoare pot separa două
faze lichide şi o fază solidă.Hidrocicloanele pot separa doar o fază lichidă şi una solidă.În timpul
rotirii tobei (recipientul centrifugei) în care se introduce suspensia, forţa centrifugă tinde să
lipească substanţa solidă de peretele interior al tobei formând sedimentul.Acest sediment este
apoi evacuat prin mecanisme specifice de extracţie, de regulă, mecanizate.

La decantoarele şi separatoarele centrifugale toba este compactă (plină).Lichidul rămas în urma

separării părţii solide este evacuat cu un dispozitiv adecvat.Dacă suspensia este compusă din
două lichide de densităţi diferite, o dată separate sunt extrase fiecare separat.

La storcătoare, toba este perforată (în interior fiind căptuşită cu un strat filtrant).Lichidul
traversează mai întâi sedimentul format prin depunerea părţii solide, apoi este evacuat spre
exterior prin peretele perforat al tobei.Un storcător nu permite separarea decât a două faze: una
lichidă şi una solidă.

Separatoarele şi decantoarele centrifugale se disting în modul următor:

•cuva (toba) separatoarelor au pereţi despărţitori care dirijează curgerea şi favorizează limpezirea
(purificarea) lichidului;

•acceleraţia centrifugă dezvoltată în separator este, pentru o capacitate de tratare dată (debitul
instalaţiei), mai ridicată decât în cazul decantoarelor.

Se atribuie uneori numele de “clarificator” sau decantor, separatoarelor destinate separării unei
faze solide şi a unei singure faze lichide.Termenul de “separator” este rezervat centrifugelor care
permit separarea a două faze lichide sau trei faze: una solidă şi două lichide.
 Factori care influențează centrifugarea

Efectul forţei centrifuge este influenţată de o serie de factori atât la separarea prin sedimentare
cât şi prin filtrare.Factorii principali care intervin în proces sunt: mărimea forţei centrifuge,
natura materialului de separat şi natura materialului din care este conţinut utilajul.

Mărimea forţei centrifuge

Separarea este determinată de forţa centrifugă care se exercită asupra materialului care
trebuie să fie separat , forţa centrifugă apărînd prin rotirea în jurul unei axe .

Materialul supus centrifugării sub influenţa forţei centrifuge, influenţează separarea.Astfel, toate
materialele care prin caracteristicile lor aduc dificultăţi de sedimentare sau filtrare se comportă
similar şi în cazul centrifugării.

Mărimea forţei centrifuge care apare la rotirea corpului în jurul unei axe de rotaţie se determină
pe baza legii mecanicii.Forţa care ia naştere în cazul unei mişcări circulare a unui corp de masă
m ,cu viteza unghiulară de w pe o traiectorie de rază R este :

F=m·𝒘𝟐 · 𝑹 (1)

Dacă în loc de viteză unghiulară se ia în considerare turţia :w=2π n ,forţa centrifugă este dată de
relaţia :

F=n(𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒏)𝟐 (2)

Din relaţiile de mai sus se constată că forţa cenrifugâ este proporţională cu masa şi raza pe care
se realizează mişcarea de rotaţie şi cu pătratul vitezei unghiulare sau al turaţiei .O consecinţă a
acestui fapt este că pentru acceaşi masă sem obţine o forţă centrifugă mai mare dacă se creşte
turaţia respectiv viteza unghiulară ,chiar dacă în anumite limite se micşorează raza.

Ca şi greutate forţa centrifugă este o forţă care se aplică unei mase .Ţinând seama că greutatea
G=m·g şi comparând această relaţie de definiţie cu a forţei centrifuge din relaţia (1) sau
(2),rezultă că 𝒘𝟐 𝑹 rspectiv (𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒏)𝟐 𝑹reprezintă acceleraţia câmpului centrifugal sau
acceleraţia centrifugală aşa cum g reprezintăacceleraţia câmpului gravitaţional .

Deşi efectul câmpului de forţe centrifuge este calitativ acelaşi cu al câmpului gravitaţional ,între
cele două câmpuri de forţe există mari diferenţe şi anume :

 Într-un sistem de mişcare centrifugală ,câmpul de forţe nu este omogen spre deosebire
de câmpul gravitaţional;
 Direcţia forţelor centrifuge este radială pe când a forţelor gravitaţionale pararele în plan
vertical;
 Intensitatea forţei centrifuge pentru acceaşi masă variază cu turaţia şi raza ,pe când
intensitatea forţelor gravitaţionale este constantă;

Vâscozitatea influenţează defavorabil separarea centrifugală.Când creşte văscozitatea separarea

se realizeaza greu.

Orice măsură luată pentru micşorarea vâscozităţii în genere ajută separarea sub influienţa forţei
centrifuge .Reducerea vâscozităţii se poate realiza pe baza unei nanalize economice .

În unele cazuri pentru separarea centrifugală este necesară mărirea vâscozităţii.

Spuma, este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alcătuiesc se ataşează de particulele
solide, le măresc volumul aparent şi astfel micşorează masa volumică aparentă.

Viteza de sedimentare în câmp centrifugal constituie un factor important.Este cunoscut faptul că

viteza de sedimentare ăn câmp gravitaţional se poate determina cu relaţia:

4∙𝑔𝑑 𝜌𝑝−𝑝
Ws = √ (3)
3 𝜏𝑝
În cazul sedimentării în câmp centrifugal, în locul acceleraţiei gravitaţionale g, intervine
acceleraţia centrifugală ω²R= (2π·n)²R, deci:

Ws(c) = fcws(g) (4)

Din relaţie rezultă că viteza de separare centrifugală este egală cu viteza de sedimentare
gravitaţională înmulţită cu factorul de separare.
 Descrierea matematică a operației

La construcţia centrifugelor se ia în considerare forma pe care o ia produsul în centrifugă datorită

mişcării de rotaţie ,deoarece aceasta determină cantitatea de material care se poate prelucra
.Materialul introdus în centrifugă se află atât sub influenţa forţei centrifuge cât şi sub influenţa
forţei gravitaţionale ,din care cauză odată cu rotirea tobei centrifugei va lua o anumită formă care
este cea a unui parabolid de revoluţie .

Rezultanta forţelor care determină suprafaţa lichidului în centrifugă face unghiul β cu axa
centrifuge,iar

𝑡𝑔𝛽=𝐹𝐶 (5)
𝐺

𝐹𝑐 = 𝑚·𝑤 2 ·𝑅 ş𝑖 𝐺 = 𝑚·𝑔 (6)

Rezultă că :

𝑤 2 ∙𝑅 ̅̅̅̅̅
𝑁𝑀
𝑡𝑔𝛽 = 𝑔
= ̅̅̅̅̅
𝑃𝑀
= 𝐹𝑟 (7)

Pentru
̅̅̅̅̅ = 𝑅 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒𝑙𝑎ţ𝑖𝑎 (7)𝑣𝑎𝑙𝑎𝑜𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑀
𝑁𝑀 ̅̅̅̅̅ 𝑒𝑠𝑡𝑒:
 𝑔
̅̅̅̅̅
𝑃𝑀 = 𝑤2 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑡 (8)

Ceea ce arată că distanţa dintre intersecţia normalei într un punct oarecare al suprafeţei lichidului
cu axa centrifugei şi proiecţia punctului pe axă este o constantă pentru toate punctele suprafeţei
pe care o descrie produsul .Acest rezultat este valabil numai pentru centrifugele cu ax vertical.

Relaţia (8) este o proprietate a parabolei ,care în sistem de coordonate xoy este definită prin
relaţia :

𝑦 2 = 2𝑝𝑥 (9)
In care p este parametrul parabolei ,care în cazul separării centrifugale este segmentul ̅̅̅̅̅
𝑃𝑀
𝑔
,de unde :p=𝑤2 (10)

La construirea centrifugelor trebuie să se ţină seama şi de faptul că la centrifuge apare şi o turaţie

critică determinată de faptul că arborele prin care se imprimă mişcarea de rotaţie nu şi pierde
verticalitatea perfectă datorită uşoarei excentricităţi care apare de la montare şi datorită deplasării
provocată de încovoierea unui arbore în timpul mişcării de rotaţie.

Forţa centrifugă care provoacă încovoierea arborelui (𝐹𝑎 ),ţinând seama de excentricitate şi
deplasare este :

𝐹𝑎 = 𝑚𝑎 (𝑒 + 𝑥)𝑤 2 (11)
În care 𝑚𝑎 = masa arborelui şi w= viteza unghiulară

Această forţă este echilibrată de forţa de elasticitate a arborelui.

Factorul de eficacitate utilizat pentru separarea unor amestecuri este limitat ca valoare maximă
de natura materialului supus separării.Pentru centrifugele utilizate, factorul de eficacitate are
valorile:

-la centrifugele de mică eficacitate z= 30;

-la centrifugarea cristalelor z= 100 -150;
-la centrifugarea zahărului z= 450-650;
-la separarea componenţilor amestecurilor eterogene forţele sunt folosite pentru următoarele
efecte:
-accelerarea sedimentării;
-accelerarea filtrării;
-eliminarea mai înaintată a lichidului dintr-un material solid
 Utilaje pentru centrifugare

Datorită condiţiilor deosebit de variate de lucru precum şi a caracteristicilor materiei prime şi

a produselor rezultate s-a construit o mare varietate de tipuri de centrifuge deosebindu-se atât din
punctul de vedere constructiv, cât şi al modului de funcţionare şi exploatare.

Materialul din care este construit utilajul limitează prin comportarea la coroziune, dar şi prin
rezistenţa admisibilă a materialului care este supus presiunii ce apare datorită efectului forţei
centrifuge .

Din această cauză, clasificarea centrifugelor se face pe baza mai multor criterii şi anume:

I.După mărimea factorului de separare, criteriul Fr pe care îl realizează ,ele se grupează în :

-centrifuge,când z<5000

-supercentrifuge ,când 5000<z<50000

-ultracentrifuge ,când 105 <z

Centrifugele şi supracentrifugele sunt utilaje industriale .Ultracentrifugele sunt utilaje numai de

laborator .

II.Din punct de vedere constructiv utilajele pentru separare centrifugală se împart în:

-utilaje cu elemente în mişcare de rotaţie ;

- utilaje fără elemente mobile .

III.Utilajele cu elemente în mişcare de rotaţie ,din punct de vedere consrtuctiv se împart în :

-centrifuge

-separatoare centrifugale;

-supercentrifuge

IV.După destinaţia lor deosebim:

-centrifuge de decantare;

-centrifuge de filtrare;

-centrifuge separatoare;

V.După poziţia axei, centrifugele sunt:

-verticale;

-orizontale;

-înclinate;

VI. După susţinerea tamburului centrifugei, deosebim:

-centrifuge suspendate;

-centrifuge sprijinite;
 După modul de funcţionare, pe care-l vom lua în considerare şi în descrierea centrifugelor:

a.Centrifuge cu funcţionare periodică (discontinue)

b. Centrifuge cu funcţionare continuă.

 Separatoare centrifugale

Separatoarele centrifugale sunt utilaje care realizează separarea pe principiul sedimentării. Ele se
pot considera utilaje cu: funcţionare continuă, deşi în mod normal funcţionează continuu un
număr redus de ore, după care trebuie să fie oprite pentru curătire. Separatoarele centrifugale pot
să realizeze o diversitste de tipuri de separări prin sedimentare, fapt care a făcut ca în ultimile trei
decenii să-şi găsească o serie de întrebuinţări. În industrie alimentară şi-a găsit utilizări în
sproapg toate subramurfle, tr de-verse scopuri oa: clarificări de lichide (limpezire, :cnctentr_ de
suspensii, separaree a două faze eterogene de lichide greu separabile pe altă cale spălări de solide
sau lichide, etc. Se ,construiesc chiar separatoare centrifugale care asigură o sterilizare parţială
prin eliminarea microorganismelor sub acţiunea forţei centrifuge. Aceasta a atras o diversificare
mare a construcţillor de seperatoare centrifugale, deşi construcţia principală este destul de
asemănătoare.

Separatoarele cu talere cilindrice sunt întrebuinţate numai pentru clarificare, care se

realizează pentru înlăturarea impurităţilor solide în suspensie în faza lichidă. Condiţia esesnţială
pentru a se putea realiza separarea cu separatorul este ca faza solidă să fie în proporţie redusă.
Clarificarea centrifugală ,înlocuieşte cu succes filtrări dificile, la care stratul de precipitat se
depune greu. Această clarificare, dacă se realizează la factor de eficacitate mare are perţial efect
sterilizant, deoarece o parte din microorganisme se separă prin sedimentare. In industria
alimentară clarificarea centrifugală şi-a găsit o serie de aplicaţii.Clarificatoarele cu talere
cilindrice işi găsesc.utilizare în industria sucurilor de fructe, a vinului şi a berii. Din punct de
vedere constructiv separatoarele cu talere cilindrice pot fi semiermetice sau ermetice, deosebirea
dintre cele două tipuri fiind dată de sistemul de alimentare.

Pentru cele semiermetice alimentarea se realizează sub efectul presiunii hidrostatice, iar pentru
cele ermetice sub presiune, prin conductă închisă.Elementul principal al unui separator
centrifugal este toba cu talere l, acţionată în mişcare de rotaţie prin intermediul unui arbore
vertical 2 pe care se sprijină şi care la rindul său primeşte mişcarea de rotaţie de la un motor
electric montat curent în carcosa separatorului, fixat de ea. In mod normal separatoarele
centrifugale se rotesc la turaţii mai mari decât ale motoarelor electrice (l00-250 rot/sec.), din care
motiv între motor şi arborele de antrenare este un sistem de mărire a turaţiei. Pe arborele
motorului se montează roată melcată 3 care cuplează cu surubul melc 4 montat pe arbore.
Arborele este montat vertical în careasă şi susţinut în această poziţie de două grupuri de lagăre cu
rulmenţi 5 şi 6, un grup de lagăre fiind de ghidare şi asigurare a verticalităţii, celălalt de sprijin.

Elementele sistemului de antrenare melc-roată melcată se rotesc într-o baie de ulei, realizată în
carcasă. Pe arbore spre lagărul superior este montat şi un sistem de frinare 7. Toba propriu zisă
este elementul prin care se realizează separarea centrifugală. In construcţia ei se includ:

talerele cilindrice concentrice 8 cu o parte fixată pe carcasa tobei şi cealaltă parte arcuită spre
interior, carcasa tobei realizată din citeva piese,un corp cilindric cu partea superioară filetată, un
capac al vsulu cilindric în care sunt prevăzute canale pentru dirijarea lichidulu limpezit spre
evacuare, un racord cilirndric central filetat, capacul racordului cilindric filetat şi statorul 9 prin
intermediul căruia se realizează presiunea necesară pentru evacuarea lichidului ilimpezit. Toba se
găseşte în interiorul părţii superioare a carcasei care are atât rol de protecţie, cât şi de fixare a
racordului de alimentare şi evacuare a lichidului limpezit, impreună cu a statorului 9.

Carcasa propriu zisă este construită din două părţi: Partea inferioară care este propriu zis batiul
maşinii, în care sint fixate lagărele şi se află baia de ulei şi partea superioară care inchide toba în
carcasă şi reprezintă suportul pentru sistemul de alimentare şi evacuare. Partea inferioară a
carcasei este masivă şi fixată.
In fundaţie, partea superioară este uşoară şi demontabilă. Imbinarea elementelor tobei propriu
zise se realizează prin filetare între elementele care se îmbină fiind prevăzute garnituri.. Talerele
cilindrice concentrice au arcuirea interioară alternantă, cele cu număr fără soţ de la centru în
partea superioară, celelalte în partea inferioară, fiind aşezate astfel ca să asigure lichidului supus
limpezirii circulaţie în serie. Numărul de talere variază între 4 - 8 şi este totdeauna număr par.
Lichidul de alimentare cade la partea inferioară în centrul tobei, se ridică pe primul taler şi
urmează drumul sinuos printre talere, de la taler la taler, apoi de la peretele interior al tobei
împins prin canalele capacului în camera statorului, de unde evacuat sub presiune.

Presiunea cu care este impins în conducta de evacuare este dată de relaţia:

𝑤2
𝑝= 𝜌𝑙(𝑅22 -𝑅12 )
2

R2 respevtiv R1 sunt razele exterioară respective interioară

Sedimentul în cea mai mare parte rămâne în spaţiul central în interiorul primului taler şi ceea ce
a scăpat se depune succesiv pe celelalte talere şi în final în partea inferioară a interiorului
peretelui tobei. Separatorul sub aspectul alimentării poate fi semiermetic şi în cazul acesta este
prevăzut cu rezervor de alimentare cu plutitor pentru reglarea nivelului lichidului, sau ermetic în
care caz este alimentat printr-o conductă sub presiune. Separatorul funcţionează continuu o
perioadă de câîteva ore, până se adună în interiorul tobei o cantitate de sediment care începe să
împiedice limpezirea. In momentul când în lichidul limpezit apar suspensii se opreşte
alimentarea şi după evacuarea lichidului din tobă se opreşte motorul electric şi se pune frâna
pentru oprire. După oprirea totală se scoate toba şi se curăţă sedientul, se spală, se remontează şi
se poate reîncepe operaţia.Pentru reducerea timpului neproductiv separatorul poate fi prevăyut cu
două tobeşi după scoaterea tobei murdare se montează se reincepe limpezirea. Pentru
separatoarele semiermetice este importantă alimentarea la debit conostant care se realizează prin
menţinerea nivelului constant în vasul de alimentare .Aceasta se realizează prin intermediul unui
plutitor.

Separatoarele cu talere cilindrice realizează o separare foarte bună,pe de o parte datorită frumului
lung pe care îl parcurge lichidul la trecerea în serie printre toate talerele ,pe de altă parte ,datorită
factorului de separare mare la care lucrează.Cu aceste tipuri de separatoare se realizează mărimi
ale factorului de separare între 3000-8000,cele cu factor de separare mare funcţionând în
domeniul supercentrifugelor .

Aplicaţii ale separatorului centrifugal cu talere cilindrice

Sunt întâlnite în industria vinului, berii şi a sucurilor din fructe. Elementul principal este toba cu
talere, acţionat în mişcare de rotaie printr-un ax vertical la turaţia cuprinsă între 100-250 rot/sec.
Lichidul care trebuie limpezit este Introdus la presiune constant (pentru separatoarele ermetice)
sau la presiune hidrostatic(la separatoarele semiermetice) axial, de unde va fi proiectat de către
forţa centrifugă pe faţa interioară talerului inelar cel mai mic, unde sedimentul se reţineş i
lichidul se deversează în zig-zag.De asemenea se mai utilizează în industria laptelui şi a
uleiurilor fiind şi cele mai vechi folosite .
 Studiu de caz

CENTRIFUGE DE DECANTARE

Fig.1 Centrifuga decantoare cu ax orizontal

1-tambur cilindric;2-spirală de transport;3-tambur;4-arbore plin;5,6-

racord;7-arbore gol;

8-arbore gol concentric arborelui plin;10,11-racordurile de evacuare

 Pot fi cu funcţionare continuă sau discontinuă.Se întrebuinţează în special în industria
amidonului şi grăsimilor.Ele sunt întrebuinţate fie pentru separarea unui amestec eterogen solid-
solid în lichid (amidon de gluten) fie pentru separarea amestecului solid-lichid (eliminarea unor
reziduri prin sedimentare), fie pentru separarea amestecurilor lichid-lichid (în cazul industriei
topirii grăsimilor).

În categoria centrifugelor de decantare se întâlnesc utilaje cu funcţionare discontinuă şi continuă

, având întrebuinţări în special în industria amidonului ,grăsimilor de origine animală şi sîngelui.

Ele au diferite destinaţii ca:separarea nunui amestec solid-solid în lichid(amidon de gluten)

,separarea unui anestec solid-lichid(eliminarea unor rezduuri prin sedimentare ).

În figura 9 este prezentată o centrifugă continuă cu ax orizontal care are în componenţa sa doi
tamburi în mişcare de rotaţie ,unul cilindric 1 ,plin pe o porţiune perforat pe o porţiune ,pe
exteriorul său fiind montată o spirală de transport 2 cu pas constant însă cu diametrul diferit
,deoarece prin înălţimea sa spirala urmăreşte conturul interior al celui de-al doilea tambur 3care
este tronconic .Tamburul cilindric la unul din capete este închis şi solidarizat cu un arbore plin 4.
Interiorul lui este compartimentat în două compartimente ,în primul compartiment intrând
suspensia de separat prin racordul 5 ,în cel de̶ al doilea apa de spălare prin racordul 6.

Tamburul tronconic este închis pe toată lungimea sa şi la cele două capete este suspendat în
lagăre prin intermediul un câte un arbore gol 7,8 arborele gol 8 fiind concentric arborelui plin 4 .

Cei doi tamburi se rotesc în acelaşi sens ,doar la turaţii diferite,tamburul tronconic la turaţie mare
3000 ̶ 6000 rotaţii pe minut ,tamburul cilindric la turaţia mică , în jur de 100 rotaţii pe minut .

Raportul dintre turaţiile celor doi tamburi este reglabil şi foarte important pentru o bună separare.

Tamburul tronconic este închis într-o carcasă ,compartimentată în interior ,având la cele două
capete racordurile de evacuare a fazelor separate 10 şi 11 .Tamburul tronconic în porţiunea cu
diametrul minim are o serie de orificii prin care se elimină sedimentul împins de spirala şurub
melc de unde este eliminat prin racordul 10 .

La celălalt capăt ,pe capac are o serie de orificii prin care se elimină faza lichidă şi apoi este
eliminată prin racordul 11 montat pe carcasă.

Alimentarea cu suspensie de separat se realizează prin spaţiul dintre cele două conducte
concentrice care pătrund în interiorul tamburului cilindric prin arborele gol al tamburului
tronconic.

Suspensia cade în prima cameră a tamburului cilindric şi prin porţiunea perforată ajunge între cei
doi cilindri .Prin conducta centrală se introduce apa de spălare atunci când se realizeză spălarea
şi cade în interiourul tamburului în a doua cameră ,de unde prin partea perforată ajunge tot între
cei doi tamburi .

În drumul său sedimentul este supus spălării şi evacuat .

Apa de spălare se amestecă cu lichidul dispersant şi este eliminată împreună cu acesta la capătul
opus .

Pentru funcţionare normală la acest tip de centrifugă trebuie să se îndeplinească următoarele

condiţii:

-diferenţa de turaţie dintre cei doi tamburi să fie cea optimă pentru separarea ce se urmăreşte şi
să se menţină constantă tot timpul funcţionării ;

-spirala să fie aproape în contact cu suprafaţa interioară a tamburului exterior pentru a împiedica
stratul de sediment să avanseye în sens invers ;

-suprafaţa interioară a tamburului exterior să fie de conicitate corectă şi perfect netedă.

 Concluzii
Avantaje:

-posibilitatea realizării unor separări dificile sau imposibil de realizat în câmp gravitaţional;

-reducerea dimensiunilor echipamentelor studiate.

Dezavantajele centrifugii constau în:

-umplerea defectuoasă, mai ales la masele cu purităţi ridicate şi cristale de granulaţie mare;
-la produsele vâscoase, forma necorespunzătoare a tamburului nu permite spălarea uniformă,
care este insuficientă în zona inferioară;
-cere o atenţie deosebită la spălarea cu apă;
-evacuarea nu se realizează totdeauna în bune condiţii.

Importanţa centrifugării

Centrifugarea este un proces foarte important în industrie deoarece separă particulele solide
dintr-o suspensie pe baza mărimii sau densităţii acestora, de asemenea separălichidele
nemiscibile cu densităţi diferite (dispersii sau emulsii).

O altă importantă a centrifugării este uscarea solidelor în special cristalele, distrugerea emulsiilor
coloidale, separarea gazelor, intensificarea proceselor de transfer de masă.

Aplicaţii

 Proces continuu pentru obţinere ulei şi proteine din peşte;

 Recuperare carne de peşte şi ulei din peşte;

 Valorificarea spumelor reziduale flotate de la prelucrarea cărnii;

 Degradarea deşeurilor din carne.

 Bibliografie

Petculescu E., Dinache P., Ioancea L.-Maşini,utilaje şi instalaţii din industria

alimentară,Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1980;

Rasanescu I.,Operaţii şi utilaje în industria alimentară,Editura Universitatea din

Galaţi ,1982;

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/CENTRIFUGAREA12596.php

http://www.sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_4.pdf

http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/11/ou1-c7-centrifugarea.pdf

http://www.fabricadelapte.ro/curatirea-prin-centrifugare

http://documents.tips/documents/sedimentarea-si-centrifugarea.html

https://www.google.ro/search?q=centrifuge+de+decantare