=,\.,,,P.INIONIMMIINE.

.....,....."^",.....^...,,,,,,,,,e, ,., ....,.....v.....4....v..*^.".^..................................,4

1 i

TRACTATUL DE pERLIN
I-1
11
URMAT DE

PROTOCOLELE CONGRESULUI
PRECUM 1 DE CHARTA

BASARABIEI ERNE A DELTEI DUNAREI SI A DOBROGEI

1
(Trach,ctiunect Ministerulux .Afacergor Wane)

BUCURESCI
iSTATULUI
JMPRIMERIA
1. 8 7 8

www.dacoromanica.ro
 TRACTATUL DE pERLIM
URMAT DE

PROTOCOLELE CONGRESULUI
PRECUM *I DE MARTA

13ASARABIEI ROMANE A DELTEI DUNAREI SI A DOBROGEI

(0.,404,,,,, de.the.4.- midmia; egi,i,.;,.

BUCURESCI
.............,y......

ÌSTATTJLUI
JIV1PRIMERIA
1878
www.dacoromanica.ro
 TRACTATUL DE PACE DE LA BERLIN

In numele a Tot puterniculuT Dum- Republica France* Mare §ambellan al

neq.el ! corkeT bavarieT.
Maj. Sa impAratul GermanieT, rege al Majestatea Sa Impg'ratul Austrid
PrusieT; Maj. Sa impgratul AustrieT rege rege al Bohemia, etc. fi rege Apostolic
al BohemieT etc. qi rege apostolic al Un- al Ungariel :
garieT; preqedintele RepubliceT Francese, Pe D. Iuliu eomite Andrassy de Csik-
Maj. Sa Regina regatuluT unit al MareY- Szent-Kiraly i Karszna Horca, Grande
BritaniT i IrlandeT, ImpArAttisl a radii- de Spania de I-ia clasl, consilier intim ac-
lor; Maj. Sa regele ItalieT; Maj. Sa ImpA tual, ministru al caseT Imperiale qi al afa-
ratul tutulor Rusiilor, 0 Maj. Sa lmpA- cerilor strAine, Feld-Marepl-locotenent
ratul Otomanilor, doritort de a regula, fn armatele sale.
intr'un cuget de ordine europeanl conform Pe D. Ludavic , comite Karoly de
cu stipulatiunile tratatuluT din Paris de la Nagy-Karoly, amb elan i consilier intim
30 Martie 1856, cestiunile ridieate in actual, ambasador estraordinar plenipe-
Orient de evenimentele anilor din urnal qi tentiar pe Magit Majestatea Sa Imperato-
de resbelul care hi sfar0t prin tratatul rele GarmanieT, Rege al PrusieT,
de la San-Stefano, at fost in unanimitate Pe D. Renric baron de Haymerle, con-
de pArere, el tntrunirea unuT congres ar fi silier intim actual, ambasador estraordi-
eel mal bun mijloc de a se stabili lesna o nar qi plenipotentiar pe 16130 Majestatea
In telegere. Sa regele ItalieY.
Majestittile Lor i Pregedintele Republi- Prefedintele republicd Francese
ceT Francese at numit pentru acésta, ple- Pe D. William Henri Waddington ,
nipotentiarT aT lor ; senator, membru al institutuluT , ministru
Majestotea Sa Imperatul Germanid, secretar de stat la departamentul afaceri-
rege al Prusid: lor stritine.
Pe D. Othon, prineipe de Bismarck , Pe D. Charles Raymond de la Oroix
preqedintele consiliuluT sAl de ministri aT de Chevrigre, comite de Saint-Vallier ,
PrusieT, caneelarul ImperiuluT. senator, ambasador extraordinar i ple-
Pe D. Bernard Ernest de Bidow, mi- nipotentiar al FrancieT pe 16ngl Ilajesta-
nistrul sgt secretar do Stat la departamen- tea Sa ImpAratul GermanieT, rege al Prn-
tul afacerilor strAine, sial,
Pe D. Chlodwig Carol Victor, principe Pe D. Félix .Ftyppolif e Desprez, consiliar
de Hohenlohe-,Sebillingsflrsth, principe de Stat, ministru plenipotentiar de prima
de Ratibor fi Corvey, ambasadorul sAA clask tnsArcinat eu directiunea afacerilor
estraordinar i plenipotentiqr pe 16ngli politice la ministerul trebilor din afarA,

www.dacoromanica.ro
 2

Majestatea Sa _Regina .RegatuluI-Unit CarT, dupa propufierea curta Austro-

al Marid-Britang si Irlanda, Impe- "Jugada qi In urma invitgrel cartel Ger-
Usa a Indielor : manid, s'E& intrunit la Berlin cApuitT cu
Pe prea onorab. Beanjamin Disraeli , depline puterl carT s'all gAsit in bung
comite de Beaconsfield, vice-comite Hu- regulatA formg.
ghenden, pair al parlamentulul, membru Acordul stabilindu-se ca fericire futre
prea-honorabilul consiliii privat al Majes- denqiY, el ag convenit asupra stipulatiani-
tAteT Sale, prim lord al tesauruluT Majes- lor urmAtdre
tAteT Sale qi prim-ministru'al AnglieT.
Pe proa onorabilul .Robert Arthur Tal- Art. 1. Bulgaria este constituitA In prin-
bot Gascoyne Cecil, marchis de Salisbury cipat autonom i tributar, sub suzerani-
comite de Salisbury, .vice-comite Oran- tatea M. S. SultanuluT; ea va avea un gu-
borne baron Cecil, pair al parlamentuluT, vern craqtin qi ug, milit,ie nationall
membru in prea-onorabilul consiliti pri- Art. 2. Principatul BulgarieT va cu-
vat al MajestAtel Sale, principal secretar prinde teritoriile urmAt6re : Fruntaria ur-
de Stat al MajestAteT Sale la departamen- mezg, la Nord, prmul drept al DunitriT de
tul afacerilor strAine la vechia fruntarie a SerbieT pene la un
Pe prea-onorabilui lord Odo punct care se va hotAri de ug comisie Eu-
Leopold .Russell, membru in consiliul ropeang,la resgrit de Silistra qi, de acolo,
privat al MajestgeT Sale, ambasador ex- se va indrepta spre Marea Négrg. la Sud
traordinar i plenipotentiar pe léngA Ma- de Mangalia, cara remAne lipitá, de teri-
jestatea Sa Imperatul GermanieT, rege al toriul romAnesc. Marea Négrá, formézA ho-
PrusieT. tarul resgritén al Bulgariel. La Sud, frun-
Majestatea Sa regele : taria reurcá, talvegul pArkulul lángA care
Pe D. Ludovic, comite Corti, senator, snnt satele Ilogia-Chioi , Selam-Chioi ,
ministrul ser' al afacerilor strAine, Aivagic, Cubibe, Sugiuluc; strebate oblic
Pe D. Eduard «Imite de Launay, am- valea Deli-Kamcik, trece la Sud de Belibe
basadorul sèti extraordinar i plenipoten- qi Kemhalik qi la nord de Hagi-Mahale,
par pe 160, Majestatea Sa Imperatul dupA ce a trecut Deli-Kamcik la da,
GermanieT, rege al PrusieT. çi jumetate kilometre in sus de Cengei ;
Majestatea Sa Imperatul tutulor Ru- ajunge culmea la un punt dintre Teken-
sielor: lik j Aidos-Breza qi urméze. prin Cama-
Pe D. Alexandru, principe Gorceacoff, bad-Balcan, Prisevic,a-Balcan , Cazan-
cancelar al ImperiuluT. Balean, la nord de Cotel, pene la Demir-
Pe D. Petru, comite , 12ivaloff, general Capa. UrmézA prin lantul principal al Ma-
de cavalerie, ajutantul set general, mem- rcial Balkan a cgruT intind ere o nrmézit
bru in consiliul ImperiuluT i ambasador pene la verful Kosica.
extraordinar ti plenipotenIiar pe lengg Acolo, ea lasA culmea Balkanulur, co-
Majestatea Sa BritanicA, b6rA spre sud intre satele Pirtop i Du-
Pe D. Paul d'Oubril, consilier privat zanci, lAsate nnul Bnlgarier i col-lalt Ru-
actual, ambasadot extraordinar i pleni- mella Orientale pnè la plal Tuzlu Dore,
poten.tiar pe lengA Majestatea Sa Impera- urméz4 acéstA 011 pene la gura apel
tul Germaniel, rege al Prusiel, Smovschio-Dere lengA satul Petricevo ,
Majestatea Sa Imperatul Otomanilor: lAsfind RumelieT O ientale uA zonii cu uit
Pe Alexandru-Carath.eodory-Pasa, mi- razg de doue chilometre In sus de acest
nistrul seii la lucrArile publica. confluent, reurcl intre pgraiele Smovschio-
Pe Mehemed-Ali-Pasa, muqir al arma- Dore qi Camenica, urmand linia de im-
telor sale, qi pArtirea apelor, pentru a coti spre Sud-
Pe Sadullah-Bey, amhasadorul sett ex- Vest, la inAltimea Voiniaculur §i a ajunge
tuaordinar i plenipotentiar pe HITA Ma- drept la puntul 875 din harta statulur ma-
jestatea Sa Imperatul Germanid, rege al jor austriac.
PrusieT. Linia *untador taie In linie dr6ptil
www.dacoromanica.ro
 faja sup °HM a pârAulul Iehtiman Dore, Din drful muntelul Radocina fruntaria
trece in Bogdina i Caraula, pentru a re- urmézA spre apus culmea Balkanilor prin
aila unja de impArtire a apelor, despArtind Ciprovec-Balkan i Stara-Planina p6nd la
albiile Ischeruld si Maritzel , futre Ca- vechiul hotar oriental al principatulul
murli i Hagilar, urmézd acéstA linie pAn6 Serbia 16ngA Cula Smiliova Cuca. si, de
la drfurile Velina-Mogila, gatul 531, acolo, vechiul hotar pdnd la Dandi.° ea
Zmailica, Sumnatica si se une$e eu hota- care se uneste la Racovitza.
rul administrativ al SangiaculuT Sofia fu- AcéstA hotArnicire va fi fixatA la facia lo-
tre Sivri-Tas i Cadir Tepe. culuT de comisia europénd in care puterile
De la Cadir-Tepe, fruntaria, indreptan7 semnatare vor fi represintate. S'a hotArit
du-se spre sud-vest, urna6zA aja de fm- apoT
pArtire a apelor filtre albiile Mesta Carasu Ca adstA comisie sA la In conside-
d'o parte si Struma Carasu d'altA parte, ratio iecesitatea pentru M. S. Sultanul d'a
ja d'a lungul culmile muntilor Rodop, nu- putea sA apere fruntariile Balkanilor si ale
mite Demir Capa, Iseoftepe, Cadimesar- Rumeliel Orientale.
Balean si AijY Gedue p6nd la Capetenic- CA mi se va patea rAdica intrArT !la-
Balean , si se confund1 ast-fel cu vechiul teo ra4A de c,lece kilometre fu jurul Sa-
hotar administrativ al Sangiaculul Sofia. macovuluT.
De la Capetnic Balean, fruntaria este Art. 3. Principele BulgarieT va fi liber a-
arAtatA prin linia de impArtire a apelor les de populatie çd confirmat de Sublima
filtre vdile Rilsea-Reca si Bistrita-reca , P6rtA eu consimtim4ntul Puterilor. Niel
si urmézA contrafortul numit Vodeaice un membru din dinastiele domnit6re ale
Planina pentrn a cobori in vales StrumeT marilor Patee Europene nu va putea sA fie
la confluentul acesteT garle eu Rilsea-reca, ales Principe al Bulgariel.
ldsand satul Baraeli Tarda. Ea reured In cas de vacantA a demnitAteT princi-
atuncT la sud. satul Jelisnica , ca sA ajan- are, alegerea nouluT Principe se va face
gä unja coa mal senda, lanTul Go- in aceleasT conditiT si forme.
lema Planina in vérful GiteeT si se a nni Art. 4. Ud adunare de notabill al Bill-
eu vechiul hotar administrativ l sangia- garieT, convocatA la Tirnova, va face, ina-
culul Sofia, lAsand fusA TurcieT toitit albia inte de alegerea principeluT,regulamentul
Suharecel. organic al Principatulul.
De la muntele Gitca, fruntaria apusand In locurile unde Bulgaril sunt amaste-
se indreptézA spre muntele Cerni-Vrh prin catl eu populatiT Turco, Romane, Greca,
muntiT (Jarvena-Iacuba , nrmand. vechiul sad altele, se va tine sémil de drepturile
hotar administrativ al sangiaculul Sofia, in interesele acestor populatiT in ceea ce se a-
partes superi6rA a albillor Egrisu c Lep- tinge de alegerl si de facerea regulamen-
alca, urdí pe culmile Babina-Polana si a- tuluT organic
junge la muntele Cerni-Vrb. Art. 5. Dispositffle urmAt6re vor fi te-
De la muntele Cerni Vrh, fruntaria ur- melia dreptuluT public al Balgariel :
mézA de impArtirea apelor futre Stru- Osebirea de credinte religi6se si de con-
na si Morava, prin drfurile Streser, Vi- confesiunl nu se va patea opune nimeruT ea
logolo i Mesid Planina, se uneste eu Ga- motiv de excludere sati incapacitate in ceea
cina, Cerna Trava, Darsovsca i Drainica ce se atinge de esereitiul drepturilor civile
Plan, apoT Descani Cladenee unja de im- politice, admiterea la sarcinele publiee,
pAiIire a apelor SucoveT de Sas si MoraveT, funetiT e onorurT sad exercitinl diferitelor
mergo drept spre Stol ei se cob6rA pentru profesiT si industril, in orl-ce localitate.
a titia la 1,000 metriT la nord-vest de sa- Libertatea si practica exteri6rA a tutulor
tul Segusa drumul de la Sofia la Pirot. cultelor este asiguratA tutulor indigenilor
Ea reured in linie dréptA pe Vidlic Pla- din Bulgaria eit si strdinilor si niel uft
nina i, de acolo, pe muntele kadocina pedicA nu se va putea pune in organisarea
hantai Cogia Balean, ldsfind Serbiel satul diferitelor comunitAtl sad in raporturile
Doikincl, iar Bulgariel satul Senacos. lor cu capillor spirtualT.
www.dacoromanica.ro
 4

Art. 6. Administratia provisorie a Bul- periuluY. La fixarea tributuluY, Pnterile

garieY va fi dirigiata pAnii la terminarea vor avea in vedere partea acesta datoriY,
regulamentuluY organic de un comisar Im- care va putea fi impusa principatuluY pe
perial Rusesc. Un comisar Imperial Oto- basa uneY equitabile p-oportiY.
man cum 0 consuliY delegatY ad-hoc de Art. 10. Incep6nd din qiva ratificareY
cele-l-alte PuterY semnatme ale acestuY presentuld tratat Bulgaria este substi-
tractat vor fi chemag sti asiste cu scop d'a tuitit guyernuluY otoman In sarcinele i in-
coerola functionarea acestuY regim pros i- datoririle eY, facia cu societatea ea (4. &rate
sor. In cas de neintelegere intro consulir Ruqciuc-Varna. Regulares socotelelor an-
delegatY, majoritatea va hotari; i, n cas terióre este reservata uneY combinar Sutra
de divergenta intre acesta majoritate malta Pórta , guvernul principatuluY
condsarul Imperial Rus sat comisarul Im- administratia societateY cleY ferate. Ase-
perial otoman , representantil Puterilor menea este principatul Bulgar substituit
semnatare de la Constantinopole, intrunitY pentru acea parte a indatoririlor primite
in conferinta, se vor pronuncia. de malta P6rta atAt faca eu Austro-Un-
Art. 7. Regimul provisorit nu va putea gana, cat i facia en societatea de ex-
sit se prelungésel mal mult de noud lunY ploatare a did ferate a Turci i europene,
de la schimbul ratificarilor acestuY tratat. privit6re la terminare a, jonctiunea si cir-
arid regulamentul organic ya fi ter- cularea liniilor fade, situate pe teritoriul
minat, se va procede indatil la alegerea el (bnlgar). Conventiile neeesare pentru
PrincipeluY BulgarieY. Indata ce Principele regularea acestor cestiunY se yor sav6r0
va fi instituit, noua organisare se va pnne in imediat dupti incheerea paceY, intro Au-
vigóre çi Principatul va intra in deplinul stro-Ungaria, P6rta, Serbia 0 principatul
esercititi al autonomi i sale. Bu lga
Art. 8. Tratatele de comerciti qi de navi- Art. 11. Armata otomana nu va maY pu-
gatie, cum i tóte conventiile çi arangia- tea sta In Bulgaria. T6te fortareteIe vechY
mentele incheiate intro Pnterile stOine vor fi desfiintate tu cursul unuY an sat ei
Nita 0 aqTY tin yig6re , sunt mentinute In mal 'nainte, daca vafi po(ibil, cu cheltuia-
Priueipatul BulgarieY çi nicY o schimbare la principatuluY. Guyernul local va lna i-
nu se va face in privinta nicY uneia din mediat mOsurY pentru a le darAma, ei nu
PuterY inainte d'a fi consimtit ea. va putea lasa sit se cladésca altele. I-
Niel un drept de transit nu se va per- nalta Nita are dreptul d'a dispune dupa.
cape in Bulgaria de la marfurile carY yorvointa de materialul de resboid
trece prin acest principat. alte obiecte, carY apartin guyernuluY oto-
NationaliY i comerciul tuturor Puterilor man, i carY vor fi ramas incit prin fortitre-
yor fi tratatY cu aceeaO perfecta egalitate. tele Dunarene, evacuate in puterea armi-
Imunitatile i privilegiele supu0lor stitiuluX de la 19 (31) Ianuarie sad prin
strOinY , cum 0 drepturile de juridietie ei cettitile Sumla qi Varna.
protectie consulare, aqa cum s'at stabilit Art. 12. ProprietariYmusulmanY sad alta
prin capitulaW i usagiurY Tor remAnea in pers6ne, carY vor alege reqedinta per-
deplinit vigóre, cat timp nu se yor modifica sonalft afara din principat, yor puté sO
prin consimtimAntul partilor bat( resate. mAnti stapAnY pe imobilele lor din Bulga-
Art. 9. Suma tributuluY anual, care va ria, puttnd sit le arendenze sat sa le ad-
ayes s platéscli principatul BulgarieY ministreze prin a treia pers6nd. tA comi-
curteY su zerane, transmitin lu'l uneY bancY, sie turco-bulgara va fi insarcinata sa re-
pe care o va desemna in urmit malta guleze in curs de duoY anY tóte afacerile
Pórta, se va fixa in comuni intelegere de privit6re la modul venddreY, exploatard
Puterile semnatare, la finale Antêiuld an sat folosinteY in contul lnalteY PortY, a a-
al esistenteY none organisatiY. Acest tri- y reY statuluY, sat a doniilor pihse pre-
but va fi basat pe venitul de n ijloc al te- cum i cestiile r( latiye la interescle pri-
retoriuluY principatuluY, avAnd Bulgaria vate, carY ar putea fi ingagiate pe lOnga
sa pórte uti parte din datoria public') a Im- cele de sus. Supu01 principatuld Bulga-
www.dacoromanica.ro
 5

rieY, carY cialtorese orY staii prin pArtile Dvelina-Moglio, cr6sta 531, Zmailica-Rrh
cele-alte ale Imperiuld °toman, vor fi su- Sumcatita, i ajunge la botarla admini-
pusY a utoritAtilor i legilor otomane. strativ al sangiaculd Sofia futre Sivritas
Art. 13. In partea cle$pre sud a Balca- KadirtepP.
nuY se va forma uA pros ineiA ce se va numi Hotarul Rim( lieY se desparte de al Bul-
Rumelia oriental, i care va fi pu sA di- garieY la muntele Kadirtepe, unja ce des-
rect sub autoritatea politiel si milita] A a parte albia MariteY, urmAnd atAt adfluen-
M. S. Sultanuld, cu u administratie au- el e riuluY 1VIesta-Kara su , fn dreptAn du -se
tonomA, avAnd un gavernator general ere-. pre sud-vest si sud d'alungul cresteY m u n-
tin. tilor Despoto-Dag spre munt(le Krusovo
Art. 14. Rumelia oricntall se hotArasce (punctul de jonetiune al linieY tractatuluY
spre nord i nord-vest cu Bulgaria, si co- de la San-Stefano).
prinde toritoriul coprins futre liniele ur- De la muntele Krusovo, hotarul cores-
mittóre : punde linieY fixate In tractatul de la San-
Hecha de la Marea IsTAgrA, linia ho- Stefano, adicA lantuluY BalcanuluY Negru
taruld se urcA de la gura si tu lungul a- (Cara-BalcanY), muntilor Dag, Esee, Cepe-
celtd riA, 16ngli care se aflA satele Hagi- loi, Caracolas si I$ida, de ande trece di-
kied, Selamkioi, Avragik-Kulibe, si Su- rect spre Sud, pentru a ajunge rful Arda,
giuluk , strAbate oblic valea Dali-Kam- al citruY talveg '1 urmézA pênA la un punct
ciculuY, trece In partea de sud. de Brlibe apr6pe de satul Ada-Cale, are TAmAne
si Kemhalik, si In partea de nora de Hagi- TurcieY. De la acest punct hotarul se urcA
Mahole, dupl ce a trecut rful Delicamzik, pe crésta munteluY Bestepe-Dag, urmAn-
Ins intAnd la o distantA de 2 si jumAtatate du-o pentru a se coborf si a trece Manita
chilometre, sjunge la culmea nnuY punct la un pulid situat la eind kilometri In
situat futre Toberlik s,i Ardos-Breza , ur- sus de podul lui Mnsta fa-Pasa. De Bel
mAndn-o prin BalenniY-Karnabad, Prise- linia se SndreptézA spre nord, Raid pe li-
vita si Kazan, iar spre nora de la Kotel la nia de fnapArtire a apt lor futre Demirhali-
Demireapu. Ea se fntinde prin lantul ge- Dere si a micilor ailuenti aY MaritzeY p6nA
neral al mareluY Balean, urmAndu'l fn la Kuedeler-Bair, de unde se fndreptézi
t6tA Intinderea pAnA la vArful Kosica: La In partes ostuluY spre Sucar-Bair, trece
acest punct botarla RumelieY Orientale de ad i valea TungeY, mergAnd spre Bniue-
lasA eulmea BalkanuluY, se cobórA futre Derbent, pe care o lag spre nord, cum si
satele Pirtop i Dusanei, din care unul Stigiak. De la Buiuc-Derbent ea urmAzA
remAne BulgarieY érA eel-alt RumelieY O- iar unja ce desparte apa, pfntre rfurile la-
rientale , pt-InA la rful de la Tuzludere, terale ale TungeY spre nora si ale MariteY
urmézit cursul acestuY riti pPnA la -unirea spre Sud, pAn8 la fnAltimea de la Kaibilar,
luY eu Topolnica, i apoY pe acesta pen6 la care remAne Rumelid Orientale , merge
vArsarea sa In Smovskio-Dere lengA satul In partes de sud de la Almali prin albis
Petricevo , lAsAnd Rumc bY Oricntale Manita si In partea suduluY diferitclor
zonl de dou6 kilometri d'asupra acesteY ape, carY se scurg In marea NégrA , futre
confluente, se urcA apoY futre rturile Smov- satele Belevin i Alatli , urmézA In spre
skio-Dere i Kamenca , urmAnd linia de nora de KazanIte, crestele de la Vosna
fmpArtire a apelar, pentru a se fndrepta Zuvak, adicA linia care dest..arte apele Du-
spre Sud-Vest la tnáltimea de la Voiniak ka i Caragaeisu, si ajunge futre aeele clon8
si a ajunge direct la puuctul 875 al char- rfurY cu acest nume.
teY statuluY-major austriac. Art. 15. Sultanul va aves areptul sA a-
Linia hotaruluY taie In linie drépti al- pere hotarele provincieY pe uscat si pe me-
bia superiórA a riuluY Ihtimandere, trece re, prin rAdicare de fntArirY la botare $i
futre Bogdina i Karaula, pentru a se Tm- trAmitere de trupe. Ordinea interiórA In
pretina éritsY cu linia care desparte albiile Rumelia OrientalA va fi mAntinutA prin-
rfurilor Isker si Maritza, futre Kamurli t'AA gendarmeriA indigen1 , sustinutA de
Hagilar, o urmézil d'a lungul vArfurilor nA militie localA. In tntoemires acest o
www.dacoromanica.ro
 6

(Iona corpurY, ai caror oficiarl se vor Mimi generale ale Imperiulul, privitóre la liber-
de SuHann!, se va line gmil. de religia lo- tatea religiósa a tutulor cultelor.
cuitorilor difedtelor lo ca Matt M.S. Salta-. Art. 21. Drepturile si indatoririle hal-
nul se obligit a nu intrebuinta'in garniso- tel PortY, in cestiunile privitóre la &tile
nele fruntarielor, trape neregulate, proem ferate din Rumelia Orientala r6min In to-
sunt basibuzuciT sl eercheziT. Trnpele re- tul neatinse.
gulate, destinate pentru acest servicid nu Art. 22. Corpul rusesc de ocupatie In
vor putea fi in niel un cas cuartiruite pe Bulgaria si Rumelia Orientala se va compu-
la locuitorT. °and vor trece prin provin- ne din Ose divisil de infanterie si din (Iona
cie, ele nu vor putea sit stationeze In- divisil de cavalerie , neputand trece peste
Wawa. 50 de mil 6menT, si va fi intretinut pe so-
Art. 16. Guvernatorul general va avea cot(Sla tarilor ocupate. Trupele de ocupa-
dreptul sit cheme trupele otomana, fn ca- tie nu vor comunica ca Rusia numaY prin
sul dad. siguranta interika sad esterióra Romania, dupa invoelele deja facute Intre
va parea amenintatit. In casul a costa, malta aceste (Iona state, dar si prin porturile
P6rtit va trebui sit fnsciinteze pe represen- Mara Negre Varna si Burgas, unde ,
tantilputerilor atat despre ac6sta hotartre, pentru tim pul oeupatia, isT pot stabili de-
eAt si despre necesitatea ce-a justificat'o. positele necesare.
Art. 17. Guvernatorul general al Ru- Durata ocupatiel Rumeliel Orientale si
mella orientale va fi numit pe un timp a BulgarieT, de catre trupele Imperiale, e-
de cilia anT, de catre malta NIA ca eon- ste fixatA la nouii lunT, cu incepere din
simtimantul puteril or. dioa ratificareT presentulul tratat. Guyer-
Arte. 18. Imediat dupa schimbarea rati- nul imperial rus se obliga d'a termina tre-
fleard acestuY tratat, se va forma o comi- cerea trupelor sale prin Romania si eva-
sie européna pentru a elabora, fn intelegere cuarea eomplecta a acestuT principat in-
en Pórta Otomana, orgahisatia Rumeliel tr'un termen ulterior de treT lunY.
Orientale. Acésta comisie va avea sit ho- Art. 23. malta P6rta se obliga a aplica
tarasca, inteun interval de treY lunT , pu- In insula Creta, In mod scrnpulos, regula-
terea si competinta guvernatoruluT gene- mental organic de la 1868, facandu'l mo-
ral, precum si regimul administrativ, judi- dificarile ce se vor socoti echitabile. Ase-
ciar si financiar luand de basa diferitele menea regulamente potrivite ca trebuintele
lee ale vilaetelor,, precum si propunerile locale, dad' de scutirile contributiilor fa-
!Amite in sedinta a opta a conferinta din cuta CreteY, se vor introduce si in cele-alto
Constantinopole. Tóte articolele asupra partY ale Tarciel Europene , pentru care
Rumelid Orientale vor fi eoprinse inteun presentul traetat nu prevede ua organi-
firman imperial, care se va promulga de sare specialA.
Malta Pórta, si care va fi comunicat Pu- malta Pérta va insarcina comisiunT spe-
terilor. ciale, In cad va fi representat In d'ajuns
Art. 19. Pang la terminarea nouel or- elementul indigen, pentru a elabora am&-
ganisatiY, Cornish' enrol:45a va fi insarci- nuntele acestor regulamente noul pentru
nata d'a administra financele provincial in fe-care provineie. Proiectele de organisa-
unire cu P6rtil. liune ce vor resulta din aceste lucran, se
Art. 20. Tractatele, conventille si aran- vor supune cercetard Inaltel PortY care,
giamentelb internalionale de orT-ce natural 'naintea promulgareT actelor de sanctio-
earl ati fo .t incheiate intro Nari si pute- nare, va cere opinia comisid europene sta-
rile straine, sad care se vor incheia 'Inca, bilitA pentru Rumelia Orientala.
vor fi In vig6re in Rumelia Orientala, pre- Art. 24. In cas cand malta P6rtA si
cum si In tot Imperial otoman. Vote imuni- Grecia nn ar fi In stare a se Invoi asupra
tatile si privilegiile obtinute de supusil rectificara hotaruluT, continuta In art. 13
strainY, orr-care ar fi positia lor, se vor din protocolul congresula din Berlin , a-
respecta in acea provincie. malta P6rtA tuncY Germania, Austro-Ungaria, Francia,
se obligA a face sit se pagscii acolo legile Marea-Britanie, Italia si Rusia 'sl reserva

www.dacoromanica.ro
dreptul de a oferi celor douS partl mijlo- putea, la nit departare de Ose kilometre
cirea lor pentru a inlesni tratarile. de soséoa Bilek-Korito-Gacko, p6na la gi-
Art. 25. Provinciile Bosnia si Herzego- tul asedat intre Somina-Planina i mun-
vina vor fi ocupate si administrate de tele Curilo, de unde se indréptii °titre ost
Austro-Ungaria. De dre-ce guvernul Au- prin Vratkovici , lasand acest sat Herze-
stro-UngarieT nu doresce a se !ligroin ea govineT, IAA la muntele Orlin°. Incep6nd
administrarea SangiaculuI Novi-Bazar, ca- de la acest punct i Wand Bavno Munte-
re se Intinde intre Serbia si Muntenegru negruluT, hotarul merge direct catre nord-
In directia sudica peste Mitro vitza, guver- est, tricênd peste vêrfurile LebersniculuT
nul otoman va iirma Sit functioneze acolo. VolojaculuT, se scobóra pe linia ces maT
Cu tóte acestea, pentru a se asigura noua scurta la Piva, pe care o tae, si se unesce
stare politica, libertatea i siguranta po- cu Tara trecênd printre Crkvic si Ned-
pulatieT, Austro-Ungaria's1 mentine drep- Tina. Da la acest punct merge In sus pe
tul, d'a sine garnisone i drumurT militare Tara IAA la Mijkovak, de unde urméza
si comereiale in tóta in tinderea aceleT crésta contrefortuluT 00 la Siskojezero.
partY a vechiuluT vilaet al BosneT. In a- De la aoésta localitate, ea se confunda cu
acest scop se reserva guvernul Austro- vechile hotare IAA la satul Sekulare.
Ungar si acel al TurcieT, d'a se intelege De acolo merg noile granite peste cul-
asupra amaruntelor. mele Mokra-Planind, lasênd satul Mokra
Art. 26. Indepedinta MuntenegruluT e- MuntenegruluT, aid sjunge punctul 2,166
ste recunoscutti de malta P6rta si de tóte a charteT StatuluT major austriac, urmand
cele-alte inane partY contractante, care lantul principal i linia de despartire a
n'o recunoscuse apelor intro Lim d'uä parte si Drina si
Art. 27. Inaltele pärÏ contractante s'at Cievna (Zem) de alta. ApoT se unesc ca
invoit asupra urmatórelor puncte : In actualele hotare intre teritoriul tribuluT
Muntenegru deosebirea credintelor reli- Kusi-DrecalovicT d'uti patte i Kuci-
gióse si a confesiunilor nu se va putea o- Krajna, Klementi si Grudi de la alta phia
pune nimenuT ca un motiv pentru esclu- la sesul Podgorita, de uncle se indrópta
dere sat incapacitate in cat privesce eser- catre Plavnica, Wand. AlbanieT teritoriul
citarea drepturilor civile i politice, ad- Klementi, Grudi i Hat. De niel nouile
miterea la demnitatT publice, functiunT si hotare trec lacul pe lênga insula Gorika-
onorurT sat exercitarea diferitelor profesiT Topal, si de la Gorica-Topal, tree :direct
si industriT in orT-ce loe. Libertatea i e- peste vórful culmd, de unde urmóza
sercitiul exterior al tutulor cultelor vor nia de despartire a apelor intro Megured
fi asigurate tuturor locuitorilor din Mun- Kalimed, Wand Markovie Muntene-
tenegru, ca i strainilor si nu li se va pu- gruluT i adjunge la marea Apriatica la
ne niel o Witt atat la organisarea ierar- Kruci. La Nord-Vest, hotarele sunt for-
chidt a diferitelor comunitatT religióse cat mate de IA linie, care merge de la cósta
si la raporturile lor cu capiT spirituall. dintre satele Susana i ZubeT, si se fi-
Art. 28. Nouile hotare ale Muntene- nesce la punctul estrem Sud-ostic al gra-
gruluT se hotaraso precum urméza : Li- nitelor actuale ale MuntenegruluT la
nia plecand de la Ilinobrdo, spre nord de Vrsuta-Planina.
Klobuk, scobórit pe Trebincica dare Gran- Art. 29. Antivari i 'Loral& s6a stint
tzarevo, care r6mOne HerzogovineT, de aid anexate MuntenegruluT cu urmatórele
urméza cursul acestuT rit Ong la un punct, conditiunT: localitäibe asedate la Sud de
situat la un kilometru In josul confluente- acest teritoriti dui:a delimitarile stabilite
luT CepeliceT si de acolo se intinde prin mal sus IAA la Bojana, coprin;lênd si
linia cea mal scurta spre inaltimele ce ho- Dulcinjo se vor reda Turciel. Comuna
tarnicesc Trebinjeica. ApoT se indrépta Spizza, p6n6 la hotarul nordic al terito-
catre Pilatova, lastind acest sat Muntene- riuluT indicat in descrierea detaliata, a ho-
gruluT, si merge d'alungul inaltimelor in tarelor, se incorporéza ca Dalmatia.Deplina
directia nordica, unde se Sine, cat se va .0 to tala libertate navigatie pe Bojana va
www.dacoromanica.ro
 8

fi pOntru Muntenegru. Nu se vor ritdiea obiceiurilor existente privitóre la munteA

IntarirT pe cursul acestuT rttl, afarit de a- negree.
celea care vor fi necesar la apararea local Art. 32. Trupele muntenegrene vor fi
a orasuluT Skutari, sii care nu se vor in- tinute ca inteun interval do 20 411e soco-
tinde mal departe de sese kilometri de la tite din momentul schimbareT ratificatieT
denstil. Muntenegrul nu va putea sit presentuld trat tt, sat undo va fi posibil
aib eoritbiT i pavili6ne de resbel. Portal mal mind., sit evacueze locurile, pe
Antivari i bite apele Muntenegrene care le ocupa in momental presinte, in a-
mân inchise pentru navele de resboit ale fail de granitele °ale nod ale principatu-
tutulor natiunilor. Fotificati-le dintre luT. Trupele otomano vor evacua terito-
marele litoral pe teritoiul Muntenegrén riele cuvenite MuntenegruluT in acelasT
vor fi deremate, si in acestit zona nu se restimp de 20 de 411e. Li se concede insa
vor putea redica altele none. Politia marl- un timp de 15 slile, atAt pentru a pitritsi
timit i sanitarl, In Antivari, precum i in locurile fortificate si a retrage provi-
tot lungul termuld Muntenegrén, se va siele i materialul de resbel, cat ei pen-
exercita de Austro-Ungaria prin vase u- thiu a'sT face un inventar de 'masinele i ob-
Ore, pentru pazA c6stelor. jectele, ce nu ar putea sit fi e ridicate in datit.
Muntenegrul adopta legile maritime e- Art. 33. De dre-ce Muntenegru va lua
sistente in Dalmatia, pntru acésta Austro- asuprA-sT uit parte din datoria de stat oto-
Ungaria se obliga a likt sit se acorde pa- manit pentru teritoriele cele nouT, ce i se
vilionuluT de comercit Munteaegrén pro- conceda prin tratatul de pace, represan-
tectia consulatuluT set. Muntenegrul se va tantil puterilor la Constantinopole vor de-
intelege cu Austro-Ungaril asupra drop- cide in intelegere cu Pórta cittimea aces-
tuluT de a face si intretine cull noue, teY pArtT pe uit base. equitabill.
apoT un drum de fer pria nouile teritoriT Art. 34. Inaltele 'ALIT contractante re-
muntenegrene. Se asigurit uit deplina eunose independinta principatuluT SerbieT,
bertate de comunicatie pe aceste cal. legendu'o de conditiele expuse in urmitto-
Art. 30 MusulmaniT sat altiT, care posed rul articol.
drept de proprietate in localitatile alipite Art. 35. In Serbia osebirea de credinte
la Muntenegru si care voesc se. 's1 ja lo- religi6se si de confesiunT nu va putea fi
cuinta dal% din principat, pot sa'sT retinA opusit nimenuT ea motiv de escludere sat
proprietAtile, arendAndu-le sat litsAndu-le incapacitate de la esercitiul drepturilor
sit le admlnistre4e ceT d'al treilea.. Ni- civile sat politicc, admiterea la demnitittr
m,nT navi fi expropriat, de cAt inteun functiT si onorurT publice sat la exereita-
mod legal in interesul public si plain luise rea diferitelor profesiT çi industriT In orT-
malinainte utt despAgubire. Se.vaintoomi ce loc. Libertatea si esercitarea exteri6ra
nit comisiune turco-muntenegrénit, pentru a tutulor cultelor se asigura tutulor locui-
a regula in timp de treT anT tóte afacerile torilor ca si streinilor e nu se va aduce
privitóre la modul de instreinare, de ex- niel ult peded niel organisatid ierarchice
ploatare si de usagiti pe socotéla InalteT a diferitelor comnititg religióse, niel ra-
Purçi a proprietatilor Statuld si ale par- porturilor lor ca capiT spirituall.
ticolarilor earl s'ar afia angajatT in- Art. 36. Serbia primeste teritoriele co-
teensele. p rinse in urmittórea delimitare: Noua gra-
Art. 31. Principatul MuntenegruluT se nitit urméza linia actuala, urmAnd talve-
va intelegf hirect Ca P6rta asupra insti- gul DrineT, pene la confluenta d ca Saya,
tuireT agentilor muntgnegrenT la Constan- remAnend principatuluT Mali-Zvornieul
tinopole s't in anume locurT din imperiul Saearul, si merge maT departe, urmAnd gra-
otoman, uncle se va recunósce necesitatea. nita SerbieT One la Kapaonik, de care se
1VIuntenegrenit ce calatorese sat ce d in desparte pe verful KamiluguluT. De niel
Turcia, se vor supune legilor i autoritit- urméza mal Outdid hotarul vestic al
tilor otomano, dupli mesura prineipielor SangiaculuT Nis prin contreforturile de
generale ale dreptuld international si a Sud de Kapaonik, pria cómele Marica §i
www.dacoromanica.ro
 9
1.........T....

Mrdar-Planina , care forméd linia des- I giele supusilor str6inY, precum si drep-
pArtit6re a apelor futre albia Ibaruld si tul de jurisdictiune si protectiune consu-
SitnieeY d'ult parte gi al TopliceY de alta, lark vor rtmAne in deplinit putere, Out
litsAnd Prepolae InsA Tumid. Aid flacon: nu se vor schimba prin o Intelegere co-
jnrA la Sud linia despArtit6re a apelor mud, intro principat si puterile inte-
dintre Brwenika si Medvedja, lAsAnd Ser- res ate.
bid t6tit albia Medvedjd, urmézit damn Art. 38. Principatul SerbleYintrit pentru
Goljak-Planina (care form6z1 Hula de parten sa In locul PorteI In acole indatorirY
despArtire a apelor futre Kriva-Rjaa d'o pe care aoésta le-a luat, Wm Austro-Un-
parte si Poljanika, 'Veternika si Morava de gana cum si cittre societatea de exploata-
alta) Out la vArful Poljaniker, Aid se In- re a drumurilor de fer turcestl din Euro-
drip% printre contreforturile Karpina? pa, atAt In ma ce privesce fndeplinirea,
Planina p6n6 la confluenta Kojinskd en clt si junctiqnea si exploatarea linielor
Morava, taie acest rig, se suie prin unja ce se vor fnfiinta din not penoul teritorid
1espArtit6re a apelor futre rid Kojinska si citstigat de prineipat. Conventiunile ne-
virtu' ce eade In Morava lingl Meradovec cesaril pentru a regula aceste cestiunY se
pentru a ajmage la Planina Svilija (rasa- vor Incheia imediat dupit sub-semnarea
pra TArgovistd. De la acest punct urm6z1 presentuld tractat Intro Austro-Ungaria,
culmea Svilijd Out la muntele Kljac si P6rta, Serbia si In limitele competintd
merg6nd prin punctele fnsemnate pe &ar- sale, prindpatul BulgarieY.
Art. 39. Musulmanil cad posedit bu-
il prin 1516 si 1517 si prin Balina-Gora,
1 espunde la muntele Crni-Vrh. De la nurI In localitAtile alipite Serbid si care
Inuntele Crni-Vrh, noua granita este ace- vor sit 'sr aseze locuinta afarit din principat,
iasT en a BulgarieY, adicit: hotartil urmit- vor putea sit'sY retin A proprietAtile arendfin-
resee linia despArtitúre a apelor Intre dule sat lAsAnd pe alti1s1 le administreze.
Struma si Morava prin culmile Streseru- Se va aleltui o comisie turco-grbéscA,
ld, Vilogolo si Mesid-Planina, atiuge care sit reguleze Inteun restimp de treI
prin Gacina, Orna-Trava, Darkovska si ad, t6te afacerile relative la modul de
Drainika-plan, apoY Deskani-Kladanec , véndare, Intrebuintare si usufruct pe so-
unja despArtird apelof din Sukova de sus cotéla PortY, a bunurilor StatuluY si dona-
si Morava, si mergo direct la Stol, de la tiunilor pi6se, (Vakufe), precum si cesti-
care se scob6rit, pentru a tAia la 1000 de ele ce stat in legAturit eu interesele par-
metri la Nord-Vestul satuluY Segusa dru- ticularilor angajatI In ele.
mul de la Sofia la Pirot. Se urcit In linie Art. 40. PALA la fncheerea unuY tractat
dréptit pe Vidlik-Planina si de acolo Intro Turcia si Serbia, snpush "rbY, ce
pe muntele Radocina, In lantul Kodza-Bal- eitlittoresc sat. sed In imperiul Otoman,
kanuld, rtmAnAnd SerbieY satul Senakos. vor fi tratatY dupl principiele generale ale
Din vêrful munteld Radocina, hotarul dreptuld international.
continuit cAtre Nord-Vest prin culmea Art. 41. Trupele sarbesd sunt tinute
Balkanuld peste Ciprovec-Balkan si prin a evacua teritoriele ce nu sunt continute
Stara-Planina Ong la vechea granitit o- In nonile limite ale principatnla In inter-
rientall a principatuld SerbieY 16110 Ku- val de cind-spre-dece 4ile de la schim-
la Smiliova-Kuka, si de aci aeeste vechY barea ratificitrilor presentuld traetat.
hotare Out la Dunire, pe care o IntAlne- Trupele otomane vor evacua localitAtile
sce la Rakovitza. cedate SerbieT In acelasI interval de cincY-
Art. 37. Nut la fncheerea unor laud spre-dece 4i1e. Li se va co. :,de totusT
tratate nu se va schimba nimio In Serbia un termen de acelasl num& de dile, atilt
din relatiunile comerciale actualmente in pentrn a pArAsi fortificatiile, a'sY se6te pro-
vigóre intro principat si ttrile strtine. visiunile si materialul, precum si spre a'§I
Nu se va lua de Serbia nicY nit taxA va- face un inventarit de masinele si objecte-
man de transit pentrn mitrfurile ce vor le c,are nu vor putea fi transportate nn-
trece prin tail. Imunitittile si privile- maY de at.
www.dacoromanica.ro
 10

Art. 42. De 6re-ce Serbia are sa pórte mala de transit pentru marfurile ce vor
uti parte din datoria publica otomana pen- trece prin principat.
tru nouele teritoriT ce i salí cedat prin Art. 49. Romania va patea incheia con-
presentul tratat, representantiT puterilor in ventiunT pentru regularea privilegielor si
Con stantinopole vor hotitri in unire cu mal- atributiunilor consulilor in materie de
ta P6rta, catimea eT pe ul basa equitabila. proteetiune in principat. Drepturile easel-
Art. 43. Partile contractante recunose gate vor r6mane in vigóre /gate timp cat
independinta RomanieT, legandu'o de con- nu vor fi modificate prin la intelegere co-
ditiunele aspase in urmat6rele dou6 ar- muna intro principat si *tile interesate.
ticole. Art. 50. P6n6 la incheierea unuT tratat
Art. 44. In Romania, deosebirea credin- care sa reguleze intre Turcia si Romania
telor religióse si a confesiunilor nu va privilegiele si drepturile consulilor, su-
putea fi opus li nimbuT ca un motiv de ex- pusiT romild ce vor calittori salí vor sta
cludere salí de incapacitate in eeea-ce in Imperiul otoman, precum si supusiT o-
privesce bucurarea de drepturT civil° salí tomanT ce vor ellatori salí vor sta in Ro-
politice, admiterea in demnitatT, functiunT mania, se vor bucura de drepturile garan-
si onorurT publice salí exercitarea diferi- tate supusilor celor-alte puterT Europene.
telor profesiunT s,i industdT in orT-ce loca- Art. 51. In ceea-ce privesce indeplini-
litate ar fi. Libertatea si esercitiul exte- rea lueritrilor publica salí altele asemeuea
rior al orT-card cult vor fi asigurate tutu- Romania va fi substituita in drepturile si
ror locuitorilor Statu!uT roman, ea si strg- indatoririle InalteT PortY, pentru tot teri-
inilor si nu se va pune nicT un fel de pie- toriul cedat.
did atat organisatieT ierarchice a diferi- Art. 52. Pentru a mad garantiele asi-
telor comunitatl religi6se, cat si raportu- gurate libertatel de navigEttinne pe Duna-
rilor acestora en capiT lor spiritualT. Na- re, care e recunoscuta de un interes Euro-
tionaliT tutulor puterilor, comerciantT salí p6n, Inaltele PuterT contractante hotlirase
altiT, vor fi tratatT in Romania Wit deo- ca t6te intaridle si fortificatiile, ce se git-
sebire de religiune, pe piciorul uneT de- seso pe tot cursul riuluT de la Portile de
pline egalitatY. Per pèn6 la Odle luT, sit fie desfiintate si
Art. 45. Principatul Romania retroce- nu se vor mal putea ridica altele nouT.
déza, M. S. ImpiiratuluT Rusid partea din Niel navas de resboiti nu va putea sit plu-
tinutul BasarableT, care a fost despartita tésca in josul Portilor-de-Fer, dell de va-
de Rusia in urma tratatuluT de la Paris din sele us6re destinate pentru politia fluviu-
1856, si care, la apus se marginesce ca le si pentru servicial vernal. Vasele de
talvegul PrutuluT , éra la m641-di cu statiune ale puterilor de la gurile Dulla-
bratul KilieT si cu gura Stari-StambululuT. rd vor putea twit sa se sue p6n6la GalatT.
Art. 46. Insulele formate de delta Du- Art. 53. Comisiunea Europeanit a Duna.-
nareT, precum si insula erpilor, sandgiacul reT, in sênul careia va fi representata Roma-
TuleeT, copin46nd districtele (cazas) Ki- nia, va r6mâne mentinuti in functiile eT pe
lia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, care le va exercita cu WI desavirsita ludo-
Mein, Bababadag, Harsova, Kiustenge, pendintit de autoritatea teritoriall, 'Anti la
Megidie, se vor uni ea Romania. GalatT. Tóte traetatele, arangiamentele, ac-
Principatul me primesce apol tinutul tele si hotartrile, call privese drepturile,
coprins, la sudul DobrogieT, de uit linie care privilegiele, prerogativele si indatoririle
incepe de la Silistra si se termina la sud comisieT dunarene, sunt eonfirmate.
de Mangalia, pe marea Négra. Linia gra- Art. 54. Cu un an inainte de incetarea
nitelor se va fixa de comisiunea europénit termeuuld insemnat durateT acestel comi-
instituita pentru delimitarea Bulgarid. siuni Europene, Puterile se Tor punet In
Art. 47. Cestia tmpartireT apelor si a intelegere comuna asupra prelungireT
pesearielor se va supune la deliberarea drepturilor sale salí a modificarilor ce vor
comisiuneT Europene a Dunard. gasi de cuviinta a introduce.
Art. 48. Nu se va lua niel nit taxa va- Art. 55. Reglementele de navigatiune,

www.dacoromanica.ro
 11

de politig fluvial i supraveghiere, de la Art. 59. M. S. Impgratul RusieT decla-

Portile de Fer 00 la GalatT, se vor in- rA el intentia sa este, a face din Batum
tocmi de comisia EuropeanA, en asistenta un port franc, essentialmente comercial.
delegatilor statelor termurene, puntmdule Art. 60. Valea Alaskerd i orasul Ba-
In acord cu acele carT a fost fAcute, sat yazid, carT, prin articolu119 al tractatuld
cad se vor hotAri pentru parcursul din jos de la San Stefano, at fost cedate RnsieT,
de GalatY. se vor inapoia TurcieT. malta PórtA cedézit
Art. 56. Oomisia Europeand dunAreand PersieT orasul si tinutul de la Khotur,
se va pune In intelegere eu eel in drept dupl cum a fost fixate de comisia mixt1
pentru a asigura intretinerea faruld din Anglo-Rusg pentru determinarea hotare-
insnla Serpilor. lor Turciel si PersieT.
Art. 57. Execntarea lucrArilor destinate Art. 61. malta PórtA se obligit, a rea-
a inlitura pedicele pe earl Portile de Fer lisa finA nicT uä zAbavi tmbungtAtirile
o cataractele le opun navigatiuneT s'at reformele,pe cad le redamA necesitAtile
ineredintat Austro-UngarieT. Statele brae- trebuintele locale ale provinciilor lo-
cinate cu aceste pArtT ale ride vor da tóte cuite de ArmenT, garantAnd siguranta lor
inlesnirile ce s'ar putea cere in interesul a- contra Cerchezilor si Kurclilor. Ea va In-
cestor lucrArY. Stipulatille art. 6 din tra- sciinta In mod periodic pe PuterY, carT vor
tatul de la Londra din 13 Martie 1871, re- supraveghia punerea lor in merare, de m6-
lative la dreptul percepereT uneT taxe pro- surile inste pentru acest scop.
visorie pentru acoperirea cheltuelelor, se Art. 62. De óre ce malta P6rtA, a ex-
mAntin In favórea Austro-Ungarid. primat vointa eY, d'a mentine principiul
Art. 58. malta PórtA cedeazti Impe- libertAteY religióse, dAndu-T cea maT mare
riuld rus In Asia teritoriele ArdahanuluT, latitudine, inaltele pArtl contractante iati
CarsuluT i BatumuluT cu portul aces- act de ac,éstA declaratie spontanel. In nicY
tuT din urml, cum si tóte teritoriele cu- o parte a Imp eriuluT Otoman, nu se va pu tea
prinse Intro hotarul vechit ruso-taro §i opune cuT-va deosebirea de religie, ea mo-
traseul urmAtor: hotarul nod merge de la tiv de escludere sat incapacitate in tot ea
marea NégrA conform eu linia determi- privesce esercitiul drepturilor civile i po-
nati de tratatul de San-Stefano pAnd la litice, admiterea in functiT i demnitAtT pu-
un punct la nord-vest de Khorda si la Sud blice, sad esercitiul diferitelor profesil
de Artvin, prelungindu-se in liniA dróptA industriT. Totl fArA osebire de religie, vor
pên6 la riulu Oiurukh, trece peste acest fi admid, ea martorT inaintea tribunalelor.
rIn,si merge In partea despre apus de As- Libertatea i practica exteri6r1 a tut ulor
michen In linie dréptit spre Sud. pen- cultelor se garantézA tuturor §i nicT uä pe-
tru a se uni en hotarul RusieT indicat In dicA nu se va putea pune niel organisatiel
tractatul de la San-Stefano, la un pullet ierarhice a diferitelor societAtl religi6se
situat la Sud de Nariman lAsAnd RusieT nicT relatiilor acestora cu capiT lor spiri-
oragai Olti. De la punctul arttat léngliNa- tualT. EclesiaticiT, pelegrinil i cAlugAri
riman frontiera merge apoT prin Trebenek, tutulor naionalitiiibor, cari cAliStoresc prin
care asemenea rdnaftne RusieT, p6nd la Pe- Turcia europénA i asiatiel, se vor bucura
recciai. Linia urmézA acest riu p6nd la Bor- de aceleasT drepturY, avantage i privile-
duz, d'ad se indreptézA spre Sud, 11sAnd giT. Drepturile de protectie oficialA sunt re-
Borduz i Jenikioi RusieT. De la un puuct cunoseute agontilor diplomaticT §i consu-
In partea despre Vest asatuld Karaugan se lar al Puterilor din Tarda, atilt in privinta
indreptézA hotarul spre Medjingert d'aci persónelor numite mat sus cat o In pri-
In linie dréptA spre v6rful munteluT Kasa- vinta asepmintelor lor religi6se i insti-
Dagh i d'aci In d'alungul linieT despArti- tutiunilor de bine-facere din locurile SAn-
reT apelor tare afluentele Araxulul spre te sat de aiurea. Drepturile ckstigate de
Nord si acel al Murad-SonuluT spre Sud, Francia sunt reservate inteun mod expres,
pdnd la hotarnl rusesc. si este bine Inteles el nu se póte face niei
uii schimbare In atatul quo din locurile

www.dacoromanica.ro
 12

Santa. CAluggril din muntele Athos, orY- Art. 64. Presentul tractat se va ratifica,
care ar fi patria lor, vor fi mAntinutT in ratificdrile se vor schimba la Berlin in-
proprietAtile i avantagele lor anteridre tr'un termen de treT sèptiimAnT sad daca e
se vor bueura fArd niel ud deosebire de de- posibil qi mal curAnd.
plina egalitate de drepturT qi prerogative. Spre credinta cdrora plenipotentiaril res-
Art. 63. Tractatul din Paris, de la 3°/. pectivi all sub-semnat acest tractat puand
Martie 1856, precumi tractatul din Lon- pe dgnsul sigiliile armelor lor.
dra, de la 13/ Martie 1871, sunt mAnti,
unte in t6te a cele decisiunT earl nu sunt FAcut la Berlin in a 13-a di a luneT luT
abrogate sail modificate prin Iulie 1878.
de fatd.
(L. S.) semnatl.: v. Bismarck.
(L. S.) 7)
H. Billow.
(L. S.) Hohenlohe.
(L. S.) Anclrassy.
(L. S.) 7)
Karolyi.
(L. S. 7)
Haymerle.
(L. S. Waddington.
(L. S.) )7
Saint Vallier.
(L. S.) 7) H. Desprez.
(L. S.) 77
Beaconsfield.
(L. S.) Salisbury.
(L. S.) Ode Russell.
(L. S.) L. Corti.
(L. S.) 77
Launay.
(L. S.) Gortchaeow.
(L. S.) Schouvalow.
(L. S.) 7)
P. d'Oubril.
(L. S.) Al. Caratheodory
(L. S.) 77 Mehemed-All.
(L. S.) Sadullah.
Conform ea origivalul , de Radowitz
de Bfouy.

www.dacoromanica.ro
 PROTOCOLELE
e-N

ONGR ES LI L U I DE LA pERLIN

PROTOCOLUL Nr. 1. E. S. comitele do Saint-Vallier, amba-

sadorul Francid la Berlin;
§edinta din 13 (1) Iunin 1878. E. S. D. Desprez, ministru plenipoten-
tiar de I-a clasl, insArcinat cu dilectiu-
nea afacerilor politice la ministerul aface-
Puterile semnatare ale tratatuld din rilor strAine.
30 Marti° 1856, hotArAnd a esamina in Pentru Marea-Britanie :
comun, intr'acelaqY cuget de interes gene- E. S. the Earl of Beaconsfield, primul
ral si inteacelasT spirit de conciliare i de lord al tesaurulur qi prim-ministru al llfa-
pace, siturqiunea ce resultA in Orient din jestAOT Sale Britanice;
nitimele evenimente, plenipotenIiarir Ger- E. S. th3 Marquess of Salisbury, minis-
mania, Austro-Ungaria, FranciT, MariT- trul afacerilor strain al MajestAtd Sale
BritaniI, Italiel, Rusid i Tumid s'ari in- Britanice ;
trunit, dui:4 invitatiunea ce li s'a ailresat, E. S. lord Odo Rassell, ambasadorul
de guvernul M. S. ImpAratul Germania. AnglieY la Berlin.
Se dart fa: Peutru Italia:
Pentru Germania : A. S. S. principele de E. S. comitele Corti, ministrul afaceri-
Bismar ck, cancelar al imperiul uY Germania; lor strAine ;
Ex. S. D. de Btilow, secretar de Stat la E. S. comitele de Launay, ambasadorul
departamentul afacerilor strAine; Italia la Berlin.
A. S. S. principele de Hohenlohe Schil- Pentru Rusia:
lingsfarst, ambasadorul Germania la Paris. A. S. S. principele Gorceacoff, cance-
Pentru Austro-Ungaria : Ex. S. comitele la rul Imp eri ul uT Ru sid ;
Andrassy, ministrul afacerilor strAine qi al E. S. comitele tivaloff, ambasadorul
easel imperiale; Rusid la Londra;
E. S. comitele Karolyi , ambasadorul E. S. D. d'Oubril, ambasadorul Rusiel
Austro-Ungarid la Berlin ; la Berlin.
E. S. baronul de Haymerle, ambasado- Pentru Turcia :
rul Austro-Ungarid la Roma. E. S. Sadulah-Bey, ambasadorul Tur-
Pentru Francia: cid la Berlin.
E. S. D. Waddington, ministrul aface- PlenipoterrtiariT intrA in qedintii
rilor stritirle; JouY, 13 Iunie, la 2 ore.
www.dacoromanica.ro
 14

D. eomite Andrassy ia euvêntul in a- comitele de Bismarck, secretar de legatine.

cesti termenT: Propun asemenea a incredinta direetiunea
arhivelor congresulut D-10 Bucher, con-
Domnilor,, sillar intim actual de legatiune la depar-
tamentul afacerilor strAine al GermanieT."
,Am on6re a vd propune d'a incredinta Aceste propuneri fiind primite, membri
A. S. S. principelui de Bismarck prese- biuroului sunt introdusi si presentati con-
dinta lucrArilor congresulut Nu e numaT gresuluT. Presedintele aratA dupe aceea
un us eonsfintit prin precedente, e intea- colegilor adi eit secretariatul, ast-fel cons-
celas timp un omagid cAtre Suveranul de Wait, vaifi insAreinat de a aduna si de a
a eitruia ospitalitate se bucurit Inteacest supune la esaminarea lor, documentele si
moment representantil Europa. imputernicirile ce membrii congresului vor
Nu mti indoese de aprobarea unanimit ce voi, pentru acésta, a depune la biurad.
va glisi acéstit propunere. CalitAtile perso- D-nii plenipotentiari remit Imputerni-
nale ale prineipeluT, malta sa intelepeiune eirile lor seeretarului, afarl de adulah-
ne garantlézit cea rnaT llund directiune perk- Béy, are anuncil cd, Ira depune pe ale
tru luerArile congresului. sale si pe ale cor-alti douT plenipotenti-
D-lor, sunt sigur ed void ayes aprubarea ari otomanT la inceputul viitórei sedinte,
sentimentelor D-v6strit , constatAnd ajar la Dare vor fi presenti colegiT sa Alexandra
de la inceputul prima n6stre intruniri urA- Caratheodory-Pasa si MehemetAli-Pasa,
rile cAldur6se ce facem toti pentru grab- carT n'ati sosit fuel la Berlin.
nica InsAnAtosire a M. S. Impdratului Princip ele de Bismarck °Resat dupe a-
Vithelmk.% ceea discursul unnAtor :
Aceste euvinte flind primite cu grAbire
de edtre tog plenipoteatiarii, princip ele Domnilor,
de Bismarck multumesce colegilor sa Mai Alain de tóte e de datoria mea, 1
peutru simtimintele simpatice in privin, d'a 0 multumi, in numele ImpdratuluT,
ta lmpdratului , esprimate In numele stApAnul met, pen tut unanimitatda cu care
membrilor eongresului de D. comite An- t6te Cabinetele ad bine-volt a rdspinde la
dressy, si se insitrcinAzit de a duce la cunos- invitarea Germaniei. /mi este permis a con-
cinta MajestAtei Sale ImpdratuluI acéstA sidera acéstA mare intelegere ea a primA
mArturie. El piimesce apol presedinta, a- dovadl despre fericita implinire a arcinel
ditogfind : n6stre comune.
,Faptele, cari all in otivat Intrunirea 'con-
,,Donznilorl gresului, sunt presinta in memoria tutulor.
Vd multumese de on6rba te 'mi atif4- Ind pa la finele anuld 1876, Cabinetele
cut d'Andu 'ml presedinta acestei ilustre 'Y combinata silintele lor cu scop d'a res-
intruniri. tabili pacea In peninsula BalkanicA. Ele
In esercitiul functiunelor la care sunt clutase inteacelas timp garantiT eficace
chRtmat, mdsprijin pe concursul bino-vol- pentru imbundtAtirea s6rtei populatinneld
toral D-lor colegilor meT, si pe indulgenta crescine din Turcia. Aceste silinti n'ad
lor, d6cA puterile mele n'ar egala tot-d'a- isbutit. Un hog conflict mai ingrozitor a
una buna mea vointit." isbucnit, cAruia arangiamentele de la San-
Presedintele procede In acesti termini Stephano 'T a pus capdt.
la conetituirea biuroului: Stipulatiunile acestui tratat sunt In
Ard propnn ea secretar al congresului mal multe puncte de naturit a modifica
pe D. de RadovieT, ministrul GermanieT la starea de lucran T ast-fel cum se all fixatl
Athena, si ca adjutor al secretarului, pe de cittre conventiunile Europene anteri6re,
D. comite Molly, primul secretar al amba- .,si ne-am adunat aid pentru a supune opera
sadei FrancieT la Berlin, precum si pe D-nir de la San-Stephano liberel discutii a Cabi-
Busch, consiliar actual de legatiune, baro- netelor semnatare tratatelor de la 1856 si
pul de Holchtein, consular de legatiune, si 1871. Trebue sit asiguritm printrIA Rite-
www.dacoromanica.ro
 15

legere. eOlnunii Si pe basa unor noul garan- tiune preliminara de la estrema hrgenta,
liT, paeea de ore Europa are atata nevoe." ama a. positiund ce fortele mesel ocupa
Presedintele doresce sa adaoge la. cele fa acest moment In vecindtatea Constan-
date de dansul. vate-va observatiunT de tinopolul u/. Lordul Beaconsfield considera
procedura. El credo el pentrn a inlesni la- acéstl situatiune ca (merma si peden-
prArile congresuMar fi bine sa se decida ea 16sa. El amintesce ca trupele ruseseT
erl-ee propunere , ,off-ce document desti- s'a inaintat dincolo de unja finta prin
nat a figura in, protocoi, sa, fie redectat in armistitid i semnaléza presenta lor ea
seris i eitit de membril congresuld carT uI primejdie pentru amandoud partile in
ar lun initiativa,10. El crede a lucra ast-fel causa, ea si pentru interesele EuropeT. El se
tu interesul sarcind impuse inaltel aclunarT teme de avdntul la cara póte fi espuse cloud
propuinclu'l a botad, chiar de la inceputql armate ata de apropiate: 1111 incident, ua
deliberarilor, «clima lucarilor sale. Se pa- rumóre, pot aduce cele mamad calamitatY,
ye ca fara a se tine sala, de paragrafele tra- p6te chiar marea Constantinopoluld (the
tuluT, eare forméza objectul discutiund, ar fi capture of Constantinople). Se intrébl déca
rue preferebil d'a aseda cestiunele in ordinea se envine ea cc:ingresa sa delibereze in pre-
importante l lor, mal ales pentru proble- senta unor asemenea perieole, i regretand
ma delimitarel i organisard Bulgarid, ea- cl silintele inceroate de eabinetele inte-
re in acest punet clevedere va descePta in- resate iu sensul una arangiament echas-
,teresul congresulul. Presedintele pro- bil pentra amandoud partile n'a isbutit,
pano d'a descbide discutiunile, ocupandu- &huna asnpra vestal cestiuni preliminare
se mar intaiti de acolen a stipulatiunelor atentiunea eolegilor sdT.
de la San.-Stephano, eare privesca in parti- Principele de Bismarck, Plana a se ob-
cular la viitdree organisare a Bulgaria serva el acdsta cestiune nu pare de na-
Déce congresul aproba acest fel de proce- tura a fi tratata In sedinta din acea i, In-
dare , presedintele va dirige in conformi- tréba tot de ul-data pe D -nil p lenipotentiarl
tate eu decisinaea sa luerlrile pregAtibdre al RusiT, daca dores° a rdspunde la cuvin-
Ale secretarietuluT. _theta Sa crecle, tara, tele prouunciate de lordul Beaconsfield.
de acdsta, el ar fi bine E,A laso "n'un inter- Priacipele Gorciacoff declara el Rusia
val intre acdsta sedinta, si eea viitdre, ea a venit sa la parte la congres eu intentiu-
sa dea plenipotentiarilor timpul d'asY ne d'a evita orT-ce recriminatiune asupra
schimba unir cu alta ideile lor. In fine nn trecutuluT : Alteta Sa ar patea dar intra
se indouesee cl plenipotentiariY nu vor fi In cereetarea motivelor si eireumstantelor
unanind asupra necesitatel d'a pastra se- cart ad con dus la tratatul de San Stefano:
cretul cleliberatiunelor lor.. guvernul rusese sine mal 'nainte de tdte a
Tag membril congresulul dad adesiunea hilatura obscuritatile si nelucrederile. Te-
lor la propunerile principeluT de Bismarck. lul ImperatuluT Alexandru, conform In
Comitele Andrassy adaoga, cl primesse spiritul MajestateY Sale cu tóte iateresele
tu totul punctul de vedere al AlteteT Sale Europene, e de a da ul esistenta entono-
si el e ma/ ales de *ere a se da priorita- ma, asigurata prin garantil eficace, supu-
tea cestiundbulgare. silor erestiaT al PortiT. Daca, spre a obtine
Comitele de Beaconsfield. se pronuncia acest resultat, congresal &este alto mij-
,intr'acelasi sens; el privesce ca esential Idee de cat cele ce ad parut cele mal bulle
pentru solutiunea greutalilor presinte ea Rusia, guvernul Imperatulul le va esa-
006st4 cestiune sa fie tratata fìtrul. intarql- mina, dar singurul sidd tel, e, Trepeta, d'a
ere pea d'antaid. asigura si d'a garante en eficacitate popa-
Presedinbele constata el propunerea de a latiunilor crestine ul esistenta autonoma.
incepe discutiunea eu cestiunea bulgara. e Comitele tivaloff doresce a presenta
adoptata ta unauimitate. óre-care obiectiunY practica la cuvintele
Comitele Beaconsfield., Intuid cuvantul, pronun ciatede larda]. Beaeonsfield. Consta-
.arata ca, inainte de a cometa tratatul do la ta,nd mistar ile inaintate ale armateT rasesd,
San-Stephano, congresul intampini tia ces- carT ad avut loe mal cu gula fa urma
www.dacoromanica.ro
 16

tritreT flotd engleze in Bosfor, nobilul lord tivele ce ar putea regula purtarea color
a insistat asupra perieolelor ce presintit alte guverne, In ceea ce privesee nisce
proximitatea fortelor rusesd 0 otomane. puncte in Ara do sarcina actuala a inal-
Comitele §uvaloff ar putea cita multe e- teT adunitrY. El credo cit ae,6sta cestiunear
semple (de pad definitive tratate in fi trebuit, inainte de t6te, sit fie tratatit di-
limpid dud cele doua armate stall in rectamente intro representantiT 1VIareY-Bri-
liniile lor : aka Wit a se opri asnpra aces- taniT si al RusieT : dispositiunile impaciui-
tuY punet, cel d'al douilea plenipoten- t6re ale unora 0 ale color altT, permit a credo
tiar al RusieT, aratit calla simpla int6rcere ea aceste intrevorbirY ar avea ua solutiune
la dispositiunile primuluY armistitia, ne- fericita 0 numaT in casal contraria, congre-
flind negresit de intuit a modifica opini- sul ar putea sa incerce, la una din qedin-
unea lorduluT Beaconsfield, ar fi vorba déra tele viit6re, d'a pune in intelegere pe a-
pentru armata rusa, d'a se retrage cumult m6ndou6, *tile interesate printeua mij-
mal mult inapoT. Comitele §uvaloff espune locire po care simtimintele pacifico ale
greutatile, nevoele militare 0 chiar peri- InalteY adunar ar face-o eficace.
colele une asemenea.mi§carT. Starea actu- Lordul Beaconsfield aderAnd la acéstit
alit. de lucran n'a dat loe de treT lunY la pitrere, preeum 0 totY plenipotentiarit, pre-
niel ua, ciocnire seri6sit: n'ar fi 6re de te- gedintele declara incidentele inchis.
mut din contra, ca retragerea armateT ruso Preqedintele intrélA daca vre-unul din
se fie semnalul unor grave desordine? E. plenipotentiarT are Tre-ulcomunicatiune a
S. Citézii informatiunT provenind din is- face congresuluT din partea guvernuluTsAli .
v6re carY nu sunt rusesd, si dupe carY, Sadulah-Bey declara cit nu pae primi
&tea trupele imperiale ar parasi in acest opfniunea esprimatit de D. comito §uvaloff,
moment positiunile lor, ar fi urmate de cii retragerea armateT ruse ar aduce pericole
populatiun ea creqtinit din ConstantinopolY, pentru populatiunea creqtinit din Constan-
care s'ar teme de cele maT marT primejdiT. tinopolY. D. plenipot:mtlar al TurcieT afir-
Al douilea plenipotentiar rus adaoga ca ma cit fortele otomano co se aill in capi-
In cele ce privesce temerile esprimate de tall sunt de ajuns ea sit mentie liniscea, 0 ca
lordul Beaconsfield in privinta luareT farit ordinea publica nu e de loe conapromisit.
veste a ConstantinopoluluT, acest pericol El adaoga ca din contra presinta ru0lorin
e cu totul departat 0 acésta eventualitate veeinatate pune In pericol liniscea orapluT.
e chiar imposibilit. E. S. e dar incredin- Prepdintele aratit D-luT plenipotentiar
0.0, cit retragerea armateT rusesd nu e intru al TurcieT cit congresul a pronnnciat inchi-
nimic necesario pentru liniscea deliberari- derea discutiund asupra punctuluY la care
lor congresuluY; e mal de temut, ca nu el a fated alusiune, 0 e de parere ea inci-
eumva, voind all ameliorezesitualinnea, sii dentul fiind inchis, discutiunea ramble a-
se sjungit telul contraria. mAnatit asupra acestuT object.
D. d'Oubril se asociasa en totul la con- Alteta Sa propune dupe aceea tnaltd adu-
sideratiunile ce s'ail espus. nad d'a se intruni Lunea viit6re, la 17,1a 2
Principele de Bismarck-crode ca pleni- ore. Ac6stit data e primitit cu unanimitate.
potentiariT MareT-BritaniT vor gasi i. s- Marchisul de Salisbury anunPia ca q1
punsul colegilor s6Y, al RusieY, destul de propune sit supue LunT, colegilor seT ces-
satisfitetor, ca sa nu fad a depinde de tiunea d'a sci (Mai Grecia trebue sit fie
cestinnea co all pus mersulregulat al de- admisa la congres.
liberadlor congresuluT. Alteta Sa nu póte Principele Gorceacoff dice ca acésta ces-
crede, afara de acésta, ca cestiunea, in fasa dune 'T pare resolvata prin chiar termeniT
In care se gasesee acum, p6te sit intro in convocareY, care nu se bad reptéza de cAt pu-
competinta congresuluY; cal putin guver- terilor semnatare ale tratatuluT de Paris. Al-
nul german, care a cautat, la timpul Oa, te State s'ar putea credo autorisate a cere a-
a aduce un remedia acesteT situatiunT, pe semenea participarea ion, &lea congresal
cit 'I a fost ca putinta, nu star putea ere- s'ar depArta de dispositiunile convenite de
de chemat a formula ua judecata pe mo- la inceput.
www.dacoromanica.ro
 17

Principele de Bismarck, reservhdu'sT PROTOCOLUL Nr. 2.

opiniunea tu privinta acestul subject IAA
camd cestiunea propusa de lord Salis- 5edinta din 17 (5) Iunie 1878.
bury, va fi formal supusa inalteT adunitrY,
profita de ocasiune ca sit intrebe de nu ar Erati presentl:
fi oportun ca membriT congresuld care ar Pentru Germania principele de Bismarck,
voi sit facit nit propunere, sa informeze mal D. de Bülow, priucipele de Hohenlo'he
antaia pe colegiT lor Inteult sedinta preee- Schillingsffirst.
denta, saA eel mal puciu tn ajunul sedintd, Pentru Austro-Ungaria comitele Andras=
pentru a evita discutiunY neprevNute sy, comitele Karolyi, baronul de Haymerle.
necomplecte ; propunerile conexe la cesti- Pentru Francia D. Waddington, comi-.
unile ordineT qileT resultand din discu- tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
tiune chiar, , sa fie eseeptate. Pentru Marea-B itanie comitele de Bea-
Altea Sa considera, ea un principit ne- consfield, marchisul de Salisbury, lordul
contestabil, cit minoritatea congresului nu Odo Russell.
va putea fi Indatorata a se supune anal Tot Pentru Italia comitele Corti, comitele de
de majoritate. Déra lag la apreciares, D-lor Laundy.
colegT aY s6T, a decide Um% n'ar fi (le folos Pentru Rusia principele Gorcea coff, co-
In interesul limritrilor, ea resolutiunile ma- mitele §uvaloff, D. d'Oubril.
jorititteY privit6re la procedurit,fitra a atin- Pentru Turcia Alexandra Caratheodory-
ge fondul, se póte fi privite ca decisiunT pasa, Mehemet Ali-pasa, Sadulah-Bey.
ale c.mgresuld orY de cate orT minoritatea §edinta se deschide la ora 2 J/2; proto-
n'ar credo cit va trebui sit. se Inregistreze colul sedintel precedente, citit de D. co-
ua propunere formala. mite de Ali:ray, e adoptat.
D. Waddigton se asociaza cu opiniunea Plenipotentiarit otomanY, Alexandra Ca-
esprimatit de D. presedinte in privinta pro- ratheodory-pasa, Mehemed Ali-pasa i Sa-
punerilor neprev64ute pentru care membri dulah-Bey remit tmputernicirile lor.
congresuluT ar putea lua initiativa. D. prim- Presedintele propune ca pe viitor, pen-
plenipotentiar al FrancieT e chiar de Were tru a gritbi lutrarea congresuld, comuni-
cit ar fi de folos a se aeeide, cit ori-ce propu- carea prealabila a protocoluluT imprimat
nere de aasta naturit va trebui sit fie anun- D-lor plenipotentiari sa tie loe do citirea
ciata In sedinta precedenta, WA a 'Asa fa- traditionalit la inceputul sedinteT. In casul
cultatea de a ineunosciinta nume In ajun. can]. nid uit modificare nu s'ar face de
Acest ultim restimp pare Ex. Sale prea res- membriT inalteT adunita, testul sit fie con-
tins ca plenipotentiariT sa fie tot d'a-una siderat ea aprobat si depus in arhive.
pregittitl pentru nit discutiune aprofundata. Asupra observatiunelor comiteluT An-
Prt. de Bismarck apreciazu1justea a costa drassv si D-lul Waddington relative la
observatiunl si .se unesee in totulcu Musa. mod&arile ce plenipotentiariI ar putea
Marchisul de Salisbury dice ea reflec- cere In textul protocoluluT si care n'ar pu-
tiunile D-luT prim-plenipotentiar al Fran- tea sit nu fie solute de colegiI lor presedinte-
cieT se aplica negresit numal la propune- le propune i congresul decide ca li,se va da
rile substantiale, éra nn la amendamentele eitire de catre secretariat la inceputul fie-
cestiunile secundare. dal sedinte. R6mane afarit de ac6stabine
Congresul dit in unanimitate adesiunea inteles, cit protocolul va trebui sa fie citit
sa la acésta proeedurit. in tntregul sut, décit cererea se face de u-
§edinta so ridica la oree 3 si 14 nul din membriT congresuld
SemnatT: v. Bismarck, B. Billow, C. Comitele§uvaloff si D. d'Oubril esprima
F. V. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi , dorinta ca protoeolul definitiv qt fie re-
_Ffaymerle, Waddington, St. Pallier. H. pede impartit, ca sit grabéseit comunicarea
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Ocio eittre guvernele respective.
Russell, L. Corti , Launay, Gortchacow, Principele Gorceacoff se asociasit cu ads-
Schouwaloff, P. d'Oubril, Sadoulah. ta observatiune: el aprobit maY dinainte
www.dacoromanica.ro
 18

orl-ce dispositiune ce ar putea inlesni si Obiectul discutiunelar congresului, da-.

grabi lucrarile nalteladunad. Altea Sa ca nu'si intrec adevaratul lor tel, va fi
spera ug, solutiune pacifica, fiind de tre- micsorand, cal se va putea, schimbarile de
buinta ca pacea luraii sa fie asigurata teritoria, a inabunnati s6rta si a asicura
se va putea mai higraba. buna stare a autor provincii din Turcia
Presedintele dice ea va da instructiunt europeana, care ati fost-teatrulunor
secretariatulul pentruna, grabnica distri- tÏ deplorabile.
buire a protoc6lelor. Tasa, chrestinii din acole mgiuni se impart
Altea Sa Serenisima anuncia colegilor indbu6 parti ale caror interese DEI sunt idea-
sÏ ca mal multe petitiunT si documente, tico si ale caror simpaiii nu sunt in armonie.
num6r destul fle insemnat, s'Oí adresat Congresul scie ca in acesti dìn urma ani
congresului i chiar D-sale. Secretariatul legatur-ele -de amicie care uneati alta data
a fost insarcinat sa, i aléga piesele, d'ua pe supusii greci si slayi al Porta s'aii
importanta f6rte inegala. Petitiunele col rumpt. 'Din alíaY, el ati devenit rivali.
presint un óre-caro interes politic, saa re- Slavii tare recunosceati alta, data, autorita-
sumat inteua lista impartita tutulor pleni- tea patriarculul grec s'aa unit cu ua noria
potentiarilor: acésta lista se va continua du- organisare bisericésea, care a reclamat su-
pleum se Yor presinta comunicatiunrle a- punerea ion. Litera mare parte a torito-
nalóge si tóte acole piese se vor depune la riuld locuit de rasa greacg, dreptul d'a
,secretariat. Altetea Sa credo, si parerea sa posede bisericile i sc6lele a dat loe la
obtine aderarea. unanima, ca In principia contestatiuni, adosea chiar la lupte, filtre
niel uA propunere saa niel un doeument nu populatiunile de anAndou6 rasele.
trebuesc a fi supuse esaminarel Inaltel Adu- Conflictul a crescut f6rte In nrma e-
nad de nu ron fi introduse (le ved-unul din yenimentelor ce s'aa petrecut in aceste
plenipotentiad. Se conforma déra acestel luni, i pasiunile nascute din aceste
regule pentru petitiunile sus mentionate conflicto at departat din ce in cemaimult
Alteta Sa propune d'a trece la ordinea pe aceste dou6 rase una de alta. Era yor-
qileT fixata, in sedinta precede,nta. ba de ceva roa Mult de cat divergir*, de
Marchisul de Salisbury da eitire motín- opiniune asupra cestiunei regimului eele-
nei urmat6re : siastic. Grecii se tem, si cu cuye'nt, de
Indata, ce propunerea pentru intruni- subjugarea bisericei lo; de suprimarea
rea unui congres se facu, gurernulreginei limbel lor, do absorbirea si de disparitiu-
comunica color sése puterl opiniunea sa, nea progresiva a rasel lor, deca rinaliï lor
ca Grecia trebuia sa, fie represintata In s'ar gasiinteua positiune preponderenta.
congres. Se póte yedea cu inlesnire cuy6n- Aceste puncte sunt pentru el' d'un interes
tul care a motivat acésta, propunere. Gu- capital si sórta lor depinde da forma ce
yernul care incepu resbelul, adi terminat, congresul ya da dispositiunilor ce se vor
declara cal a inceput cu scop inalt si fara lua cu scop d'a protege pe chrestini si d'a
precugetarl. El anuncia ea nu cauta achi- asigura ordinea i securitatea proyinciilor
sitiuni teritoriale; telul sètr era d'a libera din Turcia européna.
populatiunele chrestine de relelo a caror e- Déra cele dona rase mi sunt inaintea
sistenta era generalmente recunoscuta ori congresului pe un picior egal. Slavii ad de
eare le-ar fi fost causa. A. S. principele G or- aparator in acésta sala, un puternic popol
ceacoff a repetat acelési Inalte veden l in a- militar, fratele ion de sange si de credinta,
cósta, sala la prima sedinta a congresului. tare prin prestigiul victoriilor sale recente.
Un resbel intreprins ca asemenea sco- Grecii, din contra, n'A aici ca repreSen-
purl trebue negresit sh' se termine prin- tant niel uti natiune de aceeasi rash'.
teta pace purtand semnul acelorasi sira- Guvernul Majestatei Sale e de parere
timinte;.si prima datorie a representanti- ca decisiunile mate in aceste conditiuni
lor puterilor va fi de a veghia ca prerede- n'ar multumi rasa greaca, í prin urmare
rile tratatului sa fie restrinse in marginele n'ar aduce niel liniscea imperiului otoman,
care le aa fost ast-fel prescrise. niel pacea Europei.
www.dacoromanica.ro
 19

_ E de temut ç nod, agitaliud sit nu gar numar singurit cestiunea de litargie a

nascA in acest popol adanc devotat cre- adus separatiunea color dou6 bisericr.
dinter i nationalitAter séle, care ar avea Presedintele constatit el top' plenipoten-
convingerea cA Europa l'a pAritsit i l'a Vaal primes° amanarea discutiuner asupra'
dat sub dominatiunea and rase dela care acesluÏ punct pentra sedinta urmAt6rO.
simpatiile sale sunt cu totul depArtate. D.Desprez, in numele D-lor plenipoten-
Anglia propune dérl ca regatul elenic tiarr ar F rancid, dA citire propunerer urmit-
sit fie admis a indeplini acel rolin favórea t6re, pe care ar dori s'o vadA distribnitA
Grecilor si a lua, parte la deliberatiunile intr'acelasr timp eu a lordulur Salisbury t
congresulur, cel pucin a asista la tóte se- Considerand cA. la cercetarea nnuilor
dintele in care cestiunr privit6re la inte- arangiamente de luat pentru asigurarea
resele rase greco se vor discuta". pAcer In Orient e drept a da cartel din A-
Trincipele de Bismarck referandu-se tena ocasiunea d.'asr esprima dorinteleoi
la decisiunea luatl de malta adunare to p6te fi de folos puterilor de a le cunrisce,
ultima sedintA, privesce ca irnposibil ca Congresul invitA pe guvernul Majestl-
congresul sA fie in stare astA-c,11, dap, uit ter Sale Elenice a delega in represintanb
prlmA lecturl, sA statueze asupra propu- caro va fi admis a espune observatiunile.
nerd, ce citi lordul Salisbury si care a- Grecier, chid se va fixa s6rta provittefflor
tinge atatea cestiunr grave. Orr-care ar fi limitrofe cu regatul, si care sl pótA fi che4
siMpatia ce Grecia inspirit Europer, Altea mat in sinul congresulur err do cate orY
Sa crede cit ar trebui, in interesul lucra- plenipotentiaril vor credo oportun."
rilor, sit propue, conform eu principiul Presedintele dice el imprimares i dis-
stabilit mar inainte, amanarea discutiuner tribuirea acestur document se va face coh-
asupra acestur punct pén6 la viitnrea se- form dorinter D-lor plenipotentiarr ar Fran-.
dintA. In acest interval presedintele va cier, i ea propunerea va fi pusit la ordi-
avea grijA d'a face sA se imprime çi sO, se nea diler a viit6rer sedinte. Altetea Sa
distribue =Vann lordulur Salisbury,, trait, inainte de a urma ordinea 4ileT fic-
atat de importentit In sine,si care implicA satA, décA, verr-unul din membri are veil-
un 6re-care numilr de cestiunr de drept ul comunicatiuna de facut limiter adunArr.
public si do procedurA asupra chipulur cu Alexandra Carathoodory-Pasa esprimA
care un representant al Grecier ar putea pArerea sa de rtí cA n'a putut asista
fi admis In shall congresulur. la sedinta precedentA, In uma anal ac-
Principele Gorcencoff, fail a voi sl tra- cident de mare care 'I a intardiat sosirea,
teze in acest moment cestiunea admiterer precum i p'a colegulur sat Mehemed Ali-
Grecier, si aproband amAnarea propusit, Pasa. Ar fi fost fericit drit lua parte la numi-
doresce a releva uit espresiune din dis- rea presedintelur, si tine a se asocia, in
cursul lordulur Salisbury. Alteta Sa ar numele guvernulur stiti, la urArile ce con-
dori ca congresal sA considere pe repre- gresul a fAcut pentru restabilirea
sentantir Rusier, nu ca esclusivamente de- ter Imperatulur Vilhelm.
votatr intereselor Slavilor, dérl ea intere- Principele de Bismarck multumesee D-lur
sandu-se de trite populatiunile chrestine prim-plenipotentiar al Turcier pentru a-
din Turcia. Principele Gorceacoff declarA eeste cuvinte, pe care nu va lipsi d'a le
dérldin-nainte cA se va asocia la m6surile transmite MajestAter Sale.
hiato in favórea Grecilor : va cere chiar Presedintele espune dupe aceea e,A or-
pentru Grecir din imperiul otoman 1.16, au- dinea diler chiamit discutiunea articolelor
tonomie asemenea Cu cea care se reclamA din tratatul de San Stephano relative la
pentru sla,vr. Seopul guvernulur s6O e d'a Bulgaria , ineepénd prin articolul VI.
apropia aceste doug rase. Cat pentru ces- Alteta Sa d A citire aliniatulur I-i6 al
tiunea religi6sA la care lordul Salisbury art. VI:
a Meat alusivae , Altetea Sa trebue sl Bulgaria e constituitA in principal au-
arate cit.nu e desbinare religi6sA in fond tonom, tributar, ca un guvern crestin si
intro patriarchatul grecsi exarchatul bul- uA militie nationalV.
www.dacoromanica.ro
 20

Presedintele adaogO: sunt douil mijléce bitO in noua Bulgarie si d'a fi supusa unel
d'a intra in discutiune : se péte saq dis- majoritItI slave, ar rhailnea in positiunea
cuta mal fintniii primal aliniat al art. VI, politicg ce ocupO actualmente, i Pérta ar
sail a adAsta pe al IV-lea relativ la intin- poseda uit fruntarie strategicl ce ar putea
derea fruntarielor. MA a voi sit recoman- apitra contra orT-cAreT invasiunT viitére. A-
de pe niel una din aceste procedurT, Altea cest avantagid strategic s'ar putea obtine
Sa intrébit pentru care din dou6 congresal WO a vOtitma interesele populatiunilor a-
se decide. cesteI regiunT, a cAror sértit s'ar mal
Lordul Salisbury ia cuvéntul pentru a
presinta observatiunile urnagtére : Anglia n'a admis niel uit datA, niel in
Efectul cel mal isbitor al articolelor conforinta din ConstantinopolT,niel in ver-
tratatului de San-Stephano care se report uit altit epocI, cit, spre a garanta popula-
la Bulgaria, (nu die efectul ce a avut tiunile din Tarda europénit, contra abusu-
intentiune a le da) e d'a injosi peTur- rilor guvernuld si contra opresiuneT, am tre-
cia pénA la nivelul und dependinteabsolu- bui sl le sustragit de la suprematia politicA
te cAtre puterea care a impus acest tratat. a PorteT. AcéstO garantie, care e de coa mal
E de datoria n6strit d'a o pune ér nu pe naltl importantA, cere mal mult reforma
piciol ul independinteY sale anteri6re, cOcT administratiund interiére de cat ua sepa-
nu s'ar putea desfiinta cutotulresultatele ratiune politicA.
resbeluluT, (Mat de a 1 inapoia uit inde- Propun dérA congresulul, din partea An-
pendintii relativit care sa 'I permitO d'a glieT, esaminitrea aeestor dou6 propunerT
protege cu eficacitateinteresele strategice, Ca principatul tributar autonom al
politice si comerciale al eitror pAzitor tre- BulgarieT sit fie restrins la partoa Turcie I
bue sit rémtie. europene situatO la nordul Balkanilor.
Alto pericole nu mal putin importante Ca provincia RumelieT si oil-ce alt te-
sunt do temut. Rasa grécit, care locuesce ritoriti de la sudul Balkanilor sit fie sub au-
diferite localitAT in nona Bulgarie, va fi toritatea politica i militar6 directO a Sul-
supusit und majoritita slave cu caro rela- tanuluT, fiind luate téte precautiunile ca
tiunile sale nu sunt de loe amicale, si pre- buna stare a populatiunilor sit fie asiguratO
cum am supus deja la apreciArile congre- prin garantiT indestulAt6re de autonomic
suluT, e probabil cit limba grécit va dis- administrativA, sari in alt mod.
pare si rasa va fi absoruità. Comitele §uvaloff, fAcAnd alusiune la un
AfarA de acésta, admiterea pe litoralul pasagiii din locumentul ce se citi de no-
mAreT Egeo a une nouT puterI maritime bilul lord, dice ea n'ar putea primi in nu-
n'ar putea fi primitO fOrA un vit simtimént mele guvernuluT s6i1 cuvintele ,d'a distru-
de regret din partea puterilor vecino cu ge ca total resultatele resbeluluT". Rusia
Mediterana. a venit la congres pentru a coordona trac-
DupO pitrerea mea, ar trebui sl se caute tatul preliminariti de la San-Stephano, cu
un remedig la acestc resultate vatIm6t6re interesele generale ale Europa, érO nu spre
inteua modificare a articolelor asupra cA- a, ge" resultatele until resbel pentru
rora Altea Sa presedintele a chemat aten- care ea a impus atatea sacrificio. Pleni-
tiunea nústrA. Déca Bulgaria, in loe d.'a potentiarul RusieT constatI cA sensul ge-
se Intinde 0116 la marea Egeo si la local neral al comunicatiuneTfilcuta congresuluT
Ochrida, ar fi mArginitg, la Sud de linia de marchisul de Salisbury este a Anglia
Balkanilor, i cea-alt1 parte a provinciel n'ar putea 4a consinatimemtul sral la deli-
ar 1.On:input supt autoritatea SultanuluT, a- mitaren trasa la San-Stephano, dérI tare
ceste pericole am fi mult micsorate chiar acéstO delimitare si Intre acea ce indicA D.
daca n'ar dispare cu totul. plenipotentiar al Mard-BritaniT, e un teren
Inteacest cas, uit nod, putere maritimI de discutiune, de esemplu limitele fixate de
nu s'ar intinde la termiT mAreI Egee, nit conferinta din Const n tin opole; aceste limi-
proportiune prea numer6s1 a populatiund te ati avantagiul d 8 h fost trasede cittre re-
grece care se Rill amenintatO d'a fi absor- presentantil EuropeT, si sunt conforme lea

www.dacoromanica.ro
 21

ales cu conditiunele etnegrafice ale na- tonoma tributara si administrata de un

tiuneT bulgare. Marchisul de Salisbury in- guvern chrestin ? Chiar de acum E. S. de-
telege óre a se sine de delimitare u ce a a- clara ca asupra acestuT punct Austro-Un-
rlitat, sal admite discutiunea pe basa ve- garia nu face objectiunT. Writ din al ta phr-
chilor limite ale conferinteT, cu divisiunea te cestiunea atinge tra delimihre de frun-
longitudinala trasa atuncT de representan- tariT carT intereska particularmente pe
liT EuropeT ? Austro-Ungaria, fijad-ca e vorba a deflni
Principele de Bismarck observa cA apre- situatiunea Bulgaria, In privinta, fie a tli-
cirrea RusieT va fi neaparat subordonata rilor limitrofo err Serbia, fie a fruntarielor
la Ira esaminare maT detaliata a institutiu- occidentale earl intra in sfera intereselor
nilor ce ali sa se dea BulgarieT situata, la Austro-Ungare. Comitele And.rassy ob-
sndul Balkanilor. Déca plenipotentiariT serva cA dócil Austro-Ungaria d.oresee ne-
MareT-BritanieT se aflali in positiune d.'a gresit ua buril solutiune a diflcultatilor
produce chiar (Vac= larnurirT asupra re- presinte , din pune,tul de vedere general
gimuluT i institutiunilor ce s'ar putea o- al paceT si al stabilitata , cestiunile de
feri si garanta acesteT partY a Bulgaria, fruntarie Ft6 pentru d.ânsa ulval6re cu to-
plenipotentiariT ru0 ar fi p6te mal bine in tul speciala : E. S. credo déra de cuviinta
stare a se pronuncia asupra totalitatel pro- a face sil participe un delegat al Austro-
punerilor englese. Ungaria la intrevorbirile particulars ale
Marchisul de Salisbury se teme ca nil, a- plenipotentiarilor englezT si rusj. Nu se
semenea espunere sa nu comporte pentraa4T opresce insa a da adesiunea sa in princi-
prea lungT detaliurT. E. S. doresce a amA- pia la propunerea engleza asupra Enid
na rlispunsul stí asupra acestuT punct de fruntariT, resers ându'sY Intr'acelasT timp
pentru viit6rea qedinta. d'a presinta observatiunT de detalili pe ca-
Principele de Bismarck crede ea si lordul re spera ale ved ea primite de colegil seT.
Salisbury ca e in adev6r mal de preferat Comitele Andrassy este, afa a de acésta,
d'a amrma acésta, discutiune, si esprima dispus din parte'T a procede dupa regu-
speranta ca. Cabinetele maT in special in- lele parlamentare, printr'ea discutiune ge-
teresate in cestiune vor putea In acest in- nerala unnatii d'ua discutiune
terval a se intelege asupra status causae Principele de Bismarck so asociaza cu
et controversiae." El iT crGde de acord a- parerea comiteluT Andrassy relativa la me-
supra multor puncte, p6te chiar maT mult de dul discutinna , caria ar fi, diva Unsul,
efit creel eT tniT. Altea Sa Serenisima necesar a i se da forma une prime i secunde
crede Inca ca dupa acésta Intelegere citirT : prima va tine loe do discutiune ge-
representantiT acestor Cabinete vor pu- nerala, secunda ar permite intrarea In a-
tea supune congresuluT resultatul schim- irinunte. El considera ca intrunirile par-
buluT lor de icleTasupra Bulgaria de slia ;;i ticulare intime intre representantiT pu-
asupra institutiunilor ce ar conveni sa le terilor directamente interesate , lutrunirt
aplice: congresul ar avea dupa aceea sar- ce Unsul recomanda fara a so credo in
eina, In casul and intelegerea nu s'ar sta- drept de a le convoca, ar avea seriosul a-
bili de tot, d'a cauta cornplinirea priu in- vantagirt de a pregati maY bine ua
tervenirea puterilor amice. gore asupra cestiunilor de a m6nunte si do
Comitele And.rassy amintesce incita redactirme. Punetul capital pentru
importanta ce presinta discutiunea al cli- nirile plenari ale congresulul ar fi d'a sta-
reT resultat trebue sa aduca forruarea unor bili Intelegerea asupra eestiunilor de prin-
tlirT chiamate a trai mult timp, trebue sa cipili ; and aceste cesti unT vor fi deslusi-
o speram. E dérit asemenea do parere te, s'ar putea procedo printfo a doua
d'g o amAna pentru sedinta Tiit6re. E. S. la redactiunea unuT test destinat a inlocuT
observa in privinta acósta ca cestiunea pr - articolele tratattauT de San-Stephano.
sinta un aspect dublu : dintr'ua parte ea In conformitate cu acest mod de proce-
ea e curata politica i se p6te resuma in d.ura propus de prwdintele, plenipoten-
ace$T termenT : face-se-va ua Bulgarie au- tiariT Austro-UngarieT , Mara-BritaniT qi

www.dacoromanica.ro
 22

Rusk!, eonvin d'a '0 impAitft4i vederile
Ir in intrutrirT partieulare destinate a de-
termina punctele de intelegere qi prin ur-
raare a inlesni lucrarea congresuld. ET
Ter comunica resultatul acestor intrevor-
colegilor lor.
Prqedintele , eu invoireft congresuluT,
pane la ordinea 4i1d a viitórer qedinte,
xatit MercurY 19: I. Cestiunea admiteriT
representantilor Grecia!, II-a propunerea
englesA asupra. Bulgaria!, contra propu-
nerea eventualA a .Rusier, i daca va fi loe,
projectul asupra citriá represintantircelor
treT puterT se vor intelege.
edinta se ridicit la orele 4 '/2.
SemnaV : v. Bismarck, B. Bidow, C.
Rohenlohe , Andrassy, Karolyi,
Haymerle, Waddington, St. Vanier, H.
Dt.sprez, Beaconsfield, Salisbury,, Odo
1?ussell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
Schouvaloff, P. d'Oubril, Al. Carathe-
odory, Mehemed Ali, Sadoulah.
nefiind sub-semnatA , n'a fost treentit
pe listl. In principiii, orT-ce comunicatiu-
ne anonimA de aeest fel, nu va fi inseratit
in lista remisit memblilor congresuld, dar
va ritménea,. bine Thteles, la dispositiunea
Dior, in biurourile seeretariatuluT.
Principele de Bismarck prosintA apoT
urmitt(írele consideratiunT :
Ordinea de di fixaift, pentru qioa de as-
tit-c1T coprinde
Cestiunea admitereT representantilor
Grecie ;
Propunerea englezit relativ la Bul-
garia, contra-propunerea eventuall a Ru-
sia!, i, la intAmplare, projectulasupra eft--
ruin representantiT c,elor tre1 puterT Se
yew fi inteles.
De óre-ce negociatiunile fneepute intre
representantiT puterilor, mai special kite-
resate in cestiunea bulgarA, continuA qi
sunt pe calea unuT aranjament care ar in-
lesni luerArile congresuluT in acéstit

De 6re-ce astit-dY nu s'a ajuns incit la

vintA'
PROTOCOLUL Nr. 3. acest resultat
Propun de a amilna discutifinea celd
d'a doua pArt,T, a ordineT de qi, p6n6 la
§edinta de la 19 (7) Lillie 1878. viit6re a gedintA."
AcastA opiniune fiind primitA de con
Presint! gres, prepdintele adaogit, cii singura ees-
Pentru Germania, principele de Bis- tiune la ordinea 4ileT este prin urmare a-
marck, D. de Billow, prineipele dellohen- ceea a admitereT representantilor GrecieT,
lob e-SchillingSfilrst. qi deci, in conformitate cu vointa inalteï
Pentru Auatro-Ungaria eomitele de ad unitrY, antinit cit congresul se vft intruni
Andrassy, comitole Karolyi, baronul de VinerT pentru a discuta afaterile bulgare.
llaymerle. A. S, reamintesce cit, In privinta cesti-
rentru Franca, D. de Wacld higton co- und admitereT GrecieT, sunt douft propu-
mitele de Saint Vallier, D. Desprez. nerY eunescute hid de la qedinta din nr-
Pentru Marea Britanie, comitele de Bea- IA, una a lorduluT Salisbury, alta a D-luT
consfield, marehisul de Salisbury, lordul Desprez,0 adaogA, cit in cAt privesce pe Ger-
Oda Russell. mania se unesee cu eea de a dona. R6gA a-
Peutru It1ia, comitele Corti, comitele poT pe colegiT sa sit bine-voescl a discuta
de Launay. pe una sari pe cea-laltit, sail orT-ce altA pro-
Pentru Rusia, prineipele Gorciaeofi, co- punere ce se va presintain acéstA privintit.
iitela tivaloff, D. d'Oubril. Va cere maT tArdiri congresuluT, la cas
Pentru Tureia, Al exandru Caratheodory- cand ad miterea representantilor GrecieT va
PfM, Mehemed Sadoullah-Bey. fi hotAritii, de a fixa data . edintei la care,
edinta este deschisft la 2 ; protoco- el Tor fi invitatT.
1111 F,ledinteT precedente se adoptA. Caratheodory-Pa (IA citire urmAt6reT
Prqedintele reamintesce eolegiilor declaratiunT :
cA 1. s'a remis uA listA de petitinnT nouT. Propunbdu-se ca Grecia sA, fie ascul-
CA petitiune ce atinge uA c,estiune politicA, tatA in sinul congresuluT, orT de cate orT
www.dacoromanica.ro
 23

s'ar crecle necesar, cand ar fi vorba de a inferesele ehreqtinilor din Turcia fr es-
se discuta 6re-carT cestinnYspeciale, s'al a- ceptiune de rasa, Istoria sa intr6ga a pro-
legat motive $i schimbat icleT carY bat In lestul acésta. Ea are tia legaturg,
justifica ug esplieatiune din partea pleni- puterniel cu rasa elleng aceea de a g
potentiarilor otomanT. primit de la biseriea Orientala religia lul
Privind cestiunea din punete de vedere Christ. Daca, iïi resbelul de faca, Rusia a
diferite, catT-va din plenipotentiarT, trebuit sil ia specialmente In mana inte-
par a fi-considerat Intr'un mod ctr total resele Balgarilor, este ea Bulgaria s'a g4-
eselusiv situatinnea respectiva a diferite- sit a fi, ptin circumstante, principala causa
lor categoriT ale populatiund ImperinIuT teatrul resbeluluT. Dér Rusia a avut tot-
otoman. d'a-una in vedere de a intinde, pe cat se
Plenipotentiarff otomanY ered ca, este póte, si la provinciile greee avantagele ce
de datoria lor de a declara ea In sInul ea ar reusisa dob6ndésel pentru Bulgaria.
congresuluY, el represinta Statul Insusi Ea este satisfacutl v'è4ênd, din propune-
care coprinde totalitatea acestor elemente rile D-lor plenipotentiarl al MareT-Britanie
orT-care ar fi ele si orT-care ar fi origina Francid, ca Europa Impartasesee vede-
si data conilictelor la care se face alusiune. rile .sale i sil felicita de solicitudinea de
Uit proteetiune si un interes esclusive, care dad proba puterile In fav6rea populati-
privitáre la ul clasl speciall, orT din ce unilor de rasa greaca, cu atat maT multen
parte ar veni sat sub oil ce forma s'ar cat este convinsa ea acésta solicitudine se
ivi, n'ar putea de cal sa lovésea acolo, va Intinde i la populatiunile de rasa bul-
unde ua puternica solidaritate de interese garg. Guvernul Imperial al RusieT va im-
unesee necontestabil aceste diverso ele- partasi dar cumultumire orT-ce propunere
mente futre d6nsele, spre a constitui un care s'e va face In cougres In fav6rea Epi-
mare tot. ruluT, Thesaliel i CreteT, ort-care ar fi II-
Inaltimea vederilor ce disting pe D-niT tinderea ce puteri/e ar voi ,s4 dea avanta-
plenipotentiart ni marilor puterT, semna- gelor ce le vor fi resermte.
tare ale tratatelor de la 1856 si 1-871, 2. Guvernul Imperial al Rusiel nu re-
cad comPun congresul, si spirittrl incon- cun6see nid un motiv fundat antagonis-
testabil de equitate ce 'T anima, autorisg muluT semnalat al raselor, si care nu 'si
prin urmare pe plenipotentiariT otomanY, ar putea avea sorginfatn divergintele re-
de a erede ca, daca Grecia ar trebui sa fie ligi6se. T6te nationalitatile , apartiOnd
aseultatg, eongresul va sri sa Impedice bisericeT orientale, ail revendieat sueeesiv
ca propunerile ce s'Eta %cut In acésta pri- dreptul de a tivea biserica lor authoce-
vinta sa. nu prov6ce gravele inconvenien- phala, adiel ierarcbia lor ecIesiastica in-
te, de care am avea dreptul s no temem." dependenta si bimba lor nationala pentru
Principele Gorciaeoff observa, ca se con- cult isc6le. Ast-fel a fost casul pentru
forméza eu dorinta congresuluT, aductInd Rusia, pentru Romania, pentru Serbia si
observatiunT serse, i da eitire documen- chiar pentru regata GrecieT. Din ae6sta
tulut urma,tor: nu se vede ea ar fi resultat niel ruptura
D. marchis de Salisbury a presintat legamintelor ce unese a coste biserid indo-
ug, propunere motivata tinddnd la admi- pendente eupatriarehatul ecumenic de la
terea Greeiel de a participa la eongres, ConstantinopolT, niel vre-un antagonism
sal col pucin a asista la sedintele In care Intre rase. BurgariT nu eer alt-ceva, avênd
se vor discuta ce stiunile ating6tóre de in- 4bsolut aceleasT drepturT. Causa divergin-
teresele raseT greee. Olor si conflietelor trecat6re ce s'ati ivit
PlenipotentiariT Rusid ered din parte- trebue dar cantata In influente sag
le el sunt datori a enuncia Intr'ua de- particolare care nu par a fi conforme
claratiune asemenea motivaeg, punctul de niel cu interesele reale ale raselor, niel en
vedere al gnvernuluT lor, In acéstii pri- biserica OrientuluT, niel Cu paeea Europa,
vinta : care,"prin urmare, n'ar patea, sa fie In-
1.. Rusia a avut tot-d'a-una in vedere curagiate.
www.dacoromanica.ro
 24

3. Cat despre circomscriptiunile teri- Presedintele considera cit congresul este

toriale a deosebitelor rase care se unesc In presenta uneT cestiunT de forma, si de
interesele rod elenice, careia i se cauta redactiune, in care decisiunea majoritittiT
nit protectiune, se para nu putea fi deter- este admisii,afara nume de s'ar ivi protes-
minate de pe un principia Lad rational, tare la protocol din partea minoritateT.
mal equitabil si mal practic de cat acel al Altetea Sa credo cit ar fi folositor sa
majoritateT populatiuneT. Acest principitl se procéda invers ca usurile parlamen-
resulta si din totalitatea dispositiunilor tare, i de a incepe, déca congresul
conferinteT din ConstantinopolT si din acel consimte, prin votul asupra textuluT pro-
stabilit do tractatul preliminar do la San- pun eriT francese, punand apoT la vot a-
Stefano. Repartitiele teritoriale carT s'ar mend.amentul lorduluT Sqlisbury. Resul-
propune in afara de principiul majolitateT tatul primuluT vot va fi consid.erat ca e-
populatiuneT ar putea fi cerute nu prin ventual, adica ca supus a fiamendat con-
consideratiunT de rase, ci prin vederT.par- form propuneriT englese, la cas chid acésta
ticulare de interes politic, geografic sati propunere ar fi ad.optata. Dad, din contra
comercial. Rusia neavand, in cat o pri- s'ar respinge, votul dat asupra propuneriT
vesce, niel un interes material de urmit- francese va fi definitiv.
rit in aceste tinuturT, nu póte Qprecia a- Comitele And.rassy nu voesce a intra in
ceste diferite propunerT de eat din punctul fondul cestiuneT, el privesce ca are numaT
de veclere al equitateT sali conciliatiuneT, de statuat asupra adruisiuneT in genere : si
catre care ea este tot-d'auna inclinata pen- votesa dara propunerea francesa, reservan-
tru consolidaren intelegereT europene si a du-se de a se pronuncia asupra anaemia-
paceT gen( rale. mentuluT lorduluT Salisbury.
Acestea sunt sentimentele carT fac a ere- PlenipotentiariT francezT si englezT vo-
de pe plenipotentiariT Rusiel ca trebuesc tézit presentat.
sa formuleze adesiunea lor la propunerea Comitele Corti aderkit si el si ca atat
D-luT plenipotentiar al Franciel, Julia, de maT becuros ca a doua parte a documen-
a invita pe guvernul M. S. Elenice a de- tuluT '1 pare cit coprinde, in principili, cu-
semna un representant care sa fie admis a getarea exprimata in amendamentul ea-
espune observatiunile GrecieT, and va veni gles.
cestiunea de a fixa sórta provincielor limi- PlenipotentiariT rusT totéza si eT textul
trofe regatuluT, si care sit p6ta fi chemat frances.
In congres orT-do cate orT plenipotentiariT Caratheodory-Pasa regreta, de a vedea
vor judeca chemarea sa oportuna. Pleni- In textul propus vorbele : s6rta provin-
potentiariT rusl intind aceste previsiunT ciilor etc." In acestY termenT nu p6te de
si in cat privesce pe Grecia. eat sa reserve opiniunea guvernuluT
Lordul Salisbury, referandu-se la punc- Presedintele insistand pentru a obtine
tul de discutiune indicat de catre prese- votul D-lor plenipotentiarT otomanT , Cara-
dinte, propuna de a inlocui ta textul presen- theodory-Pasa si Mehemed.-Ali-Pasa, de-
tat de catre plenipotentiariT francesT cuvin- clara ca nu s'ar opune, in principia, ca stt
tele provinciT grece" oft acelea de fie ascultat un representant al GrecieT, ad-
provin ciile limitrofe regatului GreeieT." mit6nd ca el sa nu aiba de c6,1vot consul-
Déclacésta modificatiune, care 'T pare cil tativ.
dit mal multit claritate textuluT, va fi admisa, Principelo de Bismarck prov6ca rya uu
dansul se va uni bueuros cu projectul fran- al douilea scrutin asupra amend.amentuluT
cos, ast-fel amendat, in casul and acest pro - lorduluT Salisbury, adica asupra cestiunil
ject va fi primit de majoritatea puterilor. de a se sci daca cuvintele nprovinciile li-
D. Desprez se teme ca amenclamentul mitrofe" vor fi inlocuite cu provineiile
propus de plenipotentiarul Mard-BritanieT, gre ceseT."
sa nu anti de efect de a face mal puein Comitele Andrassy intrebancl ce dife-
precis textul projectuluT presintat de ple- rinta exista pentru D-niT plenipotentiarT
nipotentiariT francesT. engleg intro cele doua expresiunT, mar-
www.dacoromanica.ro
 25

chizul de Salisbury dice ca sunt provin- vinta, Incita adunare rt;mane judecator In
eft' grecescY cad nu sunt limitrofe ea re- ultima instanta asupra deliberatiunilor la
gatul elenie qi despre cad Englitera vo- care se va crede oportun de a fi admis re-
esce ca congresul sa se ocupe. In projec- presentantul grec.
tul franees Epirul i Thesalia sunt sin- Prineipele Gorciacoff, In facia acestor
gure fn causa : amendamentul E. S. per- consideratiunT, votéza pentru mentinerea
mite din contra de a se coprinde n deli- textuluT frances.
beratiunea, la care vor asista representan- Caratheodory- Pap Intelege, ca in
fil Greciel qi provinciile Macedonia, cugetul InalteT ad.unari admisiunea re-
ThracieT si Crete. presentantuld grec este mal en gala tilt
Comiteie Andrassy, In urma acesteT es- cestiune de oportunitate: ca t6te acestea
plicafiuni,qi conformandu-se principiuluT consimtind ca acest representat sit 'AM fi
st,ll care este de a cAuta resultate cat se ascultat awl se vor ocupa de imbunitta-
pote maY stabile, votéza pentru amenda- tirea stareT acelor provinciT, E. S. qi ina-
mentul lordulul Salisbury,, cu scopul de preuna eu dtnsa Mehemed-Ali-Paqa, cer
a nu restrange espresiunea opiniund re- t)t-d'o-datit nod esplicatiunr asupra sen-
presintantilor greet sale frasel projectuluT frances, unde e vor-
PlenipotentiariT francesT mentin votul ba de provineff limítrofe".
lor pentru textul pur i simplu. D. Waddington respunde ca ast-dT nu
PlenipotentiariT MareT-Britanie votéza se discuta fondul acesteY dificultatY,ci na-
pentru amendament. me Ira cestiune prealabila: el fine a adito-
Comitele Corti se unesce eu propune- ga cit consid.erantele projectuluT frances
rea englezii, pe care o considera ca and. indica clar scopul acestuY project. intdig,
mal mare latitudine deliberatiuniT. congresal gasesee el just ca Grecia sa'0
Comitele de Launay adaoga ca de alt- esprime dorintele asupra cestiunilor ce ar
mintrelea congresul va remane liber de a putea interesa fruntariile sale ? Al douilea,
esamina In ce mtlsura va putea primi ob- congresal gasesce el util sa provóce asu-
servatiunile representantilor grecT. pra diferitelor pullet° esplicatiunea Cabi-
Preedintele cerênd votul D-lor pleni- netulta de la Athena?
potentiarT al RusieT, Principele Goreia- Principele de Bismarck observa, ea In
coff r6ga pe D-nil plenipotentiad al reditate diferinta practica fare cele douè
Francid sit .1 espuna motivele pentru care opininnY se va manifesta mal cu séma camd
mentin tecstul propunereY lor. va fi vorba de a determina momentut can&
D. Waddington nu credo cit sunt marl sa fie ascultatI representantiT gred. Atund
diferente Intre projectulD. Desprez qi re- va fi, d.upit pArerea sa, scratinul decisiv.
dactiunea propusa do lordul Salisbury. Acam este vorba de a sci In genere daca
Cu tOte ace3tea trebue facuta uit distinc- el vor fi admkT, qi numal In acest ordin
tiune : plenipotentiariT FrancieT s'aA de Mel intrOba din notí daca D-niT pleni-
dit ca invitandu-se guvernul grec de a potentiarT otomanY votOzit pentru reclacti-
desemna un representant este tot-uit-data unea franceA sail pontru cea englesit.
util de a limita sfera observatiunilor séle. PlenipotentiariT otomanT declara el se
D. Wad.d.ington admite ea representantul rbtin.
clin sa fie chemat a '0 da parerea asupra Principele de Bisr...arck ca plenipoten-
faptelor ce se petrec apr6pe de fruntaria Oar al Germania votézA pentru redactiu-
regatuluT; aka ar inteloge mal pucin ca nea francesa.
competinta Cabinetulul din Athena sa se A. S. S. constata apoT ea voturile stint
pòta Intinde la nisce tinutud locuite de po- lmpartite In numr,r egal. Amendamentul
pulatiunT mixte. E. S. se teme sa nu marésca engles n'a avut dar majoritatea qi resulta-
prea mult sfera observatiunilor guvernu- tul primula serutin adoptand redactiunea
luY elenie. Cu tOte acestea paragraful al francesa ramane cascigat.
douilea al projectulul, reservi;nd congresu- Preedintele intréba déca congresal vo-
lui t6ta libertatea de apreciare In acéstit pri- esce a decide al sad intful intrunire
www.dacoromanica.ro
 26

viit6re la ce sedinta sa fie admis repre- edinta se ridica la 4 ore.

sentantul Greciei. Semnati: v. Bismarck, B. Bidow,
rn urma observarel comitelui Corti, pre- F. de Hohenlohe , Andrassy, Karolyi,
sedintele socotescl ca invitarea] nu tre- Haymerle, Waddington, St. Valli er, B.
bue facuta de cAt dupa cererea unuia Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
din membril congresului formulata in se- Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
dinta precedenta si adoptata printeun vot Schouvaloff, P. d'Oubril, Al. Caratheo-
al inaltei adunari. dory, Mehemed Ali, Sadoullah.
D. Waddington crede c ir trebui sa se
astepte ea eestiunea BulgarieT sa fie %mu-
rita, si In ori-ce cas sa nu se ja asta-cT Ira PROTOCOLUL Nr. 4.
hotarare.
Comaele Andrassy nu privesce ca indis-
pensabiI de a hotart acea i chiar de acum. Sedinta din 22 (10) Iunie 1878.
D. Desprez observa, de altmintrelea, ea
projectul coprinde dod ipotese : discutiu- Presenti:
nea relativa la provinciele limítrofe In care, Pentru Germania principele de Bis-
dupa, propunerea francesa, presenta repre- marck, D. de Billow, principele de Hohen-
sentantului grec este creduta necesara de lohe-Schillingsfürst.
dare congres,si cele alte deliberatiuni dud Pentru Austro-Ungaria comitele An-
malta adunare i reserva facultatea de a drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay-
cherna, de va fi trebuinta, In sfinul s6d pe merle.
acest representant. Pentru Francia D. Waddington, comi-
Principele de Bismarck reamintind cA, tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
in cugetul s, plenipotentiarul grec nu Pentru. Marea-Britanie comitele de
trebue a fi invitat de cat la sedintele In Beaconsfield, marchisul de Salisbury, lor-
cari congresul ar asculte , cons- dul Odo Russell.
tata ca in acest moment nici unul din mem- Pentru Italia comitele Corti, comitele
bri adunarei nu face ua propunere in acest de Launay.
sens. Altea Sa credo dar preferabil, in Pentru Rusia comitele uvaloff,, D.
starea actuall a lucrarilor,, uncle se crede à' Oubril.
FA se va face asupra cestiuneX bulgare a- Pentru Tuck AlPxandru Caratheodory-
propierea ideilor divergente, de a nu intro- Pasa, Mehemed Ali-Pasa , Sadullah-Bey.
duce un element mil care ar putea edinta este deschisa la 2 si jum6tate ore;
réscedificultatile intelegerei. El. erode ca protocolul sediateiprecedente este adoptat.
congresul nu va emite asupra acestuT punct D. d'Oubril exprima din partea princi-
nici un vot asta-ï, va reserva opinin- pelui Gorciacoff parerea d.c I'M a Altetei
nea pe'nA cand va Vel3i rêndul de a se Sale de a nu putea, impedicat de starea sa-
da institutiunile BulgarieX-de-Sud. Al- n6tatei Sale, asista la sedinta de asta-cli.
teta Sa adaogli c ordinea de (ji este ter- Presedintele respunde cii congresul re-
minata. greta absenta principelui Gorciacoff i u-
domitele),5uvaloff esprimand sperm* réza iii grabnica insan6tosire D-lui prim-
cA colegii ,sèi din Austro-Ungaria, Marea- plenipotentiar al Rusiei.
Britafiki si Rusia Tor fi gata a discuta ces- Presedintele, dupa ce da citire listei
tiunea bulgara, tu viittírea sedinta fixata de petitiuni, adresate congresului de la
de mai 'nainte pe Vineri 21, crede, dupa ultima sedinta, anuncia ca ordinea dileT
comunicatiunile schimbate tare guverne aduce discutiunea cestiuneT BulgarieT a-
ar A preferahil sa r'6nah'e pentru sedinta supra punctelor tratate in articolul VI al
Siimbata. Presidentul, dupe ce a con- tratatului de San-Stefano si aceea a pro-
sultat congresul, primesee data de Sara- punerei englese, consemnata In al 2-lea
b44 22, reserv6ndn'si de va fi trebuinta, protocol al congresului. Aketa Sa MO pe
Sit conv6ce adunarea pe Vineri. representantii puterilor, cari ail cautat u
www.dacoromanica.ro
 27

Intelegere in conferinte particulare , de a tul de la San-Stefano, d6ra earl , fug

lace ounoseut resultfttul convorbirilorlor. cu t6ta moderatiunea lor, n'ail fost pri-
4ordul Salisbury da citire documentu- mite de colegiT lor englesi. Revenind asu-
luT urtnator, care Coutine desVoltarea pro- pra totalitatel negocierilor ce s'ad nrmat de
punerilor englese, si pe carT le supune cate-va dile, Exelenta Sa constata el ple-
aprobarea InalteT adunarT. nipotentiaril RusieT ad primit impartirea
Admiterea früntarie Balkanilor pentrn Bulgariel de eatrelinia Balkanilor, cu túte
principatul Bulgaria; proyincia de la su- obieetiunile seri6se ce presinta acésta di-
d_ul Balkanilor s ia numele de Rumelia visiune vatkaat6re sub multe raporturY,
orientala. substituirea numeluT de Rumelia orientall
Incorporarea sandgiaculuT Sofia, trapre- celul de Bulgaria de Sud, reservandu"sT
unit cu rectificarea strategic/ a fruntarie- tot ua-data asupra a eestuT din mina punct,
lor In principat, sa fie eonsimtita, fie con- concedat de densiT eu Were de WI, tótI li-
tra mentinera VarneT in mânele Turcilor, bertatea de discutiune ulteri6ra la con-
orT contra escludereT din Rumelia orien- gres; s'a considerat raentinerea numeluT
tall a basinurilor Masta, Karason si Stru- Bulgaria ea un drapel, ca un indemn
ma-Karason. Rumelia orientala sa fie a- aspiratiunT pericul6se; de aeeea, ca Oren
segata sub autoritatea politica si militara de TM an desmareat, sprd a ice ast-fel,
directa a SultanuluT, care o va esercita In ua parte din populatiune de nuinele celT
conditiunile urmatòrg : apartine. El ad consimtit asemenea a
,,B1 va avea dreptul de a Ingriji de apil- departa de marea-Egee limitele noueT
rarea fruntarielor pe uscat si pe spa ale vineiT. S'a ivit temen l ea Bulgaria sa nu
provincia, de a putea sine intr'6nsa trepe devina, iiI putere navalI. Aceste temerlti
si fortificatiunY. se par ilusoriT , dérl el ad conSinitit tottsl
Ordinea interiúra va fi mentinuta de mi- la acégt1 sehimbare de fruntaril. Ad ad-
litia, al eareT oficiarT vor fi numitT de Sul tan, mis Inca pe unja fruntariel oecidentale a
care va tine seta, de religia populatiuneT. Bulgaria ua rectificare pe bare dansil o
Guvernatorul general va avea dreptul de considera ea nit mntilatiune, pentru el tt-
a cherna trupele otomane in casul chnd sign- c6sta desparte populatiunT bulgare bom-
ranta interiGra sari esteri6ra, ar fiamenintatii. pacte. Acésta se cerca in vederea tutor
Fruntaria oecidentala remAne de pre- consideratiunT strategiee qi comerciale ear!
cisat. Din locul unde frantaria occiden- nu privet pe Bulgaria si 'T end mal ale § pre-
tal/ taie fruntaria meridionala , stabilita judiciabile. All consiintit la rectifiefteed
de, conferinta din Constantinopole, granita fruntarielor meridionale despre marea Né-
meridionall a RunielieT orientate va urina gra , *Asiad ast-Idl limitele trage de
laja acesteT din urma fruntariT p6na la tratatul de la San-Stefano si restrangtiad
muntele Krusevo, apoT unja prev6duta de chiar pe cele ale conferintel din C(.1nstan-
tratatul din San-Stefano IAA In apropiere tinopolf. In fine, a all dat SultanuluT pa-
de Mnstafa-Pasa. Diu acestpunct uafrun- za fruntarielor RumelieT orientate. Pen-
tarie naturala va merge pnll la marea- tru comitele uvaloff, , cererile ce
Négra, la un punct ee vafi precisat in lima fost puse Inainte eyed n realitate drept
Intre Sizeboli si Agathopoli. Hotarul fruit- object de a protege pe cel tare contra celuT
tarielor se va stabili de ua comisiune euro- slab, de a protege imperial otoman, ale card
peana, afar/ de cele dou6 puncte delhga actuate , ca un curagia caruia Escelenta Sd
marea-Négra, carYnu sunt Inca precisate." aduce ca buenrie omagiT, ail resistat In timp
Presedintele intrelAnd pe plenipoten- de lunT indelungate armateT TLISO cohtra
*HT RusieT déca eT adera la principiele agresiunitor eventuate ale une! ,proviacil
resumate de lordul Salisbury, comitele care nu are Inca niel im singar soldat,
uvaloff expune c plenipotentiariT Ru- OrT-cum , plenipotentidriT rusT le-all pri-
sieT ati presentat (Irma amendamente earl, mit; del% la rAndul lor eT se erect. In drept de
erect. a Au schimb n principid modifi- a core ca eel slab sa fie apgrat contra caul
arile propase de Marea-Britanie la trata- tare, acesta este scopul color 4ou6 anle4-
www.dacoromanica.ro
 28

damente ce a presintat i al caror text a le aptira , Escelenta Sa insista pentru a-

este: doptarea unor misurr de precautiune, prea
Plenipotentiarir Rusier sunt autorisatr moderate de altmintrelea, i spell. ca ele
a accepta punctele urmat6re vor obtine sufragiul Europa.
Sultanul va avea dreptul de a ingri- Lordul Beaconsfield credo ca congresul
ji de aprlarea fruntarielor de uscat i de trebue sa fie satisfacut de resultatul de-
mare ale provincia, i acela de a tine In- libera-tiunilor par ticulare ce ail avut loe qi
tr'insa trupe i fortificatiunr. de starea in care cestiunea se nth, in mo-
Ordinea interiúra a Rumelier o- mentul de fa,cia. RilmAne, in adev6r, , sta-
rientale va fi mentinutii de militit, bilit, cu consimtim6ntu1 unanim, ea Sul-
caror oficiarr vor fi numar de Sultan, care tauul , ca ruembru al corpulur politic al
va sine she), de religiunea populatiuner. Europa, trebue sa se bucure de ua posi-
Plenipotentiarir Rusia cred totur tiune care sal asigure respectarea drep-
priucipiul asupra caruia s'a stabilit deja turilor sale suverane. Acest punct este ob-
ui Intelegere, ea interiorul Rumelier ori- tinut prin cele doua resolutiuni supuse
entale sa nu fie ocupat de ettt de milita congresulur de lordul Salisbury 0 cart
indigenear trebui sa fie bine observat. dart Soltanulur:
n'ar putea fi ast-Id, dupa opiniunea UA fruntarie rell;
lor, , de cat décau comisiune europeana L'a putdre militara i politicA sufi-
ar fi insarcinata sa fixeze punctele ce gu- cienta spre a fi in stare de a'OL mentine
vernul otoman va putea ocupa pe Unfit autoritatea 0 de a protege viata i bunu-
fruntarielor sale 0 puterea aproximativa a rile supu01or sta. Escelenta Sa se teme ca a-
trupelor de ocupatiune. mendamentele presintate de D-nit plenipo-
Plenipotentiarir Rusier sunt hag auto- tentiarr aï Rusier sti nu micpreze eficaci-
risatT a acorda punctul relativ la dreptul tatea acestor dou6 resolutiunr. El consi-
guvernatoraluI general de a cherna trupe dera mar finta instituirea une comisiuni
otomane in casurile cilnd siguranta inter- europene ca uä atingere evident& adusa
esterna ar fi amenintata. dreptulur suveranulur. Puterea Sultanulur
Nil, ei cred de trebuintil de a nu se n'ar putea fi respectata déca s'ar pune guver-
departa de principiul ca congresul sa sta- nulta otoman pedid In apit,rarea eventuala
tueze asupra casurilor i modulta intrarer a fruntarielor sale. Pe lé'nga acestea, pune-
trupelor otomane in Rumelia orientala. ET tele strategice ce s'ar fixa de ult, comi-
cer déra, ca congresal sa discute acésta e- siune européna n'ar putea fi durabile, con-
ventualitate, cad chica ea s'ar presinta, ar siderându-se modificarile ce se ivese ne-
fi un subiect de alarma pentru Europa. ET tneetat in perfeetiunea armelor de resboiti.
cred folositor ca viitorul guvernator gene- Excelenta Sa spera ftírte mult ea congre-
ral sa recunésca importanta une aseme- sul sa nu sanctioneze acésta propunere a
nea lOsurr i sa scio ca acea milsura a plenipotentiarilor rusr. Cat despre al doui-
fost objectul solicitudinel Europa." lea amendament, Exeelenta Sa '1 conside-
Comitele irvaloff adaogl ca aceste re- rit mult mal cu grea de primit de cal
serve nu schimba in nimic principiele ad- cel d'ant6iti, 0 nu intelege niel de cum ca
mise de plenipotentiarir Marer-Britanie; un guvernator general, In fond singur ju-
Unit consideranl ea institutiunile auto- decator al circumstantelor, sit nu pòta in-
nome i garantiele la earl colegir sill din voca la trebuinta eoncursultrupelor de eat
Anglia ati facut alusiune, n'ar putea in conform unor regule trase mar dinnainte,
realitate preserva provincia bulgara con- de congres.
tra esceselor 6menilor de arme (de la sol- Comitele Audrassy, invitat de prqedinte
datesque), de Ore-ce institutiunile singu- a'0 face cunoscuta opiniunea sa, se mar-
re, orr-eat de bune ar E, dart garantat niel giuesce in a reaminti ca guvernul Austro-
na-data un popor cand aceste institutiunr Ungar are in vedere numar creatiunea uner
rèmbéti in paza unor forte militare al carora starr de luerurr care sa ofere cele mar multe
interes national nu cerca de a le mentine sperante posibile de durata qi de stabilita-
www.dacoromanica.ro
 29

te. In acestA ordine de ideT, el crede pro- punerilor englese, earl se vor putea adop-
punerea englesA ca sufieientl si o acceptA, ta in principiri, sub reserva examinAreT ul-
pAstrAndu'sT facultatea de a aprecia, la tre- teriere a hmendamentelor ruse.
buintl, intr'uO diseutiune ulteri6rA amen- Caratheodory-pasa dice cA scopul sèii
damente/e plenipotentiari/or Rusid. in adever este de a facilita opera congre-
Comitele §uvaloff respundend. la obser- sulul i cit este recunoseetor AlteteT Sale de
vatiunile lorduluT Beaconsfield relative la dorinta sa de a grAbi uA solutiune. Ar voi
restrictinnile ce s'ar aduce putereT poli- numaT sA reamintéseA cA BulgariT sunt de
tice i militare a SultanuluT , opineazA, maY multe secole supusT fidelT si linstitT aT
cA situatiunea provincieT de care e vor- ImperiuluT. Agitatiunea nu s'a monifestat
ba flind anormalA , n'ar putea fi regula- printre densiT de cat de eltT-va anT, in urma
tA dupA nisce principiT absolute. Exelenta unor diverginte religiese. P6rta a f Acut tot
Sa mentine cA precautiunile eerute de ple- posibilul spre a micsora dificultiltile ce se
nipotentiariT rusT nu ar putea, niel mal iviserO,. Sub raportul material, s'a stabi-
mult niel raaT pucin ul-datO, iustituirea mi- lit drumurT de fer, agricultura s'a desvol-
litieT primitA, sit aducA vAtAmare tat, si buna armonie intre diversele grupe
demnitO,teT guvern otoman. Neil ce gu- de populatiune se mentinuse per0 in aces-
vernul rus doresee Insl este de a gAsi uA te din urmit timpurT.
solutiune care sit fmpedice reprodueerea Mehemed. Ali-pasa adaogA cA dupit
esceselor al eitror teatru a fost Bulgaria, rerea sa, contrarid ca opiniunea emisA de
si comitele §uvaloff c. de el datoria Eu- comitele §uvaloff, , nu militia localA, ei
ropei este de a Impedica ea acéstl provin- gendarmeria trebuesee insAreinatA cu paza
cie sit, nu devinl teatr unor resbunOrT. liniseeT publiee. Exelenta Sa propune ca
Presedintele cerenek opiniunea luT de aci inainte elementul crestin sA fie ad-
ratheodory-pasa, primul plenipotentiar al mis in gendarmerie cu conditiunT satisfit-
TurcieT, declarA cA acéstA propunere este Otere pentru inaintarea sub-oficiArilor si
presentatA pentru prima datO si el el ar oficiArilor. De altA parte restricOunea o-
don sAll exprime maT tOrditi observati- pusit dreptuluT de garnisonit in terit ar fi in
unile sale. ochiT populatiunelor, cu totul regretabilA :
Principele de Bismarck observA ca con- armata regulatA otomanA a fAcut tot
gresal este gata de a aseulta astAdT con- d'a-una esact datoria.
sideratiunile D-10 plenipotentiar otomau. Comitele §uvaloff r4spunde cA misiunea
Alteta SEI gAsesee de cuviintA a dAoga cii nu géndarmerieT nu este tot aceeasT ca si a
este in interesul SublimeT Portl de a crea militieT. Prima este insAreinatA cu
dificultittI progresuluT discutiunilor uerea ordineT si securitAtiT, a doua esto
In intentiunea inalteT odunArT, ar putea chematg, a face servicial armateT regulate.
restitui autoritOteT SultanuluT nisce tinn- Exelenta Sa Tntelege apoT ea militia sA fie
turT la earT Turcia renunciase prin trata- ug, fortA otomanA si nu ul fortA turd.
tul de la San-Stefano. Tete guvernele Meheined Ali-Pasa objectézA, eit acéstA
participl la aceste deliberatiunT in intere- militie compusA de chrestini si de musul-
sill pIceT generale: opiniunea publiel a manT nu va avea aceeasT homogenitate ea
EuropeT, care voesce pacea, va fi recunos- armata regulatA. El se teme ea acestA for-
cAtere puterilor carT vor fi eontribuit la a- matiune sA nu turbare institutiunile
sigurarea el, dérA ar vedea en Were de rOt tare ale ImperiuluT.
ea acéstA intreprindere sI fie fAcutil maT a- Lord Salisbury intrébA dacA In cele-alte
nevoi6sA congresuluT. Altea Sa credo el ex- State europene existA ari militie in sensul
primA opiniunea puterilor neutre si desin- atribuit acestuT cuvent in Englitera?
teresate declarAndu-se contraril orT-cAreT Principele do Bismarck erede cA, land-
propunert ce ar fi de naturA a impedica re- wehrul in Germania, armata teritorialA In
pedele mers al luerArilor inalteT adunArT. rrancia, pot fi considerate ca nA militie.
Principele de Bismarck sperA cA chiar de FArA a fi sigur de adevi_lratul sells al a-
astA-dr se va face Intelegerea asupra pro- cestuT cuvânt in frantuzesce, A lteta Sa con-
www.dacoromanica.ro 3
 20

sideri ca militie ua trupA care, In starea re- de redactiune asupra cArora representantiT
gulatA, este In cAminele sale i care nu e puterilor, mal special interesate, s'ati in-
adunatit, In circumstante extra- ordinare, les. Congresul am putea, apoT, sA pro-
de 611 la un ordin espres al suveranuluT. nuncie idliesiunea sa la textul cAruia se
Militia despre care e vorba aicT ar fi uA dede citire de lord Salisbury In edinta--
trupA sedentar i teritorialA, organisatA do astg-d.i, i sA InsAreinese pe unul din
mal ales spre a evita contactul arma,teT membriT se, D. Waddington, de a prepara
regulate turce ca populatiunea chreSinA. uà redactiune care sA punA In acord scopul
Dupit pArerea principeluT de Bismarck, acestuY tc xt cu amendaraentele RusieT.
conditiunea Malta chregtinilor in armata DupA un schimb de idei intre plenipo-
turca nu este de natura a incuragia anga- tentiaril MareT-Britanie, Austro-UngarieTi
giarea lor: armata regulatA va pAstra, prin RusieT, acéstA procedurA esto aprobatA,
forta lucrurilor, tot-d'a-una un caracter e- prqedintele dA citire textuluT propunereY
sentialmente musulma n. Militiava fi, In timp englese coninutAin protocolul 2, pagina18,
de pace, u A trupA destinatA a garanta linis- observAnd cA alipirea sandgiaculuTSofieT de
cea publicA; cava puteamn timp de resboi6
Bulgaria autonomg remâne hotAritA, con-
sAcombatA altAurT ca armata SultanuluT. form intelegerel stabilitA, mal dinainte in-
Alteta Sa crede de datoria sa de a adlo-
tre representantil Augstro-UngarieT, Ma-
ga cä In acestA cestiune el nu p6te, ca ple-
reT-Britanie §i RusieT.
nipotentiar german, sa rArnAnA cu totul Congresul adoptA in unanimitate priu-
neutru. Instructiunile ce a primit de la cipiile puse in numerile 1 0 2 ale propu-
Imp6ratul, Augustul sei stApAn,inainte de nereY englese.
deschiderea congresuluT, 'T prescriu de a Presedintele trece apoT la citirea tex-
contribui intru a mentine chretinilor cel pu- tuluT citit de lord Salisbury in .sedinta do
cin gradul de protectiune ce conferinta din faciA, insciintAnd cA se va opri ind.at1 ce
Constantinopole voise a le asigura, 0 de uA obiectiune 6re-care va constata cA mal-
a nu consimti la !lid un arangiament care ta adunare a incetat de a fi unanimA.
ar micsora resultatele obtiuute pentru acest Citind al douilea aliuiat, Alteta Sa cons-
important obiect. El este de pArAre de a tatA cA in faca alternativeY pusA lu acest
evita cantonamentele trupelor musulmane pasagiu, representantiT RusieT art ales ali-
pretutindenT unde este diferintA de reli- pirea VarneT de Bulgaria autononel.
giune : el admite ora5e1e de garnis6nA, Lord Salisbury d.eclarA cA, in con vorbirile
der respinge stabilirea armateT in camp earl ag avut loe intro plenipoten¡iariT
unde functiunile militare in timp de glesT i rw,IT, el a propus de a lAsa Vara Ru-
pace iT par ca trebuesc reservate militiT. 'Ilene', dar cl colegi sÏ rt0 credut
Alteta Sa primesce dar ea simpatie amen- el pot ad.era la acestA propunere. Plenipo-
dameutele ruse i ar regreta de ar fi res- tentiariT Rusie constat in adevgr ca schim-
pinse, temAnclu-se daca nu ar fi admise, bul sandgiaculuT Solid pentru Varan este in -
de reinoirea inteun timp mal mult sail mal 1Aturat de guvernul lor, dar cA ei admit com-
putin apropiat, a incidentelor care erah a- binatiunea schimbulul saudgiaculLT SofieT
pr6pe sä compromitA pacea lumiT. Al doui- pentru uA rectificare a fruntarieT occideutale.
lea amendament nu este apoi de cat un aver- Presediutele continua citirea pAne la
tisment dat PortiT; principele de Bismarck cuvintele a le fortifica".
credo el se gAsescd dispositiunT analoge Comitele tivaloff observhd cA tocmaT
In institutiunile LibanultiT i in regimul relativ la acest punct s'a propus de ple-
colonielor englese. uipotentiariT ru,sT stabilirea une comisi-
Prepdintele reveniud la ordinea do di, uni europene, presedintele IntrebA pe Es-
propune apoT ca malta adunare sA, lacépA celenta Sa dacA insistA peutru iusertiunea
prin a constata acordul sett asupra princi- amendamentuluT, salt daca consiinte la ac-
pielor indicate de Englitera In a doua qe- ceptarea documentuluT engles, in ascepta-
dintit (protocol 2, pagina 8), reservAndu-0 rea redactiuneT unuT non text care trebuesce
facultatea de a introduce in ele detaliele preparat spre a tine sí ILIA de amendamente.

www.dacoromanica.ro
 31

Comitele uvaloff consimte, dar sabor- relative la afacerile Bulgaria' fiind

donándu-slconsimtinAntul dreptulaT de a Alteta Sa anuncill cit dupA discutiunea
reveni in arma, la amendamentele sale; lucrAriT de redactiune preparatit de D.
daca ele ar fi respinse, ar trebui Waddington, ordinea de c,11 va avea de ob-
refere maI Antela guvernuluT sil. ject articolele 7 si 8 ale tratatula
Presedintele d.eclará, O, in ai1ev15.r este edinta se ridid la 4 si jumatate ore.
Inteles cá, se va reveni asupra muenda- SemnatT: v. Bismarck, B. Bnlow, C.
mentuluT insediuta viitare, discutándnoua F. de Hohenlohe. Andrassy,, Karolyi,
redactiunea ce trebuesce preparatA, de _Haymerle, IVaddington, St. Vallier, R.
D. Waddington. Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
malta adunare, fiind in unanimitate de Russell, L. Corti, Launay, Schouvalo
pitrere cit primirea textului engles nu pie- P. d'Oubril. Al. Caratheodory,
jadea, niel de cum amenclamentul rus, co- Sadoulah.
mitele irvaloff aderA, la paragraful citit,
dar sub reservele formale ce a ar6tat
maT 'naiute; uit adesiune definitl ar tre- PROTOCOLUL NI% 5.
ce in adevar peste Imputernirea ce i s'a dat.
Presedintele considerá, ca primit textul Sedinta din 24 (12) Inuie 1878.
ce el a citit pêna la cuvintele si a le for-
tifica" si continuA, a citi péna la elli'611- PresintI
tul amenintatA." Altea Sa observA cA aci Pentru Germania principele de Bis-
'a-ar avea local al douilea amendament mark. D. de Balow, principele de Hollen-
rus, care nu'l pare de alt-fel cA ofere
nA dificultate in principia. El face apel la Pentru Austro-Ungaria comitele An-
D. prim-plenipotentiar al Francia pentru drassy, comitele Karolyi, baronnl de Hay-
nit redactiune ca re sA permitá, tot- d' uA--d.atA merle.
mentinerea votuluT actual si in acelasI timp Pentru Francia D. Waddington, comi-
sA satisfacA dorinta exprimatA de muenda- tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
mentele comiteluT Peutru Marea-Britanie comiteleBeacons-
TerminAnd, i dupA ce a consultat mal- field, marchistil de Salisbury, lordul Odo
ta adunare, principele de Bismarck decla- Russel.
rA cit votul dat de congres asnpra ultima- Pentru Italia comitele Corli, comitel e
luT documeut dial se dete eitire, combi- de Launa3.
nat ca votul definitiv asupra primelor pro- Pentru Rusia comitele uvaloff, D. a-
panal' englese consemnate in protocolul bril.
2, constitue un progres simtitor in mersnl l'entra Turcia Alexandru-Caratheodor.) -
general al litcriirilor. Pasa, 'le eltmed-Mi-Pasa, Sadullah-Be) .
D. Waddiugtou clice cA, acceptilndsar- edinta se deschicle la ora 1 si jum6tate.
cina ce congresal iT incredintézA, doresce D. ambasador al Rusia presintA inalteT
sá, constate bine cA nu o primesce do cat adunArT scusele principeluT Gorciacoff, pe
ca uit misinue de conciliatiune. In facia cate starea sAn'étAteT 11 Impedid de a a-
intelegeriT stabilite asnprapunctelor prin- sista la sedinta da ac,1T.
cipale, na este vorba de cilt de nA, lucrare Protocolul No. 4 esto adoptat.
destinatA a facilita opera congresuluT; si Lord.ul Salisbury obser% A cA in cugetul
tocinaT cu acest titla con-imte el a se insAr- guveru'aluT engles, si M'A a angajaopiniu-
Cinl eu (Nasa, fArA a angaja, cel pu in in mo- nea congresuluT, cuvintele sandgiacul So-
men Eta faciA, opiniiinea guvernuluT sea. fiel rectificatiunea strategiert a frunta-
Presedintele consulta, congresul asnpra inseninézA acea parte a sandgia-
ordineT de di a sedinteT fixatA pe culuT SofieT care se gAsesee In basinul
LunT 24 Iuaie. Propunerea comitelul An- lui Iskra.
drassy, de a arma in acest moment ordi- Comitele uvaloff nu pato discuta In a-
nea paragrafelor tratatuluI de San-Stefano cest moment ace,t punct, ci se mArgines-
www.dacoromanica.ro
 32

ce In a rearuinti cA lord Salisbury a de- oriental. ET vor fi mentinutT In esercitiul

clarat el opiniunea sain acéstit privintA nu drepturilor si privilegiurilor lor, si pro-
angajézA intrn nimicpe aceea a congresulul. prietAtile lor vor fi respectate."
Presedintele d. apoT citire listeT peti- Presedintele diee cA, aceste douh pro-
tiunilor No.4. Alteta Sa adaogA cA minis- puuerT vor fi itnprimate, distribuite si pus('
trul afacerilor strAine al GrecieT 'T-a cenit ordine de qi ulteri6rA.
uil intrevedere: r6spundAnd. D-luT Delya- Dui:a un schimb de observatiunT futre
n is, principele de Bismarck nu crede cl tre- comitele uva1oft i D. Waddington asu-
bue trecutA sub tAcere resolutinnea luatA de pra scopuluT celor douò propunert ale D-luT
congres in privinta representantilor gred. prim-plenipotentiar frauces, rnnAne inte-
D. Desprez crede in adevèr clguvernul les cA prima se aplicA la Bulgaria si cea-
grec trebue sil fie informat depe acum des- altA la Rumelia orientalA.
pre deeisiunea InalteT adunArT spre a putea Comitele Corti, in uumele plenipoten-
numi pe representantul tiarilor Austro-UngarieT, FrancieT si Ita-
AcéstA pArere intrunind consimtimêntul lieT , citesce propunerea urmAt6re a unuT
general, congresul ja In desbatere ordinea alt articol aditioual:
de di care este urmarea discutiuneT ar- PlenipotentiariT Austro-UngarieT, Fran-
ticoluluT IV al tratatuluT de la San-Stefa- cieT si ItalieT propun do a se adAuga la
no si esamivarea redactiuniT ce trebue pre- stipulatiuuile pri it6re la Bulgaria si la
sentatA de D. Waddington. Rumelia orientalA aceea ce urmézA:
D. Waddington face cunoscut cA a con- Tratatele de comert si de navigatiune,
vorbit în acéstA privintA Cu plenipotentia- precum si t6te conventittnile i araagia-
riT englesT, dérA n'a putut incA avea con- mentele internationale incheiate Cu P6rta,
ferintA ca colegiT sn din Rusia. Excelen- ast-fel cum sunt astil-IT In vig6re vor fi
tia Sa nu p6te dérl supune congresuluTuA mentinute In Bulgaria si in Rumella ori-
redactiuue definitiva si cere amAnarea a- entalA i niel uil schimbare nu se va faee
cesteY discutiunT pentru viit6rea sedintA. intt'ênsgle facia cu verT-uAputere maTinaiu-
Presedintela dice cA in aclevhr sarcina te ca acésta sil 'sT fi dat consimtimântul
intreprinsA de D. prim-plenipotentiar al NicT un drept de transit nu se va per-
FrancieT este destul de grea pentru ca uA cepa In Bulgaria si in Rumelia orientalA a-
amAnare sil fie necesarA, si nu micsorézA in su pra mArfurilor ce vor trece prin aceste thrT.
nimic recunoseinta congresuluT peutru si- NationaliT sicontertul tututulor puteri-
I intele D-luT Waddington. AcéstA disen(iu- lor vor fi tratatT pe piciorul uneT perfecto
ne va fi dérA trecutA in ordinea de di viit6re. egalitAtT.
I). Waddington dA citire la douè arti- ImunitAtile si privilegiele supusilor stre-
cole aditionale propuse de plenipotentia- precum si juridictiunea si d.reptul de
riT FrancieT si al cAror text este: protectiune consularA, ast-fel cum ah fost
l-ul articol. TotT supusiT bulgarT, orT- stabilite de capitalutiunT si usurT, vor
care ar fi religia lor,se vor bucura de nAcom- mane In d.eplinA putere."
plectA egalitate de drepturT. ET vor putea Propunerea plenipotantiarilor Austro-
concura la t6te posturile publice, functiunT UngarieT, FrancieT i ItalieT va fi asemenea
i onorurT, si diferiuta credintA nu le va imprhuatA si distribuitA.
putea fi opusA ca un motiv de escludere. Lord Salisbury cerAnd ca acéstA pro-
Eserci(iul i practica esteri6rA a tutulor punere nu fie discutatA de cat ¡TACO,
cultelor YO1' fi pe deplin libere si niel ua pe- sedintA ulteri6rA, si comitele Corti dAnd
dic5 nu se va putea aduce sari organisatiu- cousimtimêntul seri, principele de Bis-
neT ierachice a diferitelor comuniunT, marck crede cl in ad.evCr trebuesc maT An-
raporturilor lor cu capiT lor spiritualT." Uhl terminate cestinnile ce pot aduce na
2-lea articol. CA deplinA si complectA desbinare Intrc cabinetr, cat despre ae,elea
libertate este asiguratA cAlugArilor si e- carT ah de scop un progres de civilisatiune
piscopilor catolicT strAinT pentru eserci- si contra cArora niel un cabinet nu va a-
Vul cultuluT lor in Bulgaria si in Rumelia avea in principih nitnic de dis, el crede ca

www.dacoromanica.ro
 33

autoriT propunerilor despre carY e vorba stitutinnY, Europa in adever va trebui sti
trebuesc lasa o liberi de a indica mo- ja uit hotarire, déra mal tarditi si dud
mentul care le va parea mal convenabil momentul va fi venit. Pentru asta-d1
spre a le introduce Inaintea inaltel aduntirT. congresul, diva parerea AlteteT Sale, ar
Esaminarea propunerilor carora se dete trebui sa se rnarginósca Intru a stabili buna
citire rèmane déra reservatA. Inteiegere fare puterT asupra cestiuni-
Caratheodory-Pasa citesce apoT uti, pro- lor de principiti, intru a departa din tra-
punere relativa la organisatiunea BulgarieT tatul de San-Stefano stipulatiunile carT
din punctul de vedere financiar si care se 16- ar putea crea un pericol pentru mentine-
ga de art. IX al tratatuluT de la San-Stefano: rea paceT In Europa. A atinge cestiunile
Marti de tribut, principatul Bulgarie privitóre la serta viit6re a BulgarieT, care
se va Incarca cu uti, parte din datoriile impe- nu intereska pe Germania, si fara indoiall
riuluT proportionall cu veniturile sale." pe cate-va din pater& representate aie,T,
Presedintele dice ca ac6sta' propunere, de cat din punctul de vedere al pac,e1' ge-
va fi de asemenea imprimata i distribuitA, nerale, este a intinde sarcina congresuluT
Altetea Sa crede ca adT se póte lasalaua peste limitele sale.
parte articolul VI, la care vor reveni mal Lord Salisbury tine a constata ca An-
tardia dud va fi in discutiune redactiunea
gla nu este responsabill de dificultatile
preparata de D. Waddington, si procede ce se vor putea ivi in viitor. El cere ca
la lectura articoluluT V11. cuvêntul majoritatea puterilor" sit fie
La primul aliniat a st-fel conceput : pus in locul celuT de nconsimtimênt."
Principele BulgarieT va fi liber ales de Comitele uvaloff regreta, ingrijirile
populatiune, si confirmat de Sublima P6rta manifestate de colegul Oft engles.
cu consimtimântul puterilor." El adaoga di lord Salisbury pare a presti-
Lord Salisbury relevéza cuvéntul: con- pune guvernuliff imperial intentiunea de
simtimantul puterilor" si intréba de este a reserva consimtim6ntul sèfi cu scop de
yorba de cons imtimêntul unanim al pute- a mentine maT multa, vreme administratia
rilor saA uumaT al majoritateT? comisarilor rusT. Nu 'T-ar fi Ore permis, la
Comitele uvaloff inv6cA principiul dupa r6ndul sni, do a se nelinisci despre inten-
care congresul nu e obligat de majorita- tiunile AnglieT si de aT presupune ceea
te , ci numaT de unanimitatea membrilor ce el e departe de a face Inca, dorinta
D6cA dér puteri/e nu sunt de acord a- de a nu da consimtim6utul el in scopul de
supra pers6neT care va fi aleasa prin- a impedica alegei ea principeluT ? Cuventul
cipe al BulgarieT, alegerea nu va fi vala- consimtimkt", Inseat In articol, pare
bill. Escelentei Sa uit garantie pentru Europa
Lord Salisbury observand ca atuncY contra orT-carer cugetArT de influenta spe-
Bulgaria s'ar gas'i fara guvern, comitele cial" esercitata' de Rusia. De alta parte
tivaloff (lice cA, el nu pote rèspunde de principiul majoritateT in congres nu't pare
eventualitAtile viitorulnT qi ca, el trebue compatibil cu demuitatea RusieT si AnglicT.
sa se marginésca In a afirma cit Buigaria Escelenta Sa repeta ea guvernul sèti on
nu va deveni nit anexa rusA. patronéza ilia un candidat, n'are In vedere
Lord Salisbury insista asupra temereT pe niel unul, si i ar fi chiar f6rtecu grett de a
de a vedea, in acea ipotesa, téra in bratele rèspunde la intrebarile ce 'T-ar fi puse re-
narchiel lativ la la candidatura Ora-care si do-
Principele de Bismarck (lice cA dificul- resee nurrtaY deplina libertate a alegereT.
tatile analog° s'ar putea tot asemenea Presedintele Intreband pe lord Salis-
presenta in t6te cele-alte eventualittitT pre- bury aka insista asupra propunereT sale,
vedute de art. VII. Alteta, Sa crede ca D. plenipotentiar al AnglieT rèspunde ca
congresul nu este in stare a remedia a- a credut de datoria sa de a o face, (MI"
cesta pericole : déca popula:iunile bulgare, deca nu va fi primita, 'T va, fi de ajuns ca
din rea vointii saa inaptitudine naturala, ea sa, fie indicata in protocol.
nu pot intra in esercitiul nouelor lor in- Principele de Bismarck solicita opiniu-
www.dacoromanica.ro
 34

nea congresuld asupra suprimarel cuvin- drassy prejucleca, in documentul citit, nit
telor consimtimhitul puterilor". costitine inca nediscutata, aceea a comi-
Comitele Andrassy spera ca a gasit sinnilor europene. P6116' acum nu s'a-ad-
solutiune practica in propuuerea ce eere mis de eilt comisitna de delimitare, iar
supune congresuld. Escolenta Sa este, pe nu de guverniimt%nt. In or'f-ce cas, referan-
de tia parte, isbit ea 0 lord Salisbury de du-se la procedura adoptata de congres,
perieolul de a Lisa eventual pe Bulgaria declara cit nu p6te discuta in acest mo-
fara principe, déril de altil parte prima- ment ua propunere al card termenT nu 'T
plenipotentiar al Austro-Ungariel credo en a putut studia i cere amilnarea el pentru
comitele Çuvalof1 ca suprimarea consim- edinta, viit6re. Exelenta Sa observa érasT
timntultif puterilor ar micora.garantia ea, in urma intretinerilor sale en colegiY s61
EuropeI. Considera asemenea ca princi- englesq , socotea cit atentinnea ac,f-sto-
piul majoritateT ar fi dificil do pus in prac- ra se va aplica mal ales asupra Rumelel de
tica. Esentialul in 'whir srf esta de a sta- cat asupra Bulgariel autonome din mo-
bili bine cii, in cas de neretv,T-ii, a alege- mental co era, de almintrelea,bine inteles
rel, interesele europene In acole tinuturI eit acéstil din mina provineie nu va dove-
trebuese representate tot ca interesele ni uit anexa a Rusiet
ruse. In acest scop dérit a redigiat motiu- Comitele Andrassy n'are nimio de qi,
nea careia da eitire : contra amanitrel pentrat iedinta viit6re
Considerand ea, In urma uneY intele- numaT propunerea sa sa fie inserata in pro-
gerY mime, comisiunea ruso-turca care, tocolul do facia.
in virtutea art. VI al tratatuluT preliminar Prerdintele observa, en scop de a ink-
de la San-Stefano, ar as ea sit traga unja ora sarcina congresuluT, cit , de lt ince-
frunf arielor definitive ale principatultit putul deliberarilor, Inalta adunare s'a a-
bulgar, va fi inlocuita ca nit comisiune flat in presenta a dou6 procedurY: 1 tia
europeana, i ea, In eugetul tutulor gu- resisuire a tratatulta de la San Stefano
vernelor reprcentate in emigres, acésta in totalitatea sa, at 6nd drept resultat mo-
substitu thine ofera un mod practic spre a dificaren dispositiunilor ce pot aduce pre-
concilia diverginta eventuala n iutereselor judicial pace Europef. 2. Redactiunea u-
respective; lna noti tratat in cate sit fie coprinse re-
Considet And de Rita parte eit s'a consta- sultatele deliberatittnilor congtesuld
tat eit imbunnatirea s6rtesf chre$inilor din care sit lego pe cele clod nartT contrac-
peninsula Balkanilot este lit intìt comunit itante de la San Stefano, flint' ca i una
tutulor putetilor,nu cred do trebuinta alta vor figura intro semnatariI acestuY
a spiijini pe alte motive inca propunerea non instrument diplomatic. Alteta Sa
uimitt6re,pe cate are on6rea a o supine la inclinit citare acésta din urnaa combi-
apreciarea inalteT adainari: natiune cad sunt in tratatul de San-Ste-
,,Ca congresul sit bine-vo6sca a admite fano multe luerurI casi nu interesézit
in principit ca functiunile incred.intate, de cal pe Tarda i Rusia i carota este
pi-in diferite articole ale tratatuld preli- inutil de a le da un caracter esa open. 'China.
minar privitor la Bulgaria, unor comisiunf tratat in care ar intra numaI dispositiuni:
Sag unor comisan ruqT, saü t 11,T 0 otomanY, le ce der6ga de la aeele de la San Ste-
sa fie transferate unor comi iunT sat tutor fano 'I pare niaT simplu qi mal practic.
comisan l eut °pent Lacraren ar fi ast-fel scuttata ,
Den aceit plincipia va fi admis, et multe articole din tratatul de la San Ste-
cred ca am putea incredinta sub-eamisiu- fano nu ar fi discutate de congres. N'ar
neY, care va fi ptobabil Insftreinatii cu re- fi 61e anal bine, spre a es ita discutiunile
dactiunea defitiva a resultatultalueraiilor academice, de a trece sub tacere articole-
n6stre, grija de a introduce in textul ar- le acesteI invoelY earl utt afectésit intere-
ticolelor reTective modificarile nece- sele Buropel. , de a lasa de na parto ces-
sane. fiunile ce nu aa nil a:taitlitate urgenta sat
Cornitele uvaloff crede cit comitele Au- de a le reserva de a fi trebuintit, pentru

www.dacoromanica.ro
 35

convorbirile particulare intro putrile carT 5-lea sunt reservate in lacia propunerel
ail in ele un interes special? austro-ungare.
Lord Salisbury acceptl proptinerea de Preedintele incepe citirea articoluT
a reserva cestiunile cele mg puck urgen-- VIII. La al 2-lea aliniat relativ la ocupa-
te pentru intrevorbirile particular° intre tiunea rush, primal plenipote0ar al Aus-
puterile interesate, i nu face niel ul obi- tro-UngarieT citesce amendamentul urma-
ectiune rntru continuarea citireT de ca- tor :
tre presedinte. Guvernul M. S. Imp6ratuluT i Bcgeluï a
Principele de Bismarck consimte dérti fost tot-d'auna Wilms de convictiunea el
adhogand ca nu trebue sa, se conchidit opera congresuluT nu va putea fi coronatl
tacerea congresulul asupra nnor articole de succes de cat ca conditiunea ea tran-
ce nu 1 privese, ar transforma stipulatiunT sitiunea de la resboiti la paces definitiva
curat ruso-turce in stipulatiunT europone. fie pe eft so p íte mal scurtit, çd ca starea
Ci din contra numaT pasagele discutate de lucrurT caro va succeda resboiuluT
ebuese sitialochiviitorul tratat cousin- fie pacea definitiva cut6te binefaceri le sal e.
tit de Europa. Plecand de la acasta convictiune, ple-
Alt* Sa contitmit citirea art. VII. nipotentiaril M. S. Imperiale gi Regale se
AI 3lea aliniat rrnâne reservat "AA la ved. indatorAT de a e.7prima 6re-caro te-
discutiunea propunereT comiteluT Andras- men T ce le inspira disposiiuniIo articolu-
sy, si comitele tivaloff arhtOnd_ cit Phili- lul VIII.
popoli ea loc de intrunire pentru notabili Acest articol stipuléza departarea cu totul
nu avea inteles de cht pentru Bulgaria a trupelor turco din principatul BulgarieT;
constitnitit de tratatul de San Stefano , el corOne in acela1 timp dispositiunea, ea
i s (la ExelentieT Sale act de acasth de- dupit evacuarea TurcieT de catre trupele
claratiune. ruse, TAO la orgauisarea compkctii a uneT
Al 4-lea aliniat par6ndu-se comitelul militiT indigene, un corp de armatit rusit,
.Andrassy in legiitura cu diversele amen- care sl nu tr6ca, pesto 50,000 6menT, tre-
(lamente prepuse, cm:Wide uvaloff ob- bue sit ocupe Bulgaria si ca durata acesteT
:4)1'11 el dispositiunile acestuT aliniat ocupatiunT trebue sh fie de apr6pe duoT anY.
referit la legea electorala iar nu la obiec- Suntem departe de a nu recun6sce ne-
tele avute in ved.ere do amendemente ea cesitatea ce esista de a ingriji ea ordinea
egalitatea inaintea legiT sah libertatea cul- sit fie mentinuta in noul principat ehiar in
telor, si D. Waddington crede ca in tide- timpul epocer de transitiune intre tnche-
vOr libertatea cultelor trebue sh fad obi- erea pitceT i organisarea puterilor ci ile
ectul unuT articol aditional. si militare indigene.
Preqedintele, dupit terminarea eitireT ar- Suntem conviqT eh cabinetul din San-
ticoluluT VII, dice cit stipulatinnile fiind. Petersburg nu avea de seop , prin acéstit
fost facute pentru Bulgaria ast-fel curn ea ocupatiune, de cit a tine sémil, de acéstl
era definita de tratatul de la Sant-Stefa- necesitate, i cit mesura de care e vorba,
no, considerit din ce in co End malt ne- precum guvernul imperial ar RusieT a de-
cesarie r dactiunea unuT no h tratat. clarat in difeiite randurT, nu implicit alte
Primul -plenipotentiar al Austro-Unga- intentiunT.
rid constatAnd cit propunerea ce a citit Ast-fel, guvernul imperial si regal nu
congresuluT nu ale in veder- de cat credo dér el congresul va ridica in prin-
atele 3 qi 5 ale articoluluT VII, eomitele cipill verT-ua objectiune contra stipulati-
Corti tntraba atuneT daca este bine trite- nneT in virtutea caria, dupit evacuaren Bul-
les cit aliuiatele I §i 2 sunt adoptate in garieT do armata turca, un corp de armatit
principih. rusl sa fie insarcinat provisorid ca menti-
LTA discutiune ri,lichndu-se asupra a- nerea ordineT.
cesteT cestiunT , resulta din ea ca primele Pe de altit parte, plenipotentialit M. S.
dou6aliniate i aliniatul al 4-lea ale art:- Imp ïiratulut §i RegeluT n'ar putea sa aseun-
eoluluT VII sunt adoptate, eh al 3-lea i al cla inconvenientele care ar nasce décit ar de-
www.dacoromanica.ro
 36

pinde ocupatiunea pri ijectatit de un termen 2 Guvernul imperial rus saindatoróza

gred de fixat maT inainte, precum termina- a termina inteun restimp ulterior de dout
1 ea organisatia militieT theY, sad de ua sat treT lunT, sat maT curand de se va putea,
curgere de vreme atat de lunga, precum trecerea trupelor sale prin Romania si eve-
este durata de duoT anT. cuarea complecta a acestul principat.
ET se tem ca u isemenea stipulatiune 3. Décit in contra orT-cariT previsiunT
va fi gret de impiicat en silintele comune la espirarea termenulul de sese lunT, pre-
Inaltelor partT semnatóre pentru repedea senta trupelor aucsiliare strain° in Bulga-
restabilire a und pacT definitive. ria s'ar crede necesaria, intr'un comun a-
Pe cat timp trupele putereT care a fitcut cord, marele puterT sit des fie-care cate
resboiul vor ea pe teritoriul strain, opi- un contingent al carona total s'ar urca de
niunea publica nu va considera evenimen- la 10 rulna la 15 miT 6meniT carT sit fie pusT
tele resboiuluT ca terminate cu des6vArsire; sub ordinal comisiuneT europene i intreti-
creditul public si prosperitatea chiar a tè- nerea lor sa fie in sarcina tara ocupate."
rilor carT tfati luat parte la resboia ar Principele de Bismarck intreba, deal, con-
manes espuse la oseilatiile liner ordine de gresul este de pitrere sa se discute adi ces-
lucrua rah definite. tiunea ridicata de comitele Andrassy; i lor-
Cu dreptul ce s'a reservat Tumid de a dul Beaconsfield. espune opiniunea ea este
ocupa militaresce fruntariele sale de la locul sA delibereze chiar in sedinta de adi
BalkanT, nu se p6te perde din vedere asupra a cestuTpunct. Escelenta Saprimesce
trupele ce a fost 1)&6 aci inamice s'ar gasi amendamentul Austro-Ungar consideran-
chiar dupit conclusiunea piteeT puse facia du'l ca Intelept si prudent si este autori-
in facia una de alta. sat de guvernul sai sa adauge chiar de a-
Situatiunea RomanieT forméza si ea ob- cum ca. Englitera este gata a da partea sa
jectul seri6selor nústre preocupan. In ar- contingentuluT indicat de comitele An-
ticolul ce este in cestie se stipuléza pen- drassy.
tru trupele imperiale ruse en scopul de a Comitele uvaloff sa margineste a face
le asigura comunicatiunile, dreptul de tre- treT objectiunT asupra amendamentuluT :
cere prin acel principat pe cat va dura o- 1) din punctul de vedere al .redactiuna i
cupatiunea. sit pare cit textul citit de primul-plenipo-
Déca durata ocupatiuneT ar rhianea in- tentiar al Austro-UngareT nu sine gull de
deplinitit, sat dad s'ar prelungi 0116 la separatiunea BulgarieT prin fruntaria Bal-
duoT anT, acest principat s'ar credo lipsit kanilor; 2) termenul de sése lunT reclamat
de bucurarea independinta sale recunos- pentru fncetarea ocupatiuneT i se pare prea
cutil de Europa si ar suferi ca de nit sus- scurt; 3) ua, ocupatiune mixtit ar oferi du-
pender° si ua limitare a drepturilor sale. pa sine ineoveniente practice. Fitrit a se
Guvernul Imperial qi Regal, avénd in ve- popri la prima objectiune ea total de forma,
der° tóte aceste consideratinnT, crede ch Escelenta Sa vine In daté. la cea d'a doua si
sr fi in interesul tutulor pitrtilor sit se fi- face deosebire intro situatiunea Rumela
xeze un termen precis pentru ocuparea orientale si aceia a Bulgaria. In Rume-
Bulgaria. Asemenea mal crede cit congre- lia ocupatiunea ar putea óre cum sit fie
sul ar trebui sa prevala si eventualitatea marginita la sése lunT, cad la inttimplare
daca, la espirarea acestuT termen starea de turburarT, militiile ar putea fi intrebu-
numitelor provinciT ar cere fuel presenta intate, si daca fa fi nesuficiente, guverno-
une armate streine. rul general ar putea chema trupe otomane.
Onvernul imperial si regal are dea o- In Bulgaria din contra nude nu póte ;litre
nórea sa propue ca congresul sa bine-vo- nicT uit forta turcéscif,ocupatia trebue pre-
ósca a hotari: lungita. Comitele flvaloff doreste cu a-
l. Durata ocupatieT principatuluT Bul- césta OCASie sa den congresuluT uA idea,
garieT de trupele imperial° ruse este generala de ceia ce s'a %cut In Bulgaria
la q6so lunT de la data conclusiunei pace de la intrarea armatel ruse acolo si de eela
definitive, ce mal ri,mane de Rout. Rusia s'a silit sé.

www.dacoromanica.ro
 37
schimbe pe cât mal putin institutiunile sése contingente de diferite
Ord. Repausatul principele Cerkasky re- In Bulgaria, unde interventiunea trupelor
mAsese in mirare véd.end cA legislatia tar- turco nu va fi primitit i unde organisati-
cA corespundea cu trebuintele Orel; tot rtul unea militarA se va urma cu incetul, ar fi
era cA functionaril nu cunostét legile si re- negresit loe sA se admitit prelungirea ter-
glementele i niel nu le aplicau. Adminis- menuluT indicat de comitele Andrassy.
tratiunea rusescA a ftcut sl, se alégA un Guvernul german sprijinA u6, prelungire
consilihi administrativ, un consilit muni- flirA. a se incerca, cu téte aceste, a'T deter-
cipal si un consiliu judiciar In fie-care cazit; mina intinderea.
preqedintiTacestortrel consiliTformezIsam- Comitele Andrassy, réspundend D-luT
burile viiterelor adunArl de notabilT, si ca plenipotentiar al RusieT, recunesce in a-
sA dea uA, doyadA de impartialitatea sa, ad.- devtr, cA primul paragraf al propunereT
ministratiunea are de gaud sl trimitA, din sale nu distingo intre Bulgaria si Rumelia
preunA ca d.énsiT la Ternova pe cadiT dis- orientalA : acesta este III gresélA de re-
trictelor musulmane ca 81 prepare legea daetie, putin importantA insA in fond,
electoralA. DupA ce se va face acestO lege, pentru cA, in mintea EscelentieT Sale ter-
se va procede la alegerT, pe urmA la re- menul ocupatiuneT trebue sA fie acelas
dactiunea statutuluT organic si in fine la nu- pentru amendout provinciele. Trecênd. la
mirea prin cipel uT. T6tA acéstA organisatiu- a doua objectiune, comitele An.irassy mul-
De are nevoe de timp ; Rusia '0 va pune tumesce comitelul §uvaloff pentru
tete silintele ca lucrurile sA mérgA repede, nuntele ce Escelenta Sa a dat congresuluT
dar este imposibil sA se laso provincia fArA asupra organisatiuniT BulgarieT , primul
fortA armatA mal inainte de a se instalaun plenipotentiar al Austro-Ungariel tusk a-
guvern regulat. Rusia declinA responsabili- pretuind sistemul simplu i practic al a-
tatea uneT eve cuArT premature. Tre chid apoi cestel organisatiunT, se gAsesce condus a
la a treia objectiune, Escelenta Sa insistO a- conchide cA ocupatiunea pet° fi scurtatA
supra pericolilor unel ocupatiunT mixte: ar- fArA inconvenient. In tot casul, Escelenta
mata rusit ohicinuitO tu térA, cunoscend lim- Sa nu pelt° admite ca durata uneT ocupa-
ba i cantonatA pe loe, pete face imediat tiunT militare sA fie subordinatA cu desA-
serviciile ce se asteptA de la dânsa, : n'ar versire uneT organisatiunI politice : acesta
fi tot asa cu uA, fortit mixtA neaperat inex- ar fi ug combinatiunevagO : opiniunea pu-
perimentatA la Inceput, care, pe lengl aces- blicA reclamA uA decisiune precisl , uA
ta, are si nevoe de timp spre a se aduna prelungire, de se va voi, der insit, in ter-
si in acest interval téra !Ate cAdea in a- men fix, caro sA'T permitA a erede intr'o
narchie. Comitele §uvaloff gAsesce si mal pace definitivA. Cat pentru a treia objec-
preferabil pentru mentinerea ordind sO fie tiune, Escelenta Sa dice cit propunerea
trupe conduse deiit cApetenie militarA de de trape mixte este fAcutO in scopul de
cat uA armatA pusA sub ordinul une comi- a grAbi ut conclusiune, cA dA, sepia
siunT. Escelenta Sa se teme in fine de co- negresit de dificultAtile trimiterd unor
lisiunT intre soldatiT acestor trape mixte asemenea, trape, si ar preferi sit renunte la
earl pot sO nu aibA importantA cele mal acest mijloc, décA s'ar gAsi altul, der nu
multe, dar din care unele pot deveni mal gra- este de loe impresionat de inconvenientele
ve si ar putea chiar lua proportiunile until semnalate de comitele §uvaloff. Escelenta
incident europén. Remane Ind a se sci rèmâne incredintat cA trupele diferite-
daca tete puterile se invoese cu propune- lor ten l ar trAi in bunl intelegere. Comi-
rile contingentuluT mixt care in definitiv tele Andrassy amintesce, in fine, numeró-
rémane ferte costisitere si complicate. solo petitiunI adresate congresuluT rela-
Principele de Bismarck impArtAsesce sim- tive la escesele bulgarilor, i credo cA gu-
timentul comitelul §uvaloff i ar vedes cu Torun' rus are tot interesul sA fie dega-
plAere cit observatiunile sale sO fie admise de jat prin ocupatia de trape mixte de uA res-
congres. Alteta Sa vede dificultItT in orga- ponsabilitate atat de gravA.
nisarea unel amide compusit de chid set Comitele §uvaloff declarit cO, spre a
www.dacoromanica.ro
 38

nu prelungi desbaterea , consimte la ter- de armatele iteperiale ruse. In urma de-

menul de nouè lunT pentru evacuarea Bul- limitatiunT acceptata de plenipotentiaril
garieT, i alte treT lunT, pentru evacuarea Ramie( pentra Bulgaria si Rurnelia, ar fi
RomanieT, ast-fel ca, la capatul unuT an, local din partea congresuluT sa prinAsca
armata rasa sa parasAsca cu total auaêu- ua transactiuue care de altmiutrelea nu
dou6 provinciile. s'ar departa in mod simtitor de ptopu-
Comitele And.rassy, insistand pentrn e- nerea Meal de catre comitele An-
vacttarea complecta in Ilona lunT, si, ple- drassv.
nipotentiarul RusieT respingènd acest ter- D. 'Waddington mentine opiniunea des-
men, primul-plenipotentiar al ItalieY in- voltata de comitele de Saint-Vallier adi-
tiéba &Ica nu s'ar putea primi sése lunT el evacuatiunea graduala. Este ua, distine-
pentru Rumelia, éra, cat pentru Bulgaria tiune de stabilit Intre Rumelia 0 Bulga-
si Romania, s'ar putea conveni sa ineépa ria, tg comitele i5uvaloff a recunoscut in-
dupa, notia lunTçi sa fie terminata in dou6- susT ca uit prelungire de ocupatiune s'ar
spre-dece. intelege maT dificil pentru cea d'autêiti de
Dupa ua observatiune incidenta a lor- cat pentru coa d'a doua. Escelen(a Sa
dulul Salisbury asupra dificultateT de a adaoga cA, Varna remangnd Bulgaria, tru-
obtine alegerT libere In cursul ocupatiu- pole rusescT vor gasi in acest loe inlesuirT
neT streine, si propunerea factita de co- special° pentru evacuare: ar fi Ind prea
mitele uvaloff, ca sa se amiine data de dorit ca Rusia adoptand, pe cat posibil,
colegiT sCi englesT o doresc, alegerea acésta, cale sA p6tA scuti pc Romania de
principeluT IAA dupa plecarea armateT ru- trecerea pe teritoriul ski A und mare
se ; nit eonvorbire se incepe Intro pleni- piirtt a armateT de ocupatiune. D. Wad-
potentiarI asupra diversilor terminT in care dington erede dér de datoria sa a men-
s'ar putea mareni ocupatia. tine sése lunY pentru Rumelia, nouti lad
Presedintele dice cit in acésta scbim- pentru Bulgaria , un an pentru Ro-
bare de ideT este fnvederat cit majoritatea mania.
pare a privi cu fav6re nil evacuare gra- Comitele tivaloff declara cA nu p6te
dualA de 6 lunT pentru Rumelia, do 9 sa priméseit acéata combinare care tre-
lunT pentru Bulgaria, si de un an peutru ce peste imputernicirea ce are. Pree-
Romania. dintele arata ea Italia si Germania sunt
Comitele de Saint-Vallier arata ca in a- de acord cu Rusia, ca Austro-Ungaria este
del* comitele uvaloff in ce privesce dispusa, a se ralia asemenea. Alta Sa In-
Rumelia a propus singur termenul de tréba deal, n'ar fi posibil sa intrun6s-
6 lunT. S'ar putea d6ra asupra acestuT punct ca Inca si votnrile Francid i Engli-
sa no multamim ca propunerea D-luT pie-. tereT.
nipotentiar al RusieT : cat pentru al doilea Comitele And.rassy aderand fotmal la
termen acordul se pare %cut pentru eva- termenul de nou6 lunT pentru Rumelia si
cuarea BulgarieT in 9 lunT, éra pentru eva- Bulgaria, si de un an pentru Romania,
cuarea Romania in curs de un an. combinatiune acceptata de plenipoten-
Comitele uvaloff 4ice ca n'a Meat tiariT RusieT, comitele de St.-Vallier de-
eoncesia de 6 lunT pentru Rumelia tie cat clara cit punetul capital fiind sa se men-
in ipotesa ca i se va conceda tPrmenul de tina, armonia in skull congresuluT, pleni-
un an pentiu evacuarea BulgareT si a Ro- potentiariTfrancesT, in tot-d'a-una doritorl
manieT. de a contribuí la acésta, primesc opiniu-
Comitele deLaunay referinduse la ob-- nea esprimatA. de eomitele tivaloff si care
servatiunile presintate do A. S. principele pare cit intrunesce asentimentul majori-
de Bismarck, in sedinta a patra declara ca tateT.
Italia esercita si ja un rol de concilatiune. Lordul Beaconsfield dice ca n'aro niel
Sub aeest punct de vedere E. S. recoman- nit obiectiune de facut dad toil plenipo-
da adoptiunea terruenuluT de un an pentrn tentiariT sunt de acord.
evacuarea complectit a provinciilor ocupate Presedintele conqtata ca asupra acesteT
www.dacoromanica.ro
 39

cestiunT importante intelegerea s'a stabi- ze, in propunerea lorduld Salisbury, pa-
lit din fericire i sedinta este ridicata la sagiul ast-fel conceput : Guvernorul ge-
oree patru. neral va avea dreptul de a cherna trupele o-
Sealing : v. Bismarck, B. Bulo w, C. tomane la cas c and securitatea interi(Sra saü
F. v. Hohenlohe, Andrassy,, Karolyi, esteriórit va fi amenintata". D. prim-pie-
Haymerle, Waddington, St. Vallier, H. nipotentiar al FrancieT propune de a adlo-
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo ga la acest aliniat paragraful urmator :
Russell, L. Cort i,Launay,!Schouvalof P, In acésta eventualitate Sublima rúr-
d'Oubril, Al. Carathéodory , llehemed ta, va trebui sa, feel cunoscutit decisiunea
Ali, Sadoulah. sa si necesitatile ce o justifich represen-
tantilor puterilor la Constantinopole".
Congresal prirnesce acest pasagia cu
PROTOCOLUL Nr. 6. unanimitate.
D. Waddington da in urma citire pri-
mula amendament ce propune a substitui
edinta. din 25 (13) Iunie 1878. in local pasagiuluT motiuneT lorduld Sa-
lisbury in eoprinderea urmitt6re :
Erad presentT Ordinea interil5ra se va mentiue de
Pentru Germania principele de Bis- militie aT caria oficiarT se numesc de Sul-
march, D. de Billow, principele de Hohen- tan, si acesta va tine s6mit 4e religiunea
lohe-Schillingsftirst. po pulatiuneT ".
Pentru Austro-Ungaria comitele An- Cele dordi d'antèiii paragrafe sunt adop-
drassv, comitele Karolyi, baronul de Hay- Late de congres in textul urmator :
Ordinea interi6ra este mentinutit de tra
Pentru Francia D. Waddington, comi- gendarmerie indigcna asistata de nit mi-
tele de Saint-Vallier, D. Desprez. litio
Pentru Marea - Britanie comitele de Pentru compunerea acestor dou gor-
Beaconsfield, marchisul de Salisbur3,-, lor- purT, aT carora oficiarT se numesc de Sultan,
dul Odo Russell. se va tine grolt, dupit localitittY, de reli-
Pentru Italia comitele Corti , cornitele giunea locuitorilor".
de Launay. D. Waddington citesce al treilea pare-
Pentru Rusia eomitele Suvaloff, , D. graf urmator :
d'O ubril . M. S. Sultanul sit legit a nu intrebuin-
Pentru Turcia Alexandra Caratheodo- ta in garnisktele fruntarielor de cat trape
ry-pasa , Mehemed Ali-pasa , Sadullah- regulate. Trupele destinate acesta ser-
Bey. viciti nu vor putea nicTintr' un cas fi can-
Sedinta este desehisit la oree 2 si ju- tonate la locuitorY. (Ina vor trece prin pro-
mètate. vincie ele nu vor putea sta acolo ca se-
Presedintele anuncia cit protocolul No. d e re a."
5 au va fi citit de eilt in viitórea sedinta, D. prim-plenipotentiar al FrancieT a-
si dupa, ce a mentionat lista petitiunilor daogit cit acest pasagiti, care nu se aplica,
No. 5,arata ca la ondina cjiIeï sunt cele dou6 de cat la starea de pace, are in vedere treT
aninclamente remese de ierT si a carora re- puncte :
dactiune , conform dorinteT congresuluT , Sultanul sit nu intrebuinteze basi-
a fost preparatit de catre D. prim-pleni- buzuci ;
potentiar al Francid. SoldatiT sit nu p6tit fi cantonatT pe la
D. Waddington (lice ca dupa tra intele- locuitorT, ci sit fie rtedatT in casarme sail
gere intre ddusul si colegii sèT Rusi In hanurT, saii in tabPre sub corturT;
Englezi, presinta uit lucrare care spera Trupele sa nu p6ta stationa in inte-
di va fi agreatit de malta adunare. Exe- riorul provinceT dud se due la frontatio
lenta Sa da citire maï ântêiù amendamen- pentru servicial de garhisona.
tul de al doilea. Acest text trebue urme- Asupra acestor puncte plenipotentiariT
www.dacoromanica.ro
 40
englesisi rud sunt intelesT, subsistA insA décA este trebuintit, votul RusieY a-
divergen. adicit: Comitele Suvaloff. insistit su pra aliniatuluY al treilea.
ea aceste arangiamente primite de Unsul Presedintele propune de a trece la dis-
in principiti sA fie supuse survegherd n- eutiunea motiund comiteluY Andrassy in-
neY comisinnY europene, érA plenipotentia- seratit in protoeolul ultimeY sedinte
riT englesX nu primesc acéstA combinare pe relativA la substitutiunea comisarilor rusT
care si plenipotentiariT francesT o gAsese eit prin comisan Y europenT.
constituc uit ingerenth prea considerabilit Lordul Salisbury insistA in favórea ace-
in suveranitatea Sultanulul. D. Wadding- steY propunerT;a cAreia conclusiunY ar doni
ton este decT de pArere ca eongresul sit vo- sA fie puse In esecutiune cat se va putea
teze aliniatul al treilea, asupra cAruia in- mal curAnd D-sa a primit din partea am-
telegerea este des6Orsitä in prineipiti; basadoruluY engles la ConstantinopolY
comitele ilvaloff ar pu tea in urmit sA des- telegraml care dA detaliurile cele mal ingri-
volte artieolul sni aditional. jit6re asupra purtArd guvernoruluY militar
Principele de Bismarck impArtAsesee cu din Bulgaria, a cAruia m6surY par a fi luate
total pArerea D-luT Waddington asupra in scopul de a angaja viitorul financiar si
cantonamentelor de trupe pe la locui- politic al theY. Escelentia Sa adaogA cA nu
torT. voesce niel intr'un chip sA arunce respon-
Comitele tivaloff primesce aliniatele ce sabiltatea acesteT stArT de lucrurY asupra
se citirA sub reserva de a adAoga uA dispo- guvernuluY rus, (160, r6g1 pe congres de a
sitiune aditionalA relativA la comisiunea pune un termen cAt mal curand la acéstA
europénA. Consimt(ind. a 'Asa SultanulnY situatinne, i mal cu sémit de-a nu lAsa an-
facultatea de a ocupa loeurile intArite de gajat viitorul provincieT.
la fruntarie i dupAliora1, guvernul Presedintele este de pArere cl comuni-
pet ial rus voia sA reserve interventiunea catiunea fiteutA de lordul Salisbury
comisiuneT europene asupra pu nctelor stra- ar trebui esprimatA intr'ult propunere for"-
tegice si asupra cifreY trupelor otomane mulatit in seris, i urmind iìn schimb
intrebuintate la paza fruntarielor. Rusia a de hiel tntre Prineipele de Bismarck
renunciat de atund la controlul punetelor si al duoilea pleuipotentiar al MareT-Bri-
strategice qi cifreY fortelor turceseT, dérA, tanie, lordul Beaconsfield sprijinind pe de
so teme eA dispositiunile indicate In do- uA altA parte opiniunea coleguluY sI1 asupra
cumentele supuse acum congresuluY sil nu temerilor situatiund actuale in Rumelia o-
fie puse in esecutiune fArA concursal u- rientalA, se Invoese calordul Salisbury sil
nor ageoti specialY aY EuropeY. Cu t6te a- remitA la secretariat nit propunere scri-
cestea, nevoind a prelungi fArA scop uA dis- sA pentru a reeomanda prompta adoptiune
cutinne déca plenipotentiariT BritanieY a motinneY comitelnY Andrassy.
voesc de loe a accepta comisiunea euro- Comitele Suvaloff voesce a Ospunde la
pénA, Escelentia Sa cere a lea al treilea ingrijirele manifestate de cutre guve) nul
aliniat ad-referendum si va rèspunde la HA engles. Rusia doresce fórte: 1) de a incheia
sedintit viit6re pacen; 2) de a vedea sfarsitA opera reor-
Lordul Beaconsfield constatA multAmi- ganisatinneT; 3) de a face sil Ineeteze Om-
Lord resnitat obtinut prin concilianta re- patinnea militarit. Writ pentru a dobilndi
dactiune a plenipotentivilor franced. a ceste resultate, nu trebue sil se complice
Presedintele, dupe ce a adunat votul una- situatianea si sl se tntrécA Made indioate
nim al congresuluT in fav6rea pro punereT in de interesul EnropeY. Este ail , fArA IndoialA
genere a D-luY Waddington, crede eg tre- de a EMU comisiunY, d6ril numirea a me mul-
buesee, in numele inqlteT adunarT, sil mill- -torn ar fi yAtAmat6re. In Rumelia orienta A,
tAméseA Domnilor pinipotentiarY francesY Rusia n'are a face uA operA isolatA; Europa
pentru serviciul ce nil atlas causeT s'a pus in loeul d sip6te sA lucreze acolo
ceT, mijlocind riA intelegere prin textul pre- cum 'T vine mal bine dérA in Bulgaria uit co-
sentat de D-lor. Altetea Sa adaugA cit pro- misiune europimit nu pare a fi indispensabi-
tocolul ritmâne deschis pentru a primi in 11, i ar putea fi mal bine inlocuitit prin con-
www.dacoromanica.ro
 41

trolul consulilor din Bulgaria si, la cas, déras Ï lea uä alta forma. Era la objec-
prin acel al representantilor EuropenT la tiunea lorduluT Salisbury care se mira ca
Constantinopole, acest control pare sufici- Rusia cauta sa meutina In Bulgaria influ-
ent RusieT, si déca guvernul imperial pare enta anal comisar rus , Escelenta Sa ob-
a 's't reserva in Bulgaria a, parte de Retinue servil c Rusia iusista in favegea comisa-
taT directa de at cele-alte puterT, comi- ruluT s6A tocmaT ca sa rèspunza la dorinta
tele §uvaloff observa di Rusia a luat si ua, congresuluT de a vedea terminAnd.u-se re-
parte mal directa la crealiunea acestuYnoti pede organisarea acestuT principat si eva-
principat autonom. cuarea luT. Décit voiesce ca lucrurile sa
Presedintele constata cii in cugetul co- mérga iute nu trebue sa lege mainelq
§uvaloff comisinuea ar fi in reali- sieT. Rumelia orientall déca curn-va nu
tate conferinta represintandlor Marilor s'ar constithi in guyed], congresul a pre-
PuterT la Constantinopole, si ea consuliT vOut acésta eventualitate; érti pentru Bul-
ar fi agentiT acesteT conferintY. gana nu este tot asa : acolo trebue sa se
Comitele §nvaloff adaoga ca represin- lucreze repede. Resumandu-se Esceleuta
tantiT din Constantinopole ar fi mal malt nit Sa declara ca ceea ce doresce sa obtie in
curte de apel intre consuliT puterilor si Bulgaria este ul unitate de Retinue, sub
comisariT rusT. controlul Europa, i ceca ce voesce sa e-
Comitele Andt'assv conceda D-lor pie- vite, sunt institutiunile colegiale in care
nitotentiarT aT Rusie'T ca principiul comi- s'ar nasce dificultatT. Cel maT bun niljloc
siunilor nu este aplicabil pretutindinea, pa sine ar fi decT meutinerea comisaruluT
déra comitele §uvaloff merge maT departe rus luclind sub coutrolul superior al am-
si sa refusa de a inlocui, in casurile pre- basadorilor europenT din ConstantinopolT
vNute de art. 7, comisariT rusT, prin co- carT ar avea de agentY si de representantT
misiunT europeane. Escelenta Sa mentine pe consulT.
din contra, In aceste casan, necesitatea in- Comitele Andrassy reinoind objectiunile
terventiuneT europene. Paciind alusiune Pa le asupra module acestuT control si a-
la faptele indicate prin telegrama care a supra dificultatilor acesteTinterventiura de
fost citatI de lordul Salisbury, comitele ambasadorT si de consulT, comitele §uva-
Andrassy crede ca acésta interventiune loff cere sa presinte in inscris in sedinta
este chiar In interesul Rusiet Es,elenta viitére desvoltare hiel sale.
Sa arata dificultatile tehnice care pot re- Presedintele qica ea congresul va as-
salta din combinatiunea presentata de co- cepta un amendament al RusieT sub forma
mitele §uvaloff; rolul consulilor ar fi de contra-project la propunerea Austro-
greti , si In ce privesce controlul am- UngarieT.
basadorilor,, caracterul i competinta luT Lordul Salisbury da citire motiuneT ce
ar trebui sa fie definite in presinta ac- indicase putin maT lartinte pentru a sprijini
tiuneT comisarilor rusr. Intr'ua convorbire propunerea comitelui Andrassy si care cre-
particulara , D. plenipotentiar al RusicT, de ca p,Ite fi adlogata la art. 7. Textul eT
propusese ua Rita procedare, adica adjunc- este eel urmator
tiunea a donT comisarT europeanT pe lén- Guvernul militar actual al principatu-
gli comisariT rusY si tare, luT si al provineieT in materie administra-
Lordul Salisbury nu intelege cum tina si financiara ye fi inlocuit fara amib-
sia, care arata ca doresce sa faca pe Bul- nare in principal pria guvernul provisoria
gana tot atiltde independenta precum era al comisiuneT sus mentionate, si in pro-
odini6rit cele-alte principate autonome si vincie prin guvernul SultanuluT."
tributara, insista pentru mentinerca untrY Presedintele crede ca acest amenda-
comisar rus. Escelenta Sa insista déra ment, cu care'congresul se va putea ocupa in
pentru adesiunea ce a flat propunereT co- viitérea sedinta, are tra insemnatate férte
miteluT Andi azsy. considerabila cacT atinge drepturile ocupa-
Comitele §uvaloff r6spunde ca nu lute- tiuneT militare garantata pentru 9 lunT. Ce e
lege sa departeze interventiunea EuropeT, mal mult Altetea Sa, reamintind parerea
www.dacoromanica.ro
 42
ce a mat esprimat u data, nu gasesce de nipotentiarulut uneia dinputerile neutre in-
euviinta sa se discute in congres cestiunile grijirea de a gasi elementele und intelege-
secundare. Ast-fel considera cit este si rt intre comitele Andrassy si colegul
cestiunea de care se vorbesce acum, si cre- din Rusia.
de ca vorbind. de adunare, de notabilt, de Presedintele aproba acest project cu
comisiunea rusa si de comisiunea europea- care sa unesce de La potriva nalta adu-
n congresul trece peste limitele hotarate nare, si comitele Corti, dupa cererea con-
de discutiune: in acésta deliberare de de- gresulut, consimte a esamina, impreunit cu
talle nu vede un interes eurnpean. Altetea represintantil celor tret puterT mal special
Sa dice ca are putinit incredere in re- interesate, modificatiunile de %cut la tex-
sultatul discutiunilor in cart se vor arunca tul tratatulut de la San-Stefano in sen-
notabilit. Facénd alusiune la starea sang- sul propositiunet comitelut Andrassy.
tatet sale care nu 'I ar permite sit asiste la Congresul apot trece la propunerea pre-
multe sedinte, Principele de Bismarck ada- sentata de Austro-Ungaria, de Francia qi
ogit ca parerea sa ar fi sa, se lasela ult parte de Italia in privinta mentineret integrala
cestiunea Bulgarier inclata ce intelegerea va in Bulgaria si Rumelia oriental a tracta-
fi complectit asupra principiilor celor marl si telor de comercia, de navigatiune, si a re-
indatit apol sa se ocupo de cele-alta puncte lementelor de transit incheiate cu P6r-
mal importante ale tratatulut de la San Ste- ta. Textul acestut project s'a inserat
fano precum sunt schimbarile teritoria- protocolul 5.
le si afacerile de navigatiune. El arata Lordul Salisbury eere a se sterge cu-
ca are de gaud sa propue la viit6rea se- v6ntul de Rumelia orientala care i se pare
dinta cit cestiile subalterne sa, se trateze de prisos.
numat pe scurt i sit nu se discute in de- Principele de Bismarck privesee ea de
lung de cat objectele de IA adevarata im- drept al gintelor ca Bulgaria sa ramaie
portantit européna. sub autoritatea tratatelor la care era su-
Presedintele arata tug ca nu intelege pusit sub guvernul Portet.
sa prejudice in nimic simtimêntul colegi- Comitele Andrassy doresce asemenea sit
lor sat si ca opiniunea ce o exprima 'T dispare cuventul Rumelia orientara ea
esteLcu totul personala. sa nu sa faca vre-ua confusiune si ea sit
Comitele Corti nu vede ca ar fi dificil fie bine inteles eit acésta provineie nu va
it se stabiliSsel un aeord intre opiniunile putea avea autonrmaia provinciala, precum
plenipotentiarilor Rusiet i aT Austro- a avut'o Romania.
Ungariet. Eseelenta Sa observa ca in rea- D. Waddington observa ca nu sa stie
litate, comisiunea de consult ceruta de Inca ce regim politic se va stabili in Ru-
eomitele L1valoff, Ospunde la dorinta co- melia-Orieutala si sa teme ca nu cum-va
miteluT Andrassy i forméza, ua adevérata ua Adunare locala sa se créda in drept de
comisiune europrmit fiind-ca fie-care pu- a modifica tratatele luelieiate cu puterile.
tere numind consult numesce tot inteua Ca sa evit) asemenea netntelegert, Esee-
reme i pe comisarul et. lentia Sa prefera ca envéntul de Rumelia-
Cab pentru apelul ce s'ar face la confe- Orientala, se fie mentinut si insista mal cu
rinta ambasadorilor la Constantinopolt, s6ma, asupra pericolulutinterventiuneT adu-
Escelentia Sa a putut judeca din esperien- nitrilor locale in materie de drept de tran-
tit ea intelegerea Intfua asemenea Adu- sit.
nare este destul de grea a se stabili, si ea Uit discutinne sa ridica asupra acestat
acésta combinare nu ar avea niel ua efiea- subieet la care jai parte lordul Salisbury
citate. El credo cit s'ar putea margini la D. Wad.dington, baron de Ha 3 merle si
ua, comisiune consulara, i amintind bu- Caratheodory-Pasa.
nul resultat al interventiunet plenipoten- Primul plenipotentiar al TurcieT afirmand
tiarul tit Franciel in cestiunea atat de im- In fine ca niel un drept de transit nu p6te
portantii a garnigrmelor otomane, ridica fi stabilit pe teritoriul Imperiulut, fail a-
ideia de a incre5linta si de asta-data ple utorisatiunea speciala a Suveranulut, D.
www.dacoromanica.ro
 43

Waddington luand. act de acésta declara- patuld _Bulgaria In loe de sup4i,3. bui-
tiune cousimte la stergerea cuvêntuluT Ru- garX; ac6sta, modificare este admisa si pro-
melia-Orientala din textul propositiuneT. punerea primita in unanimitate: asupra
Cele patru d'anta aliniate sunt proposiVeT a doua relativa mal ca sóma la
Asupra celuT de al 5-lea. Comitele episcopifc preota catolicI comitele §u-
§uvaloff oprinduse la cuvinble capitula- valoff propune sa se substitue cuvintele
tiunT i obiceiurT cere supresiuneacuvén- chlugitrR str
tuluT obiceiud ca prea vag si patina da Lordul Salisbury ar dori ca aceiasT le-
loe la abusurT. gislatiune sa, fie stabilita In acésta privin-
Lordul Salisbury si comitele Andrassy ta pentra Rumelia si pentru cele -alte
consimt la avista stergere. pro vinciT ale TurcieT.
D. Desprez dice a este de notorietate Caratheodory-Pasa declara ca in adevar
capitulatiunile sunt nelndestu1at6re, uIt propositiune privit6re la liberal eserci-
rudimentare si n'ail de cat principiT gene- tia al cátale in provincia RumelieT o-
rale de juridictiune si de protectinne con- rientale, se pare cu totul de prisos fiind ca
salara. Obiceiurile sunt complimentelene- acésta provincie are sa fie supusa autor-
cesare al drepturilor stipulate in tratate. tata SultanuluT si prin urmare supusa
D. Desprez citéza cate va esemple cj pri- principiilor i legilor comune tutulor par-
vesce ca util sa se mentinit cu.véntal o- Olor Imperialul care stabilesc toleranta
biceiuri. pentra t6te cultele de tia potriva.
Comitele tivaloff rèspunde ca aci este D. Waddington Mana act de aceste ca-
vorba numaT de Bulgaria si amintesce vinte anuncia intentiunea de a Introduce
ca Romania n'a tinut niel ua séma de o- cate-va sehimbarT in redactia proposituneT
biceiurT de cana 'sT a desvoltat institutiuni- sale si cero amanarea discutiuna pentru
le el judiciare. m'Une.
Lordul Beaconsfield nu crede ca este Baronul Haymerle da citire urmat6reT
necesar sa se aplico In acest moment asu- propunerT :
pra capitulatiunilor care sunt inca obiec- PlenipotentiariT Austro-Ungaria pro.-
tul diverselor negociatiunT : daca sunt inu- pun sa se substitue la partea din arma a ali-
tile nu trebuesc pastrate; la cas contraria niatuluT al doilea de la art. 9 dispositiu-
va trebui negresit sa li se dea uit forta a- nile urmittóre: Principatul BulgarieT ja a-
ditionall, impresiunea insa a Escelentiel supra sa t6te angajimentele i obligatiu-
Sale este ea capitulatiunile ati sa dispara. nile ce Sublima P6rta a coutractat atat
Escelentia Sa credo dcir preferabil sa se catre Austro-Ungaria cat c catre compa-
suprime tot aliniatul din arma. nia pentru esploatarea drumurilor de fer
Caratheodory-Pasa achina ca d'ara din ale Turcia de Europa, In privinta com-
cate-va puncte asupra carora congresal plectareY, raco,ydareT si esploatareT liniilor
ar putea aduce modificatiunY, starea de lu- fera te asedate pe teritoriul
cra esistenta In cele-alto partT ale Impe- Conventiunile necesare pentru regula-
riulur in ceea ce se atinge de legT, tratate si rea acesteT cestiunY se vor incheia futre
conventiunT, se va aplica si In Rumelia ori- Austro-Uugaria, Pinta, Serbia si principa-
en tala. tul Bulgaria indata (lupa Incheerea paca.
Dupit aceste declaratiunT congresal con- ,Se intelege ea drepturile si obligatiu-
serva aliniatul din arma al propositiuna Dile Sublima Port,T pentru drumurile de
celor tra paterl adaogand fram urmatioe: fer din Rumelia orietalit r6man intacte."
,pe cat nu vor fi modificate prin consim- Presediutele mana discutiunea acestuT
timgntul partilor inteiesate." project pentru sedinta viit6re. Alteta Sa
Ordinea dileY trece apoY la cele doug pro- adaogii ca, este Inca la ordinea dileT pro-
punerT francese inserate la protocolul 5 si punerea otomana inserata In protocolul al
relative la libertatea cultelor. 5-lea si relativa la partea proportionala ce
Asupta cela d'anta% D. Desprez cere va trebui sa la asupra a Bulgaria din da-
substituirea cuvintrlor locuitorii princi- toria otomana.
www.dacoromanica.ro
 44
Lordul Beaconsfield. recomanda acéstA protocaele congresuluT.
propunere la t6ta solicitudinea congresu- Altea Sa riSga pe fie-care putere sa
maT multe objectiunT fijad anuntate de bine-voésea, daca acésta motinne este pri-
comitele §uvaloff disculiunea este amana- mita, sa il.cemneze, dupe qedinta, la secre-
tit pe maine. tariat pe plenipotentiarul ce '0 va alege
edinta se ridicala oree 5. ea sa o represinte In sénul comisiuneT.
SemnatT: v. Bisma9 ck, B. Bulow, C. Propositiunea PrincipeluT d Bismarck
F. de .Hohenlohe, Andrassy. Karolyi, este primita Cu unanimitate. Preqedintele
Haymerle, Waddington, St. Vallier, H. fiteand apel la comunicatiunile ce ar aves
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo sa presinte inalteT adunArT membri con-
Russell , L. Corti , Launay, Suvaloff , grequluT, Principele Goreiacoff esprima
P. d'Oubril, Al. Caratheodory,, Mehe- viul regret ce a simtit el n'a putut sa a-
med-Ali, Sadullah. siste la cele din urma intrunirT in care s'a
diseutat importanta eestiune a BulgarieT.
Absent,a IT a fost independenta de vointa
PROTOCOLUL Nr. 7. sa, Altea Sa tnsa ar don i In privinta a-
cesteT discutiunT se pronunte cat mal pe
seurt posibil cate va cuvinte insuflate de
Sedinta din 26 (14) Lillie 1878. spiritul de conciliatiune care '1 dirige.
Lordul Beaconsfield inteua preeedenta
Eran presentT: . edintif a esprimat dorinta ea Sultanul sa
Pentru Germania principele de Bis- fie stapan la dgnsul : Alteta Sa ea 0 Lor-
marck, D. de Billow, principele de Hohen- dul Beaconsfield doresce ea Sultanul sit fie
lohe-Sthillingsffirst. stapan la densul; erede insa ea esistenta
Pentru Austro-Ungaria eomitele An- acestel autoritatT depinde de unele condi-
drassv, comitele Karolyi, baronul de Hay- tiunT fail de care niel geniul chiar n'ar
pan savargnimie. Dupa parerea primuluT
Pentru Francia D. Waddington, comi- plenipotentiar al RusieT aceste condititinT
tele de Saint-Vallier, D. Desprez. sunt administrative i politice: impor-
Pentru Marea-Britanie comitele de Bea- La ea sub punctul de vedere adminis-
consfield? marehisul de Salisbury, lord.ul trativ locuitori provinciilor ce nu vor
ido Russel. fi declarate independente de congres sit
Pentru Italia comitele Corti, mind() fie sigurT de proprietatile qi de viata lor,
de Lannay. etc., nu numaT prin promisiunT pe hartie
Pentru Rusia Princi!ele Gorciacoff, co- care ar putea ea qi cele de mal inaiate sa
mitele uvaloff, D.d'Oubril. nu fie urmate de niel un efect i sa nu impie-
Pentru Tureia Alexandra Caratheodo- dice niel abusurile niel vexatiunile, ei prin
ry-Pap , Mehemed. , Sadullah- un concurs europén care so asigure efica-
ft ey. eitatea lor 0 care sa insufle inerederea
edinta este deschisa la ora 2 0 jumé- ponulatiuner.
tate. Era sub punetul de vedere politic, Prin-
Protocolul No. 5 este lidoptat. cipele Gorciacoff observa ea in loe de IA
Preedintele eitesce lista No. 6 al pe- preponderenta englesa, francesa' san ru-
titiunilor adresate catre cenigres. sésca pe cari istoria ni le arka ca ar fi e-
Principele de Bismarck propune, in nu- sistat la Constalatinopole in diferite e-
mele GermanieT, inalter adunarT sa cons- poce, ar voi ea Orient sa nu fie niel
tittle ua comisitme pe langa care fie-care un fel de preponderenta niel pentru Rusia
putere se delego un plenipotentiar, i care niel pentru vre-un alt Stat, çi ar dori sa,
sa fie Insareinata de a prepara un project radii substituindu-se In locul lupteT mes-
de redactinne a tutulor stipulatiunilor chine 0 vatamètúre de amor proprid pe
care vor fi inserate intr'un nou tratat, ti- taramul mipator din Consta ntinopole, ua
n6nd. séma de resolutiunile consemnate in actiune colectiva a marelor puterT carY ar
www.dacoromanica.ro
 45
Setati pe P6rta-Otomana de multe ilusiuni Principele de Bismarck este convins cl
si de multe greseli. Alteta Sa intrebuin- spiritul de conciliatiune va urma a inspi-
tand ult espresiune care va parea negre- ra pe congres si ea toti membri inal-
sit fie eitruia om competent In arta resbe- tei adunari sil intglnesc in acest senti-
lului, justificata prikeroicile sforturi ale ment de datorie suprema, adica de a con-
armatei observa ca Rusia aduce aci serva si a consolida paces Europa. Pro-
lauri peruse'
eari sperit ea congresul li va gresele obtinute In lucritrile congresului
schirnba In rgmurT de maslin. fac pe Alteta Sa sil crédit ca representan-
Principele Goreiacoff adaoga ea anAn- till Puterilor vor atinge scopul care a fost in-
dour colegiT s6T ag gout In cele din urmit dicat de catre cei douT ilustriómenT de Stat,
sedinte grte marT concesiuni in dorinta de explaind si unul si altul intentiunile lor
pace care insufla pe Rusia ca si pe t6ta pacifica, thAndu-se séma de restrictiunile
Europa. El ail Infacisat Malta adunari nu dictate de simtimhtul onóreinationale. A-
frase ci fapte. D. rprim-plenipotentiar al ceste restrictiuni, Alteta Sa, nu se Indo-
RusieT este Ineredintat ea membri congre- esce, n'ar putea sil atingit fondul operei con-
sului vor da nit deplina dreptate Ord gresului, si onórea nationalit, dinteuit parte
sale. Alteta Sa si colegil s61 vor persista si din alta, ci ca ele se vor acorda in totul cu
de aceasT cale. dispositiunile conciliatrice. Principele de
Priucipele Gorciacoff deci crede el vre- Bismarck observit eit Statele carT nu sunt
una din puteri ar voi sil se opue la marele d'a dreptul interesate In cestiunile cad ar
si frumosul resultat al pled care domina putea turbura odihna lumeT, sunt natural-
t6te interesele Europet, impingénd cererile mente conduse a face sil se audit ul 'NCO
sale pêng la nisce limite pe care marele impartiala in ori-ce eircumstanta In care,
suveran si marea natiune ce represintan'ar pentru motive secundare, pentru Euro-
putea sil le depaséseg. Alteta Sa repeta el pa, objectul pacific al reuniunilor con-
nu admite posibilitatea unui fapt care ar fi gresul so va gad compromis. In acest sens
sver jack cat de contimporanT si de istorie. Francia, Italia si Germania vor face apel,
Lordul Beaconsfield dice el este prea dócil va fi tiebuintit, la intelepciunea Pu-
mult satisfacut de a veden el prineipele terilor amice , ale carora interese sunt mal
Gorciacoff 'si reia loen! Ott In shut eon- particular angajate. Principele de Bismarck
gresuluT, si consid.erit eloquentul discurs terminit dicénd ea ar fi bucuros, décit prin
al Altetei Sale ea nit imbucuratóre dovada cnviutele sale va fi reprodus cu claritate in-
de amelioratiunea sannatei sale. Esce- tentiunele guvernelor neutrasiimpartiale.
lenta Sa reamintind vortele D-lui ple- Ordinea dilei aduce propositiunea D-lui
nipotentiar al RusieT relative la sacrifici- prim-plenipotentiar al Tumid, conceputit
ele considerabile la call ag consimtit precum urnakit :
marele suveran si marea Ora asa de demn Afara, de tribut , principatul Bulga-
representati prin Altea Sa In fav6rea pl- rieT va suporta IA parte din datoriele im-
ed, se considera ca deplin autorisat a di- periului proportionalit en veniturile sale."
ce di el,,insusi si colegii s'el EnglesT Caratheodory-pasa , pentru a esplica
ag %cut si dénsii marl sacrificii tot In a- spiritul propunerei sale, da citire docu-
celasT scop pacificator. Pace esteinteade- mentului urmator :
vgr vointa Europa si lordul Beaconsfield PropurAnd ca, afarit de tribut, princi-
constata eu bucurie, dupg, vorbele ce a au- patul BulgarieT sit suporte na parte din
(At , espresiunea a cestui sentiment cu datoriele imperiului proportionala eu veni-
total unanim. Déra, pentru ea sil se inde- turile sale, am tinut a Indeplini ce ea-ce
plinésca acésta dorinta , me este necesar consider ea ua datorie fatit de creditoriT
Inca si spiritul de conciliatiune ; Eseelenta TurcieT.
Sa numai are nimic sil adaoge la conside- Nu pot nega el veniturile localitati-
ratiunile presentate de principele Gorda- lor call formézit noul principat, sunt afee-
coif pe call le-a ascultat cu can mai ma- tate ciar, Inteun -mod general, in OM da-
re placere. toria publica a TurcieT. Pentru eilte-va
www.dacoromanica.ro 4
 46

imprumuturY unele din venitua sunt tiarilor otomanY. Ecit textul acesteT ada-
angajate intr'un mod special. ogirY :
In documentul trecut in lista petitin- Cand se va-regula tributul ce trebue
nilor adresate congresulnY , sub No. 16, platit de Bulgaria SublimeY PortY, se va
carY mi tramis direct , creditoriY lila in consideratinue partea d.atorid pu-
TurcieY afi invocat precedente hiato din blico care ar putea sit se atribue principa-
dreptul public european. WO pe basa rind equitabile proportinnY."
Me) grAbese a recun6sce a anologia Preqedintele recuneisce just* acesteY
Dll este perfecta, cad precedentele invo- propuneri, cAd in adeviir do la cestiunea
cate privesc teritoriele cad au fost anexa- tributulta va d.opind.e qnotitatea obli-
te la State independente sail teritoriele gatiunilor Bulgariel relativa la datoria
carY afi fost declarate independente, pe publica. Atleta Sa considera insa ca a-
ta vreme, din contra, principatul Bulga- ceste doui1 puncturY conexo vor trebui
rieY1 este numaY antonom. NIA cu t6te ca tratate la urmA, do comisiunea insArcinata
este privat de prerogativele independin- ea regulares acestor aménunte, call nu sunt
teY, principatul BulgarieY, in virtutea prin- coprinse in sarcina asemnata congresuluY.
cipiuluY autonomid . ale interiOre, va avea Comitele avaloir dice cA aceste doug
totiO un regim financiar, i prin urmare, puncte d e di- cutiune, fiind reservate, n'are
un budget de veniturY qi cheltuelY, d.e- sA presinte niel ua objectiune.
osebit qi separat , i tocmaY in vederea a D. prim-plenipotentiar ai Fronde' ob-
neindependente principatule ar putea serva cit cestiunea este fúrte delicatain
congresul sit ridice indoelile cari vor pu- ceea ceprivesce pe posesoril de obligatiuni
tea esista in acésta pfivinta. datorieY otomane. Propunerea luY Cara-
Participarea principatuld Bulgarier la theodory-Pap 'I pare me preferabilA de
datoria publica a imperiuluY n'ar putea sa cat aceea a comiteld Corti; D. plenipo-
fie confundata en tributul care trebuesce tentiar al Tumid aratA ciar intentiunea
sa plAtésca principatnl. Aceste thug lu- de a face pe Bulgaria sa ia ul parte pro-
cruri sa disting unul de altul. Participarea portionala la datorie. D. Waddington rega
la datorie este simpla consecinta a recu- pe comitele Corti sA desvolte ideia sa:
núscerd salí mg bino a simple' admisiunY prim-plenipotentiar italian intelege Ore
a until drept de creditor. sa mic7oreze garantia propusA de Ca-
Tributul, din contra, privesce pe curtes ratheodory-Pap, sail voesce a presinta
suverana. El represinta legaméntul care pur fii simplu equivalentul primeY propu-
unesce principatul ca imperiul; el este nerY ?
pretul rilscumpilrareY supuneed directe, Cornitele Corti declara ca cestinnea este
este independent de alte datoril trecute de a decide in principiii ca. Bulgaria tre-
sail viiteire. In sprijinul acestia mod de bue sa asume ua parte din datoria tur-
vedere, imY permit a maY aminti guver- céscA, d6ra ca in ace110 tiny a voit
nul imperial al RusieY, stipuland numar un sa indice, i in acest panel sa unesce
tribnt, a inteles el nu era loe de a precisa ca id.eia espiimatA de principele de Bis-
mal mult, pentru motivul , (Ikea , cA ar marck, ca este na connexitate intre da-
jicni interesele color d'al treilea. toria publica i tributu, Exelenta Sa nu
Propunerea care am onérea a supune insista in ce privesce red.actiunea, acéstA
congresuluY, este formulata tot in acéstA cestiune fiind reservatA une comisinnY
ordina de id.d. Ea lasa neatinsa cestiunea speciale.
tributulia; ea nu prejudecA nimic , n'are D. Waddington este dispus, ffirA indo-
de scop de cat constatares und principifi." 61a, a amana cestiunea intréga, d6rA, Exe-
Primal plenipoteiAiar al ItelieY cero a le* Sa , care represintA aci interesell)
supune congresuluY uit ad:logire la alinia- eonsiderabile file unuY mare numi1r de po-
tulantéiii al articoliild 9 al tractatnln/ de h sesorY de obligatiunY, persista a considera
San-Stefano, motiunea acéstA fiind desti- textul otoman ca mai ciar de cat acel al
nata a complecta propunerea plenipoten- D-liff plenipotentiar italian.
www.dacoromanica.ro
 47
Pr-esedintele nu vede In fond marl di- %d. vorba de cifre , equitatea insem-
ferente filtre cele dona projecte: propune- n64 dica proportionalitatea.
rea otomana stabilesce un principia recu- Propunerea comiteluT Corti este accep-
noscut si. de comitele Corti, si plenipo- tata. Congresal trece la propunerea aus-
tentiarul italian se marginesce a esprima tro-Ungara, relativa la drumurile de fer
dorinta ea cestia tributuld sa fie esami- otomano, si a caruia test urrnéza:
nata, tot d'ul-data ca acea a dato- PlenipotentiariT Austro-UngarieT pro-
riel. pun de a inlocui partea cea din urma a-
Comitele §avaloff prefera sa accep- liniatuluT 2-lea al articoluluT IX, prin
te textul italian, care lasa Europa facul- dispositiunile urmat6re:
tateade a se pronunta cana va veni vremea Principatul BulgarieT este substituat
cu tia deplina cunoseinta de causa, pe pentru partea sa la angajamentele carI
cata vreme textul otoman se marginesce a le-a contractat Sublima-P6rta atat catre
pune un principia pe care Exelenta Sa Austro-Ungaria cât catre compania pen-
nu'l crede acceptabil pentru totT. Princi- tru esploatarea drumurilor de fer ale Tm.-
piul de parte proportionala a venituri- cid de Europa, in ce privesce savIrsirea
lor" 'Y pare yicios. Cheltuelile nefiind men- si legamóntul si esploatarea liniilor ferate,
tionate, ar resulta ca cu cât cheltuelile situate pe teritoriul
vor fi maT marT pentru Bulgaria, cu ata Conventiile necesare pentru regularen
di.insa va participa maT putin. la datorie. acestor cestiunT vor fi incheiateintre Aus-
Proportionalitatea veniturilor nu este tro-Ungaria, Pórta, Serbia si principatu
(lea al basa, sigura, cacT d.éca veniturile BulgarieT, imediat dupli incheerea paceT.
nu ar avea escedente, n'ar fi niel ua par- Se intelege ca drepturile si obliga-
ticipatiune. tiunile in ce privesce dru-
Comitelo Corti constata ea este clispus murile de fer ale RumelieT orientale, re-
a vota propunerea otomana, si. ea n'a pre- malle neatinse."
sintat motiunea sa de cat ca scopul de a Acésta propunere este primita fara dis-
Intruni voturile majoritatd pn.terilor. cutiune.
D. Waddington intreband dócii pleni- Presedintele supune congresuluT arti-
potentiaril rusT admit principiul ca, ua par- colul aditional, presentat do plenipoten-
te care se va determina mal la urrna sit fie tiaril frances1 inteua sedinta trecutii f,4

aplicabila la datorie , comitele avalovv relativa la calugariT catolicT strèinT, in

respunde cit, déca vointa Europell-ar gasi Bulgaria si in Rumelia orientala.
equitabil, Rusia nu are intentiuneade a se D. Waddington espune cit, (lupa de-
opine. claratiunea facuta ea. de D. plenipoten-
In presenta acesteT declaratiunT , D. %lar al TurcieT, din care resulta cit li-
Waddingtou primesce red actiunea italiana. bertatea cultuluT catolic remane garantata
Presedintele procede la votul propano- In Rumelia orientala prin legile generale
reY comiteluT Corti. ale imperiuluT, tratate si conventiuni
Marchisul de Salisbury doresee ca sa, plenipotentiarT FrancieT se margines° a
se constate in protocol ca Englitera voté- presenta urmatórele consideratiud :
za pentru propunerea turcósca si un se In ce privesce articolul aditional ce ati
raliaza la propunerea italiana de cat nu- presentat, relativI la calugari catholicT
mal déca projectul otoman nu obtine ma- stróinY, plenipotentiari al Francia se spri-
joritatea. jina pe principiile deplind libertatT
Caratheod.ory-Pasa 4ice cit In presenta consacrate erT de emigres In favórea
intentiunef congresuluT, do a tino gala tutulor religiilor si tutulor cultelor in Bul-
de situatiunea care a avut onórea de a garia, precum si pe declaratiunea Dienta
i pun In cunoscinja nu insista asu- in aceias1 sedinta de D. prim-plenipoten-
pra textulal. propunereT sale, si accepta tiar al TurcieT, ea nn se va atinge
projectul Minan , care nu contine almin- de loe In Rumelia drepturile deba-
terea nimio contraria parereT sólo del dite de stranT In Imperial Otoman,"
www.dacoromanica.ro
 48

Lordul Salisbury regreta eit plenipoten- Comitele Savaloff adaoga ca dorinta

tiari Francid nu desvolta propunerea LorduluI Salisbury de a ve&a libertatea
lor ca privire peste t6ta Turcia din Eu- religiósii, Intinsa cat se p6te mal mult In
ropa. Eseelenta Sa ar fi vadut atune,T Europa i Asia pare justificata. Esee-
realisatiunea unuT mare progres. le* Sa ar vroi sil se vorbasca, In protocol
D. Waddigton raspunde ea progresul despre adesiunea sa la dorinta D-luT ple-
despre care vorbesce Lordul Salisbury, a nipotentiar al Englitora, i observa. cA con-
fost oblinut prin acc,eptatiunea la sedinta gresul ca,utand a face sa piara fruntarile
de ierT a prima propositiunl francese care ethnografice si ale Inlocui prin fruntlre co-
consacra deplina libertate a eultelor. merciale i strategice, plenipotentiari Ru-
Lordul Salisbury observand ea propu- sieT deresc eu atatmaT mult ca aceste frunta-
nerea privea mime pe Bulgaria, presedin- re sa nu devie uit impedicare pentr i religii.
tale dice, ca, pentru dénsul, se unesce au Presedintele resuma discutiunea didnd
dorinta ca libertatea cultelor sil fie coral
ea se va Inscri la protocol ca unanimitatea
pentru tótä Turcia, atat In Europa cat si congresuluT s'a raliat la propunere fran-
In Asia, déra sit intreba daca In acest cesa, si ca mal totT din plenipotentiarl aO
punct de vedere s'ar putea obtine con- esprimat dorinta pentru intinderea liber-
simtimêntul plenipotentiarilor otomanY. tateT cultelor. Acest punct va fi coprins In
Caratheodory-pasa declara ca respun- discutiunea articoluluT XXII a tractatuluT
d6nd erT D-luT Waddington, s'a referit de la San-Stefano.
la legislatiunea generala a Imperiulul La ordinea (Ind vine un amendament
Ottoman si la tratate si conventiuni. preseutat de Lordul Salisbury asupra art.
Escelenta Sa adaogil ca toleranta de care VII a tratatuluT , (Lira D. secund pleni-
se bneuril t6te cultele In Turcia nu dit loe potentiar al Engliterel aduce la cunoscinta
la niel ua Indoiala si ca, nefiind u alta pro- ca la urma unor intelegerT particulare In-
punere maT intinsa care ar avea sil dea es- e representanti Austro-Ungaria, BusieT
plicatiunT, sil crede in drept de a considera Mard-Britanief, acésta propunere a fost
ea de prisos ukmentiune speciala pentru combinata eu un text non care va fi citit
Rumelia orientala. congresuluT. In consecinta Escelenta Sa
Presedintele constata ca unaninaitatea 'sT retrage amendamentul.
congresula se unesce cu dorinta Francia Comitele Andrassy anunta cil un schimb
de a lua act despre declaratiunile Manta de ideT avénd. loe, conform cu dorinta as-
de Turcia in favòrea libertata cultelor. pri tnata, de congrest , intro cabinetel3
Acesta a fost scopul plenipotentiarilor Austro-Ungaria, MareT-Britania, Rusia
franced, care a si fost atins. Lordul Salis- ItalieT asupra art. VII, VIII, IX, X si
bury ar don sa mérgasi mal departe si sil XI al tratatuluT de San-Stefano, plenipo-
face a se intinde propunerea primitiva nu tentiari acestor p uteri s'ail Inteles asupra
numal la Bulgaria si la Rumelia, dara uneT noua redactianT.
tot Imperiul t toman. In ce pi ivesce Ger- Baronul de Haymerle espune aceste mo-
mania, principele de Bismarck, care a a- dificatiunT. In ce privesce art. VII, ali-
derat la propunerea francesa, ar fi admis niatele 1 si 2 sunt mentinute, 6ra, nimia-
bucuros i aceea a Lordulta Salisbury, dar tul al 3-lea este redijat precum urrnéza
discutiunea une cestiunT asa de comple- adunare de notabilY din Bulgaria con -
titA ar face pe congresul sa paritsésca o- vocatit la Tarnova, va elabora, Inaintea a-
bjectul presenta sedinte. Alteta Sa legereT principeluT , organisarea admi-
ha en t6te acestea daca Lordul Salisbury nistratiuneT viit6re." Aliniatul al 4-lea
are de gand sil presinte In acésta privinta este mentinut dérit se omit vorbele
nit motiune speciall. Koutzo-Vlachs." Aliniatul al 5-lea este
D. secund plenipotentiar al Mard-Bri- suprimat i inlocuit prin eel urmator :
tana sa resell A de a reveni asupra aces- Administratiunea prolisorie a Bulga-
tuT punct cu corectareaarticoluluT al 22- ria va fi diiijatA,pên la Introd ucerea noud
lea al tractatuluT de la San-Stefano. organisatiunT, de cake un comisar imperial
www.dacoromanica.ro
 49

rus. Un comisar imperial ottoman si con- gulament relativ la &lile ferateu , prin
suliT delegatY ad-hoc de cele l'alto puteri propunerea austro-ungarit asupra drumu-
vor fi insarcinatT a 'I asista pentru a con- rilor de fer.
ttola functionamentul acestuT regim pro- Comitele uvalow si D. d'O abril declarA
visoria. La cas de neintelegere intre con- el art. X este de acum tneolo inutil
suliT delegatY, majoritatea va decide, si la trebue sters. Asupra art. XI, plenipoten-
cas de divergen ta tntre acesta majoritate tiariT opinez ea el e de resortul comisiu-
comisarul imeprial rus, representantiT neY de redactiune. Caratheodory-pasa ob-
puterilor la ConstantinopolT, intrunitY in serva ca orY-cum aliaiatul II, al art. XI,
conferinte, vor pronunta. trebue sa fie mentinut.
Principele °datit ales si instituat, noua Presedintele constata ea citirea facutit
organisatiune va fi pasa, in esecutiune si de baronul Haymerle fiind in intreg pri-
Bulgaria se va bucura atund pe deplin de mita in unanimitate de catre congres ,
autonomia sa. malta Adunare a terminat cestiunea bul-
Indata, dupa conclusiunea pacer, U. gara si se gasesee gata de a procede la. ua
comisiune europeana va fi instituita pen- alta parte a sarcineY sale.
tru organisarea RumelieT orientale si pen- Altea Sa esprimit. speranta
tru administratiunea sa financiara, pAne poteniaiiÏ vor bine-vol, pentru objectele
la desaversirea organisatiund." ce vor mal remanea de diseutat, sa pro-
Comitele uvalow constata el intelege- ceda intr'un mod mal general si maY pe
rea s'a facut intre puterY asupra unuT ob- scurt de cat in cestia bulgard. Congi esul,
ject discutai, pe lung in sedinta de erT. cum este compus al, dar putea sit 'sY
Escelenta Sa reservat numaY dreptul prelungesca sedinta pentru a intra in nu-
de a presenta cate-va modificatiunY de eu- mer6se amenunte: nu pflte de da a hotart
rata forma, pe carY repediciunea red.acti- base si a lasa elaborarea amenuntelor uneY
und nu 'i-a ingaduit'o imediat. adunar care s'ar intruni dupa densul si
Caratheodory-pasa adera la diniat, dar ar termina esamenul cestiunelor secundare.
tot sub beneficiul aceliasY reserve. Intre importantele cestiunT care, dupe
TotT plenipotentiariT votó za aliniatul, parerea sea ar trebui 'd'ad in colo sa o-
déra remalle inteles ca, dupa u scurta cupe congresal, presedintele citesit an-
discutiune, el ya fi deslipit de articol si tele remaniarea teritoriala priyit6re la
va deveni un articol special In instrumen- Bosnia, Muntenegrul, Serbia si Romanin.
tal diplomatic ulterior. At remalle apoY esaminul cestiunelor pro-
Baronul de llaymerle continua citirea vinciilor grecescY, ale DunareT, stramt6re
noud redactiunT al art. VIII, al card ali- ion, Asid, si indemnitatel de resbel. Altea
niat va fi de acuna ast-fel coneeput: Saintreba (leca malta Adunare este de pa-
Armata otomana nu va mal'. sedea In rere a pune la ordinea dila de 28 Iunie,
Bulgaria si Oto vechiele fortarete vor fi discutiunea cestiunilor teritoriale, copan-
deramate in chQltuiala guvernului local, dend. reetificarea fruntarilor i indepen-
care va fi tinut de a le derama in cel maY denta terilor mentionate.
sala timp si de a nu íleo sa se radice al- TIA conversatiune avênd loe intre pleni-
tele. Sublima PUM., etc." potentiarY in privinta diferitelor cestiunT de
Restul aliniatuluT este mentinut. ordin religios si comercial care ar trebui
Al douilea aliniat, inlocuit deja printr.ua tractate in cona exitate ca cele ale indepen-
propunere acceptata in congres, va tre- denteY si a fruntarilor, lordul Beaconsfield
bui in arma Lmodificat de comisiunea re- crede, impreuna cu presedintek, cit t6te
dactiund in sensul acesteY propunerT. aceste cestiunT care forméza ua grupa, pot
Al treilea aliniat esto reservat. fi diseutate imprenta fara mare dificultate.
Baronul de Ha)merle observa ca ali- Ordinea dile a viitereT sedinteT este fixat
niatul I, al art. DI, este regulat prin a- precum urméza : Bosnia, Muntenegru, Ser-
mendamentul comitelul Corti,.6ra, cel d'al bia i Roraania.
douilea este inloeuit, de la vorbele re- lehemed-Ali cere apoT sit citésca ua

www.dacoromanica.ro
 50

propositidne relativa la fruntarileshbesd PROTOCOLUL Nr. 8.

si a cAruia text este:
Dupit prelimingrile päcel semnate la
Adrianopoli,o rectificare de fruntarie trebue gedinta. din 28 (16) Iunie 1878.
asiguratn ShbiO.
Plenipotentiaril otomanTpropun Inaltd Eran presentr:
AdunitrI sit bine-voéscl a primi, in priTinta Pentru Germania principele de Bismarck,
rectificAreT, urmAt6rele principiT generale: D. de Balow, principele Hohenlohe-Schil-
Nona linie frontiern sn fie pe cht se lingsfiirst.
púte un linie naturall si strategicl; Pentru Austro-Ungaria comitele An-
Drumul cal mstre al Bosnia care de drassy, comitele Carolyi, baronul Haymerle
la Mitrovitza merge prin Novi-Bazar spre Pe,ntru Francia D. Waddiugton, comi-
Sjenitza si care se desparte acolo pentru a tele Saint-Vallier, D. Desprez.
se indrepta de un parte prin Novi-Varoch Pentru Marea-Britanie, comitele de Bea-
la Vichigrad si de alta prin Prepol i Ta- eonsfield, marchisul de Salisbury, lordul
ehlidjé la Tchainitza, precum si drumul de Odo Russell.
fer carehva ralia Mitrovitza u Bosnia, sA nu Pntru Italia, comitele Corti, comitcle
fie deslipite de teritoriul otoman i sn fie Launay.
destul de depArtate de fruntariA, ca sigu- Pentru Rusia prineipele Gorceaeoff, ,
ranta acestor dou6 marï liniT de comunica- comitele tivaloff, D. d'Oubril.
tiune sit fie garantate; Pentru `Duda Alexandru Caratheodory-
Orasele si satele otomane Viche- pasa, Mehemed Ali-pasa, Sadoullah-Bey.
grad, Novi-Varoch, Sjenitza, Novi-Bazar, edinta se desehide la 2 si jum6tat ore.
Mitrovitza si Prichtina sit fie la un distan- Se adoptazn protoc6lele 6 si 7.
tn asa de depArtatA de fruntarn u cht e- DupA ce s'a %cut mentiune de lista No.
sistenta lor sA nu fie amenintatA; 7 a petitiunilor,, presedintele anuntA cA
4.1Kazalele albanesa Vitchitren, Kour- D. Rangabé , ministrul Greeid la Berlin,
choumli, Urkup (Prokoplje i Leskovdja) sit l'a insciintat, cA guvernul MajestAtO Sale
nu fie deslipite de imperiu, si la eas ciind Ellenice a designat pe D. Theodor Dely-
congresuI ar decide deslipirea unora din- annis, ministrul afacerilor strAine ea re-
tC6nsele , treckt6rea Prepolac (Takhtali- presentantul siai la congres. D. Rangabé
Khan-Getchidi)intre Kourhcoumli i Pris- a fost numit al douilea plenipotentiar al
tina,si cea Gradelica Dzeva intro Leskovdja Grecid.
Vranja sit rèmnie, in oil ce cas, Principele de Bismarck face urmntúrca
fiind trebuinci6se pentru apnrarea distrie- comunicatione congresuld:
telor Prichtina si Vranja, care, atund, vor Incita adunare V aduce aminte eit
forma inteacéstit parte fruntaria dala ma4A- protoeolul No. 6, de la sedinta din 25 Iu-
nòpte a Iroperiulta." nie, a r6mas desehis pentru a primi in ur-
nal votul IlefillitiV al propositiund Ex. S.
Propunerea va fi tipAritn i distribuitn. D-10 Waddington, relativ la trecerea tru-
pelor tureescl prin Rum-elia orientaln.
edinta se rAdicA la oree 4. D-nil plenipotentiatiaT RusiO, dupit ce
SemnatI : v. Bismarck, B. Bidow. C. ail informat pe presedintP, en consimt la
redactiunea
F. v. Hohenlohe, Andrassy,, Karolyi, sells in protocolul aliniatuld 3, asa cum este in-
No. 6, se va da act
Heymerle, Waddington, St. Vallier, H. despre acéstA declaratiune protocoluld.
Desprez , Beaconsfield, Salisbury, Odo Altea Sa informézn, congresul de com-
Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow, positiunea comisiunO do redgetiune, con-
Schouvaloff, d'Oubril, Al Caratheodory, stituitit in virtutea unnY decisionY luatn, de
Sadoulah. Incita adunare inteun sadinta prec3d.'a
tn. Numele membrilor ace,std comisiunY
sunt uriunt5rele:
www.dacoromanica.ro
 51

Pentru Germania A. S. principele scop. Ne avandineredere in sórta co 1 ft-

Hohenlohe. Pentru Austro-Ungaria 01)0, la int6rcere , emigratiI refush de a
Ex. S. baronul Haymerle.Pentru Fran- se intóree in patria lor. Ast-fel din o in
cia Ex. S. I). Desprez.Pentru Marea- di nod qi grelo sacrificiI ni se impun
Britanie E. S. lordul Odo Russell.Pen- nimio Ind nu ne prevestesce un sfar0t a-
tru Italia Ex. S. comitele Launay.Pen- propiat. Populatiunile n6stre limitrofe su-
tru Rusia Ex. S. D. d'Oubril. Pentru fenil plgubI incalculabile prin acéstA emi-
Turcia Ex. S. Caratheodory-pap. gratiune neineetatA i prelungitt.
Preqedintele adaogh , c comisiunea a In presenta acesteI sail a lucrurilor,,
tinut astil-dl chiar prima sa pe care 'I a fost de t6tA imposibilitatea de
Congresul trece la ordinea 411clsi pre- a le intampina, guvernul imperial i regal
qedintele supune antait discutiund con- nu p6te avea alt scop de cat de a o veden
gresuluI art. XIV din tratatul de la San- cApAtuitA uil datit:pentru tot-d'a-una, prin-
Stefano relativ la Bosnia §i Herzegovina. tr'ul solutiune ce ar da garantil de stabi-
Comitele Andrassy citesce urmat6rea litate. Art. XIV din tratatul preliminar do
comunicatiune la San-Stefano propano ea solutiune in-
T6te guvernele recunosc cA Austro-Un- troducerea und autonomiT, cum a fost co-
gana, in cualitatea sa de Stat limitrof, es- municatit plenipotentiarilor otomanY in cea
te interesatl mal mult de eat off-ce altA d'antaiii qedintA a conferentel de la Coa-
putere la regularea afacerilor din Bosnia 0 stantinopoll.
erzegovina. Guvernul M. S. ImOratuluT i Regelta
Belligeranta ail tinut in s6mA acésta , ar fi gata sil priméseA orl-ce solutiune ce
reservand spre intelegere eu Austro-Un- ne ar lAsa sil prevedem grabniea i defini-
gaHa, prin art. XIV din tratatul de pace tiva pacificare a provinciilor in cestiune.
preliminar, solutiunea definitivA, a acestel Cu t6te acestea, considerand conditiu-
cestimf. Precisand objectiunile contra ar- nile lor national°, religi6se i geografice,
ticoluluT aci mentionat, ce decurg din par- acum i mal incureate prin schimbArile
ticularitatea intereselor austro -ungare , teritoriale in arma resbeluld, solutiunea
plenipotentiariT M. S. imperiale 0 regale sus mentionatA trebue consideratl ea im-
se cred in drept de a sustine, °A cestiunea posibiil de a fi realisatA. Obstacole fúrte
bosno-herzegovinénA, ca t6te a atinge In marl se opun la acésta atilt in principit
modul cel mal direct pe Austro-Ungaria, cat si in fapt.
nu ineetézA de a fi uA cestiune eminanen- Populatiunea acestor Oil se compune
te europénA. din musulmanY, ortodoxY i catolicT, fana-
Nu se p6te perde din vedere, cA mica- tid in antagonismul ce'T desparte 0 trAind
rea ce a adus rsboiul in Orient, a avut o- nu in eircumscriptiunl diferite, d6rA ame-
rigina sa In Bosnia si Herzegovina. stecatT in aceleaqf districte, in aceleal ()-
Relele çi pericolele ce at resultat pen- rase, in aceleaql sate.
tru Europa sunt cunoscute , Austro-Un- Sublima P6rtA ar avea d6rA indatorirea
gana a fost atinsA in antaia linie. d'a reuni aceste elemente opuse sub forma
Marele num'Or de trupe in0ruite pe frun- until singar regim autonom. Ar trebui sil
tariile mistre n'at fost de amas pentru a im- procedeze la repatriarea refugiatilor
pedica trecerea insurgentilor qi ineursiu- pip( in Austro-Ungaria qi 1VIuntenegru, st
nile reeiproce. Puterile turceseY, concen- .1 ajute in intretinerea lor qi ca sa pue
trate la inceputul turburArilor in Bosnia, érA la munea pacificA , sil le dea grad de
n'at putut, cat de numer6se ad fost , sembat 0 material pentru reconstructiu-
pue caplt und insurectiunT i emigratiunT nea caselor lor. Ar trebui sil aplico regu-
permanente. Mal mult de 200,000 de 6- lamentul cestiunel agrariT, isvorul princi-
menl at piirAsit, ast-fd eAminele lor. De pal al sguduirilor periodice ce at sdrun-
trel anY guvernul a fost silit sil se insArci-
cinat acéstA térl; acósta este nit problemg
neze cu intretinerea Ion. Pece mili6ne plinA de obstacole, pentru uil natiune sfa-
nfl aa fost deja cheltuite pentru acest 0atA, de ura religi6sA i socialA, uit pro-

www.dacoromanica.ro
 52
blemit pe care numal ua putero tare Oim- tea nasce din orl-ce solutiune care ar fi
partiala o polite resolve ideal Ora unde lipsita de garantil durabile. Interesata mal
proprietatea funciara este fn mfinele fintAid ca putero limitrofl, Austro-Ungaria
musulmanilor, pe dud crescinil, fie plugar, este datóre sit declare ps lacia el intere-
fie arendasY, forméza majoritatea locuito- sele sale cele mal vitale nu permit de a
rilor. primi de cfit uA solutiune a cestiunel bos-
Cum ar trebui tot-ua-data ca Sublima no-herzegovinéne, carear putea aduce pa-
P6rta sa feel sacrificiT , ce tntrec midió- cificatiunea sliselor provinciT i ar impe-
cele sale, art. XIV dispune ca nu póte dice producerea de evenimente carl ail cau-
incaseze rmiÇeleO c trebue sa renunte sat atfitea pericole grave pentru pacen Eu-
Inca pentru 2 anT la veniturile curente a ropa si care at creat Austro-Ungariel,
acestor proviacir. impuindu'l tot-la-data marl sacrificit
De sigur ca nu vrem sa imputarn Tur- mad perded materiale, ua situatiune in-
cia sa sA ne Indoim de buna sa vointa, tolerabila, a carel prelungire n'ar mal pu-
déca afirmitm, cit n'ar putea implini acéstit tea'o suferi".
datorie. Lordul Salisbury citesce propositiunea
I'ar fi imposibil d'a oimplini in timpud urmatóre :
normale ; cu atfit Ind gret la sfarsitul Conditiunea soda% i positiunea geo-
nul resbel abia incetat i mal ales in pre- grafica a Bosnia si Herzegovina merita in
senta reinceperel antagonismuld, care se acea-slproportiune atentiunea congresulnT.
manifesta acum cu mal multa vioiciune de Ele sunt singurele provincil ale Turcia
eat la fnceputul turburarilOr, de and. dis- unde peoprietaril att mal IttrA esceptiune,
tricte, locuite de musulmanY, sunt sat vor alta credinta religiósa de cfit clacasiT. .
trebui s6 fie puse sub dominatiunea Orbit sari Insurectiunea, nascuta din nest anta-
mahometana. Acceptiunea ca autonomia in gonism, a avut drept urmare resbelul ce a
ast-fel de conditiunT, departe de a pacifica pustiit Turcia i ura ce separa aceste
aceste tinutud, ci ar crea uA vatra perma- (100 clase a populatiund nu este mal mica
nenta de turburad, nu este in destul de in- de cfit acum trel anT.
temeiata. Ele at fost exasperate prim pasiunile
Resulta d6rit, din cele mal sus mentio- resbeluld civil O opositiunea In contra gu-
nate di nu se va putea statornici un regu- vernulul va fi stimulata prin succesele re-
lament durabil, a acesta cestiunT, pe basa cente a color dou6 Principate vecino.
art. XIV. Orl-ce incercare infructu6sa de Nu este probabil &IA ca P6rta sa se
a face ill organisatiune autonoma, in ace- lupte fug in contra agitatiunelor, co n'a
ste provinciT, ar crea noel agitatiunT 0 am fost in stare a opri i suprima inaintea tris-
fi In pucin timp expusl la pAgubile into- telor evenimente din acestT clod anY.
lerabile ce ne-ad causat si ce ne causéza Pentru acest scop ar trebui un guvern
evenimentele in aceste provincil. care sa n'aiba flume mid.16ce necesariT pen-
Guvernul Austro-Ungar trebue sit se o- tru a stabiliul administratiune bunt., déra
cupe de situatiunea geografica ce va re- care sa aibit i puted destul de tad spre
sulta pentru Bosnia O Herzegovina in urma a suprima orT-ce turburare.
schimbarilor teritodale , ce are in conse- Déca-puterile nu reusesetl de acuma sa
cinta nit nouit delimitare a Serbia O a intemeeze uA administratiune statornicit
Muntenegrulta. Apropierea fruntarielor a O tare in aceste regiunl, ele vor fi respon-
acestor Principate, ar pune in aceste lo- sabile de reinceperea inevitabila a sufe-
curl drumurile de comunicatiune cu restul rintelor cad at invocat viuele simpatiT ale
Orientulul fn conditiunt prejudiciabile, Europa O cad at dat nascere la eta de
pentru interesele comerciale ale monarhid. grave evenimente. i positiunea geogra-
Pentrn aceste motive, plenipotentiaril Rea a acostar provincil este a ua mare
M. S. imperiale O regale apostolice se cred importanta politica. In cas °And ar cadea
In drept de a atrage seri6sa atentiune ua mare parte din ele in mfinele unuia din
a congresuluT asupra pericolelor ce ar pu- Principatele vecine, s'ar forma nisce state

www.dacoromanica.ro
 52

slavo care s'ar intitule prin poninsula Bal- Germania , caro n'are niel un interes
kanilor si a caror putere militara ar ame- direct in afacerile Orientultd, va avea Insit
ninta populatiunile de alta rasa, ce ocupa, doriuta de a cuma na, stare de lueurY care
teritoriul din Sud. Uil aiemenea stare de prelungindu-se ar eoprinde germenul u-
nor noul desordine ce ar avea do con-
luerurl ar fi fara indoialil mult mal pericu-
16sit pentru independenta Portd de cat secinta neinteleged filtre cabinetele uro-
orT-ce alta combinatiune. Este f6rte pro- pene. Ar fi periculos sa se Inchipu6seit
babil eit un ast-fel de resultat eit se pro-
pentru a Imbunatati acésta, situatinne, ar
auca, la cas cand P6rta ar rdmanea insar- fi de ajuns a introduce reforme In Bosnia
cinata eu ap6rama acestor dou'e provin- si Herzegovina pe baza institutinnilor ac-
eiT departate. Ar trebui decY sil ne temem tuale. Numrd un stat puternie i d.ispu-
de marY pericole atat pentru provincd cat nand de trupele necesaril pentru infrana-
pentruP6rta, daca cea din urma ar con- rea acelor desordine va putea restabili or-
tinua sil le ocupe si O. le administreze. dinea si asigura s6rta si viitorul acestor
Pe de alta parte Bosnia si Herzegovina nu populatiunT.
contribuesc In nimio la bogittia si puterea Plecanel de la aceste consideratiunT
Porta. S'a constatat, in conferintele de unesc in numele Germaniel eu propunerea
la Constattinopole, cil veniturile lor nu D-ltd plenipotentiar al Mard-Britanil si o
erati egale ca cheltuelile ce se Otead reeomand cu insiste*, acceptatiund
pentru dansele. Cheltuiala necesara spre teY adunad."
ale apara ar fi d6rit enorma de si ele nu ad Primal plenipotentiar al Italia amin-
niel uit val6re strategicit pentru Tarda. tesee cil Eseelenta Sa ornitele Andrassv
Asa dérit, Pórta ar proba cea mal mare a eitit espunere asupra conditiunilo-r
Intelopciune, daca ar refusa sil se insarci- Bosnid si Herzegovind si asupra interese-
neze mal mult timp cu uit Indatorire care lor privit6re la acéstit situatiune. Escelenta
Intrece puterile sale si ineredintand'o u- Sa marchisul Salisburya propus de a 'hiere-
neT puterl in stare de a o Implini, ar sea.- dinta Austro-Ungarik ocupatiunea mili-
pa imperiul ture de perieole formidabile. tara i administratiunea acestor provinciT,
Pentru aceste motive guvernul Regina ca fiind de natura a resolva difieulta-
propune puterilor reunite ea congrosul tile esistinte. Altetea Sa prineipele de
sil decida, ca provinciile Bosnia si Herze- Bismark a sustinut propunerea Anglid
govina sil fie oeupate si administrate de in nnmele Germanid. Plenipotentiard ita-
Au stro-Ungaria. lianY ar dori sil intrebe pe primal ple-
Prineipele Bismark declara ca consimte nipotentiar austro-ungar daca Escelenta
in numele Germaniel la propositiunea ce Sa p6te da In privinta acestel combinati-
a eitit marchisul Salisbury si explica vo- n'A cate-va esplicatiunY ulterióre , din
tul sil prin urmittórele consideratiuid: punctul de vedere al interesuld euro-
»Europa doresee a crea uit stare de lu- p can.
crua stabilil i a asigura Intr'un mod efi- Primal plenipotentiar al Austro-Unga-
cace s6rta populatiunilor din Orient. riel, referandu-se la consideratiunile ce a
Din aeest punet de vedere representan- espus, sperit si este convins cit punetul de
tiT puterilor reunitl In congres, ad un in- vedere european, care a inspirat pe gu-
teres special de a so ocupa de provineiile vernul austro-ungar, nu va fi mal puein
BosnieT si Herzegovind. apreciat de cabinetul italian de cat
Este cunoseut ea zguduirele periodice cele-alte eabinete ale Europa.
carT all zdruncinat Oriental, i mal ales Primal plenipotentiar oto man espune
cea din urma miscare, care a amenintat de opiniunea guvernulul sail In termend ur-
a aprinde Europa, s'a na3cut dinteacésta mittorl:
provincie. Nu esto d6rit un interes numat Jama dorintit a guvernultd otoman
Austro-Ungar, d6ra ua datorie genera% de fost de la inceput de a face, in ceca-ce '1
a cauta midlócele efieace pentru a preve- privesce, t6te inlesnirile posibile pentru
ni reintóreerea 'mor asemenea evenimente. opera de pace si reconeiliatiune, care con.
www.dacoromanica.ro
 54
stituo misiunea marelor puterT ale Euro- PlenipotentiariT otomanT spell ca con-
peT, reunite pentru acum in congres. gresul va bine-vol sil, aprecieze intinderea
Atitudinea plenipotenjiarilor otomanT, si importanta acestuT angagiament ce d6n-
in mijlocul aceste,,T Incite AdunarT, a fost siT nu se indoesc a lua in numele guver-
tot-d'auna conforma acestuT principill fun- nuluT lor; do asemenea dasiT permit
damental al politiceT guvernuluT lor. a erode ca nu le va fi en greti sil convinga
In timpul deliberatiunelor ce s'ati suc- pe acésta malta Adunare de eficaeitatea
cedat p6n6 acum, si in carT satl tratat m6surilor ce Sublima Pórtii ar pune in a-
resolvat cestiunT de cea mal mare impor- plicare, fAnA cea mal mica intArgiere.
tantil, atAt pentru presintele cftt i pentru Principalul motiv de indoiala care s'a
viitorul IrnperialuT, el 'l-a4 %cut tot-, naseut in sinul chiar a acesteT AdtmarT,
d'auna ua datorie colegiT lor le vor da se intemeiaza, se 4ice, pe noputinta de a
acésta dreptato de a da probe de oca restabili ordinea in Bosnia si Herzegovina,
mal malta deferenta pentru dorintele. es- de treT anT aprópe. De aci se conchide
primate de marele puterT, cu seopul de a aceste provinciT se an deja puse, cum am
termina dificultatilo pendinte. afarii din cored in intinderea ciiruia
Cu atiit mal mult insa regreta, de a fi se exerdsit infiuenta normala a putereT
silitY a espune, in privinta ocupAreT Bos- SublimeT PortY.
niel si HerzegovineT, nA opiniune diferita Cu t6te acestea, ar fi de dorit ca Esee-
do acea espusit mal 'nainte. lentele Lor, membriT congresuluT, sil nu
PlenipotentiariT otomanT marturisesc , pénjil din vedere ca, d6ca desordinelo in
mal 'nainte de t6te, ca nu TM niel uA ne- Bosnia at avut ul durata relativ Elsa de
cesitate urgenta de a lua in de aprópe ur- lungit, ac6sta persistenta se p6te esplica
mare acósta propunere de ocupatiune. Ora- fórte Esor, voind cine-va sa tina compt de
yitatea motivelor ce aa fost invocate in greutatile cu totul eseeptionale cu carT
fav6rea une nOsurT de acéstil, naturii, nu guvernul o_toman s'a luptat in timpul a-
este simlita de cittre d6nsiT in acelasT grad cesta. Starea de ostilitate deschisa in care
precum simt Escelentele Lor membriT con- se Oil, de troT anY apr6pe, cele dout3 prin-
gresuluT, carT pare a'T da a. importanta cipate limitrofe ale BosnieT, in contra Su-
decisiva. Acésta ocupatiune nu INA° avea blimeT PortT, marele si durerosul resbel ce
negresit alt seop de cat restabilirea ordi- Imperiul a sustinut in Europa ca si in Asia,
neT i siguranter in aceste dou6 provinciT, ali avut de consecinta sltibirea fortelor si
precum i reimpatriarea refugiatilor. Su- atentiung StatuluT, precum i intretineroa
blima P6rta, neavOnd si Einsa alt scop, necontenita a focaruluT revolteT i agre-
dóra pe de Rita parte nedispun6nd de mi- siuneT co persista-in Bosnia. Departe dar
j16cele suficiente spre a realisa acel scop, de a trago uil proba dintr'acésta , de sla-
nu voesce a liisa und alte puterT grija birea autoritatiT SultanuluT in acésta téra,
sarcina do a implini ua misiune ce 'Y re- circonstantele la care s'a facut alusiune,
vine f6rte natural si de drept. daq loe la ua conclusiune eu totul diferi-
PlenipotentiariT otomanY se grabese insa ta. Puterea si influenta SublimeT PortT
de a face cunoscut acesteT inane adunan trebuesc sil fie f6rte tarT in Bosnia , pen-
ca Sublima P6rta, ja angagiamentul de a tru ca, cu tot resbelul i cu t6te calami-
procede imediat la punerea In esecutare a tape carT all infestat imperiul intreg, treT
mij16celor menito a da resultatul dorit, anY, autoritatea otomana sil se fi mentinut
tramit6nd imediat la facia loculuT intacta in Rasta provincie. Astii4T déra,
comisarT cad vor fi insarcinatT cu organi- dud pacea se va restabili , si tocmaT in
sarea une gendarmeriT, cu instalarea si eu momentul cand Sublima P6rtit este gata a
intretinerea refugiatilor p6n6 ce vor incepe concentra tóte fortele sale pentru restabi-
lucrul ampule, precum i cu aplicarea linea ordineT in acea térit , (land acestuT
sistemuluT de administratiune ce va fi a- scop t6ta, atentiunea sa , s'ar putea credo
doptat pentru aceste dou6 provinciT, cum ca il6nsa este incapabila de a itnplini a-
yi cu alte m6surT do imbnnatatire. césta misiune ?

www.dacoromanica.ro
 55

Guvernul imperial este pe deplin con- FArA d6rA a se mal intinde asupra idei-
Tins do eficacitatea autoritAtiT sale asupra lor sale, plenipotentiariT otomanT cred, cA
acestor provinciT; si ca t6te cA s'ar fi luat ceea ce s'a qis esto suficient pentru a con-
resolutiunea de a da provinciilor vecino Tinge pe Inane adunare cl, (Ike ar voi sl
mAria teritoriale, cari fitrA nicT ul Indoia- ja in consideratie angageamentul ce pro-
1A, In casul eilnd una ca acésta s'ar Intam- pun in numele guvernuluT lor, ar asigura
pla, ar spori midlócele lor de agresiune, mult mal bine si Inteun timp mult mal
Turcia insA opinézit cA tot-d'a-una va fi in scurt pacificarea acestor provinciT, de cat
stare sit reprimese aceste tendinte déca déca ar consimti la uA propunere de ocu-
vre ul datA s'ar manifesta , mal cu séniA patiune din care ar resulta inconveniente
d6ca sprijinul moral al cabinetulul. din mult mal grave de cAt acele ce sunt pro-
Viena nu 'T ar lipsi. In acest sprijin mo- puse ea remediti.
ral gnvernul otoman pune cel mal mare Excelentia Sa adaogA cit tinênd acest
pret, acest sprijin dénsul voesee fúrte mult limbagin, se conform& instruefiunilor gu-
sit i se acorde In Imprejurarea de faciA. vernuluT
S'a credut cA Bosnia fiind uA provincie Primal plenipotenliar al Francia dice
care nu raportézA mult tesauruluT otoman, cA ar don i sA expunA repede motivele a-
ocupatiunea sa de cAtre armatele Austro- derArit sale la propunerea marchisuluT de
Ungare nu ar oferi, prin nrmare Sublime Salisbury. Guvernul frances nu aratA un
PortT, inconveniente marY. SA fie permis interes imediat in cestiunea bosniacii, dérA
plenipotentiarilor otomanT de a nota acés- se intereskit a opera congresuluT sit fie
tA declaratiune dupA care t6te veniturile utilA j durabilA : InteacóstA ordine de i-
provinciT BosniT, sunt cheltuite chiar In dei dênsul se pune, pentru oil-ce afacere
provinciA. MA, pe de altA parte, d6usiT ce nu '1 atinge direct. Excelente Sa pri-
uu se pot opri a observa, el, de óre-ce uA vesce combinarea indicatA de cAtre Ca-
provincie nu aduce veniturT marT tesauru- binetul engles ea singur put6nd asi-
luT nu resultA dintr'acésta cA ocupatiunea gum uit esistenta pacificA populatiunilor
sa de cAtre trupele uneT puterT strAine ar BosnieT si Herzegovina, atAt de mult des-
fi indiferentA SuveranuluT care o posedA. binate, prin urT politice, religi6se si soci-
FArA a insista mal mult asupra consi- ale; diinsul hotArasee eA singurit uA pu-
d.eratiunilor acesteT ordine do Ida, pleni- tere vecinA, destul de puternicA pentru a
potentiariT otomanT an onóre de a reitera fi impartialA, este In stare de a restabili
Excelentelor lor membrilor a cesteT inalte pacea In aceste provinciT desbinate; In-
adunArT el Sublima P6rtn, se angagézA a teun euvênt, considerA interventiunea gu -
se conforma insAsT chiar, çd imediat, unuT vernuluT Austro-Ungar ea ul m6surA de
program de reformo carT ar pArea,-In mo- politic europénA.
mentul de faciA, maT apropiate cu exigen- Lordul Beaconsfield, dupe ce a reamin-
ele eircumstantelor. tit importante cestiuneT i misiunea con-
In ceea-ce privesce cestiunea agrarit nu gresuluT care este, de se p6te, restabili-
ar fi p6to timpul de a intra astAdT in des- rea pitee)' in Europa, recun6sce cA, daca
voltArT prea lungT: ar fi asemenea inutil dupe opiniunea tutulor, una din baselo
de a reaminti diferitele solutiunï ce a a- principale ale pAceT ce so va face, este
vut acóstA eestiune In maT multo tita un- independenta Sultanuld ca suveran euro-
do dênsa a fost causa unor dificultAtY a- pa, fie-care cu t6te acestea trebue sit nu
nal6ge cu acebo ce se semnalézA In Bos- piarclg din vedere ca turburitrile survenite
nia. Ore Sublime Peel ar singurA in ne,- in tèrile de care este vorbA at fost origina
putintA de a intrebuinta remediurT de a- tutulor tristelor evenimente din a leqtY din
ceasT naturA? Cestiunea agrarA subsistA urml ant Escelentia Sa este convinsit cA,
It. cl In diferite t6rT , pentru cari insA, ni- daca Sultanul nu a putut, mai 'nainte de
menT nu s'a glIndit de a recurge la mid- resbel, pe cilnd resursele sólo eran consi-
like de natura acelora carT astAdY sunt derabile, mentino ordinea i stabilitatea In
propuse pentru Bosnia. Bosnia qi Herzegovina, i asemenea pa-

www.dacoromanica.ro
 56

cett generala, pentru care motiv s'ar crede une, Alteta Sa nu p6te sa o admita t ur-
6re-ea asta-dY, In urma une lupte care burarile aA fost produse prin starea pro-
hisa 'Y a facut cea maY mare onóre, guver- vincielor BosnieY i HerzegovineY, si nu-
nul otoman ar fi capabil sa dea pllceï Eu- maY prin modificatiunY radical° s'ar putea
ropa asigurarile ce dênsa este in drept Inlatura din noA produc,rea lor.
Qa, céra. Puterilor le este dat- 1.6rA, a ca- Prima plenipotentiar al TurcieY, res-
uta mij16ce de sigurantamal eficace, pundênd la acesta asertiune, reamintesce
ele sper ca le vor glsi in actiunea unul el n'a voit sA esaminese tsvorul insurecti-
mare guvern, limitrof, puternic, de opini- und bosni ice, déra, numaY sa afirme ca
unT conservatrice si care niel na-datit n'a déca ordinea nu este stabilita me de tim-
cadet sll turbure interesele nimuld in puriti, causa trebuesce cantata in eveni-
niel WI, parte a lumeY. Acésta cerera este mentele petrecute de un an inc6ce. Guyer-
ISre un mare sacrificitl pentru Turcia ? No- nul otoman sil angagiaza cu t6te acestea
bilul Lord considerA din contra ca, aceste Inaintea congresuld, de a pacifica pro-
provinciY, preenm s'a constatat de care vincia peste pucin timp. D-sa arata mij-
conferinta de la Constantinopoli, 11'01 pro- 16cele care are de gAnd sil le intrebuin-
dns PorteY un venit egal cu cheltuiala tese in acest scop si care pot linisti orY-
care cer. Mal mult, ele nu at niel na im- ce temere. guvernulotoman este
portan, pe cAnd marele puterY sa, silesc mal mult in stare de cat alt-cineva de a
a da tutulor raselor ceea-ce li se envine cunósce starea lucrurilor in aceste provin-
de a departa orY-ce predominenta de rasa? ciY, este invederat ca, da,...a la acest anga-
aka congresul ar lasa aceste provinciY giament, este ca, se creole convins cl '1 va
in starea in care se gasesee adY, s'ar erne putea indeplini.
f6rte invederata predominarea rasa slave, Comitele And.rassy ar clod se presinte
rasa pucin dispusa, a jasa celor-l-alte ce cAte-va objectinnY asupra documentuld
li se cuvine. Trebue sA recun6scem insa citit de Caratheodory-Pasa.Primul pleni-
ea propunerea LorduluY Salisburv nu este potentiar otoman a dis el nasura propusa
facuta in interesul EnglitereY, ci in vede- este utila, fiincl-ca P6rta este gata de a
rea pAcÏ europene. Niel un Stat nu este remedia relele semnalate si ar fi maY ales
adY in stare, afara de Anstro-Pngaria, de a in stare de a Inlesni intórcerei refugiati-
itnplini. prin oeupatia acestor provincil, lot. in Ora lor, al caror num6r nu este ma
marea datorie de a mentine ordinea si mic de 200,000 6ment Comitele Andras-
a o garante, de a stabili prosperitatea si sy observa asupra acestuY punct ca, de 3
in fine de a consolida pa Párta-Otomand, anT de dile, s'aìi cerut m6sur1 de la Su-
facénd sA crésca rolul eY in afacerile eu- blip:m-1)61.M ill data fagaduite, Rita. data
ro pene. adarnicite aceste dispos4iunY, in sfèr0t,
Principele Gorciacoff dice ca, Rusia este fost lute niel ua-d ata. In ceca-ce pri-
desinteresata in cestiune. dérA ca, consi- vesce observatiunea luT Caratheodary-Paqa
deratiunile desvoltate de comitele An- el Turcia a mentinut IAA adY aceste pro-
dressy, propunerea Lorduld Salisbury, , vinciI neatinse, primul plenipotentiar al
sprijinita de Germania, Francia, Italia si Austro-UngarieY cred.e el Escelentia Sa va
esplicatiunile clara ale Lorduld Beacons- conveni ca, aceste resultate le datoresce
field, '1 doved.esc eficacitatea resolutiund in mare parte trupelor austro-ungare a-
pregatita in scopul pacific, pe cara con- flat6re la fruntariY in termenul color
gresul doresce sa '1 atinga. In realitate treY din urnal anY. Comitele Andrassy ada-
do este vorba a reserva populatiunile ore- oga ca Austro-Ungaria in tot-d 'a-una preo-
cine contra abusurilor secular° motiunea cupata de principiul stabilitateY in care
englesa este conforma, cu vederile gene- indreptéza politica, nu p6te face sa depin-
Tale ale RusieY i Altea Sa, se unes .e in da viitorul de ilusiunile ce mal p6te con-
totul cu dAnsa. CAt despre observatiunea serva Pórta , dell pe care evenimentele
luY Charatheodory-Pap, care atribuéza in- celor din urma anY desmintit in de-
fluentelor str6ine cea din firma, insurecti- ajuns. Escelenta Sa declara ded ca :

www.dacoromanica.ro
 57

Propunerea D-lor plenipotentiarY a? terventiunea congresuld, s'ar gad Inca In

llareT BritanieT si aT GermanieT pare a fi facia IntregimeT articolelor tractatuld de
solutinnea care p6te procura ua pacifica- la San-Stefano 0 ca acésta interventiune
tiene grabnica , deplina si temeinica, a le inapoesce uit provincie cu malt maT ma-
13osneT 0 a HerzegovineT, i el ea este maT re si maT fertila de cat Bosnia, adica teri-
mult conforma scopuluT ce'sT propun bite torial cfire se Intinde de la marea E-
Puterile, a cela de a Infiinta ua. stare lute- gee Oa la BalcanT. Resolutiunile Inaltel
ineiata, de lucrurT. PlenipotenliariT Aus- adunar? formeza un tot al caruia benefi-
tro-Ungariel a on6rea a da adesiunea lor cia nu s'ar putea primi de nu'l s'ar
a declara ea guvernul Austro-Ungar es- neajunsurile. P6rta n'are ded niel un
te gata a se Insarcina cu ocupatia si ad- interes sil faca sil cada lucrarile congre-
ministratia acestor proviuciT. suluT, ne-voind a'): da consiintimilntul
Teritoriul sandjaculuT de Novibazar, si pumlnd. pe PuterT in necesitate de a ve-
care se Intinde Intre Serbia si Muntene- ghea, fArti dansa , asupra proprielor sale
grulin directia Sud-Est p6M1 dup. IVIitrovi- interese. Alteta Sa constata cil cele s6se
tza Si care face parte din vechiul vilayet marT putQr1 se unesc In ceca ce privesce
al Bosnia, nemarginindu-se direct cu teri- Bosnia si Herzegovina, si persista a crede
toriul Austro-Ungar, plenipotentiariT Ma- ca uit opera, din care Turcia p4te sit tra-
jestateT Sale Imp6ratu1uTsi Rege declara ca ga mar? avantage, nu va fi intrerupta prin
Austro-Ungaria nu doresce a se Insarcina opositiunea PorteT. Alteta SA este convin-
cu administratiunea acestuT sandjae , In sa ca guvernul otoman va tramite in ca-
care administratiunea otomana ar putea rênd nouT instructiunT plenipotentiarilor
sa urmeze. Cu t6te acestea, in scopul de sU, i termina dic6nd cil protocolul var6-
a asigura mentinerea nouluT stat politic, manea deschis pentru a le primi.
libertatea i siguranta cailor de comuni- Comitele §uvaloff cere sa presinte
catiune, Austro-Ungaria trebue sa:sT re- observatiune asupra unuT pullet al discur-
serve dreptul de garnis4na si Je citT mi- suluT D-luT prim-plenipotentiar al Austro-
litare i comerciale pe OM intinderea par- UngarieT. Comitele Andrassy, didud ca
teT sus argtate a vechiuluT vilayet bos- interesele Austro-UngarieT nu cer ocupatia
niac. si administratia parteT qisa in genere Pen-
Presedintele, observand ca cu t6te ca clave", a cerut Insa caT militare si cate-va
opiniunea diferitilor membri aT eongresu- puncturT strategice. PlenipotentiariT Ru-
luT este indicata in discursurile ce att pro- sie), car)" aa aderat la propunerea marchisu-
nuntat, crede ca, tot lrebuesce sa, cérit TO- luT de Salisbury, ail Inaintea lor ul Ilona i-
W formal al representantilor Puterilor. dee, care nu este Inca destul de clara
Austro-Ungaria, Francia, Marea-Brita- pentru dansiT, si a caruia desfasurare ar
nie, Italia aderéza, la propunerea engleza. putea lovi In fruntariele i crescerile teri-
Rusia o accepta si ea, observand cA votul toriale reservate MuntenegruluT si Serbia.
sRi se aplica eselusiv la termenile motiu- Escelentia Sa doresce ded a lua ad-referen-
neT lorduluT Salisbury. dum acésta din urma parte a discursuluT
PlenipotentiariT otomanT refusa adesiu- comiteluT Andrassy pilna dud primal ple-
nea, declarand ca eT sunt legatT de instruc- nipotentiar al Austro-UngarieT se va espli-
tiunile guvernuluT lor. ea In acesta privintit.
Presedintele vorbind In numele majo- Presedintele declarit ca protocolul mat
ritateT congresuld, si maT ales In acel al r6mane deschis pentru observatiunile ur-
puterilor neutre, crede de a sa datorie matóre carT vor fi presentate de catre ple-
amintesca plenipotentiarilor TurcieT nipotentiariT RusieT.
congresul s.a Intrunit, nu spre a apgra po- Congresal, urmand. ordinea dileT,
sitiunile geografice, pe care P6rta ar dori pe tratarea cestiuneT Serbia i presedin-
sil le mentina, ci pentru a ap6ra,pacea Eu- tele da citire celor d'antela cuvinte ale
ropeT In pres nt si In viitor. Alteta Sa ob- art. III din tractatul de la San-Stefano 7
serva representantilor otomanT ca, Wain- conceput precum urméza:
www.dacoromanica.ro
 58

Independenta SerbieT esto ree,unos- D. Waddington admite independinta

cuti." Serbia, &Sri sub beneficial urmiteReT pro-
Altea Sa intrébi dócil aeest punerT, identici eu aceea care a fost ac-
este admis de malta Adunare. ceptati de congres pentra Bulgaria.
Carat1i6odory-pasa eitesce urmitkele ,LocuitoriT principatuluT SerbieT,
considerfitiunT: orT-ce religie, se vor bucura de Ili depli-
,La pima ocasie ce se oferi congresu- ni egalitate de drepturY. ET voravea drep-
MY de a pronunta asupra stipulatiunilor tul de a aspira la posturile publice, la
de independentit, inserate in tractatul de functiunT si la onortol, si esereitful tutu-
la San-Stefano , Carathéodory-pasa r(Igi lor profesiuuilor, i diferinta de religie
pe congres silT permiti de a adioga ate- nu va putea fi pentru dgnsiT un motiv de
va euvinte despre a sa pirere. AtAt In ve- escludere.
derea unuT interes european cat si in in- Esereitiul si practica esteri6ri a tutu-
teresul Serbig, insist Europa consacrase lor cultelor vor fi ea total libere, si niel
legitantul vasalititeT care unea piln'e' as- ui pedici nu se va putea aduce organi-
tidT acest principat cu eurtea suzeran satiuneT erarehice a diferitelor comuni-
Este ineoutestabil cil Turcia a Intrebuin- titT, in raporturile lor cu capiT spiritualT."
tat dreptul ce 1 se conferise prin tractat Prineipele Gorceaeoff si teme ei a-
cu nil moderatiune co nn s'a desmintit césti redactiune Si nu so aplico mal en
chiar in momentul imprejuririlor color sémi la israelitY, i fin i si se impotrivés-
mal grave si ei acest drept a inlesnit cu ei prineipiilor generalT esprimate Intr'6n-
mult regularea dificultitilor carY,la deose- sa, Alteta Sa n'ar don ca cestiunea israe-
bite epoce, a interesat atAt de mult Eu- litilor, eare'sT va avea rêndul maT trií, si
ropa, ei in sflIrsit acésti suzeranitate ast- fie prejudecati printr'uit declaratie prea-
fel inteliSsit a asigurat SerbieT ui' indepen- labill. Dócil este vorba numaT da liber-
dinti reali, si ci ea insusT a recunoscut tate de religie, prfneipele Goreeacoff de-
insemnitatea pretaluT sed. clari di ea a fost tot-d'auna in vig6re In
Tractatul de la San-Stefano a asternut Rusia: ln ceca ce'l privesee, dnsul aderi
un non sistem pentru acésti nrìtsi pen- cu totul la aeest principiti, i ar fi gata
tru altele, carT se gisese mal in aceleas1 si'l intindi in sensul eel mal larg. NIA
conditiunT, deslipind.u-le de la central este vorba, de drepturT civile i politice si
ce le fusese hotArAt. Wei ideia inde- Altea Sa cere si nu se confunde israeli-
pendinteT este mal scampi In sfaturile tit de la Berlin, Paris, Lond.ra sari Viena,
Europe, Tureia nu se va opune, fijad con- cirora negresit nu 'fir putea refusa
vinsi ci acéstiindependinti, pe care con- un drept politic sari civil, cu evreff din
gresul voesce si o sanetioneze, va fi reall, Serbia, RomAnia i cAte-va provinciT ruse,
seriisil,si ei va fi asumati de aceste OrT earl sunt, dupi pirerea sa, un adev6rat
eu deplina consciinti atilt a drepturilor flagel pentru populatiunile indigene.
cAt si a datoriilor crï vor nasee dintr'6n- Presedintele observAnd ci am fi maT ca-
sa, cid T va fi respeetati si nu va micsora l-Rados si se atribue restrictiuneT drep-
garantiile ordinpT publico eiropene , pe turilor eivile si politice acésti regreta-
caro legënAntal suzeranitital '1 inflintase bili stare a israelitilor, principele Gort-
o interaeiase. elmeow amintesce cil In Rusia, guvermil
Presedinte/e observi ci entinciatiunea In cAte-la provinciT, a trebuit, combas
articolulul III este absoluti si nu cred.e ut necesitate absoluti si justificati prin
ei 'furcia '.sT va retrage asentimilutul dat esp-rientit, si supue pe israelitY la un re-
in acésti privinti la San-Stefano. gim eseeptional, pentru apharea intere-
Altea Sa procede la vot. selor populatiunilor.
Lordul Salisbury recum5sce inde pen- D. Waddington credo ei este impor-
denta Serbid, dénil crecle cil ar fi oportun tant de a profita de acésti solemni0CaSiC
de a stipula In principat manic principiri pentru afirmarea prineipiilor libertAteT re-
al libertitteT religiúse. ligiOse representantilEuropeT. Exec-
www.dacoromanica.ro
 59

lentia Sa adaoga ea Serbil, care cere a in- inttmpinat dorinta D-luY plenipotentiar
tra in familia europeana tot pe acelas pi- engles, i el a preparat, In Intelegere cu
cior ca si cele-alte State, trebuesce maT colegiT sl austro-ungen l francesr, mo-
ímutuiit sa recun6sca principiilo carT sunt fiunea tirmat6re
basa organisafiund social° In t6te Statele Plenipoten-tiariT Austro-UngarieT, Fran-
EuropeT, si a le primi ca na conditiune cieT si ItalieT propun sa so adaoge la sti-
necesara pentru fav6rea ce solicita. pulatiunile relative la Serbia ceca ce ur-
Principele Gorceaacoff persista a cre- méza
de cit drepturile civile i politice n'ar pa- Phil, la incheerea unor nouT aranja-
ten, sa se atribue inteuu mod absolut e- mente, nimic nu va fi schimbat In princi-
vreilor din Serbia. patul SerbieT, din condifiunile actuale ale
Comitele §uvaloff distingo ea aces- relafiunclor comerciale a ace steT ,tèrT Cu
te observaliunT nu constituesc ua Impo- Statele strine, si niel un drept"de transit
trivire la propositinnea francesa: elemen- nu va fi perceput in Serbia asupra marfu-
tul israelit, prea considerabil in cate-va rilor earl vor trece prin acea Ora.
provincil ruse, a fost obiectul unuT regu- Immunitatile i privilegile supuifor
lament special, déraExcelentia Sa crede ea, str6InT, precum si drepturile de juridic-
In yiitor, incontestabilele inconveniente, tiune si de protectiune consulara , dupa
semnalate de principele Gorceacoff, se cum esista adT, vor rèmane in vig6re atat
yor putea preveni fara a se atinge liber- cat ele nu vor fi modificate prin Intelegere
tatea religi6sit, a caruia desvoltare o do- cu partile contractante."
resce Rusia. Presedintele considera ca de drept co-
Principele de Bismarck adera la propu- mun, ca uit provinciit deslipita de un Stat
nerea francesa, declarand cit asentimin- sa nu OM sa se descarce de tractatele la
tul Germania este castigat orT-careT mo- care a fost 0116 atuncr supusa. Acesta este
tiunY, favorabila libertateT religi6se. dupa parerea AlteteT Sale un principie de
Comitele de Launay dice, cit In numele drept al gintelor care nu p6te de cat a fi
Italia, se grabesce a adera la principiel coroborat de congres.
libertafeT religi6se, care este una din ba- Motiunea presentata de comitele de
sele esentiale institutiunilor tareT sale Launay este primita in principiu, afarit de
si ea se asociaza la declaratiunile %cute ul revisiune cerutit de cittre comitele §u-
In acésta privinta de Germania, Francia valow, a amilnuntelor redactiunel.
si Marea-Britanie. Congresul urm6za apoT cercetarea art.
Comitele Andrassy se esprima tot in a- III reltitiv la fruntaria sarbésca si prese-
celas sens si plenipotentiaril otomanT nu dintele socotesce et adsta delimitare nu
ridicit niel nit objectiune. p6te fi facuta de cat de un comitet special.
Principele de Bismarck, dupa consta- Baronul de Ilaymerle presinta asupra
tarea resultatuluT voturilor, declara ca acestuT punct urmatorul project
congresul admite ind.ependinta SerbieT, Serbia va primi nit adaogire teritoriala.
d6ra sub conditiunea cit libertatea de re- VA definitiune esacta a fruntarilor ne-
ligie va fi recunoscuta in principat. Alteta put6nd avea loe in plenum" congresulnT,
Sa adaoga ca comisiunea de redactiune, nit comisiune, in care va fi un plenipoten-
formuland acésta decisiune, va trebui sit fiar din partea fie-caruia PuterT, va fi in-
constate conexitatea stabilita de con- sareinata sa formuleze si sa supue con-
gres intre proclamarea independinfel serbe gresuluT ua linie de fruntarie."
si recun6scerea libertitteT religi6se. Anexa contine propuneri mal detaliate
Lordul Salisbury ar don i asemenea ca ale plenipotentiarilor Anstro-UngarieT asu-
cougresul sa insiste in fav6rea libertateT pra liniel de fruntaril. (a se veden anexa
eomerciale si sit' se declare contra introdn- No. I, la protocol.)
cere'l eventuale in Serbia a unuT drept de Comitele §uvaloff plimesce propunerea
transit. until comitet special.
Comitele de Launay face cunoscut ca. a Mehemed-Ali-pasa Ifacand. u alusiune
www.dacoromanica.ro
 60

la interesele Tumid in delimitarea frun- este vorba de tribut, i, Comitele aura-

tarilor i reamintind consideratianile ce a loff diand cit intr'adevar independenta
citit in sedinta trecuta, pre,edintele in- implica neaparat idea sfarsireT tributuluT,
sista asupra formara una comitet insar- lordul Salisbury respunde ca tributul era
cinat specialmente cu aceste cestiunT care uA proprietate care era, ca t6te cele-l'alte
nu pot fi regulate in adunare generala. veniturT ale Turcia, insarcinata cu plata
Congresal accepta acésta propunere datoria otomane.
plenipotentiari vor arata la secretariat pe Principele Gorceacoff nu este dispus sit
delegati earl vor face parts din comitet. so interesoze de sub-scriitori Imprumatu-
Art. IV al tractatuluT de la Sim-Ste- rilor turcesc. Alteta Sa considerit acésta
fano, relativ la Serbia, este apa esaminat; afacere ca un trist agiotagia. Guvernul
aliniatele 1 si 2 stint tramise la comisiu- nu a refusat concursul supusilor sar pose-
nea de redactiune, asupra al 3-lea aliniat sorT de obligaliunT otomane.
relativ la evacuaren teritoriula otoman Preseclintele crede ea s'ar putea face,
decatre tru pele s6rbesa , lordul Salis- p6te ca Serbia, sit fie incitrcata cu ua parte
bury esprima dorinta ca congresal sit in- din datorie echivalenta ca tributul.
tervie prin ug, decisiune in acésta privire; D. Waddington nu p6te admite cuvin-
comitele ttvaloff observênd c. at tied.- tele primuluT plenipotentiar al Rusia in
siune precisa nu p6te fi Intl in acésta privinta imprumuturilor turcesa. Escelenta
privintit inaintea delimitiireT fruntarilor, , Sa nu crede ca aceste imprumuturT pot
congresal tramite ultimul aliniat al art. sa fie califiate de 'agiotagiti; ca in parte
IV la comisiunea de redaotiune. din'aceste afacerT art putut fi speculating,
Baronul de Haymerle citesce nit pro- acéstit nu se p6te t6gadui, dar ap, oblige-
panera relativa la drumurile de fer din tiunile sunt In mainele unor posesorT en
Serbia : total demnT de interes, D. Waddington nu
Principatul Serbia este substituit insista acum, dar mentine observatiunile
pentru partea sa la angajamentele luate de sale In fav6rea drepturilor sensúre care
Sublime-Nita eta catre Austro-Ungaria vor fi aparate si de dílnsul si de colegiT
cat si catre compania de esploatare a Tu- sgT.
dei din Europa, In ceea ce privesce ter- Principele Gorceacoff raspunde ca n'a
minaren, jonctiunea, cat i esploatarea li- voit sa vorbésca de t6te imprumuturile,
niilor ferate pe teritoriul noa castigat. dar de cea maT mare parte dintrInsele,
Conventiunil e necesare pentru regularea cit afarit de acésta a voit sa constate ca
acestor cestiunT vor fi incheiate intre Au- guvernal saa a refusat orY-ce sprijin po-
stro-Ungaria, Sublima-P6rta , Shbia litic rusilor posesorT de obligating tur-
proportional ca competinta sa, in cesa.
principatul Bulgaria, indata dupa luche- Remain inteles, cit propunerea luT Ca-
crea pacer." ratheodory-Pasa este trimisa la comisi-
Acéstit motiune identicit ca aceea votatii, nnea pentru delimitarea fruntariilor.
de congres asupra cailor ferate ale Bulge- Congresal se preocupit apoT de fiiarea
rieT, este primita ca unanimitate. ordinal 4ileY a viitéreT sedinteT. Dupa, ob-
Carathédory-pasa presinta observatin- servatiunile comitetuluT Andrassy si ale
ale urmat6re in privinta tributuluT prin- comiteld Suvaloff cestiunea Muntene-
cipatula sdrbesc: gruluT este litsat pentru uitsedintit ulteri-
Tributul ShbieT va fi capitalisat si to- óra. Congresul decide sit se tr6ca, main°
talul viIrsat la casa tesauruluT ottoman in la discutiunea afacerilor grecescT, pe ur-
termen de . . . . mit la aceia'a afacerilor romane, i esamina
Serbia va fi incarcatit cu ua, parte din procedure ce se va adopta in privinta pri-
datoria publica otomana In proportiune mireT representatilor grecT.
cu venitul districtelor ce 'T vor fi definitiv Comitele de Saint-Vallier observa cit
encinte." ministri grecT trebtiesc, in prima sedinta la
Presedintele observa cit tu tractat nu care vor fi admisT, sa, se marginésca a pre-

www.dacoromanica.ro
 Senta eongresuluT cererile i observatiuni- apoT spre apus prin creqtetut fmpIrtireY
le guvernuld lor : congresul se va con- apelor futre Brvenitsa i Medvedja, Rjeka,
certa apoT da4 nu vor fi presentT si va de unde se va da jos direetiune
discuta cu dénsiT inteuit sedintA urmA,t6re. spre rAsArit filtre satele Petrilja si Dukat,
Ad i avem in ad evér (M'A ordine de hiel, p entra a trece &la Medvedja si a se sui
Antgifi espunerea vederilor i dorintelor pe vhful Goljak-Planina (formand impArti-
GrecieT, al doilea Insusl discutiunea in rea apelor futre Kriva Rjeka pe de o parte si
congres. Poljanica, Veternica si Morava de alta) de
Presedinte acceptit acéstit procedurA, unde se ya Indrepta spre apus la Kontnul
cu fnvoirea unaninil a InalteT AdunArT, pe Morava, lAsind SerbieT acest sat. De a-
anuntA el va Insciinta pe representantT cest punct fruntaria va merge d'a lungul
GrecieT cA congresul 'T va asculta thalweguld MoraveT pe'n6 la Lusan litstind
Lordul Salisbury si comitele Corti fn- TurcieT acest sat, de unde se va fndrepta
trébá, dacA nu va fi dat si RominieT, sA 'sT prin Borovce i Novoselo, lAsand TurcieT
apere causa fnaitea 'nana AdunArT. aceste sate 0116 la culmea muntelt,T Ku-
"Presedintele rtispunde cit,afacerile ro- jan. De la acest punct, fruntaria se va con-
mfine fiind la ordinea dileT de maine, ces- funda din non cu hotarul administrativ
tiunea redicatit de plenipotantiarY al En- meridional si oriental a sandjakuluT Nisch
formílnd fmpArtirea apelor futre basenu-
glitereT si aT Italia va putea fi atuncT dis-
cutatA. rile VardaruluT, StroumeT, IskeruluT si Lo-
Mehmed-Ali-Pasa presintA uA motiune muluT pe de uA parte, si al MoraveT si Ti-
relativA la fruntariele MuntenegruluT care moculur pe de alta.
va fi tipAritA i anexatA la protocol. Acest hotar administrativ si en deosebire
Sedinta este fnehisA la orele 5. fnsemnat prin crésta de la S. Ilia-Planina,
Semnatl: v. Bismarck, B. Bïdow, C. culmea munteluT Kljuc, crestetul de la
F. v. Hohenlohe, Andrassy, Carolyi, Babina-Glava, vhful muntilor Crnivork,
Haymerle, Waddington, St. Vallier, H. Streser, Vilo-Golo, Mesid, Ravna-Siba,
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo si Ogorelica, crestetul muntilor Kostur-
Russell, L. Corti, Launay, Gortchacov, nica-Ljubas-Grloska et Visker-Planina.
S'uvalow, P. d'Oubril; Al.Caratheodory, Ea trece apoY prin stramtóre citi Sophia-
Iffehemed-Ali, Sadullah. Nisch, 14,ngA satul Solina, de unde trece
prin Imprejurul satelor Malovo, Murgas
Anexa t la protocolul 8. Gédic, si apoT Intenit linie dréptA pén6 la
Pruntaria pentru Serbia. culmea (Ginci-Pass) eare va gma-
(Harta statuld major austriao) ne BulgarieT.
Ginci' De la acest punct, ia d'alun-
gul crestetuld muntilor : Kodza i Cipro-
Linia va lungi *untarla actualA prin vac-Balkan, tipa de la Stara-Planina ,
thalvegul DrineT litsând. principatuluT Maly pénti la vechia fruntaria orientalA a prin-
Swornik i Sakpar. cipatuluY, aprépe de la Kula, Smiljova-
ApoT va merge d'a lungul vecheT frun- Cuka."
tarieT a principatuluT p6nt; la Kopaonik,
din care se va despArti fn vérful Kaniln- Anexa No. 2 la protocolul 8.
guluT. De acolo ea se va confunda ea ho- Dura preliminArile de pace semnate la
tarul occidental a sandjaculuY de Nisch Andrianopoli HA spnrire de teritori6, edil-
p6n6 la satal Kontsul pe Morava, trecênd valent ca acel cAclut prin Mita armelor
mal IntéRi prin crésta contra fortuluT de In mftnele Muntenegrenilor, trebuia sA le
apus de la Kopaonik, apoY prin aceea de fie acordat.
Maritsa si Mrdar Planina (forménd fm- Acest teritoriii se compune :
pArtirea apelor futre basinul lbaruluT si a 1. Din nakiele Zubci, Banjani, piva,
SitniceT pe de uit parte, si a Toplicev pe Drobniok, Saran, Yez6ré, si din uit parte
de alta) lAsénd TurcieT trecétérea Pre- a districtuluT Bihor, @are este futre Limul
polac péné la muntele Djok, mergénd si districtul muntenegrenVassovik.-aT6te
5
www.dacoromanica.ro
 62
acute nahiele sunt de lungit vreme eu- numer6se garnis6ne care nu se tema de
noseute sub numele de districte revol- loo de vr'un atac.
tate", fiind-cit .situatiunile topografice 0 Plebipotentiari otomanT supune apre-
reua stare a cAilor impediea gra actin- ciereT inalteT adunArT, in ce privesce Hula
nee trupelor imperiale, locuitoriTlor, chiar fruntarie a Muntenegruld, contra (Mena
in vreme de pace, erati mal mult salt mal Intre basele pAceY 0 preliminArile de la
putin revoltatY. San Stefano. Insuflatl de dorinta ca unja
Din districtul Niksic cut in nti- fruntarA ce va desparte Muntenegrull de
nele Muntenegrenilor dupit capitulatiu- Imperifi, sh fie, pe cat se p6te, trasA ast-fel
ilea cetIteT Niksie, 0 evacuarea de eltre ca sit impedice prin obstaeole naturale,
trupelor n6stre a blochauselor de piatrA pentru una 0 cea-altA parte, violatiunile
care apArat tredtórea de la Duga. de fruntaril ç1 depredatiunile, supun a-
Din districtul Kutsi locuit de slavi probatiunel congresuluT urmAtórea real-
orthodoxY 0 situat intre teritoriul Alba- ficatiune a linid fruntarie actualmente:
nesilor clementi si Muntenegruld. Pentru partea despre Nord se va ce-
Mal nainte Kutsioti %matt necontenit de Muntenegrulul districtele Banjani, Nik-
causg comunit cu Albanesi, dar de la in- sie, Piva, Drobniak, Saran 0 Yezéré: ca-
ceputul ultimuluT resboili, s'at declarat serum fortificatit Crkviea (intre Piva 0 Ta-
pentru MuntenegrY, fratiT lor de resit. ra, care este un fort inaintat al ()rapid
4-lea. Din orasul AntivarT gi din ult Fotsa 0 prin urmare tot-d'a-una ocupatA
parte a distrietuluT care p6rtit acelaqI de un batalion de infanterie, ar rgmfinea
nume. TurcieT 0 linia fruntariA ar trece pelfingA
and s'a incheat armistitiul,lackstit par- satul Nedvina, fiind aprópe perpendicula-
te a avut ea hotare cursul Bojand de la rA ca cele douli riurT sus meationate.
gura el 0 p6n6 la laeul Lass 0 apoY ultli- Pentru partea despre Est linia fruu-
nie perpendicularit tras it de la vérful Vest tariA ar urma Ormul stfing al Tara 0 pe
al acestul loe spre local Scutari pe satul urmA rill' care din muntele Ctarao se sco-
Skla. b6rA spre Prostzen 0 ar urma imprejurut
Thile sus mentionate in aceste 4 pare- Colacheinuld linia cea vechiA phili la
grafe formézit, Wit indoialli,teritodul ce a punctul insemnat pe cartA cu amuele Sis-
avut in vedere al douilea paragraf a pre- ko-Y6z6ro.
liminArilor de pace, ca trebuind sit se ce- S'ar scobori de la acesfpunet spre sa-
dede Muntenegrulul. Nat se va eselude tul Djouza 0 ar sui Limul IAA la Seku-
ult parte óre-care, ar trebui sit se acorde lare. Mica cetate B6rana, fiind in acéstA
un echivalent principatulul. parte cheia Albanid, inAltimele care sunt
D6rit dupit preliminitrile de la San Ste- vis-à-vis, pe titrmul stâng al LimuluT, ne-
fano nu numaT tóte t6rile despre care este ar r6mfinea qi ar face parte din raionul a-
vorba, afarit do micul district Zubci, a fost cestel cetAtT.
cedate Muntenegruld, d6r s'a niaT adAo- Pentru partea despre Sud, °onside-
gat 0 uA mare Intindere de pitmint pe care rand cA districtele Gussini6 0 Playa nu
niel un muntenegra inarmat nu o cAlcase, sunt locuite de cat de AlbanT 0 cA aceste
precum : cazasele bosniace Foca, Plevje districts cum 0 oraple musulmane Spouj
(Tachlidj6) Prjepolje (Prepol), Bjelopolje 0 Podgoritza n'all fost niel uA datA ocu-
(Akova) 0 Berana, precum qi cazasele al- pate de MuntenegrenT, nu s'ar putea rec-
banese Rozai 0 Gussinije ell muntil lo- tifica fruntariele de cht piedad. (lela mun-
cuitl de clanT albaned din Hotel 0 Cle- tele Ziva de undo noua liniA ar scobori
menti. cursul riuluT RAjsnitsa IAA la satut Fun-
Cazasele fruntare kolachein de cAtre dine, s'ar intórce imprejurul PodgoritzeT,
Novi-Bazar 0 Spouz 0 Podgoritza de el- ast-fel cA inAltimele vecino din parten
tre Albania, a fost qi clbsele coprinse in Nord-Est ar lace parte din raionul aces-
teritoriul care se va da MuntenegruluT ca till loo 0 ar int6lni linia cea vechiitla con-
Vote cA era in cApeteniele acestor cazase fluentul riuluT Zeta eu Mosaca.

www.dacoromanica.ro
 63

bistrieta Antivari fiind locuit esclusiv MaT 'nainte de a veni la orninea 4.11eT,
de AlbanesT ar rgmfinea sub dominatiunea presedintele reamintesce cA diferitele pro-
otomanA si nu s'ar ceda Muntenegrilor de punerT %cute in cea din unlit qedintii aq
efit portul Spizza, cu uA mid rectificatiu- fost inaintate comisiunilor respective.
ne de fruntarie, care de la punctul Milu- La ordinea clileT , este maT Ant6id, art.
jevic, ar merge in linie dréptl spre satul XV al tratatnluT de la San-Stefano, privi-
St-Pettka, situat pe malul mlref. tor la insula Creta si la provinciile limi-
Adstit Inaltl Adunare ar trebni sl de- trofe en Regatul Grecier. Conform decisiu-
eidl daca pentru partea districtuluT Anti- neT luatl de eltre congres, presedintele a
vari, ocupatA aeum de MuntenegrenT, ar invitat pe D-niT representantr aT guvernu-
trebui sA. li se dea un equivalent peun alt lui M. S. Regale al GrecieT , ca sl bine-
punct 6re-eare. vo6scA, a face InalteT AdunArT, in sedinta
de astA4T, comunicArile cu care ar fi insAr-
PROTOCOLUL Nr. 9. einatT.
Presedintele eitesce art. XV al tratatu-
§edinta de la 29 (17) Iunie 1878. luT de la San-Stefano.
Lordul Salisbury cere uA modificare a
Era. presentY : ultimuluT aliniat , conceptat precum ur-
Pentru Germania principele de Bis- m6zA: comisiunT speciale, la care elemen-
marck, D. de Mow, princip ele de Hohen- tul indigen va Ina ul mare parte, vor fi
lohe-Schillingsfrirst. insArcinate , In fe-care provincie, eu ela-
Pentru Austro-Ungaria comitele An- borarea in detalid a nouluf reglement. Re-
drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay- sultatul acestor lucrArT va fi supus esame-
merle. nuluT SublimeT PortT, care va consulta gu-
Pentrn Francia D. 'Waddington, comi- vernul imperial al RusieT mal 'nainte de
tole de Saint-Vallier, D. Desprez. ale pune in esecOune".
Pentru Anglia comitele de Beaconsfield, Excelenta Sa ar don i ca euvintele : ,de
marchisul de Salisbury, lordul Odo Rus- guvernul imperial al RusieT , sit fie inlo-
sell. suite prin cele urmAtelre: comisiunea eu-
Pentru Italia comitele de Corti, comi- ropénA".
tele de Launay. Comitele uvalow atrAg6n d atentiunea
Pentru Rusia principele Gorciaeow, co- asupra pericoluluT ce deja a semnalat, de a
mitele §uvalow, D. d'Oubril. intinde prea mult atributiunile comisiu-
Pentru Turcia Alexandru Caratheodo- nilor europene, opinézl cA ar fi de prefe-
ry-pasa , Mehemed-Ali-pasa , Sadullah- rit de a Inlocui cuvintele propuse de el-
Bey. tre lordul Salisbury prin : ,marile puterf
edinta este deschisl la 2 ore si jum6- ale EuropeT.
tate. D. plenipotentiar al AnglieT InsistAnd
Presedintele comuniel el comisiunea pentru mentinerea euvintelor ce a propus,
de delimitare a fruntariilor este constitu- principele de Bismarck observand ell In
itA i compusl in modul urnaltor : fond diverginta intre ambele opiniunT e-
Pentru Germania principele de Hohen- mise este f6rte pucin simtit6re , comitele
lohe. fivalow primesce redactiunea propusl de
Pentru. Austria baronul de Haymerle. Anglia , la care aderA asemenea si eon-
Pentru Francia comitele de Saint-Val- gresul.
D-niT Delvannis , ministrul afacerilor
Pentru Anglia lordul Odo-Russell. strAine al GiecieT, si Rangab6 , ministrul
Pentru Italia comitele de Launay. GrecieT la Berlin, sunt apoT introdusT.
Pentru Rusia comitele uvalow. Presedintele declarl cA eongresul a voit
Pentru Turcia Mehemed-Ali-pasa. sA aseulte dorintele i aprecierile gayer-
Comisiunea a tinut prima sa sedintl as- nuluT cien mal 'nainte de a lua ul de-
ta4T. cisiune asupra art. XV care form6z17 14

www.dacoromanica.ro
 64
Itomentul de fa,, objectul deliberatiuni- In date& randurl le all turburat, si mgsu-
lor sale. Altea Sa r6gA pe D-niT repre- rile estreme la care acabe provincil at re-
sentantT aT Greciel sA aducA la cunoscinta curs spre imbunétAtirea sórteT lor, pentru
InalteT AdunArel , opiniunile i dorintele a se convinge pe deplin cA tot aceleasT
lor. cause ar conduce, mal mind sal mal tar-
D. Delyannis esprimA, inaintea congre- çliu, la aeeleasT triste resultate.
suluT, recunoscinta guvernuluT elen pen- AfarA de acésta, Europa care prin intoc-
tru admiterea representantilor GrecieT in mires regatuluT elenic a implinit un fapt
sinul InalteT AdunArT. Excelenta Sa sperl eu totul civilisator, prin mArirea regatu-
cA congresul va bine-voi sä esamineze eu luT, nu ar face de cat sA termine un luau
nA egalä bunl vointA causa ce colegul sét inceput.
impreunl cu dénsul, all misiunea de a apA- Anexarea acestor provinciT ar fi si In in-
ra. ApoT citesce comunicarea urmAt re: teresul TurcieT, seutind'o pe viitor de orY-
Dorintele unice i adevérate ale guver- ce turburArT earl in atatea randurT all vAtA-
nuluT elen at fost tot-d'auna identiee ca mat budgetul eT, at compromis interesele
aspintiunile notiun el intregT, represintatl sale politice, si at amArat bunele sale re-
in micA parte prin Grecia latiunT de vecinttate , mult dorite in tot
AceleasT aspiratiunT insuflat poporul e- timpul, de cAtre Regatul Elenie.
len calla in anul 1821 , dénsul a Intre- QA aceste provinciT ar gAsi n anexiunea
prins resbelul indelungat al indepenclen- lor un interes capital, este in de obste eu-
teT sale. noseut cA , de ul jumétate de seed deja,
Erl In ceca ce privesce realisarea lor dénsele reclam uniunea lor cu Grecia.
deplinl , guvernul elenic nu face niel Adesea orT, i ca glas tare, all manifestat
uA ilusiune asupra numer6Selor dificultAtT acéstA, dorintl,. Nu s'at poprit chiar-a lua
ce intalnesce. allude in diferite randarT si a atrage
NestrAmutata resolutiune ce are Euro- bite nenorleirile resbeluluT spre a realisa
pa de a restabili pacen in Oriente, fArA a acéstA clod*. Sunt d abia cate-va lunT,
sgudui prea mult starea de luerurT esis- de cand una dinteansele, n'a putut fi pa-
tentl, aratA guvernuluT cien marginile ce cificatA de cat in nrma asigurArel formale a
trebue si impunA aspiratiunilor sale. une puterT mari, el causa elenA nu are
Ast-fel, guvernul trebue sA limiteze do- sil fie atinsA" si cA acéstA putere chiar ar
rintele sale, multumindu-se cu anexarea declara lAmurit inaintea congresuluT el
CandieT si a proviociilor limitrofe regatu- acéstl pacificare este datoritA interventiu-
luT , ea singurul lucru ce s'ar putea face neT sale".
pentru Grecia, in momentul de fatA. LA altA Provineie, insula °audio, se afll
Dorint le guvernuluT regal nu sunt in astA4T in deplinl insurectiune, i dupA
contradictiune nicT cu interesele EuropeY seirT pr6spete, sangere curge inteansa eu
niel cu acele ale statuluT vecin. A da sa- abon den tA.
tisfactinne acelor dorinte ar fi Implinirea Nu ar fi (1'4' just si human de a satisfa-
vointeT nestrAmutatA si constantA a papa- ce aspiratiunile nalionale ale it estor térT,
latiunilor aeelor provinciT, avénd. de eon- a implini dorintele lor manifestate In ata-
secintA pPnttu regat liniscea i ul esis- tea rraidurT si a le seuti pe viitor de des-
tentA durabilA. trucliunile i catastrofele la earT se espun
DupA cum eredem, implinirea dorinte- pentru a °Nine aa esistentA nationalA?
lor sus-mentionate corespunde cu intere- Cat pentru Regatul Elen, bite manifes-
sele EuropeY. Vointa sa fijad de a aduce tArile iteute pedtru realisarea dorintelor
si a consolida pacen In Orient, anexarea a- nationale ale grecilor din Tureia, produc
cestor provinciT ar fi micllocul eel maT ne- In adev'ér uA emotiune adancA
merit si singurul care ar putea inlAtura sul.
tóte causele de periclitare a pleiT europe- Originaril din provinciile grecesel kle
ne. Nu are cineva de cat sA 'sT reamintés- imperiuluT otoman, so numérl cu miile:
cA trecutul acelor provinciT, causele care rnuliime ocupl, funqiunT inseeanate,ta t6-

www.dacoromanica.ro
 65

te ramurile administratieY , fn marina, fn snferit adese-orY, si suferá fuel, din pri-

armatit, altiY tot atAt de numer(:0 sá dis- eina aeelor evenimente. Cat de mare si de
ting prin aetivitatea lor ind.ustrialá si co- simtit6re ar fi deosebirea intre budgetul
anerciala. veniturilor anuluY 1829 fácut de cátre Pre-
No utatea uneY insurectiunY elene fn Tur- sedintele Grecid, si acel al esereitiuluY a-
cia produce uit impresiune atilt de mare in nuluY trecut, nu este maY pudn adev/rat
animile lor,, in cat le este eu neputintit et, adjut6rele pecuniare acute refugiatilor
de a sta nemisetrtY. Pe uniY, asemenea scia provinciilor resculate si luptAtorilor ra-
'I fac sit trécá fruntariile spre a se nni eu patriatY, si cá armárile motivate prin a-
combatanti ; pe altiY I fac sti. 'si verse pun- céstA situatiune anormall, si prin relatiu-
gele pentru causa comuna. TotY locuitoriY nile cAtusI de pucin fncordate eu Statul
din térit se resimt Indatá de ac6stA, corn- limitrof, carY at fost tot-d'auna consecinta
motiune , Cu t6te cit nu sunt originanY aeelor armArY, a pus fn positiune pe gu-
din proyinciile fn luptá , si populatiunea vern sl cheltuésel me multe mili6ne, a
intrégá a regatuld , care nu póte uita sa- mitt-it datoria publicá , IntrebuintAndu-se
crificiile fácute fn cursul luptelor anteri- intenn mod nefolositor cea maY mare parte
óre ale fratilor sèl desmoseenitY si sii rá- a veniturilor Statuld, carY Intrebuintate la
mAnit indiferentA la lupta lor pentru liber- desvoltarea materiall a tárel, ar fi sporit re-
tate, alérgá fn rindurile lor spre a I ajuta sursele sale si maY mult IncA, ar fi fAcut'o
sá obtinA libertatea lor. maY fericitá.
UA asemenea stare de lucrurY dá nascere Nett natiunY mall si bogate cu carY mica
de eAte-orY. asemenea turburArY se ivesc, Grecie nu se p6te niel utt datá mèsura, ati
la wise seri6se, In Regatul Elenic, carY pun sinytit In circumstante anal6ge, consecin-
pe guvernul sed, inteuá positiune f6rte di- tele oner6se a unor asemenea cheltuelY,
MEL Ne putênd refusa simpatiile sale este fórte natural ea shmanul regat ele-
greeilor din provinciile in ceqiune, unite nic, care nu ul datá s'a v64 ut nevoit de a
eu Grecia libará prin legAturY istorice, se supune unor asemenea obligatiunY, cad
prin origina lor, prin nenorocirY eomune, astA-0 hrAnesce pe teritoriul s64 tre.decY
ne fiind fn interesul luY de a erne uá in- de mil de refugiatl si trebue sti se ocupe
diferentá care 'Y ar lua increderea ce at a- au pregátirY Intrednd puterile sale, nu
vut intr'Ansul elementul elen, si care ar este de mirare et, acel regat nu numaY sit
Inn* sperantele ce cu drept euv6nt Gre- sufere do povara unor cheltuell de acéstá
eil din Turcia at pus, in orY-ce timp, fn naturA, dérinel se piará sub greutatea lor.
Grecia liberá, orY-ce gavera elen ar fi in- Guveruul MajestAteY Sale este pátruns
capabil sá resiste curentuluY. de convictiunea nestrAmutatá el u/ ase-
Miar de ar face una ca ac6sta, sa crifi- menea stare de lucrurY nu ar maY putea
dud interesele cele maY preci6se ale re- dura. Crede de datoria sa de a nu ne-
gatuluY, acel guvern ar fi rásturnat de eu- gligia urgenta expunere a acesteY situati-
rent care ar atrage téra fntrégl fn lupta unY, fnaintea congresuluY, si de a '1 ruga
provinciilor resculate. AdmitAnd chiar cá sit bine-voésel a aduce remediul necesar
guvernul ar avea puterea sit °punt ut, sta- pentru inláturarea causelor carY ati prepa-
rat disa situatiune."
vilit curentuld nafional, t6te sfortárile sale
ar fi de nie un efect; din cause intindereY Presedintele dice eit expunerea ce con-
si conformatiuneY huid fruntariilor rega- gresul a ascultat acum, se va imprima si
tuluY, ce ult armatá de una sutá miY 6menY distribui, si In urmá se va supune la esa-
chiar s'ar veden in neputintA, de a pAzi minarea atentá a congresuluY.
spre a fmpedica esirea clandestml a TO- D. Rangab6 face apa nisce apreciArY com-
luntarilor. plimentare, si insistit mal en grad asupra
Situatia ereatá guvernuluY elan prin a- progresurilor realisate in Grecia, de la pro-
cele miscArY de insureetiune, este tot atAt clamaren independinteY, asupra dificultAti-
de dificilá si de netolerabilá, din punctul lor ce strimtorarea teritoriuluY, agitatiunile
de vedere financiar. Bud6etu1 regatuld a permanente ale provinciilor vecina de a-
www.dacoromanica.ro
 66

acead rasa, ad adus necontenit, Impedi- si Romania a carel independentl nu este

cand astfel prosperarea i desvoltarea Re- fuel recunoscuta de catre Europa. Ar fi
ga tuld Elen. mal malt& analogie intre Grecia si Sarbia
Excelentia Sa afirma din noti el fntin- care in urma declaraIiuneT congresuluT, a
derile de teritoriti cerute de colegul sad, fost liberata, perynd caraeterul sad de
sunt nu numaY necesaril esistentel GrecieT Stat vasal, i eu tóte aeestea malta Ada-
chiar, drA i paceT Orientuld. nare nu a admis pe delegatiT SêrbT.
Presedintele raspunde cA congresul In- Presedintele adresandu -se la secretariat
data ce va fi studiat consideratiunile pre- pentru a eunósce aka cererea de admitere
sentate de cake D-nrf representa4 elenT, la congres, emanit de la guvernulPrincipa-
le va comunica resultatul deliberatiunilor tuluT Roman, Comitele Corti constata ca
sale. DAnsul anuncia, cA c6neurFu1lor le va petitiunea este subsemnata de douT
fi din nod cerut atuncl, si le multumesce nitri aT PrincipeluT Carol si cui conform
pentrn di ad bine voit sa raspunda invi- procedureT adoptata de eittre congres a-
tatiund ce li s'a flout de catre congres. cest document este introduS I recomandat
D-niT Delyannis i Rangab6 retragan- de catre lordul Salisbury si plenipoten-
du-se, eongresul avgnd la ordinea Old art. tiaril italianT.
V si art. XIX al tratatulul de la San-Ste-' Presedintele procedéza, la vot.
phano, privitor la Romania, fneep esami- Comitele Andrassyprimesce propunerea
narea aeelor articole. lorduluT Salisbury si a comiteld Corti,
Lordul Salisbury, reamintind eestiunea aka cu speranta ca ea va aduce
pusii fn sedinta precedenta, propune de a se solutiune care -ar urma sit garanteze
lua resolutiunea d6ca representantiT Roma- pacea.
niel vor fi ascultatY de catre congres. Pentru D. Waddington este de parer° a se ad-
Excelentia Sa, fnalta adunare, dupli ce a mite represintantiT romanT, i spera ea a-
ascultat delegatiT und natiunT carT reclamk astit, do vada de interes va fnlesni adera-
nisce provincil straine, s'ar arta echitabill, rea Romanid la decisiunea congresuld,
ascultand si pe representantiT uneT tail a oil care ar fi (Musa.
cariT dorinta este de a pastra un teritorid Ohtinandu-se voturile AnglieT si ItalieT
ce 'T apartine. presedintele se adreséza la D-niT plenipo-
Comitele Corti declarti cui se unesce eu tentiarT aT RusieT.
totul cu opiniunea esprimata de catre co- Prineipele Gorceacoff admit ea se u-
legul saN, representantul AnglieT. nesee en opiniunea principeluT de Bismarck
Principele de Bismark nu crede ca, ad- esprimata asupra acestd cestiunT. Scopul
miterea Romanilor din punetul de vedere RusieT este de a ajunge la nit pace dura-
al reusiteT luerarilor congresuluT, sa pre- bill cat maT curand, si Altea Sa crede
simta, acelasT interes, ca admiterea Grecilor cui presenta representantilor RomanT este
a cliror pretentiunT, orT ce resultat ar avea, de natura a provoca diseutiud violente.
nu ar putea sit aibit na infinenta asa de Fitra a vota In contra admiterel lor, prin-
considerabilit asnpra deliberatiunilor con- cipele Gorceacoff insista ca opininnea sa
gresuluT. sa este plecat a credo el sa se fnsereze fn protocol.
ar fi bine sa nu se Inmultésca dificultatile Presedintele stitruind ea plenipotenti-
ce adstit fnalta adunare gasesce In opera ariT rug sit esprime intenn mod precis vo-
sa de pacificare, prin admiterea delegati- tul lor, eomitele nvaloff dice ca pentru
lor romanT, a caror reclamatiunT, cunos- guvernul sil, observatiunile adresate de
cute de mal 'nainte nu par de naturit a In- catre delegatiT RomanT ar spori difieulta-
lesni buna Intelegere: cu tóte acestea, de dise,utiund, de 6re-ce, In adevar Ru-
óre-ce cestiunea a fost pusa fnainte, D-sa sia nu va snferi sui i se faca acusar Wit ea
se crede dator a o supune sufragiuluT co- sit se apere. Cu tóte acestea, daca, majori-
Iegilor sal. tatea congresuluT se pronunciit pentru ad-
Comitele §u.valow stabilesee aeosebirea mitere, plenipotentiariT rud nu vor putea
eç esist4 intro Grecia stat independent, sit voéseli singurT departarea contra-did-
www.dacoromanica.ro
 67

torilor lor, si nu se Opun la propunerea nendentA nu póte fi efectivA grit consim-

lorduld Salisbury. im6ntu1 Europel, i congresul este in
Plenipotentiaril otomad no fAcAnd niel drept de a statua, WA, a data décl Ro
uA objectiune, principele de Bismarck c,li- mAnia esta angagiatA sati nu, prin cele-
ce a a voit s subordonese votul s ace- alte artieole ale tratatuld de la Sam-
ba al puterilor interesate intr'un mod spe- §tefano.
consimte asemenea, in. numele Ger- Lordul Beaconsfield. a 04ut, eu cea mal
maniel, la admiterea representantilor Ro- mare Were de rAt, stipulatiunile artico-
mkt luld XIX a tratatuld de la San-§tefano,
Comitele Andrassy esprimit dorinta ca relative la Basarabia. Mal Antait. ac6stA
delegatiT RomAnY sA fie ascultatl in aceleasT combinatie este ul immixtiune in tratatul
conditiud ea ministril Greciel. de la 1856 si mime nA extremit necesi-
Presedintele annual, In consecintA, el tate ar fi putut souse schimbin ea und
se invitA representantil RomAnY a lua parte act atAt de solemn, ce e mal mull, nu s'a a-
sedinta viit6re de LunT. cut pomenire de acéstA neeesitate; al duoi-
Congresul Incepe discutiunea articolelor lea pentru Excelenta Sa ar fi uA gravA er6re
tratatuld de San-Stefano, relativ la Ro- de a considera adsta stipulatiune ca un
Presedintele citesce aliniatul I al simplt schimb de teritoriA intre oud
art. V ast-fel conceptat : state. Articolele 4 si 20 ale tratatuld de
Sublima P6rtl recun6sce independenta la Paris constituesc un angagiam6nt luat
RomAnieï care va face sit valoreze dreptu- intre puterile Europene si Rusia, eu sco-
rile saleja ul indemnitate ce se va des- pul de a asigura libera navigatiune pe Du-
bate de cAtre ambele pArtl." nAre, i Exceleata Sa nu glsesee niel uA,
Presedintele intrébA, d6ca eongresul este garantie In privinta aceste lib,ertAtrin tra-
dispus a mentine fArt conditiune, princi- tatul de la San-Stefano. Prin art. 4 al tra-
piul ce figurézA in acel aliniatj sal de a tatuld de la 1856, puterile elide s'ati an-
subordona acest principiA casuld citud gagiat a restitui Imperiuld Rusid tóte
RomAnia ar voi sit prim6scA intinderl te- pAmAnturile ocupate de trupele sale, dér
ritoriale, ce dAnsa se pare de aeum cA, re- sub conditiunea arAtatA la art. 20, di, ul
fusA. Altea Sa nu are la pAre~e personalA rectificare a fruntariel ruse va avea loo in
asupra acestuY punet, dar doresce se Rile Basarabia pentru a da IA sigurantA, mal
daca representantiT altor puterl considerA mare pentru libera navigatiune pe Dunitre.
independenta Romania ea legatA de recu- Era dar un angagiament luat cAtre Euro-
n6seerea de egtre acest principat, a trata- pa. Ao insA, guvernul rus propune re-
tuld de la San-Stefano, in totalitate, i tinerea pAmAnturilor restituate fArit se In-
ane nu privesc prin urmare ca legatA una deplin6scl conditiunile sub care a fost
de alta, ambele cestiud de independentA restituate. Primul -plenipotentiar al En-
si de mArid teritoriale. gliterel eere pentru nit situatiune asa de
Comitele Corti observA cl preliminariele gravA tótA solicitudinea !nand adunArl.
tratatuld de la San-§tefano att fost Mute Lordul Beaconsfield deplAnge ingerenta
intro Rusia si 'rurcia, i cA, RomAnia nu a acAsta in tratutul de la Paris, si protest&
putut sl ja parte la acole preliminArY, zA contra el, fitrA sA, se preocupe cl6ca
ind pusl sub suzeranitatea PortiY. Exce- schimbul este sanetionat sati nu de pose-
lenta Sa nu crede cit ar fi drept ea prinei- sorul actual. CeY alt1 semnatarl al tratatuld
patul sA fie in acelasY grad legat, preeum de la Paris, declinAnd orl-ce interventiune
este gnvernul otoman. El nu erode cA ar in acestA, afacere, primul plenipotentiar al
fi oportun sl se fad, ea independenta Ro-- Marel-BritaniT, n'ar putea sA povAtuéscA
rafinieT sl dame de adesiunea el, la stipu.- pe guvernul Regina sit mentie eu forte sti-
latiunile ce o eoncerne. pulatiunile acestul tratat, dérA protestézA
Comitele §uvaloff nu impArtAsesce acés- in contra acestd schimb i ast6ptA espli-
tA, pArere. Rominia a proclamat, in adev6r, eatiunile ce colegiÏ sAl din Rusia ar putea
insttsl independinta sa, dér ac6st4 jade- da asupra angagiamentelor ce Suveranul
www.dacoromanica.ro
 68

lor, va lua pentru apArarea libertittel Du- mal t6rdit Europa. Cu ae,6stA intentiune
nArel. Rusia a venit la congres dupA uA luptl
Prin cipele G oreia cow erede ea si lordul lungit i victori6sA. Nobilul lord, a adito-
Beaconsfield, cA libera navightiune a Dung- gat di nu privesce retrocesiunea Basara-
reT este un interes european, dér AltetaSa bid ca necesarA. Comitele §uvalow cu-
nu vede ce influentA, cesiunea Basarabiel ar getii eA lordul Beaconsfield n'ar paten sA
putea ayes asupra liberal navigatiunT pe nu recunóscA cA, pe catit vreme uA nati-
DunAre. Romania n'a contribuit fn nimic la une 'VI-a reluat posesiunea und pitrtY de
am eliorarea navigatiuneY DunAreY. FArA fn- teritorid rApitA de un rtsboit trecut, este
doialA, tractatul de la Paris a dat Moldo- dificil de a obtine cit nit natiune sit renunte
va uA parte din Basarabia si Delta DunA- la un teritoriti dobbdit din not. In ceea-
re, dér la 1857 aceleasl puterl a fnapoiat ce privesce libera navigatiune a Nara*,
Delta Tureilor, fAc6nd. ast-fel Moldova un D. plenipotentiar al Rusid va presenta
servicit, nefiind Unsa fn stare de a ese- Ore-carY esplicatinnY earl 'I se par hides-
cute luerA,rile necesare pentrn liberul acces tulAtóre spre a satisface pe lordul Bea-
a gura de la Sulina. De atuneY comisiu- consfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea
nea europénA a DunAra a esecutat marl lu- Basarabiel ea uA cestiune de ambitiune
crArY, care a avut de resultat avantage im- de interes sad ca uA eestiune de on6re.
portante pentru comerciul lumel. Rusia a voit sA o reducit la uA cestiune de
Altea Sa considerandeestiunea sub alt onóre i pentru aceea mi cere fnapoerea
punct de vedere amintesce di la 1856 Basa- pitrtilor teritoriuld a citruia posesiune ar
rabia a fost legatA numaY de Moldova, la uA fi putut sA constitue uä amenintare sat cel
epocA and principatele trebuiat sit ramae pucin uA ingerintit In libera navigatiune a
despArtite. Malla urral, Valachia si Mol- iluviuluY. In fine, ea oferA, In schimb, Ro-
dova s'at unit Impotrivatratatulul de la Pa- mania un teritorid mar mntins, cueerit ca
ris, i, fArA Did nA grije de Impotrivire a pretul sangelul el si care trebuo sA, fie con-
cabinetelor europene, Principatele-Unite siderat ca. bine luat. Comitele uvalow
ad ales un Domnitor strein cAruia, alt- este convins el Romania nu perde cu a-
mintrelea, Alteta Sa 'Y p6rtA eel mal pro- cest scimb. in co privesce integritatea
futal respect; situatiunea dea numaY este independenta Romania, Excelente Sa cre-
fug tot aceeasl, ca mal 'nainte. Princi- de, cu lordul Beaconsfield, cA, asemenea
pele Gorciakow declarA, in fine, cA gu- principiI nu trebuese sA fie esprimate nu-
vernul Ott n'ar putea niel Intr'un chip mal prin cuyinte, dérA trebuese sit fie óre-
sA pAritséseA ac6stA cestiune, si sperA cit cum ul realitate. InsA, Romania n'ar pu-
lordul Beaconsfield nu va persista asupra tea sA apere In realitate independinta
objectiunelor séle cand Excelenta Sa va fi integritatea el, pe catA vreme va persista
incredintatA eA libertatea DunArel nu va a trAi pe pAm6nturile unuY mare Imperid,
fi loviti de loe prin retroeesiunea Base- care se vede fn drept de a revendica un
rabid. patee din vechiul teritorld. Comitele
Comitele uvalow dice el, décii a late- nvaloff estefórte fneredintat el Romania
les bine observatiunile D-10 prim-pleni- InsAsY, ca si Europa fntrégl, are interes a
potentiar al EnglitereY, nobilul lord re- vedea ac6stA, cestiune resolvatl in sensul
gretA cA tratatul de la San-Stefano con- aspiratiunelor legitime ale Rusia.
stitue uit imixtiune in tratatul de la 1856, Principele Gorceakoff doresee a aditoga
prin care Rusia s'a angagiat In facia Eu- uA observatiune relativA la val6rea schim-
ropeY. D. plenipotentiar al Rusiel erede de b uluT.
datoria sa sA amintéscl cA tratul de la Romania n'ar obtine mired dupl un
San-Stefano este uA conventiune prelimi- r6sboitt la care a luat parte independinta
narA, ne-av6nd fortA obligAtóre de eat In-si dAramarea forteretelor cad amenintati
tre cele dotal puterl contractante i prin siguranta. In fav6rea el s'a stipulat anexi-
unI eventuale carY ar mAri teritoriul
care Rusia a yoit sit InsciintezemaY d'ina-
inte pe guvernul tare de ce are sit ckrit in proporliunea de 3,500 4ilometripittrail
www.dacoromanica.ro
 69

de intindere, de 80,000 capeta de popula- malta Adunare ar lasa sA subsiste lilt dis-
tiune, in comparatie cu ce ar ceda, si care positinne de la care ar atarna in viitor nit
'I va asigura, afara de Delta Dullard ce 1 amintire durer6sa pentru natiunea rusa,
s'a fost luata de Europa la 1857, nisce pe cata vreme schimbul propus nu pare a
districte fertile ca Babadaghul i un bun fi contraria intereselor Romania. Se teme
port de comercia pe marea Negra. ca congresul, fievoind a satisface simti-
Guvernul Imperial al Rusia este hota- méntul istoric al Rusia sa nu micsoreze
rat dad nu numal de a,mentine un drept, sortil dainuirel opera sale.
dora a se pune pe calen equitata, regu- Presedintele crede Inca ca ar fi prefera-
land, pe base mutual avantagióse, cu gu- bil de a amana discutiunea pena in mo-
vernul roman, uä cestiune fara solutiunea mentul In care 'representantiT romanY vor
eareia ar fi imposibil de a se stabili, intre fi fost ascultatl in sedinta de Lunea vii-
Rusia si Romania bunurile raporturT nece- Ore. Apa adaoga cit doresce a pune la
sare la consolidaren päcel in Orient. ordinea dilel a viiterel sedinte, déca va fi
Alteta Sa crede ea aceste: considera- locul, cestiunea Muntenegrula dupa ce
tiunT aratit in destul ca Rusia nu cere mal se va termina aceea a Romania.
mult de cat da. Principele Gorciakow mal Acésta propunere este acceptata de con-
rea sit amintesca ca, In realitate, tóte gres isedinta se radica la orele 4 si ju-
drepturile si privilegiele Romania 'T-aa métate.
fost asigurate prin sangele rus. Nu s'a in- SemnatY: v. Bismarck, B. _Wow, C.
cheiat niel un tratat intre Rusia si Turcia, F. y. .Hohenlohe , Andrassy Karoly,
de un secol, fara a se stipula ceva in fa- Haymerle, Wadington, St. Vanier, H.
verea Romanilor. Alteta Sa doresce sA maT Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Ocio
adaoge ua observatiune psyhologica si re- Rusgell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
greta de a constata ca déca, in viata pri- ,nvalow, P. d'Oubril, Al. Caratheodory,
vata, se intempla adese-orY ca, facend un Sadullah.
sen icia until amic, el sit devie pe urma
vrajmas, acest adevar se aplica mal mult
Inca in politica. Principele Gorceakoff se
marginesce a cita esemplul Romanilor, si
--
PROTOCOLUL Nr. 10.

pdinta din 1 lulie, (1.9 lunie) 1878.

crede ca, observatiunea sa pete sit linis-
tesca in totul pe acel carT se tem ca Ru- Presentl
sia ca dobendi devotamentul absolut al Pentru Germania princip ele de Bismare,k,
populatiunelor in faverea carora 'Ï-a im- D. de Billow, principele Hohenlohe-Schil-
pus cele mal mad sacrificiT.
Principele de Bismarck declara ca, in Pentru Austro-Ungaria comitele An-
cat privesce necesitatea de a asigura li- drassy, comitele Karolyi, baronul Hay-
bera navigatiune pe Dunare, impartasesce merle.
cu totul ladle D-lur prim-plenipotentiar Pentru Francia D. Waddington, coral-
al Engliterel, (lea nu vede cA este nit co- tele Saiut-Vallier, D. Desprez.
nexitate intre libertatea Dullard i retro- Pentru Marea-Britanie comitele de Bea-
cesiunea Basarabia. Se asociaza, in ce pri- consfield, marquisul de Salisbury, loran'
vesce Basarabia, cu opiniunea plenipoten- Odo-Russell.
tiarilor rusY, avend in vedere mal pucin Pentru Italia comitele Corti, comitele
interesele Rusia de cat pacen statornica de Launay.
a Europe. Alieta sa credo ca tratatul de Pentru Rusia principele Gorceakoff, ,
la Paris ar fi fost mal solid deca, s'ar fi in- omitele tivaloff, D. d'Oubrili.
laturat acestit catiune de amor propriil, Pentru Turcia Alexandru-Caratheodo-
acesta micsorare de teritoria care nu atin- ry-pasa , Mehemed-Ali-pasa , Sadullah-
gea de loe puterea unuT Imperia asa do Bey.
mare. Principele de Bismarck cugeta ca, edinta se deschid.e la 2 si jumatate
opera congresula ar fi incomplectil, (IRA ore.
www.dacoromanica.ro
 70

Protoc6lele 8 si 9 sunt adoptate. rile si dorintele Orel nóstre , pe basa re-

Presedintele face mentiune de petitiu- sumatulur presentat In memorial ce am a-
nile resumate in lista No. 8. vut on6ne de a supune de cur6nd congre-
Comitele tivalow reamintesce 4 in- sulur.
VIA sedintit precedinte, a luat ad-refe- I.
rend.um cestiunea trecerer si a dreptulur
de garnisonA al Austro-Ungarier in Bos- . Nor credem eit , dupit d.reptate f niel uA
nia si Herzegovina : in una une Intele- parte a teritoriulur el actual nu trebue sA
gerr cu comitele Andrassy, D. plenipoten- fie deslipitA de RomAnia.
tiar al Rusier 'sr retrage objectiunile si a- Reinapoierea uner pArtr din Basarabia
derA la propunerea D-lur plenipotentiar al dare principatul Moldova, prin tractatul
A u stro-Ungari a. de la 1856, a fost un act de dreptate din
Ordinea de di chémA, fnainte de bite, partea Europa. CAcr trunchierea de la
ascultarea represeutantilor Romania. Pre- 1812 nu putea sl se indreptAtéscA niel
sedintele, conformAndu-se decisiuner lua- prin faptul, niel prin dreptul de cucerire.
te de congres in ultima sedinta, a La 1812, Basarabia fAcea parte dintr'un
vitat pe D-nil Bilaianu si Kogifinic6- principat a cArur autonomie fusese solemn
nu, ministri a principelul Carol al Romtl- mArturisitti de t6te traetatele ce se In-
niel, a face fu sedinta de astAdr , comuni- chalase mal 'nainte futre Imperiele Rus si
catiunile ca call ar fi InsAreinatr. Otoman.
Delegatir romAnr, D-nir Brittianu si Ko- Mal cu s6mA tratatul de la Cuciuc-Cai-
ganianu sunt introdusr, si presedintele nardji recunoscuse Domnilor Moldova si
1 MO sit la cuvêntul spre a explica opi- tgrer RomAneser ealitatea de suveranY si
niunile si aprecierile guvernulur lor asu- stabilise a Basarabia face parte din Mol-
pra punetelor tratatulur de la San-Stefa- dova.
no privitóre la d6nsir. Asa d6r1 ea era nit terA romAnéseA, ca
D. KogAlnicku multumesce congresu- institutiunr si legr romAneser, f6rte lAmu-
lur cA a bine-voit a admite pe represen- rit pAstrate de Majestatea Sa Impitratul
tantil romAnT s'i dtt citire memorandulur Alexandru I. Acest respect al vecher na-
urmAtor : tionalitiar era f6rmulat in rescriptul im-
perial care confirmA organisatiunea admi-
.Domnilor plenipotentiart, nistrativA si judecAtor6scA a arester pro-
Mal 'nainte de t6te tinem a multumi vineie in una alipirer sale de Rusia, farl
congresulur din tot sufletul el a bine-voit ca sA se facti acolo cea mar micA deosebi-
a asculta pe delegatil romAnr, in momen- re Intro Basarabia de jos si cea de sus.
tul de a desbate asupra RomAnier. Acesta S'att eercat rmil de a conchide , el Ba-
e un noti titlu ad.us de Europa pe WO cele sarabia era un tinut turees)z sad tatar din
ce de malt Incl 'I ati atras recunoseinta unicul fapt di otomanir lineati trer cetAtr
Nationer romAne, si acéstA unanimA dova- inte6nsa. DérA istoria Wel Romfinescr pre-
dA de bunA-vointA ne pare a fi un fericit sintl si ea uA anomalie de acelasr fel; ce-
augur pentru succesul causer ce suntem tAtr turcescr an fost mult timp si intr'6n-
chiAmatr a apgra d'inaintea D-v6stre. sa ; nu ese insA dinteac6sta cA t6ra Romft-
Nu ne vom mar opri asupra evenimen- néseA sl fi fost veuti datA térA turdsca.
telor In cad ne am aflat impinsr prin ne- Niel la 1878, precum niel la 1812, nu
cositAtr de fortA majorA. Vom trece ase- se p6te ceno RomAnier Basarabia pe basa
menea sub tAcere fie actiuuea militarA una fapt sati unur drept de cucerire. Ea
la carr am luat parte, fie actiunea dip- apartine unur prineipat pe care ingsr Ru-
lomaticit la care parte nu ni s'a fAcut. sia, In tot cursul ultimulur WI resbel cu
Am avut ocasiune mar d'inainte a cons- Imperial Tureese, '1-a privit si '1-a tratat
tata el periodul tractArilor ne a fost mar ea pe un Stat independent s'i aliat.-
Fein priincios de cAt norocul armelor. De altmintrelea , chiar de la inceputul
Ne vom mArgini d6rA a expune dreptu- campanier , Rusia a fncheiat cu RomAuia
www.dacoromanica.ro
 71.

conventiune prin care'l-a garantat fór- losul RuSiel jumAtate din Moldova, adiel
te llmurit integritatea actualA a teritoriu- Basarabia din Prut pAnd In Nistru.
luY Románesc.
Acéstl garantie se ceruse si se acorda-
se atuneT pe caul. nu era cestiune de cat Cerem ca plmánturile Rominiel sl nu
despise treeerea armatelor imperiale prin fie supuse la un drept de trecere , pe cat
RomAnia. S'ar fi credut el ea are sl se in- timp va tine oeupatiunea armatelor ruse In
temeeze au mult mal bine in dioa cAnd,la Bulgaria. i intr'ad.ev6r, DunArea si Marea
chemarea inslisl a Rusiel, concursul natiu- presintA aeestor armate cele mal fnlesnite
nel romAne devenia mal positiv 0 se pre- si cele mal pucin constAtóre cAT de trans-
fA,cea inteuA efectivii, cooperatiune milita- port si de comunicatiune. Dupe atAtea in-.
rA, complectl aIianA. InteadevAr cereld, Romlnia are trebuintl de un re-
°stile nóstre al i combltut alltur/ cu tru- paos absolut ca indrepteze striel-
pele Rusesel. D6ca acésta nu este un ti- ciunile produse de rAsboiti. Rea conditi-
tlu spre a ne cresee, apd de sigur nu es- une pentru Indeplinirea acestel lucrArY
te niel nnul spre a ne seldea. reparatóre i pentru liniscirea tArd n6stre
In lips/ de orT-ce alt drept, conventiu- ar fi umbletele printeánsa a une armate
nea de la 4/j6Aprilie 1877, care pórtA sub- strAine.
scrierile i ratificatiunile eabinetulul im-
perial, ar fi de ajuns spre a ne pAstra
regiune insemnatA a DunitreT , en care e Ne pare el ar fi drept ea, pe basa tit-
legatl fórte stens prosperitatea comercia- lurilor el seculare, Romitnia sl reintre in
lA a &milder. posesiunea insulelor si a gurelor DunAreY,
S'a invocat, spre a sustine retroeedarea coprin46ndu-se fare acestea i insula
Basarabiel , amintirl de glorie si de is- Ac6stA fnapoiare ar fi mime uA drép-
bAndY militare. DériL, inteun asa lung sir t1 restabilire a dispositiunilor originare
de resb6e armatele rusesel s'al distins pe prin care Marile Puted incredintase Prin-
multe cAmpurI de bAtAlie si '0 ati preum- eipatelor Dunlrene, la 1856, paza liber-
blat gloria Oa sub zidurile Andrianopo- tAtd DunArel la gurele el.
leT. i en t6te aeestea, nu li se recun6sce
un drept de proprietate asupra regiund IV.
Balcanilor. Avem temeinica sperantl el, Romlnia
S'ati mal pus inainte si consideratiunl va primi de la guvernul Imperial al Ru.-
de recunoscintl. RomAnia scie sA fm- siel ul despAgubire de resboill, proportio-
plinéscA datoriile de multumire ; ea a do- natl cu While ce dánsa a pus In miscare,
vedit ac6sta tot-d'a-una. Ea nu '0 uitA Mi se pare el este cu total drept ca des-
niel istoria , niel numele bine-flegtorilor plgubirile stipulate si obtinute Ele Rusia,
el; ea cinstesce, in Caterina cea Mare si In numele diferitelor State aliate, sA fie
In Nicola° I, pe generosiT flptuitorl aT impArtite dupl. mAsura contingentuld mi-
litar dat de fie-care dintre beligerantY.
tratatelor de la Cainardji si de la Andria-
nopol. Dérti ea '0 aduce tot-ul-datl a- Principiul acesteT impArtid guvernul Im-
minte si de tóte acele sacrificiT pe earl si perial '1 a recunoscut i stAruesce a '1 a-
lea impus pentru mArirea, isbAnda i glo- plica in folosul Serbia si Muntenegruld.
ria Rusid. Ea nu póte:uita cA, de la Pe- Romlnia este i dánsa In drept de a eere a-
tru-eel-Mare IAA in dioa de astAdY, ea a celasT beneficid. In adevAr, fiind silitl sl, tie
fost, pe rAnd i simultanet, basa operatiu- OA° mult timp armata sa mobilisatit sp re
nilor militare ale Rusid, grAnarul ande se a preint6mpina imprejurld amenintAtóre,
aprovisionati armatele el, chiar atund dad ea a avut sub stégarl, atAt ca armatl de
ele se opreati dincolo de DunAre, si teatral, resArvA cat si ca Wire activA, mal mult
prea de multe orT ales chiar de Rusia, pen- de 70,000 6menl. Osebit de ae6sta ea a fn.,
tru cele mal gr6snice sdrumield. Ea tine cereat perded insemnate : orasele el si tot
minte, in fine, cl la 1812 a perdut in fo- malul Dunitrel at fost bAntuite dihilly
www.dacoromanica.ro
 72

bardArY, dile sale de comunicatie s'atiru- regula sitnatiunea Orientuld, posada pe

inat; materialul siSti de rAsboid s'a stricat. deplin t6te notiunile trebuitóre pentru in-
DespAgubirile datorite pentrn aceste fe- deplinirea luerAreT sale.
lurte daune s'ar cuveni sif fie reportate Suntem fneredintatY cA simtimentele de
asupra indemnitAtel totale ce s'a alocat dreptate qi de bunA-vointA c,arT ne des-
gniernulul Imperial al Rusia, érA modul chise intrarea pAn6 d'inaintea D-nielor
rAspundereT Ion ar fi sit se reguleze de con-- V6stre vor determina asemenea i primi-
gres dupit cum va socoti mal bine. rea decisiunilor ating6t6re de Romtnia.
Tot ce 'mY permit este de a adAoga, cA
V. despuierea nóstrA de uA portilla° din pa-
RomAnia are deplinA incredere el indo- trimoniul nostru nu ar fi numaT uit durere
pende* el va fi recunossutA definitiv adáncA pentru natiunea RomAnA, ci ea ar
pe d'intreg de cAtre Europa. Pe 1630, dArAma in sAnul eT incredere in tA-
dreptul eT cel vechiii, al eitruT principit ria tractatelor i in sAnta pazA, atAt a prin-
fusese scAlciat prin restAlmAcirl istorice, cipiilor de dreptate absolut A, elt qi a drep-
astit-dl vine sil se adauge titlurile pe c,are turilor serse.
ea le-a improspittat sat le-a intinerit pe Turburarea, ce ex incerca din acésta cre-
cAmpurile de bAtae. pece mil de romAnT dintele eT in viitor, ar paralisa pacifica el
at cAdut In giurul PlevneT ca sA chOige desvoltare i avAntul el spre propl§ire.
patria lor libertatea i independenta. De acea 'ml i iat, sfArgind, respectósa
Ni% t6te aceste sacrificil n'ar fi de ad- libertate de a supune aceste eugetArl la
juns ca sA asigureRomAnia despre pacini- Inane apreciare a Marelul Consilit Euru-
ca folosire a bunurilor dobêndite. Ea s'ar pean qi a iluqtrilor representanIT al Ma-
sini eu deosebire fericitA i recunoscA- jestAteT Sale ImpAratuld tutulor Rusielor,
t6re cAnd ar vedea silintele, prin care ea al drul spirit inalt i iniml marinim6sA am
'ql a manifestat individualitatea,resplAtite avut aqa des ocasiunea de a le aprecia in
cu uA adevAratA binefacere a Europa: a- timpul petrecereT Sale In mijlocul nostru."
céstA binefacere ar fi garantia rail a ne- Pregedintele dice cA congresul va esa-
utralititteT sale, care ar pune-o in positi- mina consciincios observatiunile presen-
une de a dovedi Europel cA ea n'are altA tate de delegatil RomAnieT.
ambitiune de cA,t aceea de a fi pAzitóre ere- Representantil RomAnY retrAgAndu-se
dinciósA a libertAtel Dunerel la gurele el, ordinea de c;li chiamA esaminarea I-ulul
qi tot de ult-datit de a se aplica la Imbu- aliniat al art. V al tratatuluT de la San-
nètittirea institutiunilor qi la desvoltarea Stephano.
mij16celor eT materiale. Principele de Bismarck observA d este
Aeestea sunt, D-lor plenipotentiarY, ex- vorba de a se sci daca puterile inteleg a
puse pe scurt, dorintele unnY mic Stat recunósce independinta RomAnid. Altea
care nu credo a fi meritat maI putin din Sa reamintesce cA in 1856, unirea prin-
partea EuropeY, i care, prin organul nos- cipatelor nu fu seso admisA; de atunel in-
tru, face apel la dreptatea §i la buna-vo- e6ce, situatiunea s'a modificat de óre-ce
inta Marilor PuterT, aT cAror suntep emi- Valachia i Moldova s'ad intrunit intenn
nentli representantY. singur Stat; maT multe puterY ati reeunos-
cut acéstA stare de luerurT incheind cu
D. BrAtianu citesce epa consideratin- RomAnia conventiunT comerciale. Ou tóte
nile urmAtóre: acestea, Europa singurl are dreptul de a
'I sanciona independenta, ea trebue dérit
Domnilor plenipotentiart, sA intrebarea sub ce conditiunT
Expunerea ce v'a fAcut eolegul met, in va lua acéstA importantA decisiune, i dtica
numele ski i in al met, despre dreptu- crede cA conditiunile vol fi aceleaql ea qi
rile i interesele RomAnieY nu are nevoiA cele stabilite de congres pentru Serbia.
de desvoltArY mal lungT. D. Waddington declarA cA, fideli prin-
Italia Adunare, ce are misiunea de a cipielor ce ail inspirat pAnd acum, ple,
www.dacoromanica.ro
tipotentlariT Praneid cer ea eongresul se espresiunile prin cad s'a motivat propu-
puna independenteT romane aceleasT con- ncrea francesa si carT dati cea mal mare
ditiunT ea si independenteT serbe. Esee- estensfune libertatel religi6se, se unes ce
lenta Sa nu 'sl ascundedificultatile locale pe deplin cu acésta propunere.
ce esista in Romania, déra, dupe ce a esa- Comitele uvalour adaoga cli adesiunea
minat matur argumentele ce se produe in- RusieT la independinta RomanieT este In-
tr'un sens ski intealtul, PlenipoCentiariY ca suborclonata la primirea de catre Ro-
FrancieT at credut preferabil de a nu se mania a retrocesiuneT reclamate de guver-
dep Arta de marea regula a egalitateT drep- nul rus.
turilor si a libertAteT cultelor. Este difie,i1 PlenepotentiariT otomanT nu ridica nieT
de alt-fel ca guvernul "roman sa respinga, IA objectinne contra principielor presen-
de pa teritoriul set, principiul admis In tate de plenipotentiariT francesT, si pre-
Turcia pentru propriT s6T supust Excelenta sedintele constata el congresal este una-
Sa crede el este de neindoit ea Romania, nim cle a nu acorcla independenta Roma-
cerénd a intra In marea familie européna, niel de cat cu aceleasT conditiunT impuse
trebue sa primésca sareinele si ehiar nea- si SerbieT. Alta Sa atrage atentiunea
junsurile situatiuneT, ale carel beneficil ea
colegilor s6T asupra reservel formulata de
le reclama, s'i nu se va mal gasi Inca, comitele uvalow, si dupti caro recun6sce-
multa vreme, IA ocasiune atat de solemna rea independenteT romitne nu ar fi consim-
si decisiva de a afirma din not principi- VW, unanim de catre eongres de cat sub
ele ce fac on6rea si siguranta natiunilor conditiunea ca Romania sa admita schim-
civilisate. Cat despre difieultatile locale, bul de teritorit stipulat in articolul XIX.
D. prim plenipotentiar al FrancieT crede D. Waddington, farit a face In acésta
el vor fi mal lesne invinse, cand aceste privinta uil, propunere formala, se adresé-
principiT vor fi fost recunoscute In Roma- za la spiritul de echitate si de bine-voin-
nia si caul rasa hebraica va sci ca nu are tq a guvernuluT rus si intréba cléel nu ar
de nicaerT nimio de asceptat de cat de la fi posibil sa se dea óre-care satisfactiune
propriele séle silinte si de la solidaritatea RomanieT. Luand In acésta cale, pleni-
intereselor séle ca cele ale populatiuni- potentiariT RusieT ar aduce nit mare up-
lor indigene. D. Waddington termina in- rare, preoeupatiunilor de consciinta a mal
sistand ea aceleasT conditiunT de ordine multora din colegiT lor. Cuvintele pro-
politica si religi6sa indicate pentru Ser- nunciate erT de principele de Bismarck all
bia sa fie impuse s'i StatuluT roman. indio t fara Indoéla interesul ce esista,
Principele de Bismarck, facénd alusiune pentru succesul opereT congresuluT, In In-
la principiele de clrept pnblic in vig6re cheierea grabnica i definitiva a schimbu-
dupa constitutiu,nea imperiu/ur germen si luT despre care e vorba: este oportun, In
la interesul ce opiniunea publica pane [Ides*, de a nu prelungi uA stare de lu-
pentru ea aceleasT principiT urmate in Po- crarT ce angajéza amoral propriti al and
litie,a interiórA sa fie aplicate si la politica mare Imperit ; déra , d6ca Rasta este si
strèina, declara ca se unesce, In numele parerea plenipetentiarilor francesT, eY con-
GermanieT, eu propunerea francesa. sidera In ae,elasT timp di RomaniT at fost
Comitele Andrassy adora la propunerea tratatY pucin cam aspru, si el compensa-
francesa. tiunea ce li se ofer nu este suficinntg. De
Lordul Beaconsfield cl.ice ea da Wixom- la Intrunirea congresuluT, Francia a eon-
plecta adesiune In numele guvernulul en- siliat tot-d'a-una pe Romania de a primi
gles la propunerea francesA. Excelenta Sa retrocesiunea BasarabieT , Unit D. Wad-
nu p6te presupune un minut ca congresul dington crede ca trebue sa adreseze in nu-
sa recun6sca independenta RomanieT, fara mele guvernuluT s66, un apel la sentimen-
sit 'I impuna ads% conditiune. tole equitabile ale RusieT, si esprima do-
Plenipotentiarfi italienT fac aceésT de- data de a se acorda principatulur al es-
elaratiune. tensiune da teritoria la sudul DobrogeT
Principele Gorciacow, referandu-se la eare sit coprinda Silistra qi Mangalii,

www.dacoromanica.ro
 74

Comitele Andrassy a reamintit ades ea sprijinitA de restul Europa , crede cit

cA guvernul Austro-Ungar are maT cu sé- trebue sA declare cA Rusia s'a arAtat des-
mil, In vedere clutarea unor solutiunT de- tul de gener6sA oferincl uit provincie care
finitive susceptibile de a preveni compli- intrece cu 3,500 kilometre patrate intin-
catiunT ulterióre. In acóstit ordine de idol derea Baserabiel si care presintA Inca 150
dérA, a fost de pArere ca delegatiT ro- kilometre de tArm dungrén si un litoral
mal sit fie ase,ultatl; tot cu acelasT cuget important pa marea-NégrA; d.acA insit Ro-
Excelenta Sa, reservandu-se de a insista, mania doresce a obtine incA óre earl loca-
°and va fi vorbe de navigatiunea pe Duna- litAtT in carT elementul roman ,s'ar afla,
re, asupra principiule lib ertitter cold maT décit nu in majoritate, cel pucin destul de
complecte, doresce astitcg ea congresal sA compact, plenipotentiariI RusieT all 6re-
pronunte anexarea DobrogeT la Romania care latitudine tpentru uit asemenea corn-
si in acelasT timp , conform cu opiniunea binatiune. De la Rasova Oa la Silistria,
esprimatA de D. Waddington, sA, se acor- este uA fasie de plm6nt pe care popula-
de ul estensiune de frontierA a Dobrogd tiunea romanit este destul de numerósA,
intro Silistra si marea NégrA. AcestA de- si Excelenta Sa credo cA In triunghiul ce
cisiune ar facilita solutiunea cestiunel plécA de la rAsArit de Silistra spre a atinge
presinte. fruntaria actualA, ar putea sA fie consim-
Comitele Corti doresce a uni apelul I- titA uA óre care sporire de teritoriii de cA-
talieT cu acel flout de plenipotentiariT tre guvernul gd.
francesT. Excelenta Sa, esprimand speran- Principele de Bismarck doresce, ea si
ta citRominil se vor resigna la retrocede- principele Gorceakoff, ea acéstA, cestiune
rea BasarabieT, sustine cA, ar fi drept do a sA, p6tA fi terminatA astA4 ar fi fericit cili-
li se da uA mal mare intindere de frontiere a sporirea propusA, si a cAreT acceptare
meridionale In Dobrogia. ar garanta nnanimitatea congresuluT in fa-
Principals Gorcelkoff observA cA inteuit vórea independenteT roman, ar satisface
sedintA precedentl a demonstrat deja cA pe RomanT. De alt1 parte, opera congresu-
despagubirea oferitA principatuluT era su- lur n'ar putea fi, dupit opiniunea sa, dura-
&dental di Dobrogia compensa en prisos bill, precum a observat'o deja, décit ar
cesiunea BasarabieT si cA de artmintrelea subsista un simticAnt de demnitate atinsit
Romania pitstra Delta DunAreY. Altea Sa in politica viit6re a unul mare ImperiA, si
SO esplicA greil in ce sons generositatea orl-care ar fi simpatia sa pentru Statul ro-
Rusid ar putea sit se esercite de 6re-ce man, al We suveran apartine familid im-
Dobrogia s'ar mAri in paguba principatu- periale a Germania, Alteta Sa nu trebue
luTbulgar, deja atat de mult redus. Prin- si se inspire de cat de. interesul general
cipele Gorciakow doresce eel pucin a cm- care consiliézit de a da ni nouit garantie
n6see ce teritorie se atm in vedere. pAcel europene.
Presedintele intrébii décl inane adu- D. Waddington expriml din noii dorin-
nare este de pitrere ca discutiunea fluid ta ca Mangalia pe marea NegrA g-A, fie co-
de frontierA sit se fad, in sedintA plenarit. prinsA in noua fruntarie; uA discutiune se
Principele Gorceakoff es priml dorinta angagSza intre plenipotentiarT asupra tra-
ca acéstA cestiune sA, fie terminatit in pre- seuluT linieT in care comitele Corti doresce
senta sedintA. Uit discutiune urmatA, in ca Silistra sit fie cofirinsA,, precum si asa-
detalib, in stun' und comisiunl, ar fi prea pm termenilor carl ar putea sA 'T indice
ineStA; ar fi preferabil a se hotAri pe da- esact intinderea.
ta, chiar cu pretul vre-und act de gene- Comitele §avaloff, spre a satisface do-
rositate din parten Rusiel. flute D-luT prim-plenipotentiar al Franca,
Cornitele §uvaloff,, spre r6spuns la ce- dA citire redactiund urmAtóre:
rerea, uneT concesiunT mal marl ce a fost Av6nd in vedere presinta de elemento
adresatA guvernulul OA de a-nu. pr-im- romano, plenipotentiaril rusT consirat a
plenipotentiar al FrancieT, de acord cu prelungi frontiera RomanieT in lungul Du-
cole0 sU din Austro-Ungaria si Italia s'i nitrel plecand de la %soya in direclia Si-

www.dacoromanica.ro
 75

listra. Punctul de fruntarie pe Marea 1sT6- prima frasg, adicit la recun6seerea inde-
grit sil nu trécit dincolo de Mangelia." p endinta principatuluT.
Acest text, care implica ea Mangalia Lord Salisbury aprobit acésta propune-
este asedata dineke de fruntaria romang,, re, si presedintele erede ca in adev& a-
este acceptat de congres. ceste cestiunT particulare ne %dud ilia
D. prim-plenipotentiar al Francia mul- cum parte din objectul diseutiunilor eon-
tgmesce ))D-lor plenipotentiarT aT RusieT eit gresuld, r6man de desbittut intre Turcia
art bine-voit a intra fn. calea indicata de si prineipatul roman.
d6nsul. Congresul decide di finele 1-iuluT ali-
Lord Salisbury cer6nd ca insola Serpi- niat al articoluluT V este suprimat.
lor sil fie aditogata sporirel concedata Ro- Un schimb de ideT are loe asupra cola
mania, plenipotentiariT Rusiel declara ea de al 2-lea aliniat tare lord Salisbury,
eonsimt la acésta. D. Desprez si comitele de Saint-Vallier,
Presedintele, resumand resultatele dis- din care resulta ca scopul acesta dispo-
cutiuna, constata eg, unanimitatea InalteT sitiunT ar fi de a asigura beneficiul juris-
AdunArT recun6see independinta Romania dictiuneT si protectiuneT consulare supusi-
sub conditiunT analoge eu cele impuse S6r- lor romanT din imperiul otoman. malta
bieT, si, afarg de acésta, sub conditiunea Adunare este de parere de a lasa acest a-
ea Romania sil priméscit, in schimbul Ba- liniat pe skim comisiuneT de redactiune.
sarebia, Dobrogia augmentata de unja al Congresul trece la eestiunea Muntene-
card traseg s'a determinat. gruld.
Caratheodory-Pase citesce propunerile Presedintele dit citire articoluluT 1
urnagtóre : din tratatul de la San-Stefano , si intr6-
Tributul actual al Romania va fi bit (Mel puterile special interesate s'ag
capitalisat qi suma va fi vgrsata, In tesau- pus de acord, spre a se evita ug discutiune
rul otoman inteun termen de. . . asupra unid fruntarielor.
Romania va suporta ul parte din Comitele Andrassy propune de a se in-
datoria otomana proportionalit ca ve- credinta acest punct comisiuneT de deli-
niturile teritorulul ce 'I va fi definitiv mitatiune, si Baronul de Haymerle dif, ei-
anexat. tire motiuneT urmatóre :
Pentru tot teritoriul cedat, Roma- Muntenegrul va primi ul sporire de
nia este substituita drepturilor si oblige- teritorig a cara intindere se va stabili prin
tiunilor SublimeT PortI in ceea ce privesce nit definire ulterióra a fruntarielor.
antreprisele de luerarT publice si altele de Acóstg, d.finitinne neput6ndu-se face
acelasT fel." In plenum congresuld, comisiunea de de-
Presedintele observa ea eongresul nu limitare, numita de congres, va fi insarci-
póte discuta aceste cestiunt in sedinta ple- nata de a formula si a supune congresuluT
nail, si eongresul decide tritmiterea pro- traseul fruntarielor. (I se vedea anexele
punerilor D-luT prim-plenipotentiar al Tur- protocolului).
cia la comisiunea de redactiune. Cele dou6 anexe aci alaturate contin
Caratheodory-Pasa, av6nd in vedere ces- propunerile plenipotentiarilor Austro-Un-
tiunea de indemnitate indicata in 1-iul a- garieT pentru traseul fruntarielor si pen-
liniat al articoluluT V din tratatul de San- tru reservele relative la AntivarT si lito-
Stephano, observa ca, articolele tratatuld ialul s6g."
nefiind acceptate ea obligatoriT de Roma- Comitele §uvaloff face cunoseut eg ple-
nia care, prin urmare, nu p6te reclama be- nipotentiariT rusT s'ad tnteles cu colegiT
nefieiele stipulate de ele, ar trebui sa se ion austro-ungarT asupra tutulor princi-
suprime elausele eventual inserate in fa- pielor delimitatiuna: cat despre detalie,
vórea a. Aceea a indemnititta este din a- ele apartin comisiuna de a le fixa.
cest num6r preeum si aceia a drepturilor Presedintele dice ea congresul Oa eu
Romanilor in imperiul otoman. Excelenta plIcere cii intelegerea s'a stabilit tare pu-
Sa °ere déra ca articolul V sa fie redus la tenle interesate asupra cestiuna limitelot

www.dacoromanica.ro
 76

Muntenegruld, si constata (Iodate una- incit delimitaren propusa de .Austro-Un-

nima a InalteT AdunarT de a lase detaliele gatia si,Rusia. Excelenta Sa spell, ca Púrta
pe skim comisiund de delimitare. va fi multamita, cad acasta delimitare 'T
Principele de Hohenlohe Intreband daca, Inapoiaza o parte din teritoriul ce ea a
comisiunea de delimitare va trebui sa, su- concedat la San-Stefano.
puna lucrarea sa congresuluT inainte de Primele tre aliniate ale articolaluT 1
al transmite comisiuneT de redactiune , sunt reservate comisiuneT de delimitare si
comitele de Saint-Vallier emite pareres, al 4-lea relativ la navigatiunea pe Bojana
Impartasitit de malta Adunare, ca congre- este trimis la comisiunea de redactiune.
sul va trebui In adevar sa sanctioneze d'An- Asupra aliniatuluT 1-iti al articoluluT 2
tMalucra.rea comisiund de delimitare, care iist-fel con ceput
apoT in urmit se va tramite comisiuneT de Sublima-P6rtif, recunúsce definitiv in-
redectiune pentra cestiunile de forma. dependente principatuluT Muntenegru."
Caratheodory-Pasa releva, importante Lord Salisbury dice el guvernul Oa n'a
considerabila ce glivernul saa pane asupra recunoseut niel o data. acasta independenta
cestiuneT fruntarielor MuntenegruluT si si cere suprimarea cuvêntuluT definitiv.
desvolta motivele ce angajkli pe Púrta a Resulta din schimbul de ideT ce se sta-
don i ca linia sa nu fie prea malt Intinsa bilesce In acésta privinta, di Germania a
din spre Albania. Excelente Sa indica, in recunoscut in principia independ.ente prin-
sprijinul acestel opiniunT, diverse ratiunT cipatuluT si ea Austro-Ungaria a recunos-
strategice si ethnographice. Trecêncl apoT cue° si maT 'nainte intr'un mod formal.
la cestiunea porturilor, primal plenipo- Comitele de Saint-Vallier, In arma and
tentiar ottoman insista contra cesiuneT intrebarT a presedinteluT , aspunde ca
port ul uT Antivari care Muntenegru. Púrta Francia a recunoscut'o implicit. Plenipo-
nu ar avea obiectiunT in contra Spizzd , tentiariT Rusid declara eit guvernul lor
dal% ea mentine cii. Antivari e albanes, ca. n'a Ineetat niel nit data de a o recunúsce,
MuntenegreniT nu vor sedea acolo de cat cu de 6re-ce PrincipiT MuntenegruluT nu erall
forts, contra dorinteT populatiunilor. Ex- confirmatT de Sultan si nu pineal tribut.
celentft Sa, fac6nd alusiune la atacurile Excelentele Lor cer mentinerea testuluT
reciproce ce se ivesc neincetat hare Al- acestuTarticol. Comitele de Launay obser-
banesT si MuntenegreuY, lump, ea gayer- wind. ea se ratite lasa articolul in tratat si
nul sMi a primit, in acésta privinta, tele- ea protecolul va indica opiniunile respec-
grama neliniscit6re. Caratheodorv-Pasa tive, presedintele declara incidental In-
renmintesee clause faseratii In bage'le pa- chis, si, cu consimtimAntul InalteT Adu-
cd, si In privinta careia stipulatiunile tra- narY, pronunta, tramitaren articoluluT la
tatuluT de San-Stefano trebue sa fie nu- comisiunea de redactiune.
maT ca Ha desvoltare. Excelente Sa afirma Baronul de Haymerle citesce o motiune re-
di plenipotentiariT de la San-Stefano n'ati lativa la libertatea cultelor in Muntenegru.
putut fi esact informatT asupra stitreT lu- TotT locuitoriT iVluntenegruluT se vor
crurilor, ea a fost erúre la mijloc, si ter- bucura de o deplina si complecta liber-
mina atragkInd espres atentiunee congre- tate a esercitinluT si practied esteri6re a
suluT asupra ordineT de consideratiunT ce cultelor lor si nu se va putea aduce niel
a desvoltat si care presinta un interes ma- o pedicii fie In organisatiunea erarchicit
jor pentru Turcia. a diferitelor comuniunT, fie In raporturile
Presedintele, afirmand ea congresal va lor ea capil lor spirituall."
aprecia neaparat cuvin tele invoc-ate de Ca- Caratheodory-pasa citesce ul propunere
rntheodory-pasa, considerit cit trebue tot- relativa la incarearea principatuluT cu o
d'auna sit 'se Vial in grail ca Sublime Wag Parte a datorid publica ottomane.
va mentine angajamentele hate la San-Ste- Muntenegrul va lua In sareina sa o
fano dal% de cele modificate delEuropa. parte din datoria publica a StatuluT pro-
Comitele §uvaiow face sa so observe cit portionalit eu veniturile teritorielor ce 'T
primal plenipotentiar ottoman nu cun6sce ar fi definitiv anexate."

www.dacoromanica.ro
 77

La ua observatiune a comiteluY §uvalow, PlenipotentiariY RusieY consimt la ae,Asta.

primul plenipotentiar ottoman dice cit Caratheodory-Pasa doresce mentinerea
propunerea nu are in vedere de cat dis- in principiti a aliniatulul 2, care supune
trictele de curand anexate MuntenegruluY. legilor si autoritatilor locale pe Muntene-
Lord. Salisbury citesce projectul artico- greniY septorY In imperiul Otoman si de-
lulul aditional urmator monstra necesitatile practice speciale earl
TotY locuitoriT teritoriuld anexat Mun- fac indispensabile, pentru folosul ehiar al
tenegruld 'sl vor conserva proprietatile locuitoriler MuntenegruluY stabilitY in Tur-
si ace', earl 'sl vox fixa resedinta lor per- cia, dispositiunile al caror obiect sunt el.
sonala dart, din principat, vor putea sa Congresul, unindu-se cu acésta opiniune,
'sl conserve aci imobilcle lor arendandu-le decide ea al 2 aliniat sa fie tramis comi-
sari fa,c(Indu-se sil fie administrate de altir. siund de redactiune, si ea al 3 si al 4 sit
IA, comisiune turco-muttenegréna va fi fie suprimate.
insareinata de a regula, in curs de trd Al 5 aliniat relativ la evacuaren terito-
anY, t6te afacerile relative la modul de riuluT Otoman de catre trupele Muntene-
instrainare, de esploatare sat de us pe gruluT este obiectul a diverse observatiunT
comptul Sublimd-PortY, a prof rietatilor din parten plenipotentiarilor francesY, eart
StatuluY si fondatiunilor pi6se (Vakuf)." eer mentinerea luY, si a comitelul §uvalow
Comitele Suvaloff e,,re in acest arti col care de si doresce viii grabnica evacuare
suprimarea stipulatiund relativa la pro- a teritoriule Turc, este insa contrarit, In
prietiltY, stipulatiune ce nu se gasesee in prineipit, termenelor indicate cu nit pre-
documentele analoge privit6re la cele- cisiune adesea irealisabila.
l'alte principate. Presedintele observand Mehemed-AliPasa obiectéza caMunte-
ea in nd.evZ:r congresul trebne sa trateze negrenil neavénd bagage si alte impedi-
de o potriva situatiunl semene, Lord Salis- mente" pot proa lesne parasi teritoriul 0-
bury este de idee cit propunerea sa ar putea t9man in termenul fixat.
fi supusit comisid de redactiune, care sa Plenipotentiarul Rusid insistand, co-
primeiscit insarcinarea de a o generalisa. mitele de Launay propune de a inlocui
Congresul aproba, acésta procedura si termenul de 10 dile indicat in articel prin
trece la aliniatul 2 al articoluluT II. cuvintele : In eel maY scurt termen posibil"
Comitele Andrassy observa ca acest a- comitele Andrassy dice sa se punit 20 4i1e
liniat si cele care urnika nu mal at ra- sat si mal curana de este posibil."
tiune de a fi, ua data ind.Tendenta pro- Congresul admite tramiterea cestiuneT
clamatit. Ele privesc raporturile Munte- la comisiunea de redactiune.
negrenilor cu P6rta, earl nu pot fi regu- Presedintele constata ca malta Adunare
lat de eongres. Acestea sunt nisee afacerY a terminat OW, ordinea sa do di. Pentru
speeiale principatuluY, si in earl, in ceca viit6rea sedinta, iixata pe mane, MartY 2
ce privesce, Austro-Ungaria nu este niel Tillie, la ordinea de di este navigatiunea
de cum dispusa a accepta arbitragiul e- Dullard, indemnitatea de resbel si, de se
ventual ce 'Y defera aliniatul 4. Excelenta va presenta, raportul eomisiund de deli-
Sa adaoga ea este de un interes general mitare.
ca Statele recunoscute independente sa
devie stapane pe destinele ion si sa in- §edinta se ridica la 5 ore.
vete a WI din propria lor esiste,nta.
NumaI castigand convietiunea ca sunt SemnatY: v. Bismarck, B. Billow, O.
respensabile de politiea lor si ca Tor F. v. Hohenlohe. Andrassy, Karolyi,
enlege fructele bunelor relatiunY tot asa Haymerle, Wandington, St. Vallier, H.
cum vor sided consecintele relelor rapor- Des prez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
tug; se va da a cestor trill si statelor limitrofe Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
garantia und coesistente posibile. Exce- Suvalow, P. d'Oubril, Al. Oaratheodory,
lenta Sa cere dara suprimarea tutor aces- :Ilfehemed-Ali, Sadulah,
tor alineate.
www.dacoromanica.ro 6
 78

Anexa 1 ia proloco/s/ 10. Anexa 2 la grotocolul 16.

Fruntarie pentru Muntenegru. Alipirea AntivaruluT si a litoraluluT
(Carta Statuld-Major Austriac) de Muntenegru va fi consimtitA cu condi-
Noua fruntarie va pleca de la culmeA tiunile urmat6re:
munteluT Ilino-Brdo la Nord de Klobuk Tinuturile situate la Sudul acestuT te-
si se va tine pe iniatimeIe ce margines° ritoria, dupe delimitarea continuta In a-
Trebisnica, ta directiunea PilatoveT, lasand nexa No. 1, *a la Bojana, eoprinyndu-
acest sat in partea MuntenegruluT. De aci se si Dulcinjo , vor fi restituite TurcieT.
fruntaria va merge pe inaltimT In directiu- Comuna Spika p6na la limita septentri-
nea Nord , la uit distanta de apr6pe 6 ki- onalA a teritoriulur precisat in descrierea
lometri de drumul: Bilec, Korilo, Gacho, detaliata a fruntarielor va fi incorporata
pêna la trecat6rea dintre Somino-Planina Dalmatiet
muntele Curilo. Ea va continua apoT Muntenegrul se va bucura de libertatea
catre Est prin Vratkovitsi, lasAnd acest de navigatiune pe Boiana.
sat de partea HerzegovineT, 'Ana la mun- Muntenegrul nu va putea aves bas-
tele Satitsno, de unde se va intúrce cAtre timente de resbel niel pavilion de resbel
maritim.
Nord, trechd intre satele Ravno si Zanje-
vina si a pol pe dealurile orientale (mus- Portal AntivarT si t6te apele Muntene-
celele) ale muntilor Lebersnik i Volujak, grene vor remAne inchisebastimentelor
lasAnd basinul Sugeska HerzegovineT, pêna
resbel streine.
Fortificatiunile esistente pe teritoriul
la Piva la apr6pe 10 kilometri de junc- Muntenegrean vor fi darAmate i nn se vor
tiunea el cu Tara. Din acest punct frnn- mal putea redica
taria va sui Piva si va strabate muntele Politia marítimaaltele nouT.
si sanitarA, atAt la An-
apr6pe de satul Nedvine pentru a atinge tivarT cAt si In tot lungul cósteT Munte-
Tara, In susul caria se va sui pAn6 la Moj-
negruluT , va fi facuta de Austro-Ungaria
kovac. ApoT va arma culmea deluluT pèna
la Sitzkojezero de unde se va confunda ca cu vase usóre de c6sta.
vechia granita 011a la satul Zabrdje. Din maritima In vigóreva
Muntenegrul adopta legislatiunea
in Dalma-tia. Din parte'T
acest punt nona fruntarie se va dirige prin
vérfurile muntilor catre Paklen, de ande Austro-Ungaria
tectiunea sa
se angajeaza a acorda pro-
conularit pavalionulul de co-
va merge d'alungul vArfuluT mareT catene
mer t Muntenegrean.
a muntilor Albar esT, formAnd impartirea
apelor intre Lim de ua parte si Droc, pre- ca 1V1untenegrul
va trebui sa se intelegl
Austro-Ungaria asupra dreptuluT de a
cum si Cieona (lem) de alta. Ea va urma construi si intretine prin mijlocul nouluT
apol limitele aetuale intre tribul Kuci- terito:ia Muntenegrean mi drum de fer.
Drek-alovicT d'ua parte si Kutska-Kraina, Pe aceste cAT uA deplina libertate de
precum si triburile Klementi si Grudi de comunicatiune va fi asigurata.
alta, pên tu eampia PodgoriteT, de unde
se va dirige spre Plavnica, lasAnd de partea
AlbanieT triburile muntene Klementi , PROTOCOLUL Nr. 11.
Grudi si Hoti. ApoT , traversAnd lacul, §edinta din 2 Iulie (20 Iunie) 1878.
fruntaria va trece aprópe de mica insula
(ostrovul) Gorice-Topal, de unde va strA- PresentI :
bate muntele , spre a ajunge la mara, la Pentru Germania principele de Bis-
Vadul-CruceT, lAsAnd AlbanieT districtul marck, D. de Bulow, principele de Hohen-
Dulcigno. lohe-Schillingsfurst.
La Nord-Vest acest litoral va fi limitat Pentru Austro-Ungaria comitele An-
de III linie care va trece de la tarm intre drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay-
satele Susana si Zuhci , spre a se termina merle.
la punctul estrem Sud-Est al fruntarieT ac- Pentra Francia D. Waddington, comí-
www.dacoromanica.ro
tuale a MuntenegruluT pe Vrsula-Planina. tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
 79

Pentru Marea-I3ritanie comitele de Bea- pe dinsele vor fi rase, qi na va fi permis

consfield, marquisul de Salisbuu, lordul de a se rAdica altele nouT. T6te bastimea-
Od.o Russel. tele de resbel sunt esclu se din partea sus-
Pentru Italia comitele Corti, comitele disA a fluviuluT, afarit de bastimentele u-
de Launay. Ore destinate la politia fluvialA qi la ser-
Pentru Rusia! principele Gorceacoff,, viciul vAmilor. Vasele stationare la gurT
comitele §uvaloff, D. d'Oubril. sunt mentinute, darA nli vor putea sA se
Pentru Turcia Alexandru-Caratheodo- urce in susul fluviuluï mal departe de Ga-
ry-Paqa , Mehemed-Ali-Paqa , Sad.ullah- latY.
Bey. Comisiunea europeanA a DunAra-de-
§edinta se deschide la 3 ore fArA un Jos este mentinutl In functiunile sale, pe
quart. carI le va esercita Incep6nd de la GalatT
Comitele §uvaloff cere congresuluI de p6nA la Mare. Durata sa se va prelungi
a lua o hotArire asupra una cestiunl rela- dupg anul 1883, 016 la incheerea unuI
tivl la lucrArile comisiunel de delimitare. nori acord. Drepturile , obligatiunile §i
Fixarea fruntarielor Serbia i Muntene- prerogativele sale sunt conservate nea-
gruld a fost incredintatA acesta comisiunT tinse. ImunitAtile de care se bucurl sta-
care sperA cit va fi, cat mal curênd In bilimentele sale, lucrArile i personalul
stare de a presinta resultatul studielor s66, in virtutea tratatelor esistente, sunt
sale; darA delimitarea Bulgaria, indicatA, confirmate.
pentru liniele sale generale, in documen- In esercitiul functiunilor sale, comisiu-
tul citit de lordul Salisbury in a 4-a qe- nea europeanA va fi independentA de au-
dintit qi acceptat de congres , ea n'a fost toritatea StatuluT de al cAruia teritoriti
trAmisit comisiund de delimitare. Exce- tine Delta-DunArd; ea '§T va avea semna-
lenta Sa esprinal dorinta ca acest docu- lele ei insemnele propriT pe bastimentele
ment sl fie incredintat comisiuna care stabilimentele sale; ea va numi qi
sA fie autorisatA a statua asupra datalielor, plAti singurA functionariT. Obligatiunile
qi apa sA supunA congresuluT resultatul sale financiare vor fi objectul unuT non re-
deliberlrilor sale. glement, qi statutul organisatiuna sale
Dupl un schimb de idel din care re- va fi supus una revisuirT, spre a fi pus In
sultA cA comisiunea e gata a se insArcina armonio ea circumstantele cele noul.
ca acéstA lucrare, care de altramintele nu AfarA de Statele ce iati parte la comí-
este de da ul cestio de formA, preqedinL siunea europeanl In virtutea tratatulul
tele constata cA congresul lasit comisiu- Paris, Romania va fi representatit In sanul
nd grija de a prepara delimitaren frunta- eT prin un delegat.
riel bulgare. Regulamentele de navigatiune gi de
La ordinea dila este discutiunea arti- politie fluvialA In jos de Portile-de-Fer
coluluT XII qi XIII din tratatul de la San- vor fi conforme cu cele ce ati fost sag vor
Stefano relative la DunAre qi la forterete. lt introduse de comisiunea europeanA pen-
Preqedintele dA citire articoluluT XII qi tru percursul din jos de GalatY. Un comi-
baronul de Ilaymerle presintii InalteT A- sar delegat de comisiunea europeanl va
dunArT projectul urmAtor de redactiune veghia la esecutarea acestor reglamente.
nouA a acestuT articol : In percursul dintre Portile-de-Fer i Ga-
,,1. Spre a asigura, prin o noul garan- latT, comerciul çi navigatiunea nu vor fi
tie, libertatea de navigatiune pe Dunitre, lovite de niel uA taxit speciall co ar avea
t6tA partea fluviuluT plecand de la Portile de efect de a favorisa comerciad gi comu-
de Fer p6n6 la v6rsarea sa In Marea-Né- nicatiunile do pe uscat in prPjudiciul ce-
grA este declaratA neutrA. Insulele situate lor de pe fluviii.
In acest percurs i la gurT (insulele .§er- Ca modificatiune a articoluluY VI al
pilor) precum iOrmurile riuluT sunt co- tratatuld de la Londra din 13 Medie
prinse In acestA neutralitate. 1871, esecutarea lucrArilor destinate a
Prin urmare, fortificaiiunile ce sI gAsesc face sit disparA obstacolelei ce Portile-de;
www.dacoromanica.ro
Per i cataractele opun navigatiuneT, este piln6 ce puterile so vor uni In privinta
incredintata Austro-UngarieT. Statele ter- procedureT ce trebue urmat.1
murena ale acesteT partI de fluvirt ver acor- Prepdintele cred.e eit p6te mentine la
da t6te facilitatile co ar putea fi cerute in ordinea dileT diseutiunea art. XH 0 XIII
interesul luerarilor. si comitele Andrassy este de parere eit In
Dispositiunile articoluluT VI din trata- Fides* nu este contradictiune intre pro-
tul precitat relative la drep tul de a percepe punerea austro-ungarit i aceste articole.
nit taxa provisoria, destinata a intAmpina Excelenta Sa o considera ea un amenda-
cheltuelele lueradlor in cestiune , sunt ment gent necesar prin noua situatiune
me ntinute in fav6rea Austro-UngarieT." ce resulta din atribuirea Debrogel RomA-
Lord Salisbury adera la principiele ge- nilor, a Basarabiel Rusilor, etc.
nerale desvoltate in acestit propunere, dara Presedintele emite ideia ea mal multe
el observa eit acest text constitue nit le- principie ar putea fi estrase din propunere
gislatiune intréga ce nu se p6te accepta in qi presentate votuluY congresuluT.
detaliele sale la prima lecturit. Excelenta hincipele Gorceacoff reamintesce ca
Sa considera cestiunea ea f6rte importanta tratatul de la Paris a confirmat [fade tra-
ar don sa, fie discutata, de congres, darit tatuluT din Viena asupra libertitteT navi-
inteua , edinta ulteriórit. gatiunel fiuviale qi cit, conform declara-
Presedintele crede cA numer6sele deta- tiunilor p1enipotenti9rilor RusieT dinteua
lie atinse de propunerea eitita sunt in a- sedinta precedinte, retrocedarea Basara-
fara de sarcina congresulut Plenipoten- bid n'ar putea esereita niel o influenta
tiariT sunt adunatT spre a accepta, respin- asupra libertateT fluviuld. Alteta Sa nu '0
ge saù inlocui articolele tratatuluï de la p6te daft esplica necesitatea unor nou6
Sin-Stefano, darit o reglementare ap, de dispositiuuT in acesta cestiune.
desvoltatit a unuT punct special (de 0, Principele de Bismack repeta ea con-
pe cilt p6te judeca de la prima vedere gresul nu are de discutat cestiunile de
este dispus a '1 accepta dispositiunile) &Wuil asupra citrora puterile interesate
-1 pare ca nu este in atributiunile inalteI ar putea lesna sil se inteléga, Intre Un-
adunarT. sele. Alteta Sa starue in a cugeta eit
Baronul de Havmerle observa ca pro- propunerea austro-ungarit ar trebui sil
puuerea austro-üngarà contine mal multe fie tramisa saa la comitetul de redactiune,
principie esentiale: 1 neutralitatea Duna,- sag referita plenipotentiarilor Austro-Un-
reT LAO la Portile-de-Fer; 2 permanenta garieT, earl sa estraga dinteeMsa princi-
comisiuneT europene ; 3 participaren Ro- piele de capetenie, singurele susceptibile
mhnieI la lucrarile acesteT comisiunT; 4 a- de a fi votate de congres.
tributiunea Austro-Ungariel singure a lu- Acésta ultima opiniune, sprijinita de D.
crarilor de faeut la Portile-de-Fer. d'Oubril, este acceptata de congrez, D-ni
Comitele §uvaloff considera, ca i pre- plenipotentiarT al RusieT observiind insa ca
pdintele ea acésta legislatiune nu ar pu- adesiunea lor la remanierea projeetuluT de
tea fi discutatit de congres In detaline catre colegiT lor austro-ungarT nu implica
sale, (Tara el credo cA trebue a semnala de niel de cum consimtimfl.ntul lor la princi-
ileum ea nu intelege ideia capita% ; co piele propunerel.
trebue sit se intélga, prim neutralisare? care Presedintele continua citirea articolu-
'T va fi intinderea i In ce scop este ceruta luT XII, 0 congresul decide, dupe observe-
ac6sta m6surit ? tiunea lordulul Salisbury 0 a baronuld
Lord Salisbur3 credo ca lusia fiind de Ilaymerle, ea cuvintele: ImperiutRus" sil
fie adaogate la enumeratiunea Statelor ri-
ci 'nainte termuréna a DunareT, un element
nog se MI6, introdus In cestiunile privit6re verane. malta Adunare, dupa, citirea celuT
de al 2-lea aliniat al aceluia0 articol, re-
In na\ igatiunea fluviuluT. DispositiunT spe-
chile sunt trebuinci6se comereiuluT si Ex- cun6see ca Romania va trebui sil fie de
celenta Sa doresce ea congresul sit retina aci inainte representata in comisiunea eu-
Cestiuuea amiland totuT discutiunea eT ropeana.

www.dacoromanica.ro
 81

Congresul trece la articolul XIII. mand, din parte I dorina de a sci care ar
Presedintele declara ca nu vede verY-un fi atuncY garantia inclemuitatiT, principele
intores european in acésta decisiune, i in Gorciacow repetit cacl-sfa garantie va
eeea e privesce maT cu Mina despagubi- depinde de arangiamentele Rusier, cu gu-
rea atribuita particularilor ce ail suferit vernal SultanaluT, dar va fi regulata in
din faptul resbeluluT, lord Salisbury crede afara de orY-ce aehisitiune teritoriala.
acésta indicatiune prea vaga, spre a figura Caratheodory-pasa citesce cdnsidera-
intr'un tratat. Excelenta Sa propune su- tiunile urmat6re
primarea articoluluT. PleuipotentiariY otomanT aa datoria de
Comitele §uvaloff, nu face 'aid uA o- a atrage in mod de tot particular atentiu-
biectiuna la acésta, sub condi(iunea ex- nea inaltel adunaff asupra stipulatiunilor
presa ca, nu va resulta niel uìl obligatiune tratatuluT de San-Stefano, privit6re la in-
pentru Rusia. d.emnitatea de resbel. ET r6ga mal 'nainte
Caratheodory-pasa esto asemenea de i- de t6te congresul de a lua in considera-
dee de a se suprima acest articol, spre a tiune cil resbelul ce se termina n'a avut
se evita complicatiunT inutile, si congre- de causa violaren de catre Turcia a vre-
sul, clandu'sY consimtimêntul la ac6sta unuT angagiament ce acésta putere ar fi
propunere, trece /a discu(iunea articolu- contracta.; facia ca Rusia. Cabinetul din
luT XIX, relativ la indemnitatea de resbel. St. Petersburg declarand resbelul spre a
Presedintele inainte de a da dire a- se supina sentimentuluT caruia tinea a'T
cestuT articol, qice ea remanebine inteles da satisfaetie, marele i stralucitele avan-
ca discutiunea nu se va face asta()T asu- tagie ce el a repartat i resultatele ce a
pra dispositiunilor ulteri6re in Asia, ci obtinut constitue cu prisos via compensa-
numaT asupra indemnitatiT propriti (Asa, a- tiune a silintelor si sacrifieielor pecuniare
dica asupra celor dou6 aliniate ce terming ce guvernul imperial al RusieT a avut ne-
articolul. Prima frasii aaliniatuluT 0, fijad gresit in vedere mal din 'nainte.
relativa la cestiunea teritoriala, este la- Farii a insista asupra precedentelor ce
sata d'ua parte, 0 ordinea de qi nu se a- istoria cea ruaT recenta a Rusiel chiar, ar
plica de eat la urmareaaliniatuluT ast-Idl putea sa le ofere si cad suut villa memo-
conceputa: cat despre restul ria tutulor membrilor congresuld, pleni-
afara de cele 4ece mili6ne de ruble, potentiariT otornanT, referinduse la dispo-
modul de plata al acestel sum/ si garan- sitiunile tratatuluT de la San-Stefano re-
tia de dat pentru acea plata, vor fi regu- lative la plata uneT indemnitatT de resbel,
late printeua intelegere hare guvernul cred di nu ar avea de cat sil inv6ce expli-
imperial al RusieT i acela al M. S. Sul- catiunile ce guvernul imperial al Rusiel a
tanuluT." bine-voit sa des, asupra acestuY punct spro
Lord Salisbury releva importanta ea- a proba ca in cugetul cabinetulul din St-
vintelor garantia de dat pentru acea pla- Petersburg cbiar posibilitatea pentru Tur-
ta" i Exmlenta Sa adaoga ca d.aca acésta cia de a plati indemnitatea de resbel este
garantie ar trebui sil fie ua indemnitate pusa la seri6se indoelT. De alta parte, s'aa
teritoriala, plenipotentiariT MareT-Britanie semnalat in mod evid.ent gravele inconve-
s'ar opune formal la una ca ac6sta. niente ce ar resulta din esistenta unel cre-
Principele Gorceacoff declara, in numele ante a card realisare n'ar putea de cat :A
guvernuluT s6ti, cil cestiunea garantieT re- fie lasata in zadarnicire.
mane in adevtl;ril , de regulat intro Rusia De fapt, resbelul din urma a causat
si P6rta, dar ca expresiunea indicata de Turcid perderT incalculabile. Para a vor-
principele Gorceacoff nu implica nieT ua bi de financele StatuluT, a caror situatiune
achisitiune teritoriall. e cunoscuta, desulatiunea in care se ga-
Presedintele IntrebAnd daca acésta de- sesc orasele i satele TurcieT din Europa si
claratittue care va trebui inserata in pro- din Asia este p6te fat% esemplu in istorie.
toe.ol ;1i. de care congresul ia act, satisface De ende Tutcia ar sc6te astatIT resursele
pe_inalta adunare, 0. lord Salisbury expri- ce 1-ar fi indispensabile pentru a face facia
www.dacoromanica.ro
 82

cheltuelilor celor mal urgente servicie, Comitele §uvaloff (lice ca s'a silit a se
spre a nu lisa pe creditoriT set fara nicT abtine pene acum de a reveni, impreuna
nit consolatiune, spre a implini, in mar- eu D-niT plenipotentiarT otomanT, asupra
ginea posibiluld, ua simplt datorie de trecutuluT, dar ca In presenta observatiu-
umanitate catre multime de fiinte remase nilor eitite de Caratheodory-pap e ste de
lipsite de strictul necesaria si spre a In- dat oria sa de a esi din tacerea ce a pas-
timpina asemenea serviciul une indemni- trat. D. prim-plenipotentiar al Tumid a
tittY de resbel? Nu vorbim de imbunatati- afirmat ea ultimul resbel n'a fost provocat
rile de flout, tmbunetatirT a caror extrema de nid uit violare a arangiamentelor ante-
urgenta se recun6see si de guvernul im- ri6re. Comitele §uvaloff mentine din con-
perial tot asa de bine ca si de Europa, si tra ea resbelul a fost consecinta violariT
carT tóte ar eere nouT eheltuelT. Dar, afarit constante si qilnice a dispositiunilor con-
de aeeste imbunittatirT, trebue sa se faca, venite ,si me cu séma a obligatiunilor con-
facia cheltuelilor inexorabile ale timpuluT tractate de 136rta In 1856, la congresul
presinte. Tóte puterile recunose ca Tur- de la Pads. Rusia a stet multa vreme
cia nu le póte Intampina chiar en pretul speetratrice pasiva, a acestor violarT; ea a
celor maT marT saerificie; cum ar putea ea pastrat tacerea, dar a fost silita sa, inter-
dérsit'sT ja asupra platauneT indemnitatT de vie In lacia unor evenimente deplorabile,
resbel? Guvernul imperial al Rusid care ce ati miscat'o, tot ast-Idl cum aa mIscat
cunoscea acéstit situatiure a cerut terito- si pe Europa intréga. Cat despre senti-
ria in Europa si In Asia spre a sine loe de mentele la earl Caratheodory-pasa a %cut
cea maT mare parte a IndemnitatiT ce el o alusiune, atribuindule causele resbeluluT,
calculase ca fiindu'l datorita. cuvintele sale pot da lope la ua falsa in-
Jacilitatile ce congresul a gasit pentru terpretatiune. Rusia nu a flout un resbel
arangiamentul de ordine européna privi- de aspiratiunT sad de sentimente; ea nu a
vitor la Dobrogea si Basarabia aa avut de avut de cat un singur seop, acela de a ve-
basa ua seadere importantit din indemni- ni in ajutorul populatiunilor crestine si de
tatea de resbel. De si cestiunea AsieT nu ale asigura ul sórtii maT bunit. In fine, D.
a fost inca tratatit In congres, se póte dice prim-plenipotentiar otoman a enumerat
de acum eit si din acéstif parte Rusia va sacrificiele ce resbelul a costat pe Tur-
ca.stiga tzritorie, call, hand de norma es- eia : comitele §uvaloff se marginesee in a
timarea cabinetuluT din St-Petersburg, observa ca Rusia 'si a impus asemenea
chiar, vor representa sume enorme. grele sacrificie. Expunerea D. plenipoten-
,,Daca se maT eer Inca si alte platT, pleni- tier otoman etardiva; era datoria Tumid
potentiariT otomanT ad datoria de a decla- de a'sT calcula mij16cele 0 sarcinele ee'sT
re ea nu ved nicT cum de uncle Turcia ar impunes, inainte de a respinge protocolul
putea sa le se6ta WA a aduce vatamare din Londra.
conditiunilor celor maT esentiale ale func- Lord Salisbury ar don sa atragii aten-
tionard guvernuluT set. tiunea eolegilor seT din Rusia asupra in-
ET se r6ga ca congresul sa bine-voiasel convenientelor une indemnita,VI ceintrece
a lua In consideratiune ea, daca, pentru a resursele debitoruluT. El considera ca nit
se satisface plata uneT indemnitatT de res- conditiune ce nu póte fi implinita nu an
bel, s'ar crea TurcieT nit situatiune finan- putea face alt de cat a aduce complicatiunY
ciara intolerabila, ua asemenea deeisiune In Europa. Excelente Sa se intréba, de
nu nnmaT ar ruina populatiunile pentru alt-fel, prin ce mij16ce Rusia spell a ob-
carT Europa areta interes, dar In acelasT tine esecutiunea une clause la prima ve-
timp ar lucra contra ideil ce a fost espri- dere irealisabila.
meta -relativ la conservarea autorita,tiT gu- Principele Goreeacoff respunde ca nu
vernuluT otoman, 0 la care Altea Sa pri- póte intra In discutiunea acestuT din ur-
mul plenipotentiar al RusieT a dat, Intr'u- ma, punet, reservat intelegeriT ce trebue sit
na din precedentele sedinte, ua,adhesiune se stabilésea, Intre Imperatul, Augustul sea
asa
) de explicita." stapan, i guvernul SultanuluT. §i ar pate,

www.dacoromanica.ro
 83

cineva, apoT, pune aceia0 intrebare pen- a voit numaT sA vorb6scl de nA situatiund
tru totT cei-laliT ereditorT aT TurcieT. analogA.
Comitele §uvaloff recun6sce cA sunt Preqedintele ia act, In numele congresu-
me multe interese europene de ocrotit in luT, de declaratiunile %cuto de cAtre ple-
cestiunea indemnitAtir, qi a Europa este nip otentiaril ruqT, i carT trebuese a fi tex-
In drept a se preocupa de forma regullril tual inserate in protocol. El credo el re-
el. Excelente Sa este in putintA de a de- gularea ulteriórA a cestiuniT p6te fi lAsatA
clara, in numele guvernuld sil, cá in niel spre uA intelegere futre ambele State in-
un cas acéstl indemnitate na va fi con- teresate.
vertitl tutea, achisitiune teritorialA. A- Comitele Corti reamintesce cA, conform
cest prim punct fiind fixat, comitele §u- cuvintelor comiteluT §uvaloff, déca in-
valow vine la drepturile guvernelor fran- demnitatea de 300 mili6ne de ruble este
cos i engles pentra imprumuturile ce ele confirmatA de un vot al congresuluT, acé-
ad garantat. stA nu ar putea sA se bucure de niel
Declarfind eä situatiunea, in cea ce pri-
un drept de preferintl asupra imprumutu-
vesce aceste imprumuturT, va remAne acea- rilor garantate de Francia qi Englitera.
§Ï ca i inainte de resbel, D. plenipoten- Excelente Sa observA cA sunt alte impru-
tiar al Rusia credo ed vine Inc. ud. datl muturT negarantate sét alte datoriT carT nu
In intAmpinarea dorintelor Europa, cdt sunt mal putin demne de interes , qi el
despre intrebarea lorduld'Salisbury re- credo cA póte opina, cA declaratiunea rusA
lativl la mijlócele de care Rusia are in- so intinde la totT creditoriT TurcieT.
tentiunea de a usa pentru a fi plAtitl de Comitele §uvaloff dice el nu a exami-
datoria sa, ar trebui p entru a respunde la nat acéstA dificultate, dar credo el satis-
acésta, S3 procédI la ul esaminare com- faCe pe primul-plenipotentiar al ItalieT a-
plectl a stAriT financiare a TurcieT: Ex- firmAnd inteun mod general el , in cesti-
celente Sa se va mArgini in a observa ed anea financiarl, Rusia ig propune de a
modul de percepere al impositelor in Tur- respecta legalitatea, adicA orT-ce hypotecA
cia este dintre cele mal insuficiente. S'ad anteri6rA.
scris volume in acbstA privintA, i se vede D. prim-plenipotentiar al Francia con-
din ele cA a treia parte numaT din suma statA cA comitele §uvaloff a fAcut dou6
plAtitit de contribuabilT intrA in tesaurnl declaratiunT: prima, afirma el in niel un cas,
otoman. Acéstl a treia parte formOsit re- indemnitatea nu va fi convertitA in sporire
sursele budgetare ale TurcieT, cu acéstA teritorialA; a dona, di Rusia nu va aduce
a treia parte intAmpina ea cheltuelele. niel ud vAtdmare intereselor color doud
Daca in viitor uA mal bunA administra- categoriT de imprumuturT, garantate séd
tiune financiarA ar face ca sA intre in te- de drept comun. D. Waddington la act de
saur, chiar numaT cea de a dona treime aceste declaratiunT , a chror importantl
din impositele plAtite de populatiunY, a- pentru posesoriT de titlurT ale datorieT o-
césta ar indoi resursele TurcieT i ar o- tomano o constata, qi ar don i sl prim6scl
feri pentru Rusia un mijloc de platl la uti declaratiune analogA qi din partes ple-
care 'T-ar fi imposibil sA renunte in vede- nipotentiarilor otomanT.
rea unor eventualitAtT fericite carT s'ar pu- Caratheodory-Pap reamintind obser-
tea ivi in maniarea finantelor oto- vatiunile ce a presentat congresuluT la in-
mane. ceputul edinteT asupra groutAtiT situatiu-
Lordul Salisbury declara, in numel e gu- niT in cara se glsesce guvernul , adaugl
vernuluT sèli, el, nu admite ea Rusia, gA- eA, daca s'ar putea credo el odatl seAde-
sindu-se creditóre in virtutea tratatuluT rile de care e vorba fAcutA, Turcia ar fi in
din San-Stefano, sA pótA lua un rang de positiune de a pliti uA indemnitate Ru-
preferentA inaintea vre-unuia din credito- sieT, discutiunea ar avea un utilitate prae-
rir Turcier, ale caro r tillurT ail uA datA Ud. Dar Excelente Sa trebue sA recun6-
anteriórA resbeluluT. scA eA nu este ast-fel, i c,A, tinAndu-se
Principele Gorceacoff respunde el el tot-oclatl grial de imbunittAtirile i e-

www.dacoromanica.ro
 84
sursele nod ce s'ar putea ivi, aceste pro- sd dea uit declaratiune malprecisd, el tre-
grese vor cere un timp considerabil. Tur- bue sd priméscd instructiunile guvernuluT
cia e totusT datóre de a face fa td la chel-
tuell absolut urgente, in urma until res- Baronul de Haymerle, in muele credi-
bel care a sleit bite sorgintele séle de ve- torilor austro-ungarT aT TurcieT, asocian-
niturT. In fata und positiunT atat de de- du-se cu observatiunile presintate de pri-
plorabile, cum ar puteaguvernul séti pldti mul plenipotentiar al Italia, comitele Su-
vre-uit ind.emnitate, orT cat de bune con- valoff respunde a Rusia n'a reservat de
ditiud i s'ar pune? Cum ar putea fi lorba cat d.repturile de hypothecd , cd ea va
pentru dénsul de a insemna ordinea in face tocmaT ca si pentru ad datorie parti-
care ar trebui sd figureze, in seria datorie- culard i nu are a se preocupa de naliona-
lor Statulur, indemnitatea indicatd de litatea creditorilor Turcid.
tratatul de la Sau-Stefano? Pentru aceia Preedintele resumézd Pleni-
a cenit dénsul ca congresul sd recun6scd potentiariT Rusid ail dat satisfacero inte-
imposibilitatea pentru P6rtd de a ha un resuluT politic si un respuns de care con-
angajament ce ea nu ar putea tine. greatl a luat act. Drepturile posesorilor
Presedintele dice cd Turcia nu it acum de titlurT ale datorieT otomane fiind fost
angajamente. Angajamentul a fost luat la sustinute de Marea-Britanie i Francia,
San-Stefano. declaratiunile RusieT relative la priorita-
D. Waddington insistit spre a obtine de tea hypothecelor ad pdrut asemenea satis-
la D. prim-plenipotentiar otoman un res- fd,c6t6re. Fonda' lucrurilor este dérd re-
puns precis la intrebarea sa, care avea in gulat, si nu mg rémAne de cat ut cestiu-
vedere, nu indemnitatea de desbdtut in- ne de redactie de care plenipotentiariT in-
tro Rusia si Turcia, ci pe creditoril ante- teresatl se pot preocupa in vederea proto-
riorY. Primul-plenipotentiar al Francid, caul uT.
reamintind declaratiunea comiteluT tiva- Principele Gorceacoff repetd cif indem-
loff in cea ce privesce pa Rusia, intrébit nitatea de resbel nu va afecta niel de cum
din nod déca P6rta este dispusit a da ace- interesele creditorilor PortiT.
leasY asigurdrY si a declara cd intentiunea D. Waddington adaugd cd scopnl prin-
el este de a respecta in viitor tóte angaja- cipal al discutiund presente era de a loa
mentele séle financiare si Ind ales hypo- act de deciaratiunile rusit i otomand.
thecele afectate la garantia diversclor Im- Presedintele facénd alusiune la cuvin-
prumuturT. tele pronuntate in cursul sedinteT de co-
Caratheodory-Pasa 4ice cit guvernul o- mitele Corti, ar voi sd constate old stipu-
toman a tinut tot-d'a-una a'sT Implini an- latiunile relative la indemnitatea de res-
gajamentele i di a fost silit sit ja aranja- bel nu ad a fi confirmate de congres.
mente particulare numaT in fata unor ne- D. prim-plenipotentiar al Italia intr°-
cesitiitY absolute. Do sigur, P6rta are ces décit aceste stipulatiunT nu vor faee
mal vie dorintit de a da satisfacere drep- parte din noel tratat, i presedintele res-
turilor castigate, si nu va cinta niel nit punde ed. nu trebuesc a fi inserate in tra-
silintd spre a obtine acest resultat in li- tat, congresul ne puténd fi garantul comp-
mita puterilor séle. Dar el se teme ca sin- tabilitAtiT PortiT.
gurd idees und indemnitiitT pecuniare co Congresul decide ca al 2-lea alineat (d),
ar aOsa asupra Turcid, sd, nu'l paraliseze relativ la cele 10 miliae de ruble recla-
silinelesi ereditul. mate ea despdgubire pentra supusii si
La observatiunile reinoite ale D. de stitutiunile ruse in Tarcia , privesce pe
Waddington, care doresce sit primésed un cele doué State interesate, ci nu pe Eu-
respnns asupra intentiuni/or Porta in pri- ropa. Este dar inteles cd celo dou6 ali-
Vinta hypothecelor afectate la imprumu- IAA° c F,d d, cari tel mind articolul XIX al
turT, Caratheodory-Pasa dice ed. P6rta va tratatuluT, nu vor fi inserate In fiitorul
face tot posibaul spre a'sY Implini anga- tratat.
jamentele, si adaugd eh, spre a fi In stare Principele Gorceacoff doresce sit a-

www.dacoromanica.ro
 85

dauge, ea lamurire, a guvernal gil a in- Prqedintele face mentiune despre lista
terdis positiv de a se admite la beneficiul petitiunilor ea No. 9, i mal cu duna des-
acelor 10 milióne pe suptOT rug anga- pro comuniearea adresata congresuluT de
jatl in fondurile turce. catre D. Ristitch, fáckidul cuuoscut ea
Ordinea de ;u este terminata. Diverse principele Milan l'a autorisat a declara ca
obiecte fiind propuse pentru ordinea de guvernul Stirb, la cea d'ant6iti ocasie, dtt-
Ji urmittke, congresal, In urma propune- p5, ineheierea pAceT, va obori pe cala le-
riT comiteluT de Saint-Vallier,, decide de galA cea din urnA restrie,tiune, adusa std-
a regula ast-fel edinta, viitke : 1. exa- rel evreilor din Serbia. Altetea Sa farit a
minarea resultatuluT lucrArilor comisiuniT voi sa esamineze cestiunea, observa di cu-
de delimitare : acest resultat supus votu- vintele calca legala" par a fi tia reserva
luT congresulaY va fi apoI trAmis comisiu- pe care o palie inaintea inalteT adunarT.
neT de redactiune ; 2. amendamentul au- Prin ipele do Bismark credo de a sa dato-
stro-ungar asupra DunitriI; 3. articolul rie sil constate cá, niel inteun cas aeésta
XXII din tratatul de la San-Stephano re- reserva n'ar putea sa infirme autoritatea
lativ la religioqil rug qi la alugariT din deeisiunilor congresuluT.
muntele Athos; 4. afacerile Grecia. Prqedintele facénd. apel la comunicAri-
eclinta se ridica la 4 ore i jumAate. le ce D-niT plenipotentiarI vor credo de
SemnatT : v. Bismarck, B. Bidow, C. datoria lor se presint.,, primul plenipoten-
P. v. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi, tiar al TurcieT rearninteSe ca, in a 8 qe-
_Ffaymerle, Waddington, St. Vallier, H. dinta, predintele a declarat cit protoco-
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Ocio lul remane deschis pentru a parid nouile
Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow instructiunT ce guveruul otornan va da re-
J,Snvalow, P. d'Oubril, Al. Caratheodory, esentantilor sèl, in piviuta ocupara
lfehemed-Ali, Sadullah. BosnieT i a Ilerzegovinel. Aceste instruc-
fiind inaintate plenipotentiarilor
tiunV
PROTOCOLUL Nr. 12. Turcie,Y, Escelenta Sa credo do datoria sa
sA le aduca la cunoscinta Inaltd adunarT,
§edinta din 4 Iulie (22 Iunie) 1878. decT dit citirea urmAtkeT declaratiunT:
Guvernul imperial otoman a luat in
Erad de faca : seri6sA consideratiuue opiniunea emisa de
Pentru Germania princip(le de Bismark. cAtre congres relativa la mij16cele carT ar
D. de Btiloff, printipele cb3 Hohenlohe- putea infiinta, paeificatiunea Bosniel i Her-
Schillingsfiirst. z^govinen sa Increde ca totul, i in reser-
Pentru Austro-Ungaria comitele An- va de a se intelege in acésta privinta di-
rect i maT inaiate cu cabinetul de la
drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay-
merle. Viena."
Pentru Francia D. Waddington, comi- Prqediatele constata ca acorcha stabi-
tele do Saint-Vallier, D. Desprez. lit in sbul congresuluT, asupra cestinneT
Pentru Marea-Britanie comitele de E a- Bosuid i Herzegovind este complcet §i
consfield, marquisul de Salisbury, lordul d.efinitiv.
Odo-Russell. La ordinea dilel este esaminarea lucra-
Pentru Italia comitele Corti , emita) rilor a comisiuneT de delimitare.
de Launay. Baronul do Haymerle face cunoscut
Pentru Rusia prineipele Gore,eaeoff, 'naftol adunArT ca s'a stabilit intelegerea
comitele i nvaloffj, D. d'Oubril. iii comisinnea de delimitare, asupra fruti-
Pentru Turcia Alexand.ru Caratheodo- tarilor Muntenegrulul, §i. dit citire urn,A-
ry-paa , Mehemed.-Ali-pam , Saioullah- toruluT document, destinat a fi basa lucra-
Bey. rilor comisiunel speciale.
i. edinta se desebid.e la 2 qi jum6tate Nona fruntaria pornesee de la Bino-
ore. Brdo la médit-m5pte de Klobuk pe Tre-
Protocolul No. 10 este adoptat. hisnica spre Grancarevo ce rlinâne Her-
www.dacoromanica.ro
 86

zegovinel, apol suie cursul acestal rid pg- Anexarea Antivaruld si a litoraluld cit-
la un punct situat la nu kilometru, tre Muntenegru va fi consimtitl sub nr-
j osul confluentuld Tpelicit si de acolo se mAt6rele conditiud :
unesce prin cea mal seurtit linie, cu prile situate la apusul acestal terito-
timele care tArmurese Trebisnioa. Va rid, dupe, delimitarea continutA in presen-
merge apol spre Pilatova, lAsAnd acest sat tul protocol OA la Boyana, inapreunit ca
Muntenegruld. D'acolo, va urma prin inAl- Dulcinjo, vor fi inapoiate Turcia.
timele spre ra6c,1A-n6pte la ill distantA Comuna Spizza, p6n6 la hotarul septen-
apr6pe de 6 kilometre de calea Bilek-Ko- trional al teritoriald precisat prin des-
rito-Gacko, pèn6 la cóma diutre Somina- criptiunea detaliatl a fruntarielor, va fi
Planina çi muntele Curilo, de unde se va incorporatd, Dalmatia.
indrepta spre rAsArit prin Vratkovid, 11- Muutenegral se va bucura de libera na-
sand Herzegovina acest sat, p6n6 la mun- vigatiune pe Boyana. Pe tot cursul Woja-
tole Orline. De kiacest punct, fruntaria, na nu va fi niel uit IntArire, afarit din cele
11sAnd Ravno Mtintenegruld. va merge necesare la apharea locall a cetitta Sea-
d'adreptul spre nord nord-est, trecilnd prin tarisi care nu vor intrece distante de 6
InAltimele Lebersnikuld si Volujakuld, kilometre a acestd oras.
a poi se va cohort prin cea mal scurt1 linie IVIuntenegrul mi va putea sit aibit bas-
pe Piva , pe care o trece , i se va timente de resboid niel pavilon de resboiti
impreuna ca Tara, trec6nd tare Crk- maritim.
TiC1/43 i Nedine. De la acest punct va Portal Antivari si t6te apele muntene-
sui Tara IAA la Mojkovac, de undo va gre vor fi inchise bastimentelor de resboid
urma crestetul contra fortu1u1pAn6 la Sis- a tutulor natiunilor.
kojezero, de la care punct se va confonda IntArirele esistente intro lac si
cu vechea fruntarie pgn la satul Sekulare. pe teritoriul muntenegrean , vor fi dArit-
De aci, noua fruntarie va merge prin cres- mate i altele nu vor putea fi ridicate.
tetul de la Mokra-Planina, lAsAnd satul Politia maritimA i sanitarit, atAt in An-
Mokra Muntenegruld, de uncle se va im- tivari cAt si d'a lungul c6sta Muntenegru-
preuna in punctul 2166 (harta austriacA), 10, vor fi esercitate de cAtre Austro-Un-
urmAnd lantul principal si conformAndu- gana prin bastimente 116re care vor apa-
se cu unja impArtira apelor,Intre Lim de ra Ormurile.
nit parte si Drinul, precum i Cievna (Zem) Muntenegrul va adopta legislatiunea In
de cea-altA. vigóre in Dalmatia. Pe de WI, altA parte
Va urma apoY hotarele actuale intre se- Austro-Ungaria se fAgAduesce a construi
mintia Kuci-Drekalovici pe de uit parte si intretine ud, linie de drum de fer prin
Kucka-Krajna, precum si semintiele Kle- noul teritoriii muntenegrean.
menti i Grudi pe de alta, 00 la cAmpia Pe aceste cAl nit deplind libertate de
Podgoritzel, de ande se va indrepte spre comunicatiune va fi asiguratA.
Plavnica, WAD& Albania semintiele Kle- Escelenta Sa adaogl, eit didnd cA frun-
menti, Grudi si Hoti. taria trebuesee sA trécA la uA distantA de
ApoY va strebate lacul lAngA ostroul aprópe 6 kilometre de caleaBilekuld, co-
G orica-Topal, si, de la Gorica-Topal, frun- misiunea a inteles cA acéstit distantA p6te
taria va merge d'a dreptul snre vhful fi schimbatA, dupit trebuintele geografice,
crestetuld, de undo va urma linia impAr- de la 3 p6n6 la 10 kilometri, del% ea tre-
Orel apelor intre Megured i Kalimed., 11- bu.e sA se tio in sénaA acest principid , cA
sind Mrkovie Muntenegruld si tnapreu- linia trebue sit tr6c1 pria crestetul mun-
tilor si ast-fel ealea sus mentionatA (Bi-
nAndu-se en marea AdriaticA la V. Kruci.
La nord-est, acest litoral va fi mArginit lek-Korito-Gacko p6n6 la córnA intre So-
de ill linie care va trece din c6stA printre mina-Planina si mantele Curilo) sit nu fie
satele Susana si Zubci, spre a ajunge cA- dominatA.
pAtAiul estrem sud-est al actualel frunta- D. plenipotentiar al Austro-Un,,marieY
riY a Muntenegrulul pe Vrsuta-Planina. constatA si d6nsul cA plenipotentiariY Ru-

www.dacoromanica.ro
 87

fiind de pitrere cit vecinittatea frun- r6gt, pe Altea Sa presedintele sit bine-
+arid lângit Dinos ar putea sit compromi- voéseit a anexa aceste observatiunT si re-
tit siguranta Podgoritd si c ar fi necesar serve, la raportul ce va fi adresat congre-
de inlAtura fruntaria la nit distal*. de 8 said in acéstit privintit. Pentru ca lucrit-
pént la 10 kilometre de Podgorita , pro- rile congresuld se constitue at °pert de
pun in schimb u. rectificare de fruntarie pace si de unire statornicit n'ar tre-
In fav6rea Albania, plecand de la Mokra bui st se eviteze de a se pune,fitrit uit ne-
sat de mal departe in linie dréptit, pént cesitate absolutit , poptre de rasit
la numOrul 2166 a harta austriace. Comi- de religie diferite sub dominatiunea u-
siunea europ6nit a delimittre va fi instr- nd rase strèine ? Plenipotentiarul oto-
cinatit de a stadia pe loe (Het acAstt de- man propane, prin armare ca, pentru a
*tare de la fruntarit póte fi &mitt si de marl teritoriul actual al MuntenegrulaT,
a regula cestiunele teritoriale care ar pu- sit nu i se dea de cftt teritoriT a etrora lo-
tea resulta din acéstO rectificare in dauna cuitoll ar fi de aceead rast, si mal totl de
Clementilor. Se intelege de sine et, décit aceead religie ca Muntenegrul; dénsul con-
In sbul comisiund nu se stabilesce un a- siderit ca ut nedreptate anexarea eittre Mun-
cord asupra acesteT cestiunT,linia hotitritt tenegrul a unor tinuturl locuite de Alba-
de tratat r6mâne tot aceead. ned musulmad si catolicT, precum sunt
Comitele de Launay reamintesce et, a- districtele Playa, Gussinje i Antivari. Ex-
tuna &Id a avut loe in skull comisiuna eelenta Sa credo cit ar fi fost mal nemerit
de delimitare discutiunea asupra paragra- de a se mArgini in spre Albania a ceda
fulul relativ la Spizza, dènsul a intrebat Muntenegrulul teritoriul Ku ci Drekalo viol
motivele i valórea acestd alipirT. Italia, si cursul Moraca Out la lacul Scufari,16.-
avAnd si dftnsa a ap6ra in Adriatica marl sand Tumid cazasele albanese Playa si
interese, a dorit lämurirï ulteri6re In acéstit Gussinje, precum i 'Nasal Podgoritza eu
privintt, orl-cftt de restrins ar fi fost in- un raion suficient pentru apitrare.
tinderea teritorialul incorporat eu Dal- Tot acel6d argumente pot fi invocate
matia. pentra ne deslipirea Antivarulul de la Al-
Baronul de Haymerle nu st hesitit a re- bania.
peta esplicatiunele ce a dat in acéstt pri- Turcia neopuindu-se st se cedese Spi-
vire D-lul plenipotentiar al Italia. Teri- za Munteuegrulul, acest principat va avea
toriul anexat este mic: are aprópe al ja- ast-fel un liber acces la mare, si posesiu-
mttate sat tre sferturT de leghepAtratt de nea Antivaruld, care va fi pentru Turcia
intindere si nit populatiune de aprópe 350 nit perdere f6rte simtitóre, nu 'I este ne-
de familil; in ceea-ce privesce motivele cesart.
carT at povinuit pe guvernal Austro-Un- In ce privesce cazasul Kolaschin,locuit
gar, ele consta it in consid.eratiune, eit po- exclusivamente de ettre musulmanT-bos-
sesiunea Spizza, care domint Antivari, niacY, Excelenta Sa propane sit se laso Tur-
p6te singura sit asigure si sit inlesnéset del, din punetul de vedere al importantel
scopul Austro-Ungaria, de a veghia ea sale strategiee. N'ar avea sit fact niel nit
portal Antivari silitoralul sntsit ptstreze objectiune dlcit pentru cazasele Kolachin,
un caracter pur comercial. Playa, Gussinje, Podgoritza si Antivari,
Mehemet-Ali-Pasa anuncit di a tritrais s'ar da Muntenegruld un equivalent des-
comisiund de delimitare asupra aceluiasI pre Herzegovina.
subieet urmittorul document : Plenipotentiarul otoman adaugt cit co-
Mehemet-Ali-Pasa are on6re st supue legiT sel i dénsul att referit guvernuld
AlteteT Sale presedinteluY i Eseelentiilor lor pentru a cere instructiu<in privinta
membrilor comisiund de delimitare, con- hotaruluT adoptat de majoritatea comisi-
mid."
sideratiunele si reservele ce 'T at dat tra-
gerea mud liniel fruntarie a Muntene- Carath eodory-Paa 1.60 pe eongres sit
gruluT, precum a fost adoptatt de ettre ja act de acéstt deelaratie. Excelenta Sa
comisiunea sus mentionatit. Escelenta Sa adaogt cii, asupra unor puncturI special°

www.dacoromanica.ro
 88

din documental austriac, este dator a re- supusa la cereetarea si la sanctiunea re-
feri Inca guvernuhl presentantilor puterilor semnatáre."
Presedintele çlice ea plenipotentiariT o- Presedintele observa ca este tia mica
tomanT vor putea presinta maT pe urma diferinta 'futre acésta propunere i aceia
aceste observatiunT inaintea comisiuneT depusa de catre plenipoteuliarif austro-
de redactiune careia se va tramite rapor- ungarT.
tul comisiuneT de delimitare, si Altea D. d'Oubril dice ca represintantil Ru-
Sa constata tot ua-data acordul InalteT sia ail avut scopttl de a evita amenun-
adunan l asupra fruntarielor Muntene- tele si de a se margini la espunerea
gruluT. principielor.
Congresal trece la cestiunea Dallara si Baronul de Flaymerle arata diferintele
la esamenul textuluT restrins tu care D-niT futre textul austro-ungar i acel citit de
plenipotentiarT austro-ungarT, conform de- comiteIe uvalow. Excelenta Sa semna16-
eisiuna luata in sedinta trecuta , aù fost za mal ales In lucrares sa fixarea Galalu-
silitT sa ingradésca principiile preceden- luT ea punetul pena, la care se vor patea
tel lor propunerT, Inserata In protocolul tutinde actiunea comisiuneT europeana a
No. 11. Dunarel , mAsurile de survegliiere ce
Comitele tivaloff anunta ca, din par- propune pentru polilla fluviuluT, in fine
tele, plenipotentiariT rusT att preparat a- nouele dispositiunT relativo la Portile-de-
supra acesta cestiunT propunerea urma- Fer. Aceste modifie,atiunT aduse la un tra-
t6re, careia Exelenta Sa 'T da citire: tat solemn par Excelentel Sale a nu putea
1. Pentru a investi cu tia noua garan- fi hotarite de ua comisiune speciala, , dará.
tie libera navigatiune a DunareT, recunos- consacrate de autoritatea congresuluT.
cuta ca un interes european, principiile Dupa ua sehimbare de ideT futre pleni-
proclamate prin Retal final al congresuluT potentiarT asupra adoptara formeT de dis-
din Viena, de la 1815, i aplicate Duna- culiune in privirea celor dou6 texto si a
reT prin tractatele de la 1856 si 1871, se competinteT congresuluT, bata Adunare
confirma i sunt mentinute In deplina decide, dupa, propunerea presedinteluT
intréga lor vig6re, sub garantia tutulor sprijinita de D-niT Waddington si eomitele
puterilor. de Saint-Vallier, ca maT antaiti se va da
Fortificatiunile ridieate d'a lungul citire documentuluT coprinVudprincipiele
fluviuluY, de la Portile-de-Fer pên6la gu- propunereT austro-ungare: si ca, In scopul
rele DunareT, vor fi daramate si nu se vor de a stabili, un acordIntre cele dou6 texte,
maT patea ridica alte. Tóte bastimentele un plenipotentiar austro-ungar si un ple-
de resboid sunt escluse de pe dAnsul a- nipotentiar rus se vor intrani impreuna, cu
l'ara de cele us6re, destinate pentru poli- unul din colegil lor, in timpul miel sus-
lla fluviala i ser% iciul vamilor. Cele sta- pendarT de sedinta.
tionare la gurele fiuviulul suut mentinute Baronul de Haymerle si D. d'Oubril
déra nu vor patea sa urce riul maT in sus suut desenstnatT pentru pregatirea acesteT
de Galatl. intelegerT, ca concursuluT comiteluI de
Comisiunea europeana este men(i- Saint-Vallier.
nuta In functiunile sale. TU° conventiile Dupa ul observatiune a lord uluT Salis-
internationale si t6te actele ce garantha bury relativa la interesal ce ja Engullera
drepturile, prerogativele si obliga tiunile In c'estittaile de navigatiune a Dallara de
sale sunt confirmate. jos, prineipelede Bismarck dice ta opiniu-
4. Actul public, din 2 Noembre 1865, nea care in fatioska D u tarea ea nA mare ar-
relativ la organisarea el, va fi revisuit pen- tera a comerciulul german cu oriental se r°-
tru a putea fi pus In armonio cu circum- sama pe ua fictiune, cita navele germano ve-
stantele actuale. Ac6sta lucrare va fi In- nind din susul RatisboneT nu cobórADunil-
credintata una comisiunT speciale in care tea pentru exp ortarea marfurilorin o rient.
vor fi admisT comisan T din partea tutulor Preedintele citeste apoT resumatul ar-
statelor marginase, si actSsta lucrare va fi ticolelor presentate d.c D.BaronHaymerle
www.dacoromanica.ro
 89

Art. I. Libertate de navigatiune. Es- Europa, de orT-ce religie, se vor bucura de

cluderea bastimentelor de resboiti pe tot un, complectA egalitate de drepturT. ET vor
cursul DunkeT Intreportile de Fer §i gu- putea concura la t6te pogturile publice, la
rele sale. (Ad.optat.)" functiunY i onorurT si vor fi admisT chiar
Art. II. Prelungirea dunteT comisiuneT a da mArturiT inaintea tribunalelor.
europene inter nationale, Intinderea com- Esercitinl si practica esteri6rit a tutulor
petinteT sale phii la GalatT , independin- cultelot vor fi cu totui libere si niel nA
ta sa de puterea teritorial i admisiunea piedecA nu se va putea aduce, fie in orga-
a unuT comisar romb." nisarea ierarchicA a diferitelor confesiunT,
D. d'Oubril observAnd c guvernul s6ti fie In raporturile lor cu sal spiritualT.
are sa objecte asupra pasagiuluT relativ la EclesiastiT, peleriniT si cAlugAriT de oil-
prelungirea durateT comisiunel europene, ce nationalitate , citiittorY sat asedatT in
D. Desprez propune sA se indice el dura- Turcia din Europa, san din Asia, se vor bu-
ta InsemnatA comisiuneT va putea fi pre- cura de uA deplinA egalitate de drepturr,
lnngitit" §i D. Waddington r6spund6nd avantagiT si privilegiT.
D-luT d'Oubril aratI avantagiul textuluT Dreptul de protectiune oficialA este re-
austriac, care permite comisiund de a ur- cunoscut representantilor diplomaticT si a-
ma prin tacita reconductiune. gentilor consularY aT puterilor, in Turcia,
Prima frasA a articoluluT este reservata atá't in privinta pers6nelor sus mentionata
pentru deliberarile comitetuluT sus men- cat si in privinta posesiunilor lor, stabili-
tionat: flnitut articoluluT este adoptat. mentelor religi6se, de bine-lacere i altele
Art. III. Conformitatea reglementelor in locurile sfinte i aiurea.
d navigatiune i politieT fluvial° pe tort CitlugAriT munteluT Athos vor fi men-
percursul, In josul Portilor de Fer." tinutT in posesiunile lor i avantagiile de
D. d'Oubril considerit cg Rasta, disro- mal inainte si se vor bucura, fArA esceptie
sitiune prejudic6 situatiunea termurenilor. de uA egalitate de drepturT si de prero-
Comitele Andrassy insistl asupra gative."
tutÇeT practice de a pune In principiA uni- Lordul Salisbury esplicA ce., cele doun
tatea reglementelor de navigatiune. prime sliniate ale acesteT propunerT arAt
Art. III. Este qi dAnsul reservat pentru aplicatiunea in imperiul Otoman a princi-
acordul ulterior tare plenipotentiarT. pielor adoptate de Congres , dupe cererea
Art. IV. Substitiunea Austro-UngarieT Francid, in ceea ce privesce Serbia si Ro-
la puteriletermure le in privinta disposi- mânia; cele treT din urmA aliniate art de
tiunilor ale art. VI a tractatulnY de laLon- scop sit intindA la eclesiastiT tutulor
dra din 13 Martie 1871 In privinta lucrii- natiunilor beneficiul stipulatiunilor artic.
rilor la portile de Fer i la cataracte." XXII, specialmente la eclesiastiT rusT.
(Adopta t.) Presedintele observA i dénsul cA late-
Preqedintele constatA. acordul asupra lesul propunereT englese este de a sub-
art. I 0 IV, precum qi asupra aliniatuluT stitui crestinAtatea intrégit uneT singue
al 2-lea al articoluluT II; primul aliniat al natiunT i incepe citirea documentuluT
acestuT din urml articol §i art. III vor fi prin aliniate
discutateintre plenipotentiariT desemnatT, Asupra aliniatuluT finté'in, Caratheodo-
In timpul uneT suspendArT de qedinte ce va ry-Pacha dice ce., fArA indoialA, Turcia
avea loc dupe terminarea ordineT de di. primesce principiile propunereT, dér Ex-
Congresul trece la art. XXII al tratatu- celenta Sa n'ar voi sA fie considerate ca ult
luY de la San-Stephano relativ la eclesiastT inovatiune, si dA citire, in acéstA
ruqY qi ellugAriT din muntele Athos. urmAt6reT comunicArT, ce a primit din par-
Marchisul de Salisbury reamintesce ce. tea guvernuluT snt
Inaintea qedinteT, a distribuit colegilor In fata declaratiunilor !Acute In shul
nA propunere tinddnd a 1nlocui art. XXII congresuluT in diferite circamstante in fa-
cu dispositiunile urmAt6ro : v6rea toleranteT religi6se, suntetT autori-
» Toi locuitorir imperiuluT Otoman satT a declara, din parte-ne, cA ritrerea
www.dacoromanica.ro
 00

Sublimer-Por, In acOsta pdvintl, sit, a- sesiunile" eclisiastilor, etc. dar E. S. care

cordA cu totul cu aceea urmAritA de cAtre stergeraa cuv6ntuluT nposesiunT" spriji-
Europa. Traditiunile s6le cele maT stator- nindu-se pa protocolul de la 1868, rela-
nice politica sa secularA, instinctul po- tiv,, la drep tul de proprietate a streinilor,
poluVunilor gle, In fine, t6te o Imping la si care esclude oil ce protectiune specialA
acésta. In tot imperiul, milióne de supusT asupra imobililor. Dacl imobilile eclesias-
al Sultanulul sunt de religiunile cele maT tic°, supuse In virtutea protocoluluT de la
diferite si niminea n'a fost stingherit in 1868, la juridictiunea localA, s'ar gAsi,
credinta sa si In exercitiul cultuluT s66. prin termenele aliniatuluT al 4-lea, puse
Guvernul este decis sA mentie in tag, ri- tot-d'ul-datii sub protectiunea °Mall a
g6rea sa, acest principiti si dAndu'T t6tA representantilor diplomaticT si agentilor
extensiunaa ce compórtl." consulari, ar resulta marl difie ultAtil ad-
Primul plenipotentiar al Turciel ar do- ministrative si judiciare.
ri, prin urmare, décit congresul se unesce D. d'Oubril dice cA cuAntul posesia-
cu propunerea englesA, sA fie cel putin neT" se gAsesce In textul tractatulul de la
constatat In text cA principiile de care San-Stefano.
este vorba sunt conforme cu cele earl in- Caratheodory-Pasa insistAnd asupra di-
spir pe guvernul s66. Excelenta Sa adau- ficultAtilor practice ce ar ,int6mpina ali-
gA cA contrari6 cu ceea ce sA petrecea In niatul ast-fel conceput, principele de Ms-
Serbia si In RomAnia nu se gAsesce In le- mark reamiateste el privilegiul despre
gislatiunea imperiulnY nicT o inegalitate ski care este vorba este inteadev6r acordat
incapacitate sprijinitA pe motiN e religi6se ecclesiastilor rusT prin tractatul de la San-
si cere sA se adauge cAte-va vorbe pentru Stefano s'i intral dacA Turcia prefer1 sA
a se arta cA acéstl, regulit a fost tot-d6- Intindl acest avantagiti la t6te puterile.
una aplicatA In imperial otoman, nu nu- Mehemed-Ali-Pasa dice el juridictiu-
mal in Europa Ur si In Asia. Cobgresul nea otomanA, in materie de imobile, a fost
ar putea sA adauge spre exemplu : con- conditiunea recunóscerel dreptulul de pro-
form cu aeclaratiunile TurcieT si:cu dispo- prietate in Turcia pentru str6ini. Daca so
sitiunile anteri6re ce afirml cA voesce sA va restabili protectiunea consularl pentru
mentiC" cite va imobile, dreptul de proprietate
Lordul Salisbury n'are a objecta nimic 00 fi contestat.
la cererea luT Caratheodory-Pacha, obser- Comitele Corti fArA sA se opuie la su-
-dud Gr cl aceste dispositiunT se pot gl- primarea cuvAntulul posesiunT", socotes-
si in declaratiunile PorteT , &V cA n'a6 ce cA s'ar putea adaoga la articol numaT
fost observate, In tot-d'a-una in practicl. In conformitate cu legile si conventiu-
Cu tóte aceste, Excelenta Sa nu se opune nile in vigóre."
ca comitetul de redactiune sA fie invitat a Dupl observatiunile reiterate a pleni-
insera ad.6,ogirea reclamatI de plenipoten- potentiarilor, congresul consimte la ster-
tiariT otomanT. gerea cuv6ntuluT posesiunl."
Dupl ul discutiune asupra cuvintelor D. Waddington, asupra Enid din urma
In Europa" pe cad Caratheod.ory-Pacha aliniatulul 4, crede de datoria sa sA se re-
propune a le inlocui cu In Europa" si in amint6scl drepturile dobAndite de Francia
Asia, congresul decide cit desemnarea spe- si observA, almintrelea, a s'a6 flout din
cialA a EuropeT va fi stérsA, si cA aliniatu partea guvernuluT reserve esprese, inaintea
sit. fie trimes la comitetul de redactiune Intrunirel congresuluY, In ceea ce privesce
cu recomandatie de a se tine in sémA de- locurile sfinte.
daratiu nil e SublimeT-P o rtY. Presedintele constatA el aceste reserve
Aliniatele 2 si 3 sunt adoptate fArl mo- 46 fost fAcute de Francia, ca conditiune a
dificatiunT. participAreT sale la congres, si al obser-
Asupra aliniatuluT al 4-lea, Caratheodory- vatiunea D-luT Wadington este cn totul
rasa aratA el dreptul de protectiune ofi- fundatA.
cial este reeunoseut prin euvintele po- Comitele Andrasy adaogl el ele atifost
www.dacoromanica.ro
 91

intriadev6r presentate de la fnceput gu- ocupa mal eu desgvilrqire de cestiunea Ar-

vernuld Anstro-Ungar, care a dat consim- menia.
timktul si% asupra lor. §ed.inta este suspendata pentru uit ju-
Primal plenipotentiar al FrancieT ar metate de ora pentru conferinta particula-
don sa so ja in gala drepturile Fran cieT ra a plenipotentiarilor insarcinatT cu re-
chiar in aliniatul prin care s'ar constata gularea intelegereT asupra cAtor-va punc-
mentinerea statubd-quo. turT relative la navigatiunea DunitreT.
Preqedintele propane sit se adaoge MIA La redeschiderea sedinteT, D. d'Oubril
Otamarea drepturilor dobêndite de Fran- da eitire urmitt6reT relactiunT, asupra ca-
cia." ria 8'01 fnteles representantif Austro-Un-
Principele Gorceacow esprima dorinta garieT i RuqT
cit statu-quo sa fie indicat ca mentinut de Aliniatul I al articoluluT II:
túte puterile. Un an Inaintea espirareT termenuluT
D. Waddington supune congresuluT ur- insemnat durateT comisiuneT europene, pu-
matórea redaetiune eu care trebue sa, se terile se vor intelege asupra prelungireT
sfargéseit aliniatul al 4. qi modificatiunilor ce Tor judeca necesare
Drepturile dob6ndite de Francia sunt la art. III;
cu total reservate qi este bine inteles Reglementele de navigatiune i de po-
niel u atingere nu se va putea face sta- litics fluvialit de la Portile de fer IAA la
tuluI quo din loeurile sfinte." Galatz, Tor fi elaborate de catre comisiu-
Acésta, propunere este adoptata cu u- nea européna, asistata de delegatiT State-
nanimitate. Ea va trebui sa fie inserata in lor termurene , i puse In conformitate eu
aliniatul al 4, care este asemenea adop- acele care ail fost sab. Tor fi introdttse ,
t at. pentru percursul in josul GalatuluT".
D. D'oubril cere, ca, in aliniatul al 5, Congresul adera, la acésta redactiune.
in urma cuvintelor calugari MunteluT Dupa ut observaliune a comiteluT
Athos" sit se adaoge acestea : orT-care ar relativa la articolul II, comitele de
fi local origineT." Se adopta aliniatul al Saint-Vallier ice cit principiul singur a
5, eu acésta aditogire. fost votat , ca forma este reservata cond.-
Dupit cererea mal multora plenipoten- siuneT de redactiuno i di s'a limit lla-
tiarT, cestiunea grécit care era la ordinea ma' a se constata utilitatea une intelegerT,
cjileT, nu se discuta In . edinta de adT. inaintea espiritreT termenuluT hotitrat pen-
Lord Salisbury propane discutiunea art. ru durata comisiuneT europene.
XVI a tractatuluT de la San-Stefano re- Viit6rea qedintit este fixatit pe main° la
lativ la Armenia. Escelenta 3a ar fi gata sitorele 3, la ordinea iIeÍ este discutiunea
prim6scit cele treT din urma rdndurT ale a- asupra afacerilor Grecesd, amttnatitin ge-
cestur articol care tintesce la imbunnati- dinta de la 29 Iunie.
rile qi reformele ce se acorda Armenilor,
décit congresul ;ar pronunta supresiunea §edinta se ridicit la orele 5.
celor treT d'fintêid réndurT carT par a su-
bordona evacuarea trupelor rase, concesi- SemnatT : v. Bismarck, B. Bfilow, C.
uneT acestor reforme de catre Sublima P. y. Hohenlohe , Andrassy,, Karolyi,
P6rta. De alt-fel lordul Salisbury ar pro- llaymerle, "Waddington, St. Vallier, H.
pane apoT un articol special in privinta Desprez, Beaconsfield, Salisbury,, Ocio
Armenilor, comitele §uvalow, fara sa in-
siste asupra uneT discutiunT , la care nu Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
este astadT pregittit, s'ar teme cu t6te a- ,,S'uvalow, P. d'Oubril, Al. Caratheodory,
cestea ca evacuarea trupelor ruse, déca va Nehemed-Ali, Sadullah.
avea loe inaintea stabilireT imbunnatirilor
fitgaduite, sit nu fie semnalul unor turbu-
rarl serielse. Deer cere a se amâna orT-ce
observatiune IAA dud congresul se va
www.dacoromanica.ro
 92

PROTOCOLUL Nr. 13 celenta Sa crede ca concesiunile %cute In

acest sells vor profita guvernuluT otoman,
pdinta din 5 Iulie (23 Iunie) 1878. si este convins c P6rta nu respinge Mom
Erati de facia : de a intra In negociatiunT cu Grecia In ve-
Pentru Germania, principele de Bismarck derea and rectificarr a fruntarieloT. Regu-
D. de Billow, principele de Hohenlohe larea acestor neincetate dificultatT este,
Sciillingsfftrst. In ade0r, pentru `ramie u conditiune de
Pentru Austro-lingaria , comitele An- siguranta si de prosperitate interi6ra, cad
dressy, comitele Karolyi, baronul ae Hay- pe cata vreme vor dura aceste turburarY,
Pentru Francia, D. Waddington, comí- desvoltarea resurselor sale va fi paralisate.
tele de Saint-Vallier, D. Desprez. In ce privesce pe Grecia, scopul con-
Pentru Marea-Britania, comitele de Bea- gresuluT nu este, farl Indoiabl, de a sa-
consfield, marchisul de Salisbury, lordul tisface aspiratiunile excesivo a cator-va
Odo Russell. organe ale opiniund helenice, dera,
Pentru Italia, comitele Corti, comitele Waddington cugetl el ar fi equitabil
de Launay. politic alipindu'i-se populatiunT ce vor fi ua
Pentru Rusia, principele Gorceacoff, , putere pentru Rasa, si carT sunt pentru
comitele uvaloff, D. d'Oubril. Turcia ul causa de slabiciune. In acésta
Pentru Turcia, Alexandra Caratheodory- ordine de ideT, Excelenta Sa reamintesce
Pasa,Mehemed-Ali-Pasa, Sadoullah-Bey. opiniunea unuT principe, clruia la 1830 i
ediata se deschid.e la oree 3 si jumé- se oferise cor6na Grecid, si care, d'atuncT,
Protocolul No. 11 este adoptat. chemat la carma, unuT alt Stet , a dob6n-
Presedintele face mentiune despre pe- dit, prin Intelepciunea sa, ua mare auto-
titiunele resumate In lista No. 8. ritate in Europa: acest principe considera
La ()Mime gild este articolul XV al ca Grecia nu va putea trai In eonditiunile
tratatuluT de la San-Stephano. teritoriale ce i se fame, maT on séma
Primul-plenipotentiar al Franca cere a fitrà golfurile Arta si Volo impreunit ea
face congresuld ul comunicare prealabila. teritoriele marginese, si esperienta a era-
D. Waddington, maT 'nainte de a trata tat cat de esacta era acésta apreciatiune.
asupra objectuld ce are In vedere, Sine a Cu hotarele actuale Grecia nu p6te pros-
asigura pe colegiT s61 otomanT ca, In cir- pera; guvernul si% nu p6te popri dificul-
cumstantele de facia, 'sT face uA scrupul6sa tatile i contlictele ce se ivesc periodi-
datorie de a nu pronuncia ver-un cuvCint ce cesce la fruntaria, i condisiunile econo-
ar putea atinge legitimele D-lor suscetibili- mice In care se afla, tare nu o inlesnesc
tiitT, de aceia se va feri de orl-ce considera- sa Indestuleze sarcinile ce aü tóte statele
Vane retrospectiva asupra causelor din care
s'a nascut rul a caruie tamaduire este In Primul plenipotentiar al FrancieT credo
cestiune. Singura sa dorinta, aceeasT ca el Indatoreza d'ua-potriva interesele celor
a tutulor plenipotentiarilor, este de a pa- dou6 state, propundnd coagresuluT sa in-
ne un capèt situatiund turburat6re 4 n O- dice, Intr'un mod general, si flirt sa atin-
rient, de a prevedea i lntempina ga suveranitatea PorteT, hotarele ce ar
ulteri6re prin Intocmirea und starT clod sti se Insemneze GrecieT. Autorita-
de IncrurT dainuit6re si de a tine In séma tea tnalter adunarT europene ar da ambe-
diferitele interese ce sunt strIns legate In lor guverne otoman si grecese, forte mo-
pejiinsi4a Balkanicti. re% necesara, celuT d'ântéiti pentrn a con-
Déra prin,teaceste interese, cele ale ra- simti la concesiunT oportuno, celuT
seT helenice snnt de ua mare importanta: douilea, pentru a se Irapotrivi la cererT
D. pi im-plenipotentiar al Francd este con- peste m6sura. DOrt pentru a atinge ac6sta
vins ea, pe ceta vreme Sublima-P6rta nu tinta, Excelenta Sa credo cit trebue, pe d'uA
le va satisface Mean mod Indestulaltor, parte, sa cérit de la Turcia sacrificiT im-
va ralAne espusa, spre frunteria sa, la tur- posibile, pe d'alta, sa acl1. apel la mode-
buritrI earl' se vor produce necontenit. Ex- ratiunea Grecid. Primul:plenipotentiar al

www.dacoromanica.ro
 93

FrancieY a credut dérl util sA insemneze, va fi esaminatl tot intr'ul vreme cu art.
ca basit pentru negociatiunT, ul linie ge- XV al tratatuld de la San-Stefano: Al-
neral arAtând, tot-uA-datl, TurcieY mg- teta Sa crede cA trebue ea ea sil. fie supu-
sura intentiilor EuropeY si GrecieY, limite sA votuluY lnalteY AdunArY, dupli Yotul de-
peste care nu p6te sl trécA. Acesta este finitiv a acestuY articol , discutat deja in
scopul urraitt6reY resolutiunT ce are onóre sedinta a noua.
a supune deliberArilor congresuld In in- Primul plenipotentiar otoman , referin-
telegere cu primul plenipotentiar al I- du-se la documentul citit inteul sedintA
talid anteriárl de cAtre delegatiT guvernuld
Congresul invita pe Sublima-P6rtA a helenic, dA citire urmAt6relor considera-
se intelege-eu Grecia in privinta uneY rec- tiunY
tificArY de fruntarie In Tesalia si Epir, si Dupii, ce delegatiT heled art fost as-
este de pArere cl acéstA rectificare ar pu- cultatY, acést1 Indita Aduna] e a decis a
tea sl se intindA pe valea de la Salami- retina numaT declaratiunea D-lur Delyan-
ryas (Yechiul iienens), d'alungul c6steY nis.
MAreY Egee, si pe aceea de la Kalamas in- Referindu-se, 11611, la continutul aces-
spre Marea Ionicá. teY declaratiunT , plenipotentiari otomanT
Congresul este Incredintat si va stabili vor constata el Grecia n'a ridieat inain-
u1 intelegere futre pArtile interesate pen- tea congresuluY niel uA plfingere in contra
tru acésta. Cu t6te acestea, pentru inles- TurcieY, si di niel n'a cAutat a lua de ba-
nirea negociatiunilor, puterile sunt gata sa actiuneT sale, pe lfingA marele puterY,
se ofere celor dou6 pArtY mijlocirea lor un principid Ore-care a dreptuluY care di-
d irectA." rige raporturile a dou6 State independen-
Primul-plenipotentiar al ItalieY doresce te futre dfinsele.
sA adauge la argumentele desvoltate cu D. delegat helenic a espus el, din cau-
eloquentA de D. Waddington cate-va eu- sa num6ru1uY mare a pers6nelor originare
vinte pentru a sustine uA propunere ce din provinciile otomane limitrofe, ce sunt
intereség prea mult causa pAceT europene. stabilite in Grecia, miscArile a cAror tea-
Pentru ca opera congresuluY sA p6tA a- tru sunt adesea aceste proYincil otomano
vea midl6ce de lungA duratl, ar trebui sA isbesc tare in regatul Grecia', si el resul-
disparA, pe efit se póte, causele viit6relor O, in relatiunile dintre cele dou6 State,
conflicte. Este de prisos de a reaminti aci uA incordare ce ar dispare, d6cA s'ar sa-
durer6sele complicatiunY ce s'at iyit, in tisface dorintele ce a emis si care 'T par
timpul din urmA , filtre Tarda si Grecia-. conforme cu interesele EuropeY si ale Tur-
Trebue sá cAutAm midlocul de a preveni cid.
pe viitor asemenea primejdiT. Acest resul- ImpArtAsind opiniunea D-luY delegat e-
tat trebue sA int e resese pe Turcia mal tenlo asupra caracteruluY ce trebue sA pre-
mult ineA de cht pe cele-alte puterY. Du- side in raporturile celor dou6 State, ple-
pa ce Peninsula Balkanilor a fost teatrul nipotentiari otomanT cred el resultatul
unor durer6se eyenimente , Turcia tre- dorit n'ar putea sA fie asigurat, pe cfitA
buesee sA doréseá grte pacea si liniscea. vreme nu se va renunta la ideile ce in a-
InsA este chip de indoiall ea ul Intelege- pare* ail fost sugerate in acéstA priyire.
re sincerl sA p6tA fi stabilitA futre Turcia MiscArile la care s'a fAcut alusiune ali
si Grecia, fArl a se face Ore-care conce- a ayut cause independente de actiunea
siunT aspiratiunelor acestia din urmA. Gu- TurcieT. Acela de la 1854 coencidézA eu
vernul regeld si natiunea italianit se in- 1. sboiul din Crimeea, acela co s'a terminat
teresfizA mult de acéstA cestiune, si ple- acum, se scie bine, cA era ul contra-
nipotentiariY ltalieT sunt interpreti aces- ciocnire a evenimentelor ce HA frAmfintat
tor simtiminte, adresfind plenipotentiari- Turcia europ6n1 p6n6 la portile Constan-
lor TurcieT un apel amical in sensul pro- tinopoluluT, si in ce privesee insurectiu-
punereY ce a fost supusit congresuluT. nea CreteY de la 1866, sA scie in ce chip ea
Presedintele dice cA acéstA propunere a fost stfimpAratA, indatA dupl incetarea
7
www.dacoromanica.ro
 94

relatiunelor diplomatic° 8i comerciate Sa- Asupra al. III Lordul Salisbury cere ca
tre cele doua State. dupe cuvintele comisiuneT speciale,in care
Writ, cu t6te cri acste miparT ad avut elementul indigen mal ales va participa,
ast-fel origina cit totul uu independenta vor fi tnsarcinate . . . " sa se insere cu-
de vointa TurcieT, acésta n'a %cut totu8T vintele urm6t6re: de catre Sublima P6rta".
mar putin, deck tot ce depindea de (Musa, Congresul da asentim6ntul 86d asupra
pentru a preserva, relatiunile séle oficiale acesteT modificatiunt, i preqedintele ob-
eu regatul elenie consecuente ce ar fi servA ca, intr'ua qedintii trecutit, malta
putut aduce avhiturT carora Grecia n'ar fi Adunare a decis a inlocui, tot in acela8T
fost in stare se opuie resistenta ceruta. Ar aliniat, cuvintele guvernul imperial al
fi dérit de prisos de a insista mal mult pen- RusieT" prin urm6t6rele "comisiunea en-
tru a arta, ett cererea delegatiilor elenic.T rol:16114.
nu se léga prin vre-un pullet niel Cu sco- Art. XV, ast-fel amendat, este adoptat.
pul ce propune congresul , niel eu In intregul s6d. Congresul trece apoT la
ideile ce '1 dirmuescil. Oportunitatea propunerea pleuipotentiarilor FrancieT 8i
sad conveninta de a se anexa provin- aT ItalieT.
ciile unuT Stat vecin nu pare a fi un Comitele Andrassy declara cri adera cu
motiv suficient. Nu s'ar putea sustine totul la acésta propunere.
Uri ca Grecia nu posedit un teritord. Lordul Beaconsfield doresce, inainte de
destul de mare pentru populatiunea ce are a se hotari de congres cestrunea impor-
Marea ce o fnconj6ra din t6te prirtile T tanta ce 'T s'a supus, sa presinte orY-care
ofera mij16cele uneT desvoltitrY nelirnitate. observa till riT in seop d e a preveni ul er6re ca
Turcia din partel sine sit '0 conserve a- ar putea aduce deelaratiunea delegatilor
ceste provinciT, a carora populatiun! 'T elenieT. Excelenta Sa constata ca Engli-
sunt legate, 8i pe earl id.eia anexiireT lor tera a insistat tot-d'auna pe 16nga Grecia
la Grecia le-a ingrijit, dupe cum lesne se qi Turcia tu vederea mentinereT unuT bun
p6te convinge din petitlunele sub nume- acord, neap6ret trebuincios, dupa sine,
rile 15, 19 8i 23 care s'ad presintat la pentru a cumpani influenta ung a treia
congres. rae, aceea, care turburand pacea, a con-
Din punctul de vedere a paceT generale dus la intrunirea congresuluT. Mal antaid,
Altea Sa a esprimat ca ocasiunea condi- aceste t-fortarT a MareT-BritanieT ad fost
tiuneT acordatil delegatilor unuT alt Stat, inlesnite de améndou6 partik. D6rii, cele
intinderea ce se p6te acorda cerereT ele- dou6 t6rT se gas611 In facia une marT difi-
nice, déra, intr'un ordin de ideT mal res- cultatT, fruntaria insuficienta 0 imperfecta
tras, nu s'ar putea perde din vedere in- de la 1831: pentru orT-care om de Stat
flue* ce faptul singur a ascultareT acor- competent, acésta fruntarie este un peri-
dat D. delegat elenic, p6te exersa asupra col 0 un desastru, atrit pentru Turcia cat
spiritelor. Mar multe simtome concuréza pentru Grecia; conformatiunea sa
sii se dea acesteY Wei uti importanta mat. ragiaza talhariele i talhariele adue ne-
Grecia procedéza la inarmArT; contrac- gre8it agitatiunT in provinciele limitrofe.
téza imprumuturT; i plenipotentiariT oto- La inceputul r6sboiuluT din urmil, pe and
manT nu sa indoese cri mai ele puterT yor s'ati speriat locuitoliT din districtele ve-
da cabinetuluT de la Athena sfaturT de na- cine ca fruntariele, Englitera a facut ob-
tura a tntari pe guvernul elenic in dispo- servatiunT TurcieT, care le-a ascultat ca
sitiunea °a de a mentine bine relatiunT fav6re; dérti Escelenta Sa regreta de a a-
Cu imperiul otoman, ditoga ca, asta-data, Grecia nu s'a purtat
Pre8edinte1e procedéza la citirea art. tot rip; bunele sfaturT ale EnglitereT n'ad
XV, rugand pe eolegiT s6T sri presinte, a- putut preyala la Athena impotriva opiniu-
supra fie-caruia aliniat, observatiunele ce neT contftrie, i ast-fel s'ad ivit grave di-
ar putea sa '1 privésca. ficultatT. Lordul Beaconsfield crede, cu
Aliniatele I 0 II sunt aprobate fitrri dis- t6te acestea, de a sa datorie sri adaoge
cutiunt. insureetiunea din Epir i din Tesalia n'a
www.dacoromanica.ro
 95.

fost aprinsa de guvernul gree, care, din ad mijl6ce sa acepte. Dar, tot-d'o-data,
contra, conform consilielor date de En- Excelenta Sa este convinsa el Grecia si
glitera, s'a silit sa o stinga. Englitera a Turcia vor proceda la rectificarea frunta-
dat, de alt-fel sa inteléga gu ernuluT de rielor lor, ca ast-fel se vor inldtura cou-
la Athena ea nu trebue sa se intemeeze pe sale de neunirT $i de turburarT, $i se va a-
spoiirT teritoriale. sigura nit pace temeinica. Piimul plenipo-
Excelenta Sa, cautand motivele acesteT tentiar al MareT-BritaniT ad soga ca nu ar voi
atitudinT, cugeta ca trebuesc atribuite fal- sa, recomande, pentru a atinge acest scop,
seT ideT ce s'a ivit, asupra principielor cari mèsurT coercitivo pentru sine, Sultanul,
vor carmui congresul dupa incheiarea tra- esperimentat prin nenorocia asa de mar!,
tatuluT de la San-Stefano. Ua opiniuue gre- merita mult respect $i simpatil: Excelentia
0ta atribuia congresuluT intentiunea de a Sa credo insa ca ocasiunea ar trebui sal
piocede la 11)101161a unuT Stet imb6tranit, serve pentru a esprima inteun mod gee,
era nn de a intari, cum a sT Mutt incite ferm ideen ca IA rectificare de fruntaria ar
Adunare, vechiul Imperid pe care '1 con- fi tin punct de malta politica falorabila
sidera neceser peutru mentinerea paceT. la prosperitatea celor cloud state. Lordul
Inteadevèr, allese-orY-dupa un mare r. - Beaconsfield considera ca linia propusa de
boiti, se produc schimbai i teritoriale : Tur- d. prim-pleuipotentiar al FrancieT pote da
cia nu este singurul Stet european care a loe la discutiune; dar unanimitatea Rind
suferit perderT; Englitera a pe,rdut si Un- de dorit mal Inainte de tOte, Excelenta Sa
sa provinciT la carT tinea fOrte mult si a va retrage orT-ce obiectiune inaintea until
carora perdere este sinatit6repeutru vot unanim din partea celor-l-alte puterT.
Inca adT; ae,este invoelT si retrocedarT nu Prinani-plenipotenIiar al MareT-Britanil
pot fi numite impart.e1T, i d.ecT guvernul terminand, diee ca sperti $i chiar ca este
grec se insala cu tottil asupra vederilor convins cit Sultanul ia da ua solutiune
EuropeT. Excelenta Sa respiuge cu acésta eehitabila in cestiunea fruntarielor.
ocasia insinuatiunile une partT din presa Principele Gorceacoff cpee ea in prin-
care a cualificat de impartire decisiunea cipiil, nu esista o niare deosebire intro
congresuluT asupra Bosnie,T Herzegovi- propunerea fruncesa argumentele pre-
neT. Din contra, acesta decisiune a fost sentate de primal plenipoteutiar al MareT
mata tocmaT pentru a Mature o impartire. BritaniT. Lordul Beaconsfielhl recun6sce,
Trecutul istoric o justifica in destul; Bos- ca $i D. Waddington, ca uit intelegere a-
nia parasita, no av6nd niel un element de supra uneT imbunatatirT a fruntarielor este
buna carmuire, inconjurata de State in- de interes urgent ; afara de cate-va deo-
dependcnte semi-independente, ar fi sebirT de arn6nunte asupra atributhinilor
devenit peste Whoa vreme teatrul unor teritoriale, ideea-mama este tot aceiasT, $i
lupte sanger6se. In vederea acesteT si- Altea Sa 1 da adesiunea sa.
tuatiuni, Marea-Britanie a %cut apel la o Comitele §uvaloff voia sit presinte
putere vecina, tare $i interesata la men- ua observatiune asupra elocinteluT discurs
tinerea pace!: Europa, impartasind ace- al D-luT prim-plenipotentiar al MareT-Bri-
iasT ideia, a iwarcinat pe Austro-Ungaria tanii. Principele Gorceacoff a constatat
Cu ocuparen administratiunea BosnieT; In trecat, sincerile simpatil ce are Rusia
Excelenta Sa reamintesce ca, in multe du- pentru guvernul $i populatiunile elenice.
durT, sad in thile vecine, sad in alta parte, Rusia doresce, tot-d'o-data, bu-nele rela-
Austria a fost insacinata cu aceiaY mi- tiunT 1ntre nationalitatile gréca i oto-
siune, prin urmare, initiativa mata de mana. Dar Lordul Beaconsfield a declarat
ca intelegerea intro GrecT $i Turd este
Marea-Britania nu probéza cit favoriséza
vre-o impartire. necesara pentru a impedica o alta nationa-
Vorbind lar de Grecia, lordul Beacon- litate,aceea:ce a fost maT ales obiectul de-
sfield dice ea nimenea n'ar putea sa aiba, liberArilor congresuluT, adica populatiu-
veo indoiala asupraviitoruluT acesteT nile slave, de a turbura pacea européna
e/ statele, ca si indivi jiY viitor, Comitele uvaloff nu p6te fi de aceiasi pa-
www.dacoromanica.ro
 90

rere; dAnsul afirma ca populatiunile slave tinerea und autonomiT seculare, ale caria
nu vor mal turbura pacea, Indatit ce Eu- principale puncte le aréta Excelenta Sa.
ropa le va inzestra cu institutiunT care malta Adunare este favorabilit autonomi-
vor garanta viata si proprietatile lor ilor, si Miriditi merit mal cu sémit buna
care vor asigura prosperitatea lor. Exce- sa vointa.
lenta Sa considera ea, acésta nou6 situa- Mehemed-AliPasa persistind. a aritta
tiune, iar nu o intelegere Intre GrecT inconvenientele privilegiilor ce apartin
TurcT in dauna Slavilor, va fi garantia pit- semintielor albanese, comitele de Saint-
ceT europene. Vallier repeta cit, cfind e vorba sil apere
Propunerea D-lor plenipotentiarT fran- ua transformare considerabila, In Peninsula
cesT si italienT fiind supusa votuluT Inal- Balkanilor, plenipotentiariT austro-ungenT
teT Adunan, Caratheodory-Pasa declara si francesT aq creq.ut necesar de a asigura
nu are cunoscinta despre invoirea guver- populatiunile miridite cerénd, pentru (Mn-
nuluT sfi asupra propositiunilor de recti- sole, mentinerea pura si simpla a statulut-
ficare ce i-se Meuse nraT 'nainte. Se credo quo.
dar In drept de a reserva cu totul In a- Sadullah-Bey este de *ere cit accep-
céstA, privinta parerea guvernuluT s611. Vend acksta propunere, congresul va fi in
Presedintele dice ca, tu circumstanta de contra-encere cu art. XV care stipula re-
lacia, plenipotentiariT otomanT ail drept forme : si nu ar fi Ore sit le anuleze de la
cuvênt sit se abtinit trebuind sit ascepte Inceput,proclamandu-se rnentinerea a sta-
nouT instructiunT. Altetea Sa constata, al- tu-quo.
mintrelea, cit puterile, afarit de Pórtit, a ea- Intre plenipotentiariT ottomanT i comi-
ruia Invoke este reservata, primes° pro- tele de Saint-Vanier are loe un schimb de
punerea in unanimitate. hid, dupe care plenipotentiariT otomanT
Comitele de Saint-Vallier presinta , In declara ca pentru moment, niel uit schimba-
numele plenipotentiarilor Austro-Unga- re nu se va aduce situatinneT munteluT mi-
rieT si Francid, propunerea urmat6re : debt.
,,Populatiunile miridite vor continua a Fatit cu acéstl afirmatiune, constatata
se bucura de privilegiile si imunitatile ce de presedinto si despre care congresul ia
posed ab-antiquo." act, plenipotentiariT austro-ungarT i fran-
Lordul Salisbury crede ca ar fi primej- cesT cer insertiunea, In protocol, a propu-
dios de a se sanciona privilegiT r66 defi- nereT lor, urmata de declaratiunea pleni-
nite si a da usurilor forte unuT angajament potentiarilor otomanT, pe care o socotesc
international. ca nit satisfactiune indestulat6re pentru
Comitele de Saint-Vallier dice cif, pro- scopul ce O. In vedere.
punerea austriaca si francesa nu modifica Ordinea cjileT pentru viit6rea sedinta,
de loe situatia anteri6ra, raporturile Intre s'a fixat pe maine 6 Iulie : cestiunele pri-
gnvernul otoman si MiriditiT ail fost, tot- vit6re la teritoriul Asid si straratorile.
d.'auna, stabilite pe basa imunitittilor si
privilegielor si cere numaT mentinerea lor. §edinta se radica la orele 5.
Mehemed-Ali-Pasa observit ca faciil cu
seriósele reforme ce Sultanul 's1 propune SemnatY: v. Bismarck , B. Halow, a
a acorda, privilegiele, imunitatile si usnrile F. v. Hohenlohe, .Andrassy, , Sarolyi,
esceptionale ale evuluT medin , vor dis-
pare. Aceste schimburT vor fi gracluali, Haymerle, Waddington, St. Vallier,
fara Indoéla, si statu-quo va subsista at- Des prez, Beaconsfield, Salisbury, , Odo
va timp, dérit Excelenta Sa n'ar voi ca gu- Russell, L. Coi ti, Launay, Gortchacow,
vernul s.11 sil fie silit a '1 prelungi intr'un Suvalow, P. d'Oubril, Al. Caratheoddry,
chip nemitrginit, chiar dupit ce vor stabili Mehemed-Ali, Sadullah.
reformele.
Baronul de Haymerle insista In favórea
propunereT a citruia object este numaT men-

www.dacoromanica.ro
 97
PROTOCOTUL Nr. 14. daetiunea delimitarir indicata tu articolu1
XIX si ale carer numer6se detalie '1 par a
gedintà din 6 Dille (24 Iunie) 1876. fi mar util discutate in conferintele parti-
culare ale plenipotentiarilor special inte-
Presentr : resar, atinge pe data principiul chiar al
Pentru Germania principele de Bis- anexarir Ardahanulur i Karsulur. Dupii
marck, D. de Billow, principele de Hohen- parerea Excelentier Sale, achisitiunr atilt
lohe- Schillingsffirst. de considerabile ar sdruncina puterea
Pentra Austro-Ungaria comitele An- prestigiul Sublimer Portr In Asia si ar fa-
drassy, eomitele Karolyi, baronul de Hay- ce fórte indoi6sit mentinerea liniscer In a-
merle. ceste ¡inuturr. Fail a insista asupra uner
Pentru Francia D. de Waddington, co- tese ce 'r pare evidentli, lord Salimbury in
mitele de Saint-Vallier, D. Desprez. tréba pe plenipotentiarir rug , déca con-
Pentru Marea-Britanie comitele de Bea- sideratiunile ce representantir Engliterer
consfield, marquisul de Salisbury, lordul art invocat In convorbirile lar particulare
Odo Russell. eu Excelentele Lor ad modificat determi-
Pentru Italia coruitele Corti , comitele natiunilor de a retine forteretele Kars si
de La tinily. Ardahan, In casul când Rusia ar crede eit
Pentru Rusia principele Gorceacoff, co- trebue sit staru6sca in acésta hotartre, lord
mitele §uvaloff, D. d'Oubril. Salisbury declara ea ar reserva pentru En-
Pentrn Turcia Alexandru-Caratheodo- glitera dreptul de a ocroti interesele sale
ry-Pasa , Mehemed-Ali-Pasa , Sadullah- si Mile* sa asupra populatiunelor prin
Bey. mi416ele ce ea va crede convenabile.
§edinta se deschide la 2 si jumnate ore. Primul plenipotentiar al Ruler pronun-
Protocolul No. 12 este adoptat. cit urmatóre :
Presedintele face mentiune de petitiu- Multamita spiritulur de conciliatiune
nile din lista No. 10 si releva mar cu sé- si coneesiunilor reciproca din cad fa con-
mit pe aceia a lid Malcom-Khan, ministrul sciinta reel= si et nit mare parte In
Persia, cerAnd a fi admis la congres dud numele Maier, opera congresulur a pro-
se va statua asupra cetater Kothur. gresat'eatre scopul sù, acela al uner pad
Altea Sa cerhd in ac6sta privinta avi- care este ceruta de interesele Europa in-
sul Inalter Adunarr, lord Salisbury espri- tree si care ar fi singura denina do6menir
ma opiniunea ea Malcom-Khan ar trebui eminentr intrunitY la Berlin.
aseultat, i principele Gorciacow declara edinta de asta-cg este consacrata nnur
cd, nu are obiectiunr de fa( ut. Plenipoten- object a earur solutiune equitabill, str6ina
tiarir dad consimtimAntul lor i presedin- de micele pasiunr, ar corona opera ce ur-
tele anunta cit ministrul Persia va fi in- marim.
vitat a veni LIDA in sand congresulur. Concedarn Erzerum, Bajazia si valea A-
La ordinea qileT sunt cestiunile privi- laskerd. Aceste din ulna duo t puncte fac
We la teritoriul din Asia. Aeeste cestiunr drumul caravanelor si principala cale co-
sunt tratate In art. XVI, XVIII si XIX (a- merciala catre Persia.
liniatul b) ale tratatulur de la San-Stefa- Sunt Inca autorisat a declara el usand
no. Presedintele crede ea articolele XVI si de clreptui silt de suveranitate Augustul
XIX trebuesc a fi singure discutate nsta- met stapan va declara Batumul port franc.
articolul XVIII rolativ la cetatea Kot- Ac6sta corespunde intereselor materiale
hur remAn6nd reservat pentru sedinta la ale tutulor neviunifor comerciale mar eu
caro va asista Malcom-Khan. séma p6te celar ale Marg-Britanie, al edrer
Dara dorinta lord el ur Salisbury, congre- comere,id ocupa cal mar mare numh de vase.
sul decide a se ocupa mar ântílid de art. Termin reinoind speranta ea in edi*
XIX aliniatul b, privitor la Ardahan si de asta-cP vow face un linens pas catre In-
Kars. naltul scop al intrunire n6stre".
Lord Salisbury, laqind la uit parte re- Presedintele constata importanta coma-

www.dacoromanica.ro
 98

nicatiuneT ce primal plenipotentiar al Ru- tulor popórelor, un centru coma pentru

sieT face in numele guvernaluT sAii: aban- energia lor combinita, si pentru spiritul
donul BajazidaluT si a Tad Alaskerd si maT lor (le interprindere. Exeelentia Sa repetit,
eu shalt, constituirea IhtumuluT in port totusT, cA ar fi preferit ea Batumul, deve-
franc, form6zit nisce modificatinnT consi- nind port liber, sa nu fie enprins in ted-
derabile tratatuluT de la San-Stefano. Al- toriul r us; plin de incredere in declaratiu-
tea Sa adaogit ca concesiunea din urma nile ImpAratuluT RusieT, lord Beaconsfield
inlesnesce evacuarea Batumulul si schim- vede, farl ind.uoiala, in avantagele liber-
bul acesteT cetAtT en Erzerumul. Princip ele tateT acestuT port, ua, compesare la al ane-
de Bismarck ar fi fericit ea guvernul bri- xare pe care el nu ar putea'o aproba, déra,
tanic care are marT interese in acele tinu- nu p6te evita de a dice ea este penibil de
turT,sa fie satisfacut prin acel aranjament cugetat, ca pe calla se felicita de crearea
si eit s'ar realisa un progres decisiv in sensul unuT port franc, trebne sa, se preocupe, in
déca congresal, tntelegand.u-se asta- acelasT timp , de midtkele de a preveni,
(IT asupra acestuTpunct important, n'ar mal sail eel pucin , de a restrange cercul anor
avea sa se preocupe de cat de detallo. nouT turburarY. Provincia Batum, in ad.evAr,
Principele Gorceakoff dorind a cun6sce nu este satisfacuta a deveni posesiune rasa;
opiniunea inalteT adunarT, presedintele face ea se afla inca in manile unor populatiunT
apel la apreciarea plenipotentiarilor MareT- ce se cred in stare de a o agra si intro-
Britanie. buintarea forte ar putea in acésta ckcum-
Lord Beaconsfield a aseultat comunica- stanta, provoca grave pericole. Excelentia
tiunea PrincipeluT Gorceakoff ca un mare Sa doresce ca, pe dud va sanciona pro-
interes: el cugeta ca i Altea Sa cit acé- punerea grati6sit a ImpAratuluT Rusid, con-
sta concesiune spontanee a M. S. Impera- gresal sa esprime tot-ua-data, dorinta ca
toruluT RusieT se recomanda celeY mal se- t(ite m6surele necesare sa se ia spre a evita
rióse consideratiunT a congresuluT. In mo- deFordinT ale caror consecinte ar fi deplo-
mentul cand nalta adunare se aproprie de rabile. Spre acest sfarsit, ar trebui sil se aibit
termenul lucrarilor sale si cand totT pleni- legitimo preveninte pentru ua valorósa po-
potentiariT se silesc a resolve difie,ulta,tile pulatiune care s'a arètat ca Ode contrarie
de detalia ce subsista tad, plenipotentia- nouluT regim ce congresal voesce a1 im-
riT MareT-BritaniT sunt fericip a constata, pune. Exeelentia Sa insista ea principiele
din partea unuT puternic suveran, un de- si consideratiunile etnografice carT ali
mers impaciaitor de asa de mare val6re. jetat pe inalta adunare de a concilia in-
FA asemenea propunere, chiar dona ar veni teresele divergente ale nationalitatilor din
din parten uneT puterT asa de direct inte- Turcia de Europa, sa, nu fie perdute din
resatit si do la un om de Stat atat de es- vedere in ceca ce privesco Turcia asiatica.
perimentat ea Altetea Sa, pare, in orT-ce cas, Lord Beaconsfield credo ca nu este timp
de naturit a aplana unul dincele maTmarT de perdat spre a se adopta dispositiunT
obstacole la ua, solutiune doritil, de t6tit propriT ale preveni. El se mitrginesce in a
Europa. indica lnalteT AdunArT ua stare de lucrurT
Primul plenipotentiar britanic considera ce nu ar putea fi remediata de iniluenta u-
ea uit ferieita idee aceea de a transforma, la neT singure puterY. Excelenta Sa accepta,
finele unuT mare resbel, ua cetate contes- rojos crearea unuT port franc la Batum, dal%
tata inteun port franc si inteun intreposit ar clod ea congresal sil esamineze am6nun-
coin e rcial pentru t6te natiunele. Excelentia tele acesteT hotararl preocupêndu-se de ne-
Sa probit ca totul i accepta ae6stit pro- cesitatea de a preveni conflictele: este de
'pu nere si de si dorinta Engliter 4 a fost datoria representantilor raarilor puterT ,
ca acésla cetate intitrita, care n'a fost lu- t6te interesate in cestiune, de a lua preca-
ata, zsa Omae sub suveranitatea SultanuluT, utiunT contra eventualitAteT unuT asemenea
lord Beaconsfield considerl ca uit solutinne pericol.
avantagi6sa ea acest port sa devina, in in- Presedintele, dupa leest discus, recu-
teresul prosperititteT Rusid, TurcieT 0 tu- n6sce un progres considerabil catre ul in-

www.dacoromanica.ro
 99

telegere. Aeordul stabilit intro Rusia si Presedintele recitesce pasagiul art. XIX
Anglia asupra Batumuld, rilicat de Rusia care face objectul discutiunei: hand In
In port franc, este un resultat de mare va- consideratiune, etc. Imperatorul RusieT
itSee. Este adev6rat el primul pl nipoten- consimte a Inlocui plata cold mal mall
li n- al Marei-Britanie pare Inca preocupat partY din sumele enumerate In paragraful
de óre-cari pericole, cariar putea ameninta precedinte prin cesiunile teritoriale urmit-
liniscea populatiunllor din acel) tinuturi t6re Aci sunt treeute cesiunile din
si prin urmare a pled europene. Déra Al- Europa asupra carora s'a prouunciit deja,
tetea Sa spell ca, aceste pericolear fi lesne apoi yin cesinnile din Asia consemnateta
de evitat prin nisee dispositiuni detaliii aliniatul b:
si póto ea s'ar putea remedia esaminandu- Ardahan, Kars, Bijazi I si teritoriul
le mal apr6pe, déca plenipotentiariT p'10 la Saganlugh". Altetea Sa reaminte-
Marei-Britanie ar bine-vol sii dea asuph see ea chiar de acum Rusia consimte a nu
temerilor lor esplcatinni mal d.osvoltate. coprinde In cesiuni Bajazidul si teritoriul
Cele-alte pulen i ar putea si ele atunci in- 'Ana la Saganlugh.
dica espedientele ce ele ar avea In vedere. Comitele tivalow dice cit ar fi mal esaet
In resumat, principele de Bismarck credo de a suprima cuvintele: Out la Sagan-
cainalta Adunare se felicita de a gasi dis- lugh" si de a resuma ast-fel concesiunile
tante tare representantii Rusiei si AnglieT ruse, cari sunt: Bajazid i t6ta vela Alas-
mal mica, de cat se temen, si a vetlea In a- kerd, sub reserva el Turcia va restitui dis-
césta buna vointa reciproca un no t motiv trictul Kothur PersieT.
de a spera Inteul fericitit solutiune care Congr sul studiaza pe eharta presentata
va fi primita cu bu curia de Europa Intr6gt. de comitele uvn1ow, liniele e.sacto ale
Comitele. Andrassv a ascultat cumulìt- concesiunilor ruse. Presedintele constatA
mire deelaratiunile Vrincipel ui Gortchakow ca transforma: ea Batumulni In port franc
si el crede ca transformaren Bitumului In este deja primita, si tot asemenea este efit
port franc este un avant ¡gin evident pen- privesce punctele indieate de comitele
tru t6te puterile europene. Primul pleni- despre traseul esact al liniei de
potentiar al Austo-Ungariei, reamintind frnntarie, Altetea Sfl crede cit Rasta lu-
precedente ce at avut bune resultate, opi- crare na pote fi Paula de congres trebun
néza ea si lord Salisbury cit intrevorbiri reservata mid comisii speciala competentl.
particular° Intre representantit celor dnorl Lord Salisbury declara di a avut objec-
putorl mal special interesate, a r putea pla- t-MDT la me multe puncte din art- XIX al
na dificultatile ce se opun Inca la ua trite- tratatului. Excelenta Sa se temea mai fin-
legere cc el o doresce din &SUL inima. Ex- Wit cit posesiunea Batumului st nu fie un
eaen ta Sa declara cit accepta ma; dinainte pericol pen till libertatea mareY Negre. Con-
resultatul convorbirilor ce se vor urma In- cesiunea grati6sa, oferita asta-di de Rusia,
tre cele (lima puteri. déca dfinsul o Intelege bine, 'I paro di, de-
D. prim plenipotentiar al Franciei n.are part6za acésta temere. Apoi ocupa roe BR -
niel uit obiectiuue tie ridicat In privinta jaziduld 'T da temerea cacalea comerciala
declaratiunilor ce at fost facute si se mar- a Persia sii nu fie interceptatil: Excelente
ginesce numai In a constata acordul ce este Sa constata asemenea ca, In facia concesi-
pe cale de a se stabili. unei vita Alaskerd, aceste temerinu mal
Comitele Corti nu NO de cat sa, se aso- Ant justificate. 'I Omfine Inca datoria do
cieze in numele ltaliei la cuvintele cole- a reaminti interesele unei vileza nationa-
gilor Sia i exprima speranta ca intelege- litatY musulmane care refusa dominatiunea
rea nn va Intfilni prea mari dificultati. rusa. Excelenta Sa insista asepra events-
Caratheodory-pasa se reservt, de va fi gelor unor convorbiri particular° spre a
trebuinta, a reveni asupra cestiunei re:olve ultimele difieultati de detail% ce
va fi putut airecia mal bine caracterul si mal subsista.
tinta punctelor ce plenipotentiarii britaniei Principele Gorceaco ff,;(lice ca am preferi
at in vedere. ua discutiune In emigres si ea dfinsul e

www.dacoromanica.ro
 100

gata sit respundA indatit la obiectiunile malta Adunare trece la articolul XVI;
ce ar presenta plenipotentiariT MareT- relativ la Armed, 0 de care a fost deja
Britanie. vorba inteul edlnit precedentA.
Principele de Bismarck se asociazA la Lord Salisbury a depus, in acestA pri-
cererea lorduluT Salisbury, care'T pare jus- vintl uit propunere care a fost impArtitA
tificatA prin numer6sele detaliT ale ces- plenipotentiarilor. Escelenta Sa cere su-
tiuneT ce nu ar putea fi discutate in se- primarea primelor Miff ale art. XVI ODA
dinti plomará. El va consulta insl asu- la cuventul Ora", gi ar don sladaoge la
pra acestuT punct opiniunea congresulut fine frasa urmAt6re :
Principele Gorceacoff espune cit sunt Ea se va tntelege in urnal cu cele sése
dout5 categoriT de cestiunT : primele, earl puterT semnatare asupra tinteT acestuT an-
sunt technice i at de obiect determine- gagiament î m6surelor necesare spre a'l
rea limitelor definitive, nu pot, in adevAr, pune in esecutare."
fi resolvate tu congres si tratatul din San- Escelenta Sa adaogit cA interesele Ar-
Stefano, a indicat mal dinainte cA vor tre- menilor trebnesc ocrotite, si cit scoplal
bui sit fie supuse und comisiunT speciale. propunerd séle este de a le da sperante
In cat privesce pe celo d'a dona catego- de imbunAtAtia imediate, precum si de
rie, Altea Sa multumesce lorduluT Bea- progrese in viitor.
consfield cA a respuns cu atAta lealitate Caratheodory-pasa admite cA, in resbe-
la observatiunile sale: D. prim plenipo- lul din urmA, triburilenesupuse att susci-
tentiar alAnglieT s'a mArginit insl in a's1 es- tat marl desordini; deft P6rta, indatA ce
prima temerile relative la siguranta po- a fost informatA, a luat m6surT spre a le
pulatiunilor. DérA principele Gorceacoff pune un capát. Propnnerea lorduluT Sa-
's1 esplicA mal pucin obiectiunile loran- lisbury pare a se referi la na6surTulteri6re.
lut Salisbury si r6g1 pe Exelenta Sa sA Caratheodory-pasa ar voi sl se tinA in
hine-voéselt a determina mal lAmurit ne- seml de dispositiunile ce P6rta a adoptat,
linistele ce a enunciat. si sA se adaoge la paragraf cuvintele tr.
Lord Salisbury dice cit a voit sit vor- mAt6re: P6rta va comunica celor sése
Unit de nationalitatea Lazilor , carT nu puterT resultatul mAsurilor ce all fost deja
voesc cit primescA dominatinnea rusA, luate in acestA privintA." Ac6stil aditiune,
ale cAror repugnante ar putea aduce pe satisfAc6nd tot-ult-datit pe guvernul oto-
viitor grave incurcAturY. man, ar complecta i sensul textuluT pre-
Uit discutiune se angegézA intre prin- sentat de plenipotentiariT englezT.
ciPele Gortchacow, lord Salisbury si Me- Comitele §uvaloff preferA redactiunea
hemed-Ali-Pasa, asupra numAruluY Lazi- lorduluT Salisbury. Nee Pórta a luat me-
lor din Lazistan, populatiune ce primul surT ce nu aA fost puse in practicl, este
plenipotentiar al Rusid, dupl nisce date inutil de a le mentiona.
pe cad ansul se dell a le comunica, dice Presedintele observA el este p6te difi-
di nu trece peste 50,000 de sufiete, pe cil de a pune In practicA nisce mesen T re-
eAnd plenipotentiariT AnglieT si TurcieT o pres ive printre triburile independente, si
estimézA la 200,000 indivic1T. Altea Sa se indoesce de eficacitatea prac-
Presedintele, observAnd cit acestA ces- ticA a articoluld propus de lordul Salis-
tiune secundará nu interes6z1 opera IA- bury.
eel, insistit ca plenipotentiariT MareT-Bri- Caratheodory-pasainsistAnd asupra adi-
taniT i RusieT sA se intelégl asupra aces- tiund ce a indicat, lord Salisbury cere a
tut punct i asupra colon-lalte objecte se amfina discutiunea spre a se face Ore-
speciale eel despart, in convorbirile par- care modificare in textul
ticulare. ActSstá procedurA este admisA Cestinnea este amAnatA pentru
d'uA-parte si d'alta, si congresul decide dintl vilt6re.
d'a astepta resultatul Nestor explicatinnY Congresul trece la cestiunea strim toril or
mutuale spre a continua esaminarea arti- Lord Salisbury declarA cA, dka achisi-
coluluT XIX, tiunea BatumuluT ar fi fost mentinutl In

www.dacoromanica.ro
 101
nisce conditinnY earl' ar fi amenintat li- mane Inteles ch Bulgaria fi;nd principat
bertatea mitre l Negro, Anglia nu s'ar fi tributar si neavhnd pavilion de resbel, niel
putut angagia, faciii cu cele-alte-puteri, uh dispositiune nouli nu p6te fi inseratii
de a'sT interdice intrarea in acésth inare. In acestii privinth
Darii Batnmul, fiind declarat port franc Presedintele constath consimtimantul
si comercial, guvernul engles va relnoi unanim al InalteT AduniirT la mentinerea
angajamentele, cu modifichrile impuse de statulut quo ante in costiunea strAmtori-
decisiunile deja luate de congres. lor Dardanelelor si BosforuluT.
Principele Gorceacog; observand ch Presedintele dh, eitire articolului XXIV,
nici un chip aceste pericole nu s'ar fi si congresul recum5sce eh, duph declare-
putut ivi, de 6re-ce Rusia nu are basti- tiu nea precedentii, nu are sh discute prima
mente in marea Négrh; este si dénsul de frog a acestuT artieol relativh la desehi-
*ere ca legislatiunea actualA sh nu fie derea strimtorilor. Cat despre a doua fresh,
modificath. care privesce blocurile fictive; primul ple-
Resulth din discutiunea ce se angajézh nipotentiar al ItalieT observand oh adstii
intro plenipotentiariT MariT-BritaniT , Ru- stipulatiune nu este de eat reproductiunea
sieT i FrancieT, asupra caracteruluT statu- principiuld declaratiuneT din Paris eu
quo ante, eh congresul Intelege prin adsth data din 16 Aprilie 1856. Caratheodory-
expresiune ordinea de lucrurT stabilitil de Pasa constatii ch, acest pasagig n'are niel
declaratinnea din 1856 si de art. Il al tra- ut utilitate practich, de 6re-ce P6rta e
tatului de la Londra din 13 Martie 1671 legath prin declaratiunea din Paris.
chruia se dt citire. Presedintele adaogh ch pentru acest
Comitele uva1ow crede cit congresul motiv congresul nu se va ocupa de acea
nu are sit discute asupra acestuT punet ae,- fresh. Congresul nu are dect a revisui a-.
tele din 1856 si 1871. Ce cere Rusia? Ea cel articol, si se mArginesce a mentine
cere numaT statu quo ante pentru strim- statu quo ante ea suficient.
torT. Marquisul de Salisbury face ea statu Altea Sa citesce apoT articolul XXV,
quo se depinda de conditiunile posesiu- care este privitor la elracuarea TurcieT de
neT Batumuld de chtre Rusia. Ar fi lesne Europa si de Asia de afro trupele ruse.
de probat eh Batumul nu constitue tilt a- Principele de Bismarck crede cit cele douh
menintare pentru nimenT, i eh posesiunea puted beligerante statuand. In mod regu-
acestuT port nu ne este necosarli de cat lat asupra acestuT punct, congresul tre-
spre a asigura comunicatiunile m5stre bue sh considere acest arangiament ca
marele teritorid ce Rusia posedh deja pe strict bilateral.
acéstii parte a litoralulur lard Negre si Primul plenipotentiar al FrancieT su-
spre a'sT asigura comerciul. Eseelenta Sa pune in ac6sth privintit, uh, dorinth a sa
constatii eh declaratiunea libertiiteT por- colegilor sn din Rusia: Escelenta Sa in
tuluT a trebuit sit dephrtese ultimele in- trébit daca nu le-ar fi posibil de a face uh
doeli. Acest port va deveni un punct im- declaratiune constatand ch, guvernul rus
portant pentru comerciul lumeT intregT; se va sili, spre a libera pe Romania de
el n'ar putea fi uit amenintare pentru strim- sarcinele ce ar resulta dintrul ocupetiune
torY, i totul consiliézit, prin urmare, men- prelungith, de a face evacuarea pe calea
tinerea statulza quo. DunareT si Verne.
Lordul Salisbury intelege di Batumi] Comitele ilvaloff rtIspunde eh propu-
nu va fi de cat un port comercial, si ast- nerea fheuth de primul plenipotentiar al
fel acceptii In principih statu quo ante pen- Francier nu ar putea sit eibh un earacter
tru strInitorT. absolut. Ar fi vorba numaT de a siege
In urma uneT observatiunT a le Cara- calea pe mare maT bine de cat pe cea de
theodory-Pa sa relativii, la oportunitatea de uscat. Escelenta Sa este gata a rhspunde
a declara cit Bulgaria nu va avea forte na- acesteT dorinte, dar declaratiunea sa tre-
vale in marea Négra, ca consecintii a sta- bue a fi subordonath uneT grabnice eve-
tulza quo ante admis in acest moment, re- euhri a VarneT de eittre trupele turca.
www.dacoromanica.ro
 102

Daca plenipoteNiaril otomanY bine-voesc cat populatianin greco si eke va teritoriY

declara in congres ca nu mal e niel un ce fir fi putut scitpa atentiand.
obstacol la evacuarea imediata a acestei Situatiunea s'a schimbat: crearen uneY
forterete, Comitele Suvalow e gata a ras- Ramelii restransa lasa h lilt parte m
punde la cererea primului 'plenipotentiar multe populatiunt chrestine earl ar putea
al FrancieY. sa nu fie asimil its niel cu reformele ce o
Caratheodory-Pasa core amlnarea and vorba de a se introdnee lu Rumelia °den-
cestiunY asupra careia nu este in stare de tall, niel cu cele ce tratatul din San-Ste-
a da un rlspuns precis. fano proectéza pentru provincie,le greco.
D. 'Waddington ob-,,erva ca nu a pre- [Arta chrestinilor din Orient con . tituind
sentat u propunere, ci un simplu apel la una din prhacipalele preocupatiuni ale
buna-vointa RusieY, in casul cand circum- Europei si congresului, Escelenta Sa ar
stantele ar permite de a evucua teritoriul voi sit spera ca stipulatinnile a-rt. XV so
otoman fail a trece prin Romania. vor intinde si la t(Ste pop ilatiunele chres-
Comitele uvalow ar satisface cu feri- tine din peninsula Balkanilor, pntru carY
cire dorinta D-10 'Waddington i regretil nu este stipulata niel ua organisatiune
ca. D. prim plenipotentiar otoman nu piste speciala.
asta4Y informatiunile necesare deci- Principele de Bismarck credo ca con-
gaud guvernuld rus. gresul apropriat art. XV in totalita-
Caratheodory-pasa intreband déca ali- tea sa si ca cl 1 iatinde in principia lat6te
niatul 3, al articoluld XXV, relativ la imperialut S'ar putea, cu tiSte aces -
evacuarea Asid, va fi inserat In noul tra- tea, reserva, la trebuinta,a ceste cestiuni do
tat, presedintele (lice el acésta insertiune detalia ung intruniri diplomatice viitúre.
nu pare necesara, de Ore-ce nu e vorba Comitele .avaloff afirma cit este fericit
cat de ail, stipulatiune intre Turcia a ved.ea constatandu-se ca stipulatiunile
Rusia : evacuaren din Europa a fost art. XV se aplica la Cite partile Turcielde
singura objectul anal arangiament curo- Europa carY n'al un regulamant sp ecial.
pean. Comitele Andrassy este de acord en
Alteta Sa constata ca ultimele artieole plenipotentiarii RusiÏ asupra necesitateY
ale tratuld din San-Stefano (XXVI XXVII, de a se tmbunatati s6rta chrestinilor, déra
XXVIII si XXIX), nu sunt de cat stipu- Escelenta Sa un credo ca constitutiunl
latiuni locale si militare, si esprimit spe- gata mai d'inainte ar fi cel me bun mijloc
ranta di, in viit6rea seclinta, congresul, de a atinge acest scop. Diplomatia trebue
informat ¿le resultatul intrevorbirelor ce sit se mArgin6sea in a stabili
trebuesc a se stabili asupra cestiunelor re- si sa se paz6scit de a intra in detaliti cari
servate intre pleniootentiarii rusi si en- sunt ad.esea un pericol pentru populatinni.
glezY, va putea termina examinaren cesti- Caratheodory-pasa cere ca congresul sit
uneY asiatice. la In consideratinne petetiunea inscrisa sub
Principele de Hohenlohe, ea presedinte No. 49, in lista No. 10, si in care Proa
al comisiuneY de delimitare, care ca, la Santia Sa Parintele Gherasim, archiepis-
ordinea de di a sedintei viit6re, sit se cop al FiladelfieY, tratka cestiuneA bu-
puna un raport al acestei comisiuni asu- nurilor inehinate din Romania. Escelenta
pra unor cestiuni call nu pot fi resolvate Sa so reservit de a supine congresuld ul
de cat de plenum congresului. propunere formall in acésta privinta.
Comitele tivaloff espune a, pentru .edinta se radica la 5 ore.
diverse teritoriY, atat din Europa cat si Semnati: v. Bismarck, B. Bidow, C.
din Asia, ca Y nu aa %nut objectul deli- F. de Hohenlohe. Andrassy,, Karolyi,
beritrilor speciale ale fund 'adunarY, llaymerle, Waddington, St. Vallier,
uit imbunatalire a s6rtei populaliunilor Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
chrestine n'a fost stipulata espres. Trata- Russe:l, L. Corti, Launay, Gorceakoff,
tul de la San-Stefano, e,reand tilt mare Schouvaloff,P. d'Oubril. Al. Caratheo-
Bulgaria nu avea in vedere in. art. XV de dory, Meherned-Ali, Sadoulah,.

www.dacoromanica.ro
 103
PROTOGOLUL Nr. 15 déra a voit sa se asigure déca restituirea
ceta,teT Khotur ar fi primita de M. S. ahul.
gedlnta din 8 Iulie (26 runie) 1818 Malcom-Khan se declara autorisat de
guvernul sita a aceepta ea recunoseinta
PreSPIItY restituirea districtuluT Khotur: el se re-
Pentru Germania principele de Bis- fora, pentru intinderea teritoriuluT, la de-
marck, D. de Balow, prineipele de Hohen- limitarea faoutade comisiunea anglo-rusa.
lohe-Sehillingsfarst. Excelenta Sa aboga eate-va considera-
Pentru Austro-Ungaria comitele An- tiunT asupra situatiuneT fruntarieT persiane
drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay- de la Bajazid p6W, la Muhamera i r6gA
pe inalta adunare do a tine in séma do-
Pentru Francia D. Waddington, eomi- rinla guvernuluT s66 de a se pune de con-
tele de Saint-Vallier, D. Desprez. gres un termen difloultatilor n3Ineetat re-
Pentru Marea-Britanie marquisul Sa- nasetInde. Guvernul persian sa supun3 m a!
lisbury, lord Odo Russell. d'inainte la arbitragiul ce s'ar fixa de malta
Pentru Italia comitele Corti , comitele Adunare.
de Launay. Presedintele erede ea congresal va face
Pentru Rusia prineipele Gorceaeoff,, co-
totul spre a aduce la Intelegere futre Tur-
mitele §uvaloff, D. d'Oubril. cia 5i Persia en ocasiunea c3tater Khotur..
Pentru `Furcia Alexandra Carathcodo- Malcom-Khan se retrage si , presedin-
rv-Pasa , Mehemed-Ali-Pasa, Sadullah- tele ruland pa plenipotentiaril rusT de a
face cunosenta opiniunea Ion asupra arti-
§edinta se desehide la 2 ore si jumé- eoluluT XVIII, comitele tivaloff doresee
tate. sa determine esaet caracterul actual al
Protoeolul No. 13 este adoptat. cestiund. In negociatiunile ce ati avut loe
Previdiatele face mentiune de petitiu- intre Rusia si Torda dupa Incheerea tra-
nile din lista No. 11. tatuluT din San-Stephano, Rusia a con-
La ordinea dileT este articolul XVIII simtit sa Inapono Sublime! PortI Baja-
al tratatuluT de la San-Stephano relativ zidul si Valen Alaskord, M'A stipultind,
la cetatea Khotur si la rectificarea frun- ea schimb, restituirea teritoriulaT Khotur.
tarieT turco-persiana. Aeest articol este Asa el Khotur este Inapoiat §ahuluT cu
ast-fel conceput : titlu de schimb. CAt despre delimitare,
Sub1ima P6rta va lua in seri6sa consi- 1111 esista nieT ua dificultate, de 6re-ce
d.eratiune opiniunea emisa de comisario! Malcom-Khan a declarat ea accepta pe a-
puterilor mediatriee in privinta posesiu- ceea a comisinneY anglo-ruse. Comitell
neY cetateT Khotur, , si se angajéza a face uvaloff nu p6te de ca sa sprijine, al t-fel,
sit se esecute lucrarile delimitare d.efini- dorinta Persid de a ajunge cat maY curan('
tive a fruntarieT turco-persiane." posibil la regularea fruntarielor sale.
Presedintele opinéza ea aeum e timpul, Presedintele intréba iléca s'a ficut verT-
conform decisiunel 'Nata de congres In ul- ua propunere In afara de mentinerea pura
tima sa Intrunire, de a asculta po repre- si simpla a art. XVIII.
sentantul M. S. $ahul Persia. Citirea no telar adresate de Malcom-
Ende* Sa Malcom-Khan esto intro- Khan congresuluT stabilesee ea ministrul
dus, si presedintele r6ga sa comunico §ahuluY, din parte'!, n'a presintat niel Eta
congresuluT observatiunile guvernuluT s66 propunere.
in privinta articoluluT XVIII al tratatuluT Comitele §uvaloff nu este de opiniun»
din San-Stephano. de a se mPntine pur i simplu artieolul.
Maleom-Khan dice ca nu are niel: ua Excelenta Sa repeta cA situatiunile res-
comunicare de faca, déra ca doresee nu- pective s'ati schimbat de la tratatul de
maT sA cunósea decisiunea congresuluT. San-Stephanoinc6ce: este vorba acuna, a in
Principele de Bismarck observa ea Imita partea TureieT, nu de a lua in seri6sA
Adunare n'a luat Inca nicT u1 resolutiune, consideratiune" ci de a esecuta un anza-

www.dacoromanica.ro
 104
jament, un schimb, si acest caracter al ces- refortdele cerdo de prebninteie locale in
tiuneY trebue sl fie indicat limpecle inteuA provinciele locuite de ArmeUT si a garan-
nouit redactiune. ta siguranta asestora contra Kur4ildr
Principele de Bismarck esprimAnd do- Circasienilk. Ea va da cunoscintA in mod
rinta do a sci daca plenipotentiariT rusi periodic de másurile luate in acest scop
dores° sA se InsArcineze eu acea redactiu- puterilor carY vor veghia la acésta.
ne, si lord. Salisbury cerAncl pentru acestA Congresul dii consimtiméntul sëti aces-
lucrare, conclusa plenipotentiarilor en- tul articol.
glesT de ult potrivA interesatT in cestiu- Presedintele 4ice cl, in ultima sedintA
ne din purictul de vedere al comerciuluY Caratheodory-Pasa a supus congresuluY o
PersieY, comitele 1.1faloff anuncia di, la motiune relativA la petitiunea archiepis-
viitkea sedintA va presenta un noá arti- copular Gherasim asupra monastirilor
col, dupA ce se va fi cmisultat ca colegiT chinate: Textul aceleT motiunY este:
s6T din Anglia. ConsiderAnd cA diferencial filtre sintele
Presedintele cei1itat4 cl principiele ar- locurT din Orient si RomAnia, relativ la
ticoluluT XVIII snnt confirmate, sub reser- bunurile inchinate, care, conform terme-
va complimentuluY ce trebuesc a prepara nilor protocedelor conferintelor marilor pu-
plenipotentiariT AnglieY i RusieT. ten Y limite la Paris in 1858,1859 si 1861
Caratheodory-Pasa 4ice cii, pentra ceca si ale conferinteT tntrunitA ad-hoc la Cons-
ce '1 privesce, nu ar avea nicY utt schimbare tentinopole in 1864, trebuia sA fie regulat
de propus la art. XVIII. D4nsul nu are cu- pe cale de arbitragit, este 0116 astA4T fria
noscintA de negociatiunile posterike tra- net esol vat :
tatuluY de San-Stefano, la care a filma a- PlenipotentiariT °tornee rúgit pe acestA
lusiune comitele ouvalow, cA va solicita InaltA Adunare, sii bine-voescA a lua In
asupra acestuY punct instructiunile guver- consideratie memoriul sfintelor locurT din
unid : dar cl totusY plenipotentiariT o- Orient Inseris pe lista petitiunilor pre-
tomanT sunt la dispositia PcomiteluT sentate congresuld la No. 49, si prin eare
valoff pentru redactitmea nould articol, petitionariT se referA la congres spre a se
pe cAt va fi vorba de a se confirma deci- fixa un termen pentru punerea In practicA
siunea datA de comisiunea mixtá in pri- a arbitragiuluT si sA se numéscA un super-
vinta cesiuneT districtuluT Khotur. arbitra la cas de divergentii."
Presedintele aminteste cA, In sedinta Primul plenipotentiar al TurcieY declarA
precedentA, eongresul pusese la ordinea cA dAnsul nu a formulat ulpropunere pro-
4ileT de astit-clT, resultatul tntrevorbirilor priA 4isA, dar cA este gata a 's1 apropria
complimeatarie asupra diferitelor cestiunY conclusiunile memoriuluT adresat InalteT
de detalla relative la cetatea i portul AdunArT de sfintele locurT. Excelenta Sa a-
Batum- PlenipotentiariT interesatl nefiind trage atentiunea congresuluT asupra de-
!riel In putintA de a face cunoscute deci- plorabileT situatiunT a sfintelor locurY or-
siunile lor, cestiunea e amAnatA pentru se- todoxo, care reclaml punerea in esecutare
dinta a araniamentelor inste de conferinta tinutit
ProcedAnd la punctul urmAtor al ofdi- la Paris in 1858, arbitragiul si numirea u-
neT de 4i, presedintele observA cA lord nuT super-arbitra prevg4nte de protocolul
Salisbury s'a angagiat a comunica inalteT din BO Iulie 1858. DAnsul (Mil se referA
adunad resultatul uneT inteleged ulteri- congresuluT pentru numirea unuT super-
ke ca plenipotentiariT otomanY asupra re- arbitru.
dactiund articoluluT XVI privitor la Ar- Presediutele, esprimI tndoielele Rae a-
menT. supra competinteT InalteT adunArY in aces-
Lord Salkbury dA citire redactiuneT tá cestiune streinA In ea Insl-sT tratat.-lor
concertatA Intre plenipotentiariT MareY- din 1856 si 1871 si celuT de la San-Ste-
Britanie si aT TurcieY. fa no. Ar don totusT sA recomende atenti-
Sublima P6rtA se angagiazA a realise, u neT colegilor s6T si lntrébA dacA vre-unul
di niel nA intfir4iere, imbunItAtirile din plenipotentiarT are de presentat nis-
www.dacoromanica.ro
 105

eareva observatiunT in acéstit privintii. cesteT afacerT, sat pe veehele base, sat
Lord. Salisbury ar fi dispus sa insiste, pe acele ce vor resulta din deliberatiunile
dar Excele* Sa nu vede care ar fi sane- eon gresul uT.
Owns uneT decisiunT a congresuluT in a- La ordinea 4il-T vine raportul eomi-
céstii materie, din momentul ce indepen- siuneT de delimitare.
denta RomfinieT nu ar fame de la acésta Principele de llohenlohe, preqedintele
con ditiune. comhiuneT,indica mal ântdid traseul frun-
Principele de Bismarck dice ca, in ca- tarieT de nord a principatuluT BulgarieT
litate de representat al Germa niel, este de care urmezii t6rmul drept al DunariT de la
parerea lorduluT Salisbury, 0 nu cunúme vechia fruntarie a SerbieT Vint unja de-
In adevèr, niel un mijloc de coercitiune ce terminata de congres intr'ua qedinta pre-
congresul ar putea esercita in acésta a- cedentii, 0 care pled, de la un punct spre
facere. r6sarit de Silistra pênt la Mangalia, la
Caratheodory-Paqa multamesce prep- marea Négrit. Punctul de la rtsaritul Si-
dinteluT cit a presentat InalteT AdunarT a- listreT nu este Inca fixat, dar nu este vorba
céstii eestiune. Excelenta Sa crede ea este de ua linie strategica : acésta este uti con-
de dorit ca acésta dificultate sil primésca cesiune Meal RomftnieT, i traseul esact
uil solutiune spre a preveni discutiunT ul- al acesteY concesiunT r6mane reservat
teri6re intre Itomânia qi Net. Primul Comitele uvaloff amintesce cil, in a-
plenipotentiar otoman cere , cel putin, deviir, nu este aci vorba de ua linie stra-
in casul and malta Adunare n'ar crede de tegica. PlenipotenthriT rtqf ait sporit teri-
trebuintit a esamina afacerea, cestiunea st, toriul acordat RomânieT; s'a luat deci-
pail fi tratatii In afara congresuluT de ca- siunea ea ul linie. *dad de la rOsaritul
tre puterT. SilistreT qi merg6nd la Mangalia, care ar
Principele de Bismarck dice, di, in ade- fi cominsil In teritoriul ronfin, sit servescii
vtr acesta ar fi singurul chip realisabil de de limita a posesiunilor romane in Do-
a trata eestiunea i credo cii colegiT sOT vor brogea. Acésta este o cestiune de bunii
consimti a seri guvernelor lor in a cest sons. credinta; punctul important fiind num6-
Comitele tivaloff amintesce cit propu- rul de elemente romane de coprins in Bul-
nerea plenipotentiarilor francesT relativii garia, acésta linie trebue a fi trasa cu in-
la libertatea religi6sii qi la diversele ga- grigre i ar putea fi confiata une comi-
rantiT acordate tutulor cultelor a creat un siunT europene.
drept not aplicabil tutulor principatelor Comitele Andrassy dice ca, cele douLt,
qi care autorisa pe ceT interesal a sustine puncte extreme fiind fixate, detaliele tre-
la timp i loe justele lor reclamatiunY. buese, in ad.ev6r, la,zate une comisiunI.
Preqedintele este de acord asupra aces- Principele Ilohenlohe, observa ea nu se
tuT punct eu plenipotentiariT Rusier : Al- OW Inca precisa punctul extrem din par-
teta Sa este de opiniune, in general di tea SilistreT, dar ea comisiunea a indicat
s'ar putea Introduce In tratat un arti- ca nest punct sit fie loeul unde s'ar puteit
col care ar da puterilor representate In stabili un pod peste Dunare la rèsari-
congres sarcina do a veghea, fie prin repre- tul SilistreT, pod care ar lega cele dou6
sentantiT lor la Constantinopoli, fie prin t6rmurT romCine ale iluviuluT.
altY delegatT, asupra esecutiunel diverse- Comitele uvaloff admiténd ca un pod
i

lor dispositiunT la carT so fac alusiune. Ces- cc ar uni amkKloat Vrmurile DunariT era
Mimes santelor locurT ar putea sii intre neeesar, i baronal tie Haymerle ad.Aogilnd
ea in acest control. Principele de Bismarck dupa parerea expertilor, un singur
adaoga, eu consimtim6ntul Inalter Adu- punct in impregiuriml este propice la con-
nad, cii In ceea ce privesee acésta din ur- structiunea unuT pod, pre,edintele intréba
ma cestiune, se va nota In protocol cii re- aka congresul accepta 1 linia fruntarieT
presentantiT.puterilor sunt gata a referi de nord a BulgarieT; 2 linia SilistreI Out
guvernelor lor in acéstil privinta §i a re- la Mangalia; 3 lasarea detalielor pentru
commis solicitudineT lor esaminarea a- studiele uneT coraisiunT europene.

www.dacoromanica.ro
 Malta Adunare da consimtinadntul sda separa basinele Isker §i Marica futre Kpe
a cestor propunerT carT reguldza limitel e de murli §i Hadzilar, urméza t'asta linie a-
nord ale principatulut piscurile Velina Mogila , piscul 1098,
Principele Hohenlohe trece la traseul Zmailica Vrh, Sumnatica i atinge limita
fruntarieT de la vest. Ea trebue sa urmeze, administrativa, a sangiaeuluT futre Sivri
de la Racovita, pe Dunare, vechia frunta- Tas i Cadir Tepe.
rie orientala a SerbieT pénd la Stara Pla- Na se Tor putea ridica fntarirT Sute°
nina. rada, de dece kilometre imprejurul Samo-
Acésta, linie este acceptata de congres. kovuluT.
Principele de Hohenlohe expune, apoT, De la Cadir Tepe, linia fruntarieT se di-
fruntaria de sud, ast-fel cum s'a fixat de rige catre sud-vest urmand unja de fm-
comisiunea de delimitare, in termeniT nr- partire a apelor tare basinele Mesta Ka-
matcrT: rasu, de o parte, qi Struma Karasu de eea-
,Fruntaria Incepe de la gura §i sue 1-alta parte, treand pe crestele muntilor
thalwegul riuletuluT unido se gasesc SR- Rhodopelui, numite Demir Kapu, Iskof
tele Hodzaki6j, Aivadsik , Tepe, Kadimesar Balean i Aji Gedik pên
Kulebe-Sudzuluk; strebate oblic valea la Kapetnik Balean, qi se confunda ast-fel
Deli Kamtsik trecénd la sud de Belibe qi cu Techia granita administrativt a sangia-
de Kemhalik qi la nord de Hagimahala ta- culd SofieT.
ind Talea Deli Kamtsik la 21/2 kilometre De la Kapetnik Balean, linia graniteT
In sus de Cengel; se sue pe vdrful munte- este indicata de linia impartireT apelor
luT la un punct situat intre Tekenlik qi futre Talle Rilska reka §i Bistrica reca, §i
Aidos-bredza gi merge pe Karnabad-Bal- tirmést ast-fel muscelul nimia Vodenica
can, Priseyica-Balcan, Kasan-Balcan la Planina spre a descinde In 'alea Strutna
nord de Kotel Ond la Demir-Kapu. De la la confluentul acestuT rîù cu Rilska recae
Demir-Kapu ea va urma «ésta Balcanilor lasand satul Baracli de parten, Turcia.
pAnd la piscul Kosica." Ea se romea atund la sud de satul Je-
Congresal adopta acdsta linie TOnd la lesnie,a spre a atinge, pe linia cea mal
Kosica. scurta, catena Golema-Planina la piscul
Principele de Hoheulohe indica ca de Gitka i a se uni aci cu vechia fruntarie
la acest punct inainte, delimitarea san- administrativa a sangiaculuT SofieT, la-
giaculuT SofieT a IntAlnit dificultatY in si- totua, de partea TurcieT totalita-
tal comisiuna. Majoritatea s'a pronuntat tea basinuluT Suha reca.
pentru traseul urnAtor : De la muntele Gitka, fruntaria se di-
Fruntaria parasesce mista Balcanuld rige catre muntele Crni Trh prin muntiT
la piscul Kosika, se cob6ra catre sud intre Carvena Jabuka, urmand vedija limita ad-
sate'ie Pirtop, 1A3at Bulgaria, §i Duzanci ministrativa a sangiaculuT SofieT In partea
lasat Rumeliel orientale, pénd la pirlul superidra a basinelor Egri-Su i Lebnica,
Tuzlu-Dere, urmdza acest curs de apa péna se urcA cu acdsta pe crestele Babinapo-
la junctiunea luT cu Topolnika, apoT acest lana §i ajunge la muntele Crni-vrh.
ria, pdna la coniluenta sa cu Sonovskio De la muntele Crni-vrh, unja graniteT
Dere, lasand RumelieT Orientale o zona de se contopesce cu limita administrativa, ce
t'A rada de doud kilometre in susul acestuT separa sangiacurile Nisch §i Sofia urmand
confluent, se suo dra§T futre piriele Smov- unja impartiriT apelor 'futre Struma §i Mo-
skio Dere §i Kamenica urmand Enia im- rava, pe piscurile mu Olor Streser, Vilo
partireT apelor, spre ase Intórce catre vest Gol°, Mesid, Raynasiva, Ogorelica, KOF-
la inaltimea Voinjak §i a ajunge drept la turnica §i Lubas pént1 la Grotoska Pla-
punctul 875. nina.
Linia de frontiera taia apa, In linie Incepênd de la acdsta catena, ea de-
drépta, capul barinuluT pirtuld Ichtiman elude catre nord-vest urmand, la dis-
Dore, trecénd filtre Bogdina §i Karaula tanta de dou6 kilometre aprdpe, tarmul
spre a se uni cu linia ImpartiriT apelor, ce sting al Dioljanskei-reka qi al Lukivichei
www.dacoromanica.ro
 107
teca, taie, la 1,000 de metri Ia nord-ves- narT ca ea a consimlit In unanimitat3
tul satuluT Segusa, calea de la Sofia la la incorporarea sandjaculuT SofieT In Bul-
Piro, se dirige in linie dr6pta cittre Vid- garia, si plenipotenlimiT Rusiel tin espres
lik Planina i, de acolo, pe muntele Ra- a'l mentino, déca nu in limitele sale ad-
doeina din eatena Kodza Baleen, lasfind ministrativo aetuale, eel puein in dimen-
SerbieT satul Doikinci si BulgarieT satul siunile teritoriale in care a fost concedat.
Senakos. Prin urmare, comitele §uvalow se rfigit
Din vfirful munteluTRadoeina, frunta- ea congresul sa bine-voésea a statue, in
ria Inaintést catre vestul cresteT Baleani- principia, asupra uner sporirT de teritoriti
lor prin Ciprovek-Balkan si Starre-Planina, In partea despre apus a sandjaculul So-
p ênd la vekia fruntarie orientalii a principa- fiel.
tuluT SerbieT apr6pe de Kula Smiljeva Lord Salisbury espliea eit Anglia a con-
Cuka." simnt la cedarea sandjaculuT SofieT catre
Principele de Hohenlobe terminfind a- Bulgaria, si Rusia a consimnt a se ceda
asta expunere, adaogli ca nu s'a putut lua TurcieT ce'e doua viti Struma si Mesta-Ka-
ukhotarire In privinta acestuT traseti, de 6re rasa. 11a esaminare mal aprofundata, a fa-
ce pleuipotentiariT RusieT n'ail gitsit In a- cut sil so véda eit at parte a vitel Struma
céstit delimitare ua compensatie suficienta se gasea coprinst In sandjacul SofieT. A-
pentru pArtile:ce fusesera deslipite de sand efista a fost causa reelamatiuneT delegati-
jac la est si la sud. ler britanieT, cari ait eerut nit rectificare
Presedintele regreta et membriT comi- in fruntariele de sud. ale sandjaculta.
siuneT nu s'at putut intelege asupra aces- Comitele §uvalow respunde cit, déca
teT cestiunT i esprima parerea ea congre- pleuipotentiarul britanic se basfizit pe a-
sul sa o decida prin majoritate de voturT. césta consideratiune, Unsul 't a opune
Comitele §uvaloff reamintesee cil con- un alt argument. Congresal a d.ecis ca sand-
gresul, intr'una din primele sale sedinte, jaculSofief sa fie schimbat, Cu conditiunea
a admis in unanimitate ea sandjacul &Ad ea valen Struma sil fie esclusa din el si din
sa fie incorporat principatulul BulgarieT, liumelia orientala." Prin urmare, aefista
sub reserve rectificareT strategice a frun- vale nu púte fi revendicata de plenipoten-
tarielor. Nfld acéstit cestiune s'a tiansmis tiarul eagles, del ea sta esclusa din Ru-
esaminareT specialistilor tutulor puterilor, melia, orT apartinfind sandjaculuI SAO,
el at inteles cit era yorba de a alego Satre oilri=mfinOncl separatit de dfiesul.
mal multe creste de ruunn pe act lea earl Baronul de Haymerle tine a reaminti
ar corespunde mal bine la trebuintele a- ca plenipotentiariT austro-ungarT n'ati ra-
Acésta nu a fost opiniunea ofice- dicat dificultiin in privinta sandjeculuT
rilor de stat-major englezT; el at cerut a SofieY. NumaT in ce privesce compensatia-
restrfinge fiontiera dindee de catena de nee celuta de plenipotentiayiT rusT, at in-
Enunn i ali schimbat, eu nest chip, ut sistat representantiT austro-ungarl ca Bul-
rectificare strateglet intrna cesiune teri- garia sa nu se mal intindit la nord, i ail
tot ialit. prop», ca equi ale ntul st fie luat mal bine
Plenipotentiaril RusieT, insph findu-se din caza Djuma de Olt din Pirot.
In discutiune de un spirit de conciliatiune, Mehemcd-Ali qice ca, in realitate, Bul-
at admis ce a intrunit sufi agiele ma- garia a obOnut tot sandjacul Sofiel, afara
jorititteT comisiuneY, déili el ati facut a- de rectificarile strategice pre.Odute, Ï ca
césta sub reserve de a primiin cquivalent protocolul primitiv a fost esecutat cuOnt
In traseul fruntarielor occidentale ale sand- cu cuvent. Excelcnta Sa credo &el inutil
j a culul. de a mal concede ceya Bulgiuid din spre
Equivalentul ce li s'a I ropus nu li s'a Serbia.
parut suficient, cad abia Ricca cfit jume- Cemitele §tnaloff insista ca Bulgmia
tate din ceea-ce Bulgalia perdea de alfil sa obtina un equivalent suficient din spre
parte.
Exeelenta Sa reamintesce InalteY Adu- Prqcdintele ceie ea plcniptcniimil
www.dacoromanica.ro
 108

ma sit determine esactiequivalentul ce a Petitiunile presentate de locuitorY in

reclama. fav6rea nod anexitrY serbe n'at nia nA va-
Principele de llohenlohe crede c tre- 16re in ochiT comitela tivaloff; spre a
bue a adaoga c comisiunea a propus, demonstra pucina lor consistenta, este de
unanimitate, de a se da principatuluY bul- ajuns a constata eit aceste localitittY sunt
gar na cale militara, afarit de equivalentul astadY ocupate de trupele serbe i ca mi-
pe care Rusia '1 gasesce insuficient. Adsta tropolitul bulgar, care representa intere-
propunere a fost formulatit in ace0Y ter- sele acesta nationalitittY, a fost esilat de
menY: p -incip ele Serbia.
In cas de resbel §i chiar in cas dud. TotusY, spre a ajunge la nit conclusiune
Serbia ar conserve neutralitatea, acest practica, i spre a resolve , prin aceiaa
principat va putea fi invitat de a permite dispositiune, eestiunea compensatiund
trupelor i convoiurilor bulgare lilera diverginta de opiniunY ce esista ca privi-
trecere PC unja dintre Vidin 0 Sofia, pe re la Pirot qi Trï, d6nsul Ara un com-
drumul de la Sofia lo Pirot qi din acest promis; el cere ca Trn, sa fie incorporat
punct la Vidin, prin treenórea Sf. Nicolae. Bulgaria §i lasit Pirotul SerbieT.
Serbia nu va putea sa refuse ac6sta, i a- Pre§edintele, resumind discutiunea,
ceste trecerY nu vor fi considerate ca nit propunerea Wait de comitele uvalow,
violare a stara de neutralitate." esprima clod* de a se stabili ul intele-
Comitele uvaloff dice cä. reserva fa- gere pe basele acestea.
cutit de comisiune spre a asigura ua libera Comitele de Saint-Vallier constata eit
trecere in fav6rea BulgarieY, probesa p6n6 comitele nvaloff a indicat- transactiu-
la ce punct fruntaria occidentala a Bulga- ne ce va permite comisiuneY de delimita-
ria este pucin satisfac6t6re, de 6re-ce e re de a formula, in ac6sta privintit uit
vorba de a se da Bulgarilor posibilitatea propunere ulteri6rit asupra careia congre-
uneY retragerY, garantandu-li-se nit cale sul va avea sit se pronunte. Excelenta Sa
militara prin Serbia. Prepdintele intre- crede, incit, cit malta adunare fiind de a-
band care era equivalentul reclamat de cord asupra cela mal mail partY din frun-
Rusia in fav6rea BulgarieY, Excelenta So taria de Sud a Bulgalia, de la mare O-
se conforméza acestel dorinte, formuland ng la Samakow, ar pu tea 01.'0 esprime
ul propunere care ar putea, tot-ua-data, mediat votul asupra acesteY liniI , reset.-
sa inlature divergintele ce esistit intre rand partea ce se afil Inca in discutiune
plenipotentiaril austro-ungen 0 ruqY. Du pa pentru nA alta qedinta in care congresul
parerea plenipotentiarilor austro-ungarY, se va pronuncia in cunoscinta de causa,
cele doua puncte Pirot çi Trn ar trebui sa dup. presentarea una raport complimen-
apartina SerbieY, pentru cit populatiunea tar al comisiuneY.
din ele e serbit. PlenipotentiariT rua nu Pre§edintele adopta opiniunea votara
impartasese acésta opiniune i considera. punetelor deja dobendit,,, déra nu este de
cele dou6districte sus mentionate ea doué Were a se litsa cele-alta pnncte la deci-
centran bulgare. D. RisticY a insistat mult siunea comisiuneY. Alteta Sa propune ea
asupra alipireY de Serbia a punctelor Pirot congresal sit decidit astadY chiar asupra
Tm, pretind6nd eit, déca dorintele popu- cestiuneY Pirntula qi TrnuluY,
latiuneY ar fi consultate, ea s'ar fi declarat insa comisiuneY dreptul de a statua asupra
In fav6rea olipireY a de Serbia. Comitele detalielor.
uvaloff n'ar fi cedat asupra acestuY punct, Baronul de &merle 01ordul Salishu-
§i, Mt a se face partisanul sufragiuluY ry opinéza, el comisiunea ar trebui sit fie
universal, ar fi cerut, in fine, ca cestiunea autorisatit a decide, asupra aeestor detaliY,
sit fie reservatii una comisiunY europene prin majoritate de voturr.
care sit decida, la facia loculuY qi dupa Principiul atributiuneY Pirotuld Ser-
interesele populatiuneY, déca Pirot i Tmn bia 0 a Trnula Bulgaria este acceptat
vor trdbui sit tina de Serbia saa de Bul- de congres, care admite asemenea ca co-
garia. misiunea 2 Wit a mal referi Inane Adu-
www.dacoromanica.ro
 109

pótl stattia asupra detalielor priu apus va urma traseul ae la San-Stephano,a-

majoritate de voturT. diet muntiT Isiklar, Karakolas, Cepelti,
Principele de Hohnnlohe espune cit re- Esek-Kulaghi, Balcanil Negri (Kara Bal-
presentantil engreg, in sinul comisiuna, ean) Ong, la muntele Krusevo.
ar don sit adaoge pe lAngA unja Balkani-
lor 111 razA strategicA de 5 chilometri. A- 2. Fruntaria occidentald a Runtelid
cAstA cerere n u s'a primit de comisiune, dé- din spre vilaetul Salonicului.
rit acésta a adoptat uit resolutiune care Fruntaria occidentalA a Rumelia se
consistA in a se adloga la ultimul aliniat sepal-A de aceea a Bulgaria la muntele
al propunerd engleze inseratA In protoco- Cadir Tepe, din catena Rhodope, urniênd.
lul No. 4, pagina 3, resoluVa urmAt6re: unja impitrtinil apelor dintre basiuele Ma-
,,Comisiunea europeanA va lua in consi- rica si afluantil stq de ill parte, si 1VIesta
deraiune necesitatea pentru M. S. Sul- Karasu qi afluentil acestuia de alta, si se
tanul de a 'd putea apN.a fruntariele Bal- dirige care Sud-Est i Sud pe eulmea
canilor in Rumelia Orientall". muntilor Despoto-Dagh , cAtro muntele
Acest adaus fiind primit de congres, Krusevo (punctul de plecare al HO tra-
presedintele supune la sufragiele Inaltel seuld de la San Stephano.)"
AdunArI traseul fruntarielor bulgare, afa- Congresul aprobA, fait discutiune, a-
rl de cestiunile de detaliA privit6re la'Pi- costA delimitare.
rot si Tm, cad rhafin a fi hotArAte de cAtre Principele de Hohenlohe dA spa citire
comisiunea de delimitare. Acest traseti proiectuld de delimitare urmAtor pentru
este adoptat In unanimitate. Serbia, primit de majoritatea comisiuna:
Principele de Hohenlohe trece la frunta- Traseul va urma fruntaria actualg prin
ria Rumeliel orientall i dA citire propu- thalwegul Drina , lAsAnd principatuld
nerd urmAtóre presintatA de comisiune: Mali-Zwornic i Sakhar."
Ea va urma apa in lungul vechalimite-
i. Fruntaria de Sud a &maid orientale. a principatuld pAnA la Kopaonik, de care
Cu incepere de la rAul Arda, lêngA sa- se va deslipi la piscul Kanilug. De acolo
tul Adacali, fruntaria se urcA pe crésta ea se va confunda cu limita occidentalA a
munteld Bestepe-Dagh pe care o urmézA sangiaculd Nis pênA la satul Koncul, pe
pAnA la un punct situat pe Manta, la 5 Morava, trednd mai AntAirt. prin crésta
kilometre mal sus de podul Mustafa-Pasa, &Hula Sud al Kopsonikuld, apa prin
se sue care Nord pe linia de impArIire a Marica si Mrdar Planina (formAnd im-
apelor intre Demirhanli Dere si micele a- pArtirea apelor intre basinul Ibar qi Sit-
fluente ale Maritza,pAnA la Kfideler Bair. nica de Ill parte, i Toplika de alta) la-
De acolo ea str6bate Valea-Tundza, in- sAnd debused Sud al defileuld Prepolak-
dreptAndu-se direct care Bòjiik Derbend, Turcia pAnA la munt( he Djak, intorcAndu-
pe care il lag la Nord impreunl cu Sud- se apol care Sud. prin crésta ImpAiliriI a-
zak. De la Bòjtik Derbend, ea reja linia pelor dintre Brevenica silVIedvedja-Bjeka,
trapArtiril apelor intro afluentele Tundza lAsAnd tot basinnl Medvedja Sêrbia ,
la Nord si Manca la Sud, IAA in dreptul de unde se va cobori intr'uA direcliune
punctulul Kaibilar,, care rnuAne la Nord, Est fare satele Petrilja si Dukat , spre a
trece la Sud la Almali, intro basinul Ma- strebate nul Medvedja si a se urca pe
rica la me4A-0 si diferitele cursurY de &- crésta Goljak-Planina (formAndimpArtirea
pit call se dirig drept care Marea-NAgrA, apelor intre Kriva-Rjeka de uA parte, si
intre satele Belevrin i Alatli, urmézA la Poljanika, Veternica si Morava de alta) de
Nord de Karanlik crestele Vosna, Luvak, uncle va descinde inteuA direOune Sud.
Sw. Ilia, unja ce sepal% apele rftuld Du- la Koncul pe Morava,lAsAndacest sat Sér-
kir de cele ale rAuld Karagac Sw, si a- bid. Din acest punct fruntaria va urma
junge la marea-NégrA intre cele cloud thalwegul Moravia pAnA la Lusan, lAsAnd.
rAurY cu acest nume. acest sat Turcid de uncle se va dirige
PlecAnd de la rAul Arda, fruntaria de prinBovovce si Novo-Selo lAsAnd aceste
www.dacoromanica.ro
 110

gate turcid IAA la cuimea munteluT Presedintele punana la vot cestiunea

Kujan. Din acest punct, fruntaria se va a se sci d6cA Prepolac va remane Turcilor
con topi din not eu limita administrativa sat Sarbilor, pIenipotentiariT GermanieT,
meridionall oriental ii a sangiaculuT Nis, Austo-UngarieY, Franca, Marel-Britanie,
formand impartirea apelar Intre basinele ItalieT qi TúrcieT sunt de parer° de a lasa
Vardar, Struma, Isker i Lom de oparte, acest punct TurcieT: plenipotentiariT Ru-
si Morava i Timok de alta. sieT declara ca primesc votul majoritateT.
Acésta limita administrativa este mal Presedintele consultA apoI inalta adu-
cu shag mareata prin crésta S. Ilia-Plani- nare in privinta Vranjet PlenipotentiariT
no, Vidal munteluT Kljac, erésta Babina- GermanieT, Austro-UngarieT, Franca si
Glava, culmea muntilor Crni-Vrh, unde se Rusiel sunt de Were ea acest district sit
confunda ea fruntaria occidental. a Bul- fie anexat SerbieT; plenipotentiariT MareT-
garieT indicata mal sus. Britanie, ItalieT i TurcieT sa, pronuncia ca
Altea Sa, dupii terminarea acester eitirT, el sa, remad SublimeT-PortY.
upune dout dificultatT ce s'at ivit in sinul Principele de Bismarck constata resul-
comisinneT: una cu privire la defileul Pre- tatul votuluI si propune InalteT
po lak, alta relatid la districtul Vranja. a se adopta totalitatea traseuluT frun-
Adunande
In ceea ce se atinge de Prepolak, delega- tarielor SarbieT, alipinclu-se Prepolae Tur-
ir austriacT il lasasera TurcieT: comisia cieT si Vranja SèrbieT
militarl insa propunAnd de a se acorda Caratheodory-Pass declara cii dansul
Sarbilor nA rifzit de ua mie de metre la Sud trebue sa ascepte in privinta VranjeT ins-
de Prepolae, delega¡iT turcT s'at opus. Ces- truetiunile guvernuluT sèt.
tiunea n'a fost decid : cat despre distric- Lord. Salisbury reclamand din not con-
tul Vranja, majoritatea comisieT erea de tra cesiunel VranjeT, care 1 pare perico16-
Were de al lasa Shbilor, dérä acest sen- sa, pentru Turcia, refusa de a consimti,
timent a Intalnit opositiunea delegatilor aceste conclitiunT, la traseul fruntarielor
turd i englesT. sarbe.
Mehemed-Ali-Pasa indica, pe carta, in- In facia acesteT declaratiunT, presedin-
convenientele atributiunel catre Sarbia a tele recunósce ea, dad va fimentinuta, ar
VranjieT: uft data defeleurile acesteT regi- trebui sa constate, cu Were de rn, ama-
unT trecute, nu se mal presinta, niel un ob- narea regulard acesteI cestiunT Oa la un
sta col IAA la Uskub. Excelenta Sa decla- acord ultQrior.
ra déra ca Vranja este neceser liniel de a- Comitele de Saint-Vallier, insista, din
parare a imperiuluT si insista, Tina, ca Pre- nob, ea orasul Vranja sa fie lasat SérbieT,
polac sa, fie lasat TurcieT. si, intr'un scop de conciliatiune, el propu-
Comitele iivaloff se margines ce in a ne ua, linie de transactiune care sa fie sta-
face cunoscutA atitudinea comisarilor rusT bilita, la Sud. qi in apropriere de Vranja;
In sinai coaisiuneT: el at abandonat de- orasul i populatiunea ar tine de princi-
limitarea de la San-Stephano spre a primi patul sarb, pe dud Tureia ar afla, in in-
delimitarea propud de Austro-Ungaria, tinderea de teritoriT ce i s'ar acorde, con-
si, cat despre cele dou6 cestiunT supuse in ditiunile de siguranta ce ea reclama. A-
acest moment congresuluT, el s'at dat in césta propunere dA loe la un not schimb
partea majoritgeT expertilor. de hiel, i congresul decide ca eomisia de
Comitele de Saint-Nallier observA ca ar de1in3itare va avea sa, determine, la -sud de
fi esential ea sa se lasa SarbieT eetatea Vranja, traseul uneT liniT care,lasand ora-
Vranja, importanta pentru principat din ul de partea S6rbieT, sa dea TurcieT spa-
punctul de vedere al populatiuneT. Exce- tiul necesar spre a'sT asigurn apgrarea po-
lenta Sa nu erode alt-fel el Sublima-P6r- sesiunelor.
ta, s'ar putea plange de combinatiunea a- Presedintele puns apoI la vot stabilita-
doptata, avantagi6sa, TurcieT care reintra tea traseuld fruatarielor sarbe, care se a-
In posesiunea DjumeT si a partiT de Sud a doptA de congres. Aiteta Sa constata cu
5antiaculur SofieT. multumire acest resultat i adaogl cit pro.
www.dacoromanica.ro
 111

tocolul renaane deschis pentru instructiu- supra stgrel lucririlor comitetuld ae re.
nile cerute de plenipotentiaril otomanY. dactiune.
Remane, apoY, bine inteles ca, terte ces- §adinta se ridicI la 6 ore :
tiunile tratate de comisiunea do delimita- SemnatY: v. Bismarck, B. Balow, C.
re sunt Tnaintate comisieT de redactiune F. v. Hohenlohe, Andrassy.. Karolyi,
pentru detaliele de forma. Heymerle, Waddington St. Vallier, H.
Principede Gorceacoff da citire comuni- Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
careY urnalt6re : Russell, L. Corti Launay, Gortchacow,
In momentul and inalta adunare, In- Schouvalof, d'Oubril, Al Caratheodory,
trunita la Berlin sub auspiciele M. S. Illehmed-Ali, Sadoulah.
Imp6ratuluY GermanieY, are sa termine o-
pera de pacificare ce a intreprins, pleni-
potentiarlY Rusid cred a corespunde sen-
timentelor sale esprimand urarea ca acés-
-
PROTOCOLUL Nr. 16.

Sedinta de la 9 Tulle (27 Iunie) 1.878.

ta opera, implinita inteun spirit de con-
ciliatiune, sit asigure Europa nit pace so-
lida si durabila. Erag de facia :
Rusia este particular interesata in a- Pentru Germania, printul de Bismarck,
césta. Ea a flout mad sacrificiY in timpul D. de Bolow, printul de Hohenlohe, Schil-
resbeluluY; a flout si mal marl, eu scopul lingsfürst.
de a so restabili pacen si a se mentine in- Pentru Austro-Ungaria, comitele An-
telegerea, europénit. Ea este in drept de a drassv, comitele de Karolyi, baronul de
spera cal col putin, aceste sarifieff nu vor Haynierle.
Pentru Francia, D. Waddington, comi-
fi gratuite si ca opera, ale carel funda- tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
mente s'a pus, nu va remain ste,rila din Pentru Angla, comitele de Beaconsfi-
lipsit de esecutiune, precum ati fost pre- eld, marchisul de Salisbury, lordul Odo
cedentele incercarY de pacificaren Orien- Russel.
atuld. Ea nu péte admite perspectiva re- Pentru Italia, comitele Corti, comitele
de Launay.
inoirel criselor penibile, asemene cu aceia Pentru Rusia principele Gorceacoff, ,
carel congresul din Berlin este chemat comitele Suvaloff, D. d'Oubril.
'Y pune' un cap6t.Plenipotentiarir Rusi, Y Pentru Turcia, Alexandru Caratheodory-
sunt convinsl ca acesta este si cugetul Pasa, Mehemed. .t li-Pasa, Sadullah-Bey.
Inaltet adunitrY, care nu ar voi sa ridice Sedinta se deschide la 2 si jumnate.
un edificid efemer, care ar expune paces Protoeolul No. 14 este adoptat.
La ordinea 4ile1 este redactarea defi-
Orientuld si a Europa la nod pericole. nitiva a art. XVIII a tractatuld de la
In ac6sta convinctiune, plenipotentiariT San Stefano, relativ la teritoriul de la
Rusid A ordinul de a intreba congresul, Khotur si la fruntaria turco-persana.
inainte ca el sa pima capnlucrarilor sale, Comitele §uvalow citesce projectul de
call sunt principiele si modul cu cad 'sl articol, urmator, asupra citruia plenipo-
tentiariT MareY-BritaniT si al Rusiel s'ati
propune el a asigura esecutarea inaltelor invoit, si care urnAza a fi tramis comisiu-
sale decisiunT. neY de redactiune, dócil va fi primit de ca-
Presedintele dice, ca ac6sta comunicare tre congres:
va fi pusit la ordinea de di a viitòreT se- Valea AlaschkerduluT si ora,u1 Baya-
dintp, fixata pe mane, care va mal coprin-
zid, a caror anexiune 11 Rusia a fost pri-
mita de catre M. S. Sultanul, prim art.
de s'i regularea punctelor reservate in ces- XIX al tractatulul do la San Stefano, re-
tiunea BatumuluY, rectificarea fruntarieY m/111nd in posesiunea Tumid, guvernul
teritoriulul natal*, 0 uit comunicare a- Rusiel si al Tumid ait convenit, prin ur-
www.dacoromanica.ro
 112
Mare, ea Sublima P6rtg, in schimbul ace- Primul plenipotentiar al Mard-BritaniT a
lor teritoril, se restitue la rêndul eI Per- fost animat de acelead simtiminte. Cat
sia, orasul i teritoriul de la Khotur, in- p entru neintelegerea asupra Enid de frun-
tome cum a fost delimitat de catre co- tarie, Excelenta Sa prop une de a incre-
misiunea mixtit Anglo-Rusit. diata discutiunea punctelor in litigit co-
Caratheodory-Pasa declara cii plenipo- misiund de delimitare si sped, el nu va
tenti ,riT otomanI nu at primit Inca in- maT fi niel uA difieultate.
structiunile lor. Pre,edintele regren el nu s'a putut
Din observatiunile schimbate in acésta stabili acordul direct, si se teme ea, a-
privintit, intre comitele Andrassy, lordul vênd recurs concesiund, sil nu fie mijlocul
Salisbury, Caratheodory-Pasa i comitele cel waï repede de a regula acésta afacere.
uvalow, resulta cil traceul propus pen- Principele Gorceacoff explica din not,
tru teritoriul de la Khotur este acel as a cit traceul ce propusese i indicase pe
care delimitare a fost indicata, acum her* constitue nil concesiune insemnata,
cap.-ye anY, de eittre comisiunea Anglo- de adlogat la acele la care Rusia con-
Rusa. simtise deja. D-sa era autorisat a credo
Congresul, mal 'mint° de a se pronun- cA, nicTug, dificultate nu ar mal fi survenit,
cia, ce'e a se mama resolvarea cestiund relativ la unja mal 'nainte de Olti ce pri-
pentru a doua cji, Ong ce se va comunica mise sub respunderea sa personalA, si
respunsul definitiv al Porta. supra careia D-sa se inchipuise cit
Presedintele intréba décit acordul s'a interesate citd.use cu totul de acord.
stabilit intre plenipotentiariT engled si Presedintele propune cit eel putin asupra
rusY, asupra invodilor privit6re la Batum, consimtiméntula puterilor, comisiunea de
asupra carora trebuiat sil se inteléga in delimitare, daca (Hasa urmézit a fi sesi-
sedinta precedenta. satit de acest diferent, sil paséscit inainte
Lordul Salisbury regreta cit ul n lute- in lucrarile sale fat% a mal reeurge la con-
legere asupra traceuluT linieT de fruntarie cursul unor deed specialY, si sil decidit
survenit tocmaT la urmg, i pune In In- red.amênclu-se pe majoritatea sufragiilor.
tardiere acordul Intre ambele puterT. Acésta propunere este primita in una-
Printul Gortchaeow jce ca in ceeea ce'l nimitate de catre congres.
privesce personal, nu este in diverginte Presedintele ja act de acésta decisiune
de opiniunI cu lordul Salisbury asupra si la observatiunea HCaratheodory-Pasa
eirconseriptiunilor teritoriale. Primul ple- relativa la Valea-Al.ichkerduluï, r6spunde
nipotentiar al Rusia a luat pe respunde- cit Alachkerdul este afar/ din cestiune;
rea sa personan de a primi un traed not comisiunea nu va avea dara alta indato-
asupra caruia convenise cu primul pleni- rire de cat a se ocupa cu traceul linieT de
potentiar al Mara-BritaniT. Alteta Sa ci- Olti.
tesce, In acésta privinta, declaratiunea ur- Juana Adunare trece la declaratiunea
matOre: presintatA de cAtre printul Gortchaeow,
PlenipotentiariI Rusl ail adus deja la sedinta precedentg.
cunoscinta congresula, ca Imperatorele, Primul plenipotentiar al TurcieT nu '§T
Augustul lor stapan, are intentiunea de a esplicA bine tinta aceluT document. Prin-
face din Batum un port liber. Sunt auto- cipiile i modurile menite a asigura reso-
risatT de a adaoge ca intentiunea Majes- lutiunile congresuluT, aft fost deja indicate
tata sala este Inca, de a face din acel port in cursul deliberatiunilor Inane adunArT;
un port esentialmente comercial. ug, parte din decisiunile congresuluT, ur-
Lordui Beaconsfield impArtAsesce eu mézA a se eseeuta imediat; cele-ralte
totul ideile exprimate in documentul citit pArtY privese pe nisce comisiunT speciale
acum de principele Gorceacoff, i pretu- instituite en atributiunT definite; t6te ga-
°see tare spiritul sineer de conciliatiune rantiile necesaril ati fost prin urmare deja
de care Alteta Sa a dat probg, in convor- date. Semngtura tratatuluT de pace su-
birle la districtele in cestiune. pune de almintrelea intr'un mod solemn
www.dacoromanica.ro
 112

la cea mal strictl obligatiune stipulatiu- un tot , din care nu se p6te primi ni
nile prev6dute inte6nsu1. ComLiunile parte si refuse cea l'altA; Alteta Sa insA
complectózA t6te acole garantit si Exee- nu credo ca fie-care Stat isolat sit fie o-
lenta Sa nu vede ce alte e,onditiunT s'ar bligat sit intervinA pentru esecutarea a-
mal putea cere. Guvernul ottoman a asi- °ester invoirt si el p6te esista tilt garan-
gurat eongresul di va pune in esecutare tie solidarit si colectivl; in acéstit ordine
in eel me smut timp resolutiunile Malta de ideT eel putin se pune Alteta Sa, pen-
AdunArY. Caratheodory-Pasa crede el nod trua privi situatiunea Germahiel. Prineipele
dispositiunT ar putea fi cause unor compli- de Bismarck nu erede el se póte ale ul
catiunrsidifieultAtY contraril seopuld ce siformulA menitit de a da Europa asigurit-
Rusia a declarat el voesee s6, atingit. rile cele mal absolute cit nu se mal vor ivi
Principele Gorceaeoff nu intelege opor- evenementele earT at miseat'o, si, admi-
tunitatea objeetiunilor primuluT plenipo- tênd chiar ea puterile sl se angajeze so-
tentiar ottoman , Altea Sa nu vede lidaricesee ea sl useze de fortA la trebuin-
de cit fol6se and t6te garantiele cele tit, ele s'ar espune si prov6ce intro d6nsele
mal nemerite unul tratat fiteut de 6meniT cele mal grave disimtimente. Scopul con-
eel mal eminentl al Europa' si care nu ur- gresuld este numaT de a face nit operit
mézit a rOmfine liter% m6rti. Este impor- humanit, supusit, ca orl-ce alta, fluctua-
tant ea stipulatiunile until asemenea act tiund evenementelor. Alteta Sa s'a temut,
si fie respectate: 1 ordul Salisbury simtea la Inceput, dud pentru prima 6rA, s'a ei-
odini6rit neeesitatea pentru Europa, de a tit declaratiunea rusi, ea nu cum-va ce-
supraveghea eseeutarea reformelor in rerea prineipeld Goeeacoff, sit trécit peste
Turcia; dell, fuel esecutarea unuT tratat resursele congresulut In urma esplicatiu-
ce in eurénd se va semna in Berlin nu nilor date insl de primul plenipotentiar al
trebue, óre sit devie objectul und supra- Rusiel, principele de Bismarck s'a convins
vegherI continue. Alteta Sa de almintere el, printul Gorceaeoff ar fi multumit ca
lea nu tine mal mult la un termen sal la uit redactare ¡ndicAnd eit obligatiunile In-
un altul al declaratiund sale: to t ceea ce teunite si consemnate t6te In tractatul vii-
doresce Rusia, este ea punerea in practiel tor, vor forma uit intoemire la a °Aria e-
a stipulatiunilor tratatuld sA coprindit secutare representantiT puterilor de la
garantiYaci este nit cestiune de demnitate Constantinopole vor veghia , reserv6n-
pentru malta Adunare. du-se de a avisa, in easul din' acéstl
Principeleide Bismarck dice eit discutiu- esecutare ar fi defect6sA sat/ intArdietére.
nea s'ar usura prin uit propunere for- Alteta Sa nu presupune ca printul Gor-
mall ce sr presinta plenipotentiariT rust ceaeoff sit aiblin vedere nisee stipule-
Principele Gorecacoff r6spunde el ar fi tiunT menite a regula esecutarea unor an-
gata sA eh% do la puterile ce iaii parte la gajamente reciproce, precum, de esemplu,
eongres, garantarea colectivl a esecutArd evaeuarea fortAretelor gi a teritorielor, de
resolutiunilor Inaltel AdunArt Ore-ce neesecutarea aeestor clause de eit-
Principelede Bismarck r6spunde el, nu i tre una din puterile interesate ar avea de
s'a dat mandatul de a esprima in ac6stA eonseeintA din partea celel l'alte neese-
privintil, in calitate de presedinte , opi-cutarea elauselor corespondinte ; primul
niunea congresuluT: D-sa nu pote vorbi de plenipotentiar al Rusid a avut mal ales
eat in numele Germaniel. In consecintl in vedere stipulatiunile inane adunArT
dupA pArerea sa, este evident cA, daeA pu- relative la protectiunea chrestinelor; dar
tenle se inteleg asupra nnor cestiunT carT principele deiBismarek nu erede ea congre-
preocupit Europa de aprópe un seed, si sul se par e de mal 'naintea presupune cA
earl mal eu sémit de 20 anT inc6ee des- resolutiunile luate solemn, de t6tA Eu-
t6ptl solicitudinea sa, d6nsele nu ad in- ropa unitA, nu s'ar esecuta. Ar trebui sit
tentiunea de a lucra in zadar, si el t6te asteptlm ocasiunea une infractiud pen-
trebuese sit supravegheze si sA controleze tru a ne ingriji, si in easul acesta, pute-
esecutarea unor stipulatiunI earl formózA rile prevenite de eltre representantil ion
www.dacoromanica.ro
 114

la Constantinopole s'ar putea intelege &ad plenipotentiarl rusY vor presinta la

spre a face un apel la nout intrunirl di- urma redactarea aceleT propunerY.
plamatice. Dad insa, guvernul rus ar Caratheohry-Pasa multumesce comi-
pentru introducerea in tractat a unuf teluf uval.off pentru apreciarea buna-vii-
insista

articol special stabilind el puterile sa Ore ce Excelenta Sa a dat cu-vintelor, ,

aiba de mal 'nainte dreptul de a controla pronunciate de care D-sa. Primul pleni-
-prin agentil lor, esecutarea resolutiunilor potential. al TurcieT va desvolta ideea sa
inaltd adunarT, principele de Bismarck,Tfn °find congresal se va ocupa cu discutiu-
ceea ce '1 privesce personal, nu are nimic nee articoluluT in cestiune; D-sa tnsa in-
de 4is. sista, de Ream, a apune cl tóte pnterile
Primul plenipotentiar al RusieT raspun- ce WI parte la un tractat trebuesc sa fie pe
de el printul de Bismarck a interpretat un picior de perfecta egalitate pentru t6te
bine intelesul propunerd salo. D-sa do- obligatiunile sale, el un tratat urmOzit a
resce in adevèr ea un articol tnserat in fi, In adevar, obligatoria, pentru Vito sta-
tractat sit esprime; ea, esecutarea deeisiu- tele ce pun semnatura lor pe clausal. Ex-
nilor congresuluT sä. fie pusa, sub suprave- celenta Sa sI refera la observatiunile pre-
gherea Europa intregY. Altea Sa ob- cedente i repetit el flout stipulatianY de
serva tnsit el sarcina de a semnala infrac- control ar fi zadarnice i chiar suscepti-
comise ar trebui sit incumbe nu bile de a aduce dificultatY seri6se.
numal representantilor la Constantinopole Presedintele dice el este preferabil de
dara i gavernelor ehiar dada tractatul a mane acOsta discutiune , Ong In mo-
eontine espresiunT conceptate In sensul mental dad plenipotentiarffRusiel vor face
cuvintelor principeluT de Bismarck, pleni- ult propunere In sensul care a fost indicet
potentiariT Rusiel nu vor insista. mal inainte
Comitele uvaboffglee el plenipoten- Principele de Hohenlohe, In militate de
tiariT RusieT at avut maY cu sémit in ve- presodinte al comisiuneT de delimitare
dere de a evita greselele ea?l all nrmut reamintesce el cougresul'a Lint acesteY
tratetul de la 1856. comistunY sarcina de a decide, prin majo-
DiferitT articoll stipuland imbunatatirl ritatea voturilor, asupra fruntarielor San -
pentru populatiunile chrestine din Impe- jakulul-Sofid si a districtulul Vranja.
rial otoman, nu all fost pusY in esecutiune. teta Sa supune inaltel adunar resolutiu-
Ceea ce a causat Europel frequente nee urn:10re relativa la Sandjakulul- SofieT
ganirY, resbelul, i in fine, reuniunea eon- si adoptata de catre comisiune in anent-
gresuld, asemenea dificultAtT nu ar mal mitate :
trebui sa se presinte Inca nl data. Linia de fruntarie futre Serbia si Bul-
Excelenta Sa ia act cu placere de cu- garia se léga cu unja deja admisa, la un
vintele pronunciate de catre primal ple- chilometru d Segusa, spre Nord-Vest ,
nipotentiar al TurcieT carele a declarat cl merge in unta directa spre muntele Stol,
semnatura tratatuluY de la Berlin va da si de aci, prin unja de separatiune a ape-
sanctiunee cea Ind solemnit i cea maY lor Intro Morava si Sukowa-de-Sus, cu a-
obligatoria stipulatiunilor sale. Acest ca- fluentli sèl, se impreuna trecand prin Des-
racter solemn si obligatoriu, cata a fi afir-
canT-Kladankc , Drainika-Planina , Dar-
mat de plenipotentiaril RusieT. Adaogand kowska-Planina, Orna-Trava i Gacina, ea
el articoli tratatuluY forméza un tot la inaltimele, la Mecsid-Planina.
a citruT esecutare puterile reserva Cat pentru Vranja, comisiunea a decía,
dreptul de a supraveghia, principele de cu ua majoritate de 5 glasurT, contra 2,
Bismarck a esprimat sentimentul de care a ceea ce urméza, :
fost inspiratl Rusia, in declaratiunea sa. Avhd de punct de plecare, tnallimele
Rtmén acum de cautat mijlócele practice de la Poljanika, fruntaria merge prin con-
pentru a esercita acest control. trefortulKarpine-Pi mina, p6n6 la confiu-
Presedintela constata cl acésta propu- entul numit Koj n sk , impreunit cu Morava,
nere urméza a fi visa din not in cestiune trece Morava si apucit in sus, prin linia
www.dacoromanica.ro
 115

de tmpartirea apelor intre pariul Kojska tentiunile adunariT, Lordul Salisbury - ri

si piriul care se scurge in Morava, langa did objectiunY contra dispositiuneY gene-
Neradovce, spre a se uni eu Planina Sv. ral° care mentiue tractatele anteri6re,
Ilija, in sus de Trgoviste. De ad, ja d'alun- a precisa iateun mod maT esact, punctele
gul inaltimea de la SV hija, p6n6 la Kljne modificate prin invoirile actuale. Escelen-
trednd prin punctele indicate pe harta ta nu gasesee maT en sémil acéstit de-
de la 1516 si 1547, si prin Babina Gore, cisiune suficienta, in privinta stramtorilor.
ajunge la Crni-vrh. D. Desprez observii eit redactarea pro-
Congresul santionésa aceste dou6 reso- pu sil ocrotesce statul quo, si comitele Corti
lutiunY; dar, asupra und observatiunY a le judeca adsta redactiune eu atat mal mult
Caratheodory-Pasa, remane bine inteles ea oportuna ca cat dfinsa consacreaza acest
protocolal sta desehis pentru instruc- principiti de drept public care dice eit or
tiunile ce plenipotentiarY ,otoman T astept ce china neabrogata, remane In vigóre.
in fie-care moment de la Porta. Resulta din diseutiunea ce se ridica a-
La ordinea ile1 este ul comunicare a supra acestuT punct si la care fati parte
comisiunT de redactiune. Lordul Salisbury, D. Desprez, comitele
D. Despr,ez, raportor al comisiuneY, rea- Andrassy, princip ele de Hohenlohe si pre-
mintesce cil presedintele congresuluT, in sedintele, cil majoritatea congresuluT este
F3edinta precedenta, a manifestat dorinta favorabila redactiundpropuse, i recunós-
d'e a C11116SCO starea lucrarilor comisiund ce, in maY multe din dispositiunile sale,
de redactiune si planul general ce dame mal cu gull in cea ce priveste navigatiu-
'T i propune a urma, in distribuirea ma- nea Dullard, etc., tractatul de la Paris
teriilor. Escelenta sa espune cil lucritrile subsista; ea, pe de BRA parte, principiul
sunt f6rte tnaintate. Comisiunea astóptit, stabilit de art. 2 al tractatuluT de Londra
pentru a le termina, ca sal se tnaintese este mentinut in tétA integritatea sa.
raporturile c'emisiunT de delimitare, atat Lordul Salisbury insistand asupra ace-
pentru Europa cat i pentru Asia, si dife- stul din urmit punct, D. Desprez observa,
ritele projecte de stipulatiunT pentru redactiunea comisiunT citésil inteadins
Asia. tractatul de la Londra impreuna eu cel de
Cat pentru plan, comisiunea putea se a- la Paris, si presedintele opinésit asemenea
16ga, sail ordinea adoptata la San-Stefano, cil tractul de la Londra , departe de a fi
sail ordinea luerarilor congresuld. Musa atins, este din contra confirmat prin men-
s'a marginit in Rasta din urma distribu- tiunea de care este vorba.
tiune, i prin urmare, articoli tractatuluT Comitele de Launay crede eit ar fi pre-
vor fi distribuitT in modul urmator : 1 Bul- ferabil sil nu OA loe uil discutiune gene-
garia, 2 Rumelia orientala, 3 provinciile rala i sil India, pe rand, discutIunea fie
chrestine din Turcia Européna, 4 Munte- caruT articol.
negro, Serbia, Romania , Dunarea, 5 Asia. Presedintele observa ca de alt mintrelea
Vor urma apoT diferitele clause generale nu a pus In discutirme, in momentul de
care ating intregul imperiti otoman. Esee- facia, dispositiunile tractaluluT, dar sin-
lenta -se adaoga ea acésta espunere trebue gur planul general de urmat de care co-
complectata prin mentiunea cil tractatele misiunea de redactiune. Altea Sa adao-
de la Paris, de la 30 Martie 1856 si acel ga c§, privesce ea deja obtinut consim-
de la Londra de la 13 Martie 1871 sunt timentul inalteT adunar la planul presen-
mentinute in t6tepartile uncle dispositiu- tat de catre D. Desprez, care Brag 1° el
nile lor nu vor fi modificate saA abrogate noul tractat primisa traetatele de Paris,
prin tractitul viitor. Londra si San-Stefano, si 2° el redactiu-
Preseclintele punhd intrebarea daca nea nouluT tractat va arma ordinea de ma-
consideratianile ce D. Desprez a citit si teriT observata in discutiunea tongresuluT.
care nu privesc de cat planul general, la D. d'Oubril dice ca relativ h redacta-
redactiunea tractatuld corOspund cu in- rea tractatuld, plenipotentiarT RusiT do-
www.dacoromanica.ro
 116

tese a presinta propunerea urnaltóre pe propunerea se va imprima si se va pune

care o si eitesce: la ordinea dileT edintel viit6re.
Jraetatul de la San-Stefano fiind nu- edinta se tidied la 5 ore WA un 1/4.
mal preliminar, si prefacerile teritoriale SemnatT: v. Bismarck, B. Billow, C.
carT a fost stipulate inteinsul fiind mo- F. de Hohenlohe , .Andrassy, Karolyi,
dificate si supuse la sanetiunea EuropeT, nu Haymerle, Waddington, St. Vanier, H.
s'ad prevddut inteinsul termenT pentru re- Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
mitere eelor interesatT a teritoriilor desli- Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
pite de imperiul otoman dar carT se aflat Schouvaloff, P. d'Oubril, Al. Caratheo-
inch ocupate de trupele turcestT. dory, Nekemed Ali, Sadoullah.
Astit-dY tus &ad marele puterl ad *Tut
de acord asupra nouilor delim HATT, pare dar
urgent a se fixa termenul necesar pentru PROTOCOLUL Nr. 17.
punerea in vigóre a color stabilite de
cdtre congres. edinta din 10 Tillie (28 Innie) 1878.
malta adunare inteleendu-se asupra
PresentY :
epocelor la care teritoriile ce vor fi resti- Pentru Germania, princip ele de Bismarck,
tuite M. Sale SultanuluT, urmésd, a fi eva- D. de Billow, principele de Hohenlohe
cuate, devine necesar de a stipula a- Schillingsffirst.
semenea c localitAtile carT urmésii, a fi Pentru comi tele An-
deslipite de imperiul otoman si carT se a- Austro-Ungaria'
drassy, comitele Karolyi,baronul de Hay-
merle.
tilt Ind in mAinele Porti, se fie evacuate si Pentru Francia, D. Waddington, comi-
date in primirea celuT in drept, la date tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
determinate. Pentru Marea-Britanie , marchisul
Fixarea acelor date, pentru fie-care Salisbury, lordul Odo Russell.
cas special, ar putea se incumbe comisiu- Pentru Italia, comitele Corti, comitele
de Launay.
unf de redactiune. Pentru Rusia, principele Gorceacoff,
Mehmed-Ali-Pasa, eitesce apd urmdt6- comitele uvaloff, D. d'Oubril.
rea propositiune. Pentru Turcia, Alexandru Carath6odory-
Paso Mehemed-Ali-Pasa, Sadoullah-Bey.
PlenipotentiariT otomanT atrag atenti- Pava,
unea inaltd adundrY asupra art. X al trac- se deschide la 3 ore.
tatuluT de la San-Stefan ), a chruT stipula- Se face mentiune despre lista petitiu-
nilor No. 12, la ordinea 4i1eT este mal An-
tiunT sunt indispensabile a se mentine, p en- tad rèspunsul ce trebue sd, fad, plenipo-
tru partea SandjakuluT SophieT care se va tentiariT otomanT, dupg instruetiunile ce
uni Cu principatul BulgarieT, de óre ce ad cerut Porte, in privinta noueT redae-
eonfigurarea terenuluT se opune la for- tiunT a art. XVIII, relativ la orasul si la
teritoriul Khotour si care a fost aprobat de
marea altor liniT de comunicatiune de cfit
congres in sedinta de ed.
acelea cad esisth intre Kazasurile de Rah- Carathéodory-Pasa reinoind declaratia
monli, Ichtiman si Bazardjik pe de lid fAcutd Inca in sedinta trecutd, dice cl de
parte, i Kazasurile de Pristine si Uskup óre ce linia de fruntarie a teritoriuluT de
pe do alta." cedat a fost trash de comisariT anglo-rusT,
Presedintele observit D-luT plenipoten- n'are sd objecte nimio la redactiunca pre-
sentatd de comitele uvaloff.
tiar el congresul a luat deja Congresul ja act de acest rdspuns, si
decisiune asupra cestiurd care face objectul trece la reglementarea cestiunilor de
acestia document, dar ed eu t6te acestea, detalid, relative la fi untariele districtuluT

www.dacoromanica.ro
 117

Batum, ce se jtramisese comisiunel de de- man WA ca trupele otomano sit fie Intrd
limitare. nimie obligate. Pentru a InAltura Incon-
Principele de Hohenlohe, presedintele venientele ce ar putea esi dinteud ase-
comisiund de delimitare, da eitire doeu- menea stare de Inc rurT plenipotentiariT ad
mentuluT urmator : presintat cererea lor, d6r plenipoten-
Comisiunea a decis sd, traga fruntaria de tiarul Rusier nu p6te primi interpreta-
la apusul BatumuluT precum urméza: ea va tiunea LorduluT Salisbury, mild, el trape-
pins de la fruntaria rasa fixata prin trac- le turco n'ar trebui sit evacueze, de eat
tatul de la San-Stephano la mégla-n6pte dupi plecarea trupelor ruse. In acésta or-
de Khania si la apusul ArtVinuluT. Va dine de idol Rusia ar da tot, fall sit primés-
merge drept spre lid Tchurukh, trec6nd ca nimic. D. ouvaloff nu p6te consimti la
d'alungul spre rdsaritul Aschmichenuld, acésta si pentru a da un esemplu trupele
merg6n4 da dreptu spre apus pentru a se ruso nu vor evacua Erzerum, pia dud
lipi de fruntaria rusa fixatit in tratatul de guvernul rus nu va avea in p osesiunea sa
la San-Stephano la apusul NarimanuluT, orasul Batum.
Main]. orasul Olti RusieT. De la punctul Presedintele crede ca decisiunea con-
indicat 16nga Nariman, fruntaria se va In- gresuluT trebuie sa fie Indreptata numal
drep ta spre r6sarit, va trece prin Tebrenek, catre toril orele MuntenegruluY si SerbieT,
ce rdmane RusieT, p6nit la Pennek-Tchai. ocupate de follele turcesel, si care vor fi
Va merge d'alungul acestuT rag pana la desertate pe calla trupele sorbe si munte-
Bardouz, apol se va Indrepta spre apus, negrene vor mein teritoriul otoman.
lasand Bardouz si Yénikoel RusieT si se Dupit Altea Sa acésta combinare ar puLea
va Impreuna eu linia fixata prin traetatul inlatura inconvenientele despre care e
de la San-Stephano, la Zivin-Ka16. vorba.
Principele de Bismarck constata ca, Caratheodory-Pasa, facesnd alusiune la
congresal sanetionéza resultatul delibe- dificult4ile ce s'ar putea Int6mpina In lo-
rarilor comisiuneT. calitMile de la fruntarie despre nationa-
La ordinea dileT este apoT propunerea litatea carora este Inca Indou616, crede mal
eitita In sedin¡a trecuta de D. d'Oubril, preferabil ca aceste ambunturl sa fie la-
si relativa la unele tinuturT oeupate de sate la aprecierea comisiuneT europene,
trupele turco a caror evacualiune nu care va fi Insareinatit en linia desparOtóre.
s'a savarsit filch. Presedintele object6za cit Intrunirea co-
Prineipele de Bismarck credo el con- misiuneT si lucrarile sale vor avea trebu-
gresal nu p6te sit fixeze de eat un prin- inta de mal multe lunT, pe catit vreme aci
cipia general, si ca indicarea termenilor este vorba de evacuar ce trebuese a fi fa-
pentru evetuare trebuesce reservata unja cute in cate-va sap tèmanT: ult evacuare si-
din comisiunile speciale. PlenipotentiariT multaned nu 'T pare dificila inteul Ora un-
RusieT ar purtea sit formulese acest prin- do nu sunt cet4T, lasand eu ate acestea
cipid ? comisiuneT, sarcina de a regula la urmit,
Lord al Salisbury este de *ere ca, pen- delimitarea precisa.
tru pam6nturile cedate Rusiel de catre Caratheodory-Pasa cere sa se dea trupe-
Turcia, evacuarea trupelor otomano tre- lor otomano un timp mal lung de cat tru-
buia sa MIA loe in acelasT timp, and se pelor muntenegrene, earl n'ad niel un fel
va efectua evacuarea pam6nturi1or otoma- de greut4T.,
nT de catre trupele ruse. D. d'Oubril respundênd eit futeadevdr,
Comitele §uvaloff observa cit cestiunea asupra punetelor unde se vor face inven-
ridieata de catre propunerea rusa nu este tare, s'ar putea da cate-va dile mal mult,
ul cestie generala; ea a fost motivata prin presedintele propine de a se hotart in
dispositiunile luate si care tóte -tintescd la principit cd, evacuarea va fi simultanea, a-
evacuarea trupelor RusieT, Ara sa fie vor- fait de punctele undo vor fi arhive, arse-
ba de reciprocitate: SerbiT si MuntenegreniT nale, etc.; comisiunea de redaeVune, in-
sunt ast-Idl siliV a evacua teritoriul oto- saremata ca formula resolutiuneT congre-
www.dacoromanica.ro
 118

sute, va fi invitatl a tino in sknit aastA cererel lul Caratheodory-pasa refusul cel
din urmA consideratiune. mal categoric si niel nu p6te sit aseundit
malta Adunare 'sT dit consimtimêntul mirarea ce 'T inspirit.
la acéstl propunere si trece la motiunea Presedintele, &al eu opiniunea plenipo-
plenipotentiarilor otomanY , relativa la tentiarilor RusieT, recun6sce el este impo-
mentinerea articoluluT X a tractatuluT de sibil sa dea urmare propunereT otomane.
la San-Stefano. Primal plenipotentiar alRusieT reamin-
Lordul Salisbury sprijinl motiun -a ple- tosco cA, in ultima sedintl, a consimtit,
uipotentiarilor otomanT i insistA asupra potrivit cerereT presedintele, a da un for-
necesitAteY de a lAsa PorteT calea militarn mula mal seurtA propunereI in privinta
stipulatA intiacest traetat. sanctiuneT decisiunilor congresuluT. Alte-
Comitele §uvalow se refern la declara- tea Sa a pregAtit o noulredactiune pe care
tiunele presentate de presedinte in sedin- o eitesce :
ta trecutit in privinta acesteT propunerY ca- Europa ami sanctiunea eea mal so-
re aduce éritsl pe congres la un punet ho- lemnl i ces mal obligatorie stipulatiuni-
tArit de mal 'nainte. Art. X este anulat lor tratatuluT de la Berlin, Inaltele pIrtT
nume sufern niel ul discntiune. Excelen- contractante considerit intregul artieolelor
te Sa n'are , de alt-fe! niel Tal objectiune actulul de faciA, ea forraba un total de
de principiA hicontra cerereY plenipotentia- stipulatiunY, a tilda aplicatiune se l'adato-
rilor otomanT sustinutl de lordul Salis- resc a controla si surveghea insistfind a-
bury- i credo cl guvernul s6ti va fi dispus supra une eseeutiuuT contornan ea laten-
a da instructiunT oficiArilor sÏ, pentru a tiunile
lua in consideratiune interesa! semnalat. Ele reservA dreptul de a se intelege,
Uit diseutiune se angajit in acéstA pd- la trebuintá , asupra m6surilor in stare de
vintl filtre Mehemed-Ali , comitele §uva- a asigura un resultat care niel interesele ge-
loff i lordul Salisbury,, din care resulti nerale ale EuropeY, niel demnitatea marelor
cA plenipotentiariT rusl , impotrivitorY re- puterT dar putea lAsa sit fie invalidat".
mnoireï ar acorde bueuros Por- Prineipele Goreeakoff adaogit el acest
tel un treatóre pe la punctul desemnat, a- articol intrit pe eât se póte, in vederile
dien prin apasul sandjakuluT SofieT. indieate do eongres.
Presedintele constata en propunerea o- Presedintele soeotesce el Meca esprima-
tomann este admisl In principid, sellen cA tA in partea cea d'antéid a documentuluT
Turcia va avea cales militará, In cestiune: a- ce s'a eitit, va fi aprobatA de congres in
mbuntele, ì traseul se vor trAmite la nego- intregul el. Consideratiunile ce coprinde
cierile comisiuneT europene eu autolitAti- alí fost de alt-fel formulate de Caratheo-
le locale. dory-Pasa in termene anal6ge. DârA ar pu-
Caratheodory-Pasa citesce motiunea ur- tea sl nu fie tot asa pentru sf6rsitt.1
mAtóre : s'a Altea Sa a..r fi de pArere ca propunerea
Rusia va lua asupra sa partes datorieT rusA sn, fie despArtitit i sl devie ast-fel
publiee otomanl in raport eu terit6rele ce objeetul a dou6 votad succesive.
sunt anexate teritoriuluT rus in Asia." Principele Gorecaeo ff ne opun6ndu-s e
Comitele §uvaloff rgspunde el se cre- la acest mod de procedare, presedintele
dea fuudat a considera ea admis cA, dée,a mal eitesce prima parte a clocumentuld
este repartitie de datoriT pentru terit6rele rus p6n6 la euvintele conform cu baten-
ce se deslipese prin calea invoeleT, dona- tiunhle lor."
tiunel salí sehimbulul de la pAméntul din Lordul Salisbury intrebilnd 416el termo-
care fAceat parte integrantii, ea nu póte e- nele acesteT propunerT implien necesitatea
sista acolo unde este eueerire. Excelenta de a intrebuinta un fortl streinA la cas de
Sa adaogit en Rusia este cuceritke si decT neesecutare a tractatulul, deelarit en dupA
n'ar putea »id doman fi solidara cu dato- pArerea lul n'ar putea,fi ast-fel. DupA Ore-
ria TurcieT. rea presedinteluT, puterile sA angajézA nu:
Prin,cipele Gorceakoff declarit eit opune maT la utt privighere activit care va fi ur-
www.dacoromanica.ro
 119

MatA, la trebuintl, de nA actiune diplo- uncle nu se vor mal asecla bateril si "bide
maticit. A doua parte a documentuld re- nid uA-datl tunul nu va mal resuna."
serva, Inteadev6r, puterilor facultatea de Ciratheodory-Pacha multumesce comi-
a se intelege asupra mOsurilor und actiunl teluY §uvaloff, iz numple guvernuluY Oto-
ulteriae, dérti fib% sl oblige pe verY una man, de espresiunile continute in acéstA
dintr'énsele. propunere, apol venind la obiectul ce E.
Comitele Andrassy se asocias1 cu ideea S. a-e in vedere, primul plenipotentiar 0-
principelul de Bismarck. El n'are sti ()W- toman voesce a constata eil, nicAerY respec-
ean@ nimic la intelesul primal pArtY a do- tul pentru m^rtY nu este mal mare de citt
cumentuluY rus; IVA Excelenta Sa ar dori in Orient. Niel uA-datA guvernul Otoman
sl se evite orI-ce espresiune de neinere- n'a ridicat vreY-ul objeetiune in contra
dere si credo cA este greli de a trata in construirel de cimitire set' de capele fune-
congres ul cestiune de redactiune. Un co- rare. Dad este verba numaY de a face un
mitet ad-hoc ar putea gitsi ma lesne DA eimitir pentra soldatil cA4utY , E. S. con-
formulA satisfliatére. simte eu total la acest project; darA, tot-
Principele Gorceacoff (lice cA are In ve- uA-datA, Caratheodory-Pasa a observat
dore numaY, in acéstA redactiune , menti- In documental citit de comitele §uvaleff
Twos demnitAteY stipulatinnilor Europa. tiA espresiune din care ar putea nasce di-
El doresee sA fie bine stabilit cA, congre- ficultAtl; plenipotentiarul RusieY a erut
sul n'a %cut ul operl efemerA. Alteta Sa ca Schipka sl fie schimbatA inteun glo-
reamintesce cA esperienta trecutuld tre- dos cimitir." FArA indoialA, guvernul Oto-
bue sA incurajeze pe tuna adunare spre man nu face niel Ill obieetiune la constru-
a da uA sanctiune decisiunilor sale. irea until eimitir apr6pe de Schipka, darit
Lordul Salisbury ar regreta el uA ase- Caratheodory-Paeha, trebue sit reserve o-
rnenea declaratiune sit fie inseratA in trac- piniunea SublimeT-PortY pentru dosemna-
tat si core ca propunerea rust'. sl fie mal rea precisA a loculuY indieat de plenipo-
intéiti tipAritit, pentru a se putea esamina tentiarul RusieY.
eu uA mal IntinsA atentiune. Comitele Suvaloff dice cA avea speranta
TipArirea este hotArAtl si cestiunea a- ea propunerea sa sA fi fost mal complect
mAnatA pentru sedinta viit6re. apreciatl de plenipotentiariY TurcY. E. S.
Comitele §uvaloff cere a supune la a- scia cA Sublima-PeirtA va acorda un loe pen-
probarea eongresulul ill propunere ce 1-a
trn cimitir, dér ce doresce este ea Sehipka
fost suscitatA de un simtimént pe care 11
siL fie tneongiuratl, 6re-cum, de un cerc ce
vor intelege si aprecia totY coleglY sM si
va delimita comisiunea EuropeanA, pentru
pe care o esprinal fArl niel nA intentiune
ea trupurile soldatilor ce ati cOut in acesto
ascunsA de strategie sati alta. lupte marl sti se odihnéscA pe un pArnOnt
UrniézA textul: neutru. Ce e mal mult , este vorba aci de
Este in lantul l3alkanilor un punct uA eventtrlitate, cAcT fruntariile nu sunt
care a fost teatrul unor lupte eroice; in Ind trase; nu este de loe cps el positiea
istorie se gAsese lupte de felul acesta , kit Schiped trebue sA apartie maY mul t Rume-
nu mal superiére. Niel-uA-datA virtutile lieY orientale, de cAt provincieY Bulgaria.
militare si patriotice al cArora simbol este Alehemed-Ali-Pasa cere sA se adauge :
drapelul, nu s'a vklit cu uA mal mare e- nab' A de necesitAtile strategice de la
nergie. Schipka."
Aeeea ce lie se aplicA d'uA potrivA la Presedintele (lice cl ideia plenipoten-
rmbele pArtl. Asemenea lupte lasA dupe tiarilor rusY va avea simpatia tutulor 6-
dAnsele, stima reciprocA si respectul ce se menilor care tin a pAstra sfanta memo-
in de memoria miilor de RusY si de Turd de a compatriotilor cliqutY pe campul
a cAror 6se albesc stramptérea Schiped. de bAtae ; ea va fi intelésA de gayer-
Cerem inalteY adunArY sit dea ill dovadA nele ce cunosc tot respectul reciproe ce
de respect bravilor ce dorm la Schipka, natiunele civilisate acord mortilor ion si
fAeénd din acest punct un glorios cimitir seumpelor lor anaintirl : Alteta Sa considerl
www.dacoromanica.ro
 420
Oportun ea sit se hotar4scit uit stipulatiune exprimat ideea a ar fi p6te mal preferabil
pentru ocrotirea mormintelor numerosilor ca demnitatea princiarit sit fie hereditarit.
bravT soldan', i c emagresul esprimit do- Dupit ul discutiune, acésta opiniune s'a
rinta de a vedea pe guvernul otoman cit respins, Excelenta Sa n'a insistat i redae-
primesce propunere atat de conforma tiunea primitiva a fost mentin atA Asupra
ca simtim btu' Europe. Principele de Bis- artieoluld al 5, a eitruia obiect este egali-
marck , %chid alusiune la nenorocitele tatea drepturilor si libertatea cultelor, s'ati
stipulatiunY ce produs, in altit vreme, ivit dificultatT de redactiune : acest articol
in lipsa de clause diplomatice in privinta inteadevar este comun pentru Bulgaria,
mormintelor militare, este de parere, Muntenegrul, Serbia, Romania si comisi-
twins adunare ar putea, daca plenipoten- unea trebuia se gitsésca o singurit for-
tiariT otomanl nu sunt autorisatl a'sl da mula pentru atatea situatiunl diferite; era
consimtimantul , fitrit niel u. restrictiune, greu, mal ales de a coprinde inteansa is-
asupra proiectulul ce s'a presintat, sit de- trailitil din Romania a canora situatiune
clare In protocól di se asociazit ca Meca este nedeterminata, in ceea ce privesce na-
esprimatit de plenipotentiaril Rusig i ca, tionalitatea. Comitele de Launay, in seo-
o recomanda e,omisiunel europene insarci- pul de a preveni nit neintelegere, a propus
until, de a esamina la fata loculuT nAsurile In cursul discutiuneT, inserarea urmatbrel
de luat pentra a savarsi acasta Heil. frase: istrailitil din Romania, pe eat nu
Congresul accepta acéstit propunere. sunt de ua nationalitate streing, dobandesc,
Plenipotentiarh otomanT cerand uii, mo-Wit impotrivire , nationalitatea romana.
dificatiune de redaetiunea la care eomitele Principele de Bismarck semnaléza in-
tivalov nu erede ca p(5te consimti, prin-eonvenientele ce ar putea sit se ivéscit din
cipele de Bismarck considera ea inutil, in modificatiunea resolutiunelor adoptate de
adevar, de a schimba redactiunea primi- congres si care ati fost basa luerarilor co-
tiva, &tit en adhesiunea data de inalta a- misiuneT de redactiune. Este necesar ea
dunare la resolutiunea ce s'a presintat. congresul sit se opue la orl ce tentativa de
Anent Sa constata, ded, cA congresul sit revenire asnpra fonduluT.
inerede in simtimentele SublimeT-PortY si D. Desprez adaugit eit comisiunea a men-
astéptit cu confienta aranjamentele ce se tinut redactiunea primitiva, care 'T pare
vor lua de cittre comisiunea europeanit in eit plite sit concilieze tGte interesele ce sunt
Intelegere cu guvernul otoman. Caratheo- In mug, i cit D. de Launay a cerut nu-
dory-Pasa se asociaza la aeeste senti- mal insertiunea motiund sale la protocol.
mente. Principele Gorceacofl reamintesce ob-
Presedintele invita pe raportorul comi- servatiunile ce a presintat, intr'uA sedintit
siund de redactiune a eiti luerarea prepa- trecutit, in privinta drepturilor politice si
ratorie a tractatuluT. &rile ale israelitilor din Romania. Altea
D. Desprez face cunoseut inalteT adunarY Sa nu voesce sA renoiasca objectiunile
cA textul preambululd nu este incit fixat, sale, dal% sine sit declare din non ea nu
dar va fi supus in sedinta viit6re. Exce- impartasasce, asnpra acestuY punct, opi-
lenta Sa da eitire articolelor relative la niunea enuntata in tractat.
Bulgaria, i reamintesee mal multe obser- D. Desprez da citire art. VI prin care
vatiunI presintate in sanul comisiunel, cu sunt regulate administratinnea provisorie
ocasiunea discutiuneT preliminare, asupra a Bulgariel i relatiunile comisarulul Im-
art. 1 care stipuléza un gavera crestin perial ottoman, eu comisarnl Imperial rus.
Caratheodory-pasa a intrebat décit era ne- Lordul Salisbury cerand nit esplicatiune
cesar sit se insereze negresit nit clang complimentara asupra intinderel dreptu-
asupra anal punct necontestat; comisiunosi rilor comisaruluT ottoman, la casul unel
a credut de datoriit sa se mentie In una- neintelegerY en comisarulrns, D. Desprez,
nimitate textul. Cu ocasiunea lucrarel art. reamintand termenile insusT a articoluluT,
3, cam determina conditiunele alegereT r6spunde ca functionarul ottoman, precum
principelul Bulgarid, lordul Odo Russel a consuliT delegatT de puterT, sunt pusY
www.dacoromanica.ro
 121

Pe ittnga comisarul rus avgnd controlul a- cide de a pune ao6stl oestiune la ordinea
supra functionlreT administratiuneT. Pre- 4ileY a qedinteT viit6re.
gedintele adaoglind el comisarul ottoman Artieolele asupra navigatinneT pe Du-
va putea presenta requete, inaintea repre- nAre nu provód niel ul observatiune. A-
sentantilor puterilor semnatare, lordul Sa- supra articoluluT relativ la Bosnia si Her-
lisbury doresce ca acéstA esplicatiune sl zegovina, plenipotentiarit otomag deelarA
fie inseratl in protocol, 0 comitele de cl se refer la comuniearea ce ad avut on6-
Saint-Vallier observl el sfttrOtul artieo- rea de a face congresuluT, In numele gu-
luluT 6 regulkl toemaT easul prev6dut de vernuluT lor.
D. plPnipotentiar al EnglitereT. Asupra paragrafuld relativ la liberta-
Artieolele VII, VIII, IX, X nu adue niel tea de religiT, comitele Corti observA el:
ul observatiune, asupra art. XI care trac- in discutiunea ea a avut loe In congres in
t&A despre d6rAmarea vechilor cetAtT, la acéstit privinta, mal multT plenip9tenciarT
discutiune se rldiel in privirea termenu- all cerut el statui-quo sit fie mentinut, nu
luT de aeordat pentru eseeutarea acesteT numaT pentru Francia,dar chiar pentru t6te
clause. Dupit propunerea comiteluT An- puterile in loeurile sfinte. Excelenta Sa
drassy, congresul inlocuesee vorbele In propune dar sit se adaoge un aliniat eon-
cel mal seurt timp posibil", cu acestea : eeput in sensul acesta.
in an sad me curAnd dael se p6te." Presedintele reamintind reservele ce
D. Desprez trece la eitirea dispositiuni- Francia a formulat primind invitatiunea
lor relative la Rumelia orientall. la eongres, reserve ce all conchs la re-
Caratheodory-Pasa presintI ettte-va ob- dactiunea articoluluT, eere uImentiune es-
servatiunT asupra mentinereT espresl a re- presA despre drepturile Francie, observl
ligiuneT creqtine a guvernuluT. E. S. face el a doua parte a paragrafuluT stabilind
alusiune la prineipiul egalitAteT dreptu- "el nu se p6te atinge de loe la statul-quo
rilor consaerat de eltre congres, si cred.e in locurile sfinte" satisface ideea D-1u1
el acéstA clausl nu este conforml eu sim- prim-plenipotentiar al Italia.
timAntul manifestat, in termeg generall, Comitele Corti, facil cu ac6stl declara-
de cAtre nalta adunare. Primul plenipo- tiune, core numaT ca observatianea sa sl
tentiar al TurcieT nu credo de alt-fel di fie inseratl in protocol.
religia guvernuluT ar fi fost hotaritl a nu- Presedintele expriml D-luTDesprez mul-
me de eongres. tumirile congresuld pentru lucrares des-
Pregedintele constatl cii malta aduna- pro care Excelenta Sa a dat eitire, 0 qe-
dinta se ridiel la oree 6.
re, conservAnd In adstl privintl, disposi-
tiunele tractatuluT de la San-Stefano, le a Semnatr: v. Bismarck, B. Bcdow, C.
sanctionat Intfun chip implicit. MOO Sa P. V. Hohenlohe , Andrassy, Karolyi i
insistl asupra necesitAteT de a nu ridicaHaymerle, Waddington, St. Pallier. H.
objecting retrospective in privinta deci-Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Ocio
siunilor deja luate de congres. Russell, L. Corti 1 Launay, Gortchacow,
Cele-alte articole relative la Rume- Schouwaloff, P. d'Oubril, Al. Caratheo-
lia qi la paragrafele asupra Muntenegruld dory, Mehemet-Ali, Sadoulah.
nu dad loe la niei ul observare spe-
jail.
D. Desprez eitesce capitolul Serbia. In PROTOCOLUL Nr. 18.
privinta capitalislrel tributulg principa- _
tuluT,principele Gorceakoff aratit impor- §edinta de la 11 lulie (29 hulk)) 1878.
tanta acesteY costing, asupra elreia pleni-
potentiarl rusT ar ayes all presinte objectin- PresentT
g. Principele de Hohenlohe, Baronul de Peutru Germania , prineipele de Bis-
Haymerle qi D. d'Oubril anuntAnd de alt- marck, D. de Billow, prineipele de Hohen-
mintrelea, el all reservat in acéstit privin- lohe Schilingsftirst.
r, hotitrireaguvernelorlorp congresul de- ?entra Austro-Ungaria, comitele .A.n.
www.dacoromanica.ro
 122

dressy, comitele Carolyi, baronul de Hay- pentru textul modificat de cAtre primul-
marle. plenipotentiar al AustroUngarieT,care resu-
Pentru Francia, D. Waddington, comi- mA, propunerea, dAndu'l na. formA mal sirn-
tele de Saint-Vallier, D. Desprez. Alteta Sa credo cA n'ar fi inutil de a
Pentru Marea-Britanie , comitele de exprima eit congresul se angajésit a su-
Beaconsfield, marchisul de Salisbury, lord praveghea si controla punerea in esecutare
Ode Russell. a lucrArilor sale si cA uA asemenea declare-
Pentru Italia, comitele Corti, comitele tiune nu ar contine nimio de neusitat.
de Launay. Primul plonipotentiar al Rusiel observa.
Pentru Rusia, principele Gorceacoff, marchisul Salisbury a exprimat ideea
comitele §uvaloff, , D. d'Oubril. guvernuld rus, declarAnd ca. guvernul
Pentru Turcia, Al exandru Carathéo dory- Britanic sine la esecutarea stipulatiunilor
pasa, Mehemed-Ali-pasa, Sadulah-Bey. consecrate prin semnAtura sa. Alteta Sa
§edinta se descUide la 3 ore. reamiutind observatiunea printulul de Bis-
Se face mentiune de lista petitiunilor marck in sedinta precedentA, este de pArere
No. 13. ca congresul ar putea despeírti votul,
Protoddele 15 si 16 sunt aprobate. sA decidit de acum, asupra AntAd pArtl a
La ordinea 4i1e1 este propunerea pleni- propunereT, privitA ca esentiala demnitAteT
potent iarilor rusl, imprimatit i distribuitA Inaltel AdunArT de cAtre plenipotentiatiT
conform Elecisiund luatg de dike congres, Rusiel.
In sedinta precedentl. Presedintele aderl si astA-sll Ind la
Comitele Andrassy este de pArere ca ideea de a vote separat primal aliniat. Ca
se scurteze Roost document. Primul ali- representant al Germaniel, Altea Sa ar fi
niat terminAndu-se ast-fel: a suprave- dispus a primi si secundul aliniat, dérA se
ghia punerea in -vig6re", ar satisface in- teme ca cele-alte PaterT sl nu impArtA-
destul pe plenipotentiaril Austro-Unge- s6scA de o potrivit acest simtinAnt. D-sa
rieT. Al douilea aliniat s'ar putea privesce de altmintrelea , redactianea
ge ea nit lipsit de ineredere din partea Austro-Ungarg ca mal practicit si credo
congresulul, in resultatul luerArilor sale. mal cu sémA cA euvintele: solemna Ø o-
Excelenta Sa ar don i asemenea ca primul bligatorie sA esprime uA idee prea evi-
euv6nt »Europa" sA fie inlocuit prin mal- tlentA prin ea insAsl, pentru ea sit fie ne-
tele PAW contractante i ar privi de pri- ceser de a o afirma.
sos a se aditoga cuvintele dAnd sanctiu- Printul Gorceacoff nu ar consimti la
nea lor cea maT solemnit si cea mal obli- acéstA din urml modificare. D-sa repetA
gatorio." Excelenta Sa propune redaetarea cA sentimentul de demnitate al adunAreT
urmAt6re : ,,Inaltele PitrtI contractante trebue sA fie esprimat inteun mod f6rte
privese totalitatea articolelor presentuluY categoric.
act ca formAnd un intreg de stipulatiunT Comitele §uvaloff orede el nu esistit
a cAror panero in vig6re ele iat Insitrei- nid uA desbinare asupra fonduluT chiar
narea de a o controla si priveghea". al ideeT. Comitele Andrassy si printul de
Lordul Salisbury nu'sl esplicit scopul Bismarck a recunoscut i unul i altul
propunerel ruseseT. Excelenta Sa nu cu- sanctiunea datA de congres tratatuluT este
nósce sanctiune mal ,solemnA" i mal ,,o- solernna obligatorie. Lordul Salisbury
bligatoria." de cAt semnAtura guvernulul a &claret ca. semnittura Mard-BritanieT
stt, i preferg a nu primi un augajament este menitl a eonstitui un angajament de
care i se pare sag zadarnie, de óre-ce este aceiasl ordine. Excelenta Sa nu ar es-
evident di Marea-Britanie tine la esecu- plica cum congresul s'ar popri a intro-
tarea acestuY tractat, set av6nd uit sem- buinta espresiunl cari corespund In adevr
nificatie a cAreia tintit este prea putin de- cu idees sa. D-sa propane decT redactiu-
finita.. nea urmAtóre :
Principele de Bismarck intrébA pe Signo- Inaltele PArti contractante Una sane-
ja Sa daca manifestézit uA egalA aversiune tziunea lor solemnA i obligatorio stipule-
www.dacoromanica.ro
 123

tiunilor tractatulur de la Berlin, privese unile Ion" cari i se par veg.); de óre ce este
totalitatea articolelor presentulur act ca verba nu de ,,,intentiunT" dar de stipu-
formand un intreg de stipulatiunr a caror latiunr.'
punere in vigore ele lad angajamentul de Principele Gorecacoff iice ca a primit din
a o controla i priveghea." partea Imperatoruld, Augustul Oh sta.-
Caratheodory-pasa reamintesce °splice- pan, ordinal espres de a presinta nit pro-
tiunile ce deja a presintat in acOsta Dri- punere menita a sanciona add.° congre-
vinta : Porte considera de sigur semnatura sulur. Altea Sa considera id.eea Suvera-
ca obligatorie i se vede tinuta inteun nulur gh ea ea total conforma ca dem-
mod strict si positiv, a punein esecutare nitatea bland aduntirr.
angajamente ce. a subscris cu acelas titlu D-sa consimte insii a modifica óre-care
ea cele-alte Puterr semnataie a tratatulur. espresiunT, fail a adera ca total la testul
Dora redactiunea documentuld rus impu- propus de catre comitele Andrassy, si pro-
ne tutulor partilor contractante, indatori- pune congresulur redactiunea comiteld
rea mutuala de a contrala esecutarea sti- Suvalo ff.
pulatiunilor tractatular. POrta s'ar vedea Presedintele propane congresulur acosta
ast-fel obligata a admite in interiorul silt1 noul redactiune. Plenipotentiarir Austro-
controlul, si a controla la r6ndul silt. alte Ungarl nu fac objectiunr. Plenipotentia-
State de asemenea angajate: Excelenta Sa ru Francier, Marer-Britaniel i Italier, re-
pane inainte dificultatile acestet sarcine, serva voturilelor. Plenipotentiaril Turcier
adaogit a POrta este gata a esecuta declara ca nu eh nimic de adlogat la de-
tractatul, in ceea ce o privesce, aka ca re- clara,tiunile ce ail facut. Plenipotentiaril
fu sh, do a esercita un control sail de a se su- Germanl primesc propunerea rusésea.
pune la acest control, considerând cri acésta Presedintele constata el documental
obligatiune este malt si de o prea mare presentat de catre plenipotentiarir Rusr,
greutate pentru un guvern care nu recla- nu a obtinut invoirea congresuld si pro-
ma niel sarcina, niel beneficial ac ster o- cedésh, la vot asupra propunerel comite-
bligatiunr. lur Andrassy.
Princip ele Gorceacoff (lice ea Ospunsul P1Pnipotentiarir Francier, Marer-Brita-
Sublimer PortI nu este in contradictiune nie i Italier, staruese a nu da voturile
ca ideea de care a fost inspirar plenipo- lor, plenipotentiarir turd( resping acel text
tentiarir Ruder, spre a face propunerea lor, plenipotentiaril rusTmentin propunerea
si primul aliniat in Intregul silil, conform lor.
cu declaratiunile lur Caratheodory-Pasa ComLele Corti observa cri malta Adu-
s'ar putea primi de catre representanti nare impartasesee sentimental printuld
Rusier. Gortchacow, asupra necesitater de a asi-
Principele de Bismarck resumAnd discu- gura deplina eseentare a tractatalur, dér
tiunea ogee camt6ta cestiunPa constA In a plenipotentiarir Italier $i acer din colegir
sci daca convine de a se insera un articol l or carT impreuna eu Unsir 'sr ah reservat
special, sail de a considera semnatura votul lor, privesc ca suficiente declaratiu-
tractatulur ca uA obligatiune formala drain, nile ce ah fost acute In numele Sublimer
na 'I trebue niel ua confirmare. Primul Port); de catre Caratheodory-Pasa.
plenipotentiar otoman socotesce dap, cum Primul plenipotentiar al Francier, pro-
se vede, ca, formula propusa inspira nein- pane congresuld de a lua llama act de
credere uneia dinpartile contractante care declaratiunea lur Caratheodory-Pasa, for-
nu s'ar conforma tractatulur; Altea Sa, In mulele presentate de eittre printul Gorcea-
ceea ce o priVesce, nu impartasesce ase- coff i comitele Andrassy, par Excelen-
.menea temen. ter Sale coneeptate In termed pró veg.); sari
Comitele Andrassy mentine redac,tiunea nu adaogh, nimio la autoritatea trata-
ce a propus, i ridica nour objectiunT con- tulur, sat sunt prea intinse pentra seo-
tra cuvintelor insistfind asupra esecutti- pul ce ali. Congresal cerkel Tumid ca
reli earl i se par prea aspre, si, nintenti- sri consimtii la fusemnate sacriAciurla a A-
www.dacoromanica.ro
 124

vut in ved.ere si apere de orY-ce atingere sul D-luT Waddington, face mentinne de
suveranitatea Sultanulul In tntregul redus cestiunea ridicata asupra sacrificiilor ce
dar compact a provincielon care de acum Congresul ar voi sA céra Turcid; a cele sa-
inainte vor compune Imperiul StÍ. Redac- crifieiT nu sunt opera CongresuluT , ei
tiunea tusk propusa fnaltd adunarY, pare coined* resbeluld. Din contra, In-
sa coprinda un fel de tutell permanenta, nalta adunare a tratat Inteun mod fa-
impusa guvernuluT otoman; tractatul ce vorabil pe Pérta otomana care de sigur
puterile vor sub-semna, contine un numer a eiscigat mal mult de cat a perdut
ferte fusemnat de clause call ar putea da prin nouile stipulatiunt COSt pentru inge-
loe In viitor, sub aetiunea unuT contvd rinta de care a vorbit primul plenipotentiar
cerut de Congres, la lilt multime de pre- al FrancieT , comitele §uvaloff declarit
texturl pentru nA ingerinta continua In ca Rusia nu voesce a se amesteca In afa-
tete actele seversite de Sublima Pertit. In- cerile TurcieT, indata, ce stipulatiunile tra-
teresul guvernuluT turcese, avantagiul set tatuluT vor fi eseeutate; dOrA pene atunel,
evident este de a executa riguros este amestec i dansul resulta cu drept
prejudecare bite decisiun¡le CongresuluT. cuvent din decisiunile congresulul. Se p6-
Excelenta a °rule ca puterile urméza a te Ore sustine el nu esista amestec In a-
lua act de declaratiunile acute acum de facerile TurcieT, pe atä vreme comisiunY
Turcia, prin organul primuluT set pleni europene se gases° Inca In Rumelia, In
potentiar, i faril a merge mal departe, provinciile greceseT, In Armenia etc? Co-
mal 'nainte de a se indroi de intentiunile mitele §uvaloff este de acord ea D. Wad-
sale manifestate ca glas tare, a ascepta dington, sperind ea peste curend nu va
ea (Musa sa se puna la lucru, de 6re-ce nu mal esista niel un amestesc : cât pentru
alt dreptul sa presupuni, ca guvernul oto- present, Escelenta privesce ca indis-
man nu ar voi sati nu ar putea sa esecute pensabil, ca fiind resultatul congresule
stipulatiunile la care a consimtit. Primal si pe cell vreme vor fi in fiinta comisiunT
plenipotentiar al FrancieT ar Intelege chiar europene, este evident eit va trebui M. se
anevoe cA s'ar putea aditoga un act atit de supra-vegheze i controlese situatiunea.
solemn prin el InsuO, aft sanctiune sat Acest drept fiind stabilit, plenipotentiariT
inutill sat periculesit. S'ar admite pete RusioT nu ved pentru ce nu s'ar chiama lu-
na asemenea decisiune, daca ar fi vorba crurile cu numele lor, i pentru ce Ore
de a crea un drept special de suprave- s'ar refusa controlul i supra-vegherea
ghiere pentru unele din stipulatiunile de- coral.
terminate, dar a inaugura un drept de D. Waddington voiesce M. se marginé-
control general asupra unta numer atit de sea In a observa ca comisiunile europene
Intins de clause, earl prin importanta lor at un object precis i definit, pe gull pro-
nu se potrivese unele eu altele, ar fi peri- punerea rasa nu contine un scop ciar de-
culos pentru viitor, i Congresul apucind terminat.
acesta cale, ar introduce elemente de dis- Presedintele constata cA propunerea ru-
cordie Tntre puterile carT at lucrat fmpre- sit i amendamentul austriac care cores-
unit la "IA opera de pace si de coneordie. punclea cu aces propunere, nu all fost pri-
Principel Gorceacoff mentine cii propu- mite de congres si cif resultatele discutiu-
nerea Sa este in raport eu declaratiunile nd sunt prin urmare faptele cari vor fi in-
primuld plenipotentiar al Turciel. Altea dicate fn protocol, adica prop uner ea insasT,
Sa nuisT esplica pentru ce Ore sanctiunea respunsul PorteT i decisiunea congre-
indicata este contrarie Portel otomane: sule de a lua act de declaratiunile pri-
densa se aplicti de IA potrivii i celor-alte muluT-plenipotentiar otoman.
parg contra tante ; Rusia, de esemplu, s'ar malta Adunare trece la cestiunea rela-
supune i densa ea si Pórta, si admite tiva la tributul Romania si SerbieT, re-
fórte bino pentru Musa supravegherea servati In sedinta preeedenta.
controlul puterilor. Presedintelereamintesee cii cestiunea este
Comitele uvaloff, revenind la discur- plait precum urmézit: to-nul ântêitt pie-
www.dacoromanica.ro
 125

nipoteutiar al Tumid a presentat congre- torie. Inteuit altA (011ie de icteT, prima-
suluT clod, propun erT : uha In sedinta de plenipotentiar al RusieT socotesce cA, In
la 28 Iunie (protocolul No. 8) relativii, la easul duil principatele ar finevoite sii ca-
Serbia, ces altA In sedinta de la 1 Iulie pitalisese tributul, ele ar gitsi cu greti su-
(protocol 10) relativit la Romania f Exce- melt), necesaril i cA angagiamentele ce ar
lenta cere ea tributurile plitite pan6 lua le ar causa cheltuell superi6re tribu-
acum Sublimel PortT de eittre aceste tiSrT tuluT ce ar fi rescumpirat.
sit fie capitalisate i cA valórea lor si se Comitele §uvaloff credea pan acum eli
verse In casele tesaurulul otoman. Con- ac6stit cestiune a fost decisit eu oeasia de-
gresul a inaintat aceste propunerT comi- claratielindependenteT, si pentru acest mo-
siunet de redactiune, fitrit a se pronuncia
tiv, nu a presentat fit adstit privinti niel u A
definitiv asupra cestiund de principiti. observatiune. Cu cfit Exeelenta Sa consi-
Comisiunea propune aeum un project de derA eestiunea, cu atfit 'T se pare just
redactiune ast-fel coneeput: cit prineipatele si ia sareina datorillor fa
Tributul Serbia!, (RonifinieT1 se va parte pentru teritoriele acum concedate,
capitalisa i representantll putkAlor la si en atat maT s'ar pitrea nedrept ca
Constantinopoli vor fixa la cat se v urca dansele si fie co4.4branse la capitalisarea
acéstit capitalisare, In nnire cu Sublima tributuluT In in.. le guvernuluT ture.
P6rtit. deeisiune luatit In sensul icesta ar pune
Mal 'nainte ea congrLsul sit se p6tit pro- pe ambele principate i pe P6rti In situa-
nuncia asupra aceste redactiunT, °Maul tiunea acelor State carl negociazi ui afa-
va arma sit statuese daca, In principiq të- cere financiara, pe 4.1a uneT rescumgritrT
rile vor trebui si primeaci sarcina capi- de tribut, acordati sehimbul indepen-
talisitreT tributUluT ce nu li s'a fost impus dinteT; Uri nu este ast-fel, de 6re-ce in-
de eat tratatul de la San-Stefano. dependinta este resultatul nu al unel in-
Lordul Salisbury considera dificultatea voirT, dell al resbeluluT. Lordul Salisbury
sub un punct de vedere indouit : sunt aci a slis eit nu armatele romfine i serbe n'ati
doug censtiunT, acea a tributuld insusT inaintat pan sub zidurile Constantinopo-
aeeea a interesului creditorilor PortiT. In lulift, ei armata rug, i cit cele Pintail'
eeea ce privesce tributul, Excelen.ta Sa nu ati avut suceese de fnregistrat. Comi-
vede ca, nu a fost rescumpirat prin marT tele §uvaloff constati cA aceste armate
saerificiurl si prin insemnate victoriT din avnt success serióse: ces d'antaiti-a luat
partes prineipatelor : daca ar fi In realitate ca asalt maT multe redute la Plevna
RomaniT i SarbiT,ceY ca viie,toriile, tribu- ces d'a doua a ocupat i ocupi IncA uit
tul ar fi anulat, dar Rusia este care a fit- parte din teritoriulotoman. In acéstit con-
cut cheltuelile si a biruit pe P6rtit, ditiune, aka prineipatele ar trebui sit cum-
Excelenta Sa nu vede motivul pentru care pere ca banT independinta lor, ar rèmanea
perderea tributuluT ar fi impusit TurcieT. sit se scie ce ati cascigat in resbel. Co-
Primul-plenipotentiar al Mard-Britanie mitele §avaloff se vede (ha nevoit de a
adaogit, el pe de altit parte, tributul este reaminti, precum a si fitcut'o inteuit se-
nit parte a garantieT creditorilor PorteT, si dinti precedentit, cit Rusia a propus In
cA acéstit garantie nu s'ar putea lua ace- protocolul de la Londra un act f6rte mo-
lor creditorT. derat, cA Tureia a respins aeest act si eit
Prineipele Gorceacoff se pronuncie cu urmézit a suferi conseeintele refusuluT
totul in contra opiniuneT care a fost espri- Primul-plenipotentiar al FrancieT aderi
mati. Cana independenta RomanieT si a la opiniunea primuluT- plenipotentiar al
SerbieT aA fost proclamate, nu s'a vorbit Rule. In caes-ce privesee mal eu sémi
de eapitalisarea tributuluT. Alt eta Sa pe Romania, pare imposibil de a'T core ea-
considerit dar eit principatele sunt scu- pitalisarea tributuluT; tratatul de la San-
tite de orT-ce obligatiune afari de pAr- Stefano nu numal di nu pomenesce de
iIe care constituese uA sporire dansnl, &IA Ind recun6sce dreptul Ro-
si carT vor fi incireate cu uit parte din da- minilor la uti indemnitate de resbel, sub
9
www.dacoromanica.ro
 12d

ce titiu Ffar impune un sacrificid Romi- pentra a imbun6tA4i situatiunea inn Dife-
nieT e,are a luat ul parte strAlucita la res- ritele propunerT presentate inaintea con-
bel? Serbia se afiA asupra acestul din urmA gresuluY de cAtre plenipotentiariT otomanT
punct in aceleasT conditiunT aprópe : ple- pentru tribut, partea proportionalA a da-
nipotentiariT FrancieT vor vota in contra torieT etc., dovedesc solicitudinea din par-
capitalisAreT tributuluT. tea guvernuld tare pentru interesele ore-
Comitele Saint-Vallier adaogA : sub re- ditorilor sAT. DérA nu ar putea primi de-
serva. a teritoriele concedate vor avea III claratiunea plenipotentiarilor Fran cieT
sarcinA proportionalA a datorieT. MareT-BritanieT si Italia, in termenil in
Comitele Andrassy face alusiune la art. care este conceputA.
5 al tratatuluT de la San-Stefano, care a Caratheodory-pasa, fArA a putea tad
fost reamintit acum si care tratézA despre precise conditiunile saA epoca uneT invo-
al indemnitate ce rAmine a se desbate elT, aratl cA creditoril Porte! cautA uA in-
intro Rominia si Turcia, (lice cA congresul telegere intre d6nsiT si guyern, care, din
a rAmas strAin de acéstA stipulatiune si la partea sa, se va sili a'T satisface in mg-
uA cerero analogA fAcutA de cAtre Serbia, sure resurselor sale.
&di a capitalisarea tributuluT ar aduce Presedintele intrelAnd daca cele-alte
dificultAtT, discutiunT ce este preferabil a pater! aderA la propunerea cititA de cAtre
inlAtura, si plenipotentiariT austro-ungarT comitele Corti, in numele colegilor seT, aT
votézA in acelasT sens ca plenipotentiariT FranceT, MareT-BritaaieT si ltalieT, pleni-
francesT. potentiariT au stro-ungarl si aT RusieT de-
Presedintele observA cA unanimitatea °lea cit consimt la acéstA propun ere.
congresulul ar fi necesarit pentru a se sta- Principele de Bismarck face aceeasT de-
bili obligatiunea rescumpArAreT tributuluT, claratiune in numele GermanieT. MOO Sa
&TA cA voturile ce s'a dat aratA, inteun constatA cA documental se va insera in
mod suficient, e,A ul majoritate chiar ar fi protocol si cit congresal la act de acésti
contra acesteT decisiunl. Altea Sa trebue declargiune.
sii, considere cestiunea ca regulatA si co- Congresul trece la raportul comisiuneT
misinnea de redactiune va avea indatori- de delimitare asupra fruntarieT asiatice.
rea sit suprime articolul projectuluT OA, Principele de Hohenlohe citesce docu-
relativ la e,apitalisarea tributurilor romfme mental urmAtor :
si serbe. Comisiunea are onóre de a supnne con-
Primal plenipotentiar al Italia presintA gresuld decisiunea urmAt6re :
congresuluT, in nnmele colegilor 0,1 aT PlenipotentiariT BritanieT ne &Ind con-
FrancieY, MareT-BritanieT si ItalieVdecla- sintim6ntul ion la delimitarea ce plenipo-
ratiunea urmAtóre spre a fiinseratA in pro- tentiaril rusT ali propus congresuluT pen-
tocol : tru vales Alach-KerduluT,resultA din acésta
Puteiile representate in congres sunt el plenipotentiarul britanic se bas6zA pe uA
de pArere de a recomanda SublimeT Portl delimitare care a fost comunicatA g,uvernu-
instituirea la Constantinopoli a uneY co- luT sAA de cAtre ambasadorul Ruler la Lon-
misiunT financiare, compusA de 6menT spe- dra. Acest din urmit primesce delimitarea
cialT, numitY de guvernele respective, si pe care a fost insArcinat sA comunice, si
care ar fi insArcinatA de a esamina recla- inapazA frantariile tractatuluT de la San-
matiunile purtAtorilor de titlurY a datorieT Stefano p6n6 la puncturile, spre Vest, Ka-
otomano si de a propune mijlócele cele rangan si Kessa dogh.
mat aemerite spre a le da satisfactiunea Comisiunea de delimitare ia act de ac6stA
compatibilA cu situatiunea financiarA a declaratiune a D-lul representant al Itu-
SublimeY PortY." sieT, In virtutea cAreia Unja nouel fruntariT
Caratheodory-pasa clice clguvernul sAti intre Rusia si Turcia va porni de la un
va avea cea mal mare ingrijire de cestiu- punct spre Vest al satulut Karangan , va
nea financelor, cAcT este de datoria si de trece in linie dr6ptA la satul Medjingert :
interesul PorteT de a face tot posibilul de la Medjingert, va urma uA linie dréptA
www.dacoromanica.ro
 127

la culminea munteluT Kasadogh, si de adi lativ la termenele fixate pentru evacuare

va porni de a lunguld lintel de despArti- In Muntenegru si in Serbia: un alt para-
re a apelar, futre afinen Ï AroxuluT, la Nord, graf suplimentar a fost pus In eapitolul
aceY aT MenodeT-Su, la Sud p6niS la fas- DunitreT in privinta faruluT insuleT §erpilor.
ta fruntarie a RusieT. Excelente Sa, dupA ce a citit aceste di-
Comisiunea de delimitare neposedand verse dispositiunT, citesce apoT restul pro-
niel ennoseinta terenuluT , niel hartele si jectuluT de tractat.
documentele necesarT spre a statua asupra Artieolul relativ la reglementul ce M-
dificultittilor ce s'a/ produs, in comisiu- inino a se elabora pentru provinciile eres-
nea specialit militarit , futre delegatiT en- fine din Turcia Europénl , pusit sub ad-
glesT i rusT, propune de a se emana solu- ministratiunea directit a PorteT, este objec-
tiunea diferend uluT neintelegerd si de a tul uneT discutiunT futre lordul Salisbury,
inainta triiseul mal precie al linieT Alach- Caratheodory-Pasa si D. Desprez, in pri-
KerduluY uneT comisiunT militare compu- Tinta analogieT ce remAne a se stabili fu-
sit de un oficilr rus, de un oficiAr otoman, tre acest reglement si acel care este deja
si de un oficiAr engles. In vig6re In Creta. ResultA dinteacésta
Comitele §uvalo ff aduce la cunoseinta d6usa nu se va aplica si la regimul finan-
congresuluT el, din causa deosebireT ce e- ciar i e/, cuvintele urmittóre, procura pro-
sistit In hartele geografice pentru valea pum comisiunea de redatiune , se vor a-
Alach-KerduluT , nA futelegere urm6z1 a dloga articoluluT primitiv deosebindu-se
se stabili maT ardid la facie loculuT futre ceea ce privesee scutirile de imposite a-
tomisariT rusT i tureT. Lordn1 Salisbury cordate CreteT."
dorind ea un delegat engles sit 'T insotés- Paragraful relativ la mediatiunea pute-
el, eomitele §uvalow a consimtit la ac6s- rilor in casa cana Turcia i Grecia nu ar
ta. Lordul Salisbury adaogit el de alt- parveni sit se intel6git pentru reetificarea
minterea nu este niel uit objectiune in fruntariilor indicatit in protoe,olul 13, dit
contra admitereT delegatilor a altor puterT. loe la ul cerera de aminare din partea Ca-
Comitele §uvalov r/spunse cit nu este ratheodory-Pasa. Excelente Sa adaogl cA
loe de a triimite ul comisiune europénit asaptit instructiunT de la Pórtit pentru a
spre a face delimitArT de fruntarie in Asia. doua
Niel nA observatiune presentandu-se in Presedintele dice cl paragraful de caro
privinta delimititriT In Asia, presedintele este vorba, esprimA uA dorintit a congm-
declara cit acordul ce s'a fácut este primit suld, &A nu ul resolutiune la care P6rta
de congres. este rugatl a consimti. Poterile se mAr-
Mal nainte ca inalta adunare sit conti- ginesc a exprima el sunt animate de do-
nuese ordinea i1el, Caratheodory-Pasa data de a vedea reusind negociatiunile,
cere insertiunea, la finitul articoluluT asu- asupra acestuT punct, nu pare ea Párta sit
pra BosnieT si HerzegovineT , eitit in se- aibit uit opiniune de dat, niel ul decisiune
dinta de erT, a cuvintelor urmittóre: Gu- de luat, In congres.
vernele Austro-UngarieT i TurcieT se re- D. Desprez eitesce articolele, asupra A-
servit a se intelege asupra detaliuld. sieT a eitror eitte-va detaliurT topografiee
Comitele Andrassy neflegnd niel ul ob- nu vor putea fi redigeate intr'un mod de-
jectiune, acest adaos de cuvinte este pri- finitiv, mal nainte ce comisiunea de redae-
ma de congres si imediat inserat in arti- tiune se fi primit textul comisiuneT de de-
colul de care este vorba. limitare.
Presedintele invitit pe D. Desprez, ra- Citirea paragrafelor relative la Khotur
portorul comisiuneT de redactiune., ca sit si la Armenia nu este urmatit de cit de ob-
termine eitirea projectuluT de tractat, In- servatiunT de formA. Asupra paregrafuld
ceputit in sedinta de erT. relativ la tratatele de Paris si de Londra,
D. Desprez indicA mal nainte e/ s'a ti- lordul Salisbury reamintesee cit la prima
nut eompt in paragrafele aditionale de de- vedere a manifestat, inteul 'sedintit pre-
cisiunele luate erl de malta Adunare, re- cedentl, Ore-care temerT asupra redactit-
www.dacoromanica.ro
 128

reY acestuY articol. Aceste temen Y ad dis- guvernele ar putea invite pe representanti
pftrut acum In parte, prin esplicArile ce ion la Constantinopoli de a desemna de-
ad luminat congresul. Escelenta Sa se legati.
mliginesce astAdT a cere insernunea la Presedintele intral care ar fi puterea
protocol a declaranunel urmAtóre, care nu esecutivA a acestor comisad.
angagiasA de &fit gnvernul Oh: Comitele §nvaloff rAspunde di nu póte
/9
Considerfind
- di traetatul de la Berlin se o arate scum, dédi di In lipsa trupelor
va schimba uli parte insemnatA a Invoiri- rusescT, trebue sA se spere pe concursul
lor sanctionate de tractatul de Paris din autoritAtilor Lieale.
1856, si di interpretarea art. 2 al tracta- Principele Gorceacoff este de pArere el
tuluT de Londra care depinde de tractatul Indeplinind misiunea ce li-se va lucre-
de la Paris, póte fi ast-fel supus la con- dinta, comisad ad de asemenea indatori-
testArT. rea de a verifica esactitatea evenimentelor
Ed dedar, din partea AnglieT cii obli- semnalate lorduluT Salisbury.
ganunile MajestAtel Sale Britanice concer- In urma'maYimultor pArerT sehimbate intre
n6nd tnehiderea strimtoribir, se mArginese cfitT-va plenipotentiarT, Comitele Saint-
la un angageament cAtre Sultanul de a Vallier citesce un project de resoluti-
respecta in acéstA privintA, determinatiu- ne redigeat In acord en marchisul de Sa-
nile independente de Majestatea Sa, con- lisbury si ast-fel coneeptat :
form cu spiritul tractatelor esistente. PlenipotentiariT puterilor intrunitY la
Comitele §uvaloff 'd reservi dreptu de congresul din Berlin, miscatT de eveni-
a face a se fusers In protocol ul contra- mentele aduse la cunoscinta unor dintre
declaratiune, décii este loc a o face. dAnsi asupra suferintelor adule a popu-
Terminandu-se citirea projectuluT de latiunilor Rhodopuld, si a localitAtilor
tractat, D. Desprez aduce la cunoscinta vecine, sunt de pArere el ar fi de reco-
congresuluT projectul de preambul. mandat ambasadorilor la Constantinopoli
Congresul adoptil, redactiunea acestuT a se tntelege cu Sublima-P6rtA, pentru
project, aprobat In intregul Oil, si citit a- trAmiterea imediatA a uneT comisiunT eu-
cum de eAtre D. Desprez. UA a doua ci- ropénii insArcinatA de a verifica la facia
tire a projectuluT complectat prin aml- loculd, gravitatea faptelor si de a cAuta
nuntele ce lipsesc flick si dresat, articol a da un remedid und asemenea stare de
pe a rticol, va avea loe in sedinta urmAtóre. lucrurT, pe at s'ar putea.
Comitele §uvaloff aduce la cunoseinta Acest project de resolutiune este pri-
tnalteT adunArT el lordul Salisbury a pri- mit in unanimitate de congres
mit telegrame carT indie cele md deplo- Presedintele observA, cu asentimentul
rabile desordine In distrietele Rhodopu- general, eit membriT ¡nand adunArT, a-
luT; dupe aeeste informanunY uii popula- doptând acéstA resolutiune strginA objec-
nun° de maT mult de uli sutii miT de 6menT tuld resolutiunilor-lor, se conduc nu ea
s'ar glisi inteuli complectii anarhie : sate membri al congresuluT, dérl ca represen-
ar fi fost arse, masacrate, violente si exce- tang aT guvernelor respective.
se gr6snice kr fi fost comise. Escelentele
Lor cred el este vreme a se pane un ter- §edinta se ridicA, la 5 ore si 1/3.
men efit maY neintardiat unor aseme-
nee atrocitAtY. Comitele §uvaloff observii SemnatT : v. Bismarck , B. Bftlow,,
cli localitAtile de care este vorbA nu sunt Hohenlohe , Karolyi, TVaddington, St.
In circonscriptiunea comandantuluT cap al Vallier, Odo _Russel, Launay, Gortcea-
armateT ruse si crede impreunA cu lordul coff, P. d'Oubril, Al. Caratheodory,,
Salisbury, di ar fi oportun de a trAmite la Sadullah.
facia loculuT comisad europenT cad ar fi
insiircinatT de a provoca adaptarea unor
in6surT represive.
Comitele §uvaloff este de pArere cA
www.dacoromanica.ro
 129

PR OTOCOLUL Nr. 19 dactiuna articoluld ce dl indicatiunea e-

sactit a Enid de trecere.
§edinta din, 12 Inlie (30 Iunie) 1878 Presedintele considera, el este, Intea-
deOr,, primejdios de a delimita intr'un
Present : articol de tractat al cale militarit pe
Pentru Germania , principele de Bis- un plmént pucin cunoscut i pe el
marck, D. de Billow, princip ele de Hohen- charta care nu Ott) fi de ul absoluta e-
lohe Schillingsfürst. sactitate. Acésta delimitare ar putea fi vii-
Pentru Austro-Ungaria , comitele An- tilmat6re, chiar acelora ce se vor servi de
dressy, comitele Karolyi, baronul de Hay- (Huse. Altea Sa citesce din not pasagiul
merle. protocolule al XVII-lea, undo se at% re-
Pentru Francia, D. Waddington, comi- sumatul discutiund, si credo cl, conform
tele de Saint-Vallier, D. Desprez. ca decisiunile luate atuncY de congres,
Pentru Marea-Britania , marchisul de nia trebue llsatit negociarilor de la facia
Salisbury, lordul Odo Russell. locule. Nomenclatura aliniatului al 2-lea
Pentru Italia, comitele Corti, comitele din § al 3-lea, ar trebui déra sA dispara,
de Launay. si ar fi oportun de a lasa sit subsiste na-
Pentru Rusia, principele G-orceacoff, co- me principiul end ce militare ce se va
mitele §uvaloff, D. d'Oubrill. acorda Turcia.
Pentru Turcia, Alexandra Caratheo dory Principele de Hohenlohe propene sit se
Pasa, Mehemed-Ali-Pasa, Sa doullah-Bey. Veit in s6mit numal espresiunile protoco-
§edinta se deschide la orele 3. luld i sa se suprime indicatiunile precise,
Protocolul No. 17 se adoptl. ce sent la sfArsitul aliniatule.
Se face mentiune de lista petitinnilor Comitele §uvalo ff cere suprimarea
No. 14. tregule paragraf al 3-lea, cad aliniatul
La ordinea qileI este raportul comple- al 2-lea a fost coneedat de d6nsul name
mentar al comisiund de redectiene. In vederea aliniat,uld 1, acordAnd Bulga-
D. Desprez qice, el comisiunea a citit ria al cale de etape.
din not intregul tractat si a ridicat ob- Lordul Salisbury Ow el décit s'ar con-
jectiud asupra art. II, relativ la delimita- serve aliniatul I s'ar vedea nevoit sit de-
rea Bulgaria. Paragraful aceste articol, clare la protocol , din partea Englitera,
cu No. 3, care implicit pentru trupele ca niel el dispositiune din tractat nu re-
convoiurile bulgare libera trecere pe linia cen6sce Bulgaria dreptul de pace si de
de etapa fare Vidin si Sofia , prin calea resboit.
Sofia la Pirot si de la acest punct la Vidin, Comitele §uvaloff observa el tome
prin c6ma StIntule Nicene, pare inadmi- pentru inlaturarea ac,estor dificulta pro-
sibilit. Comisianea propene de al supri- pene suprimarea Intregule paragraf 3.
ma, congresal neputênd sa prevaqa casal Dupa obsPrvatind ¡Acute de comitele
clad Bulgaria ar declare rgsboil Tureia. Launay, lordul Salisbury si comitele §u-
Acésta observatiune bine primita de valow, congresul decide suprimarea pare-
malta adunare, D. Desprez adloga el al grafule 3, din articolul al II-lea al pro-
douilea aliniat al aceluiaa paragraf, care jectuld de traetat, plenipotentiarii Rusier
admite in principit facultatea pentru Ter- declarand pe altit parte el obligatiunile
cia de a se servi de calea militara, ce ali primit la protocolul XVII in privin-
teritoriul apusan a sandjakule Sofia. a ta caa militare consimtita Tumid , fsT
sat indecisA pe comisiune, cad nu s'a pu- conservA tótl val6rea lor.
tut stabili acordul asupra aceste punct. Este bine Inteles el acelast pasagit in-
Comitele §uvalo fi' reamintesce el ple- serat ca articolul XXXVI, relatiy la deli-
nipotertiarii Rusia at acceptat principie mitarea Shbii, va i i ddnsul suprimat.
de trecere; instructiue se vor da fn acest Caratheodory-Pasa, referindu-se la ar-
Fens oficiarilor ma, conform protocolule ticolul XXIV care privesee rectificarea
XVII; dérit Excelenta Sa este contra re- fruntarielor Grecia i mediatienea even-
www.dacoromanica.ro
 130

tuall a puterilor, adaogA eA P6rta care nu teta Sa adaogl cA comisiunea era fnsArci-
dAduse eonsimtimhtul la propunerea flea numal a redacta deeisiunele inste, érA
de rectificare a fruntarielor fd reservA de nu de a le revisui.
a fntretine pe eabinetele semnatare asupra Principele de Hohenlohe dice ding no-
adevgrater situatiune a cestiund elene. tA pusl In josnl pagind 2 a protocoluluT
Excelenta Se eere ca euvéntul ,,mediatiu- de tratat indicA ca tóte desemnArile lo-
ne" si fie fnlocuit prin bune oficiT." curilor sunt luate de pe harts statuld-
D. Desprez reamintesee cA euvAntul me- major austriae." Ac6stA anotatiune n'ar
diatiune" adoptat de comisinne este con- putea sA figure se In tra etat, dérA acésti es-
form termenelor protocoluld No. 13. plieatiune fiind f6rte importantg, Alteta Sa
Comitele de Launay declarA cA substi- este de pArere cA sii fie mentionatA In pro-
tutiunea cerutA de Caratheodory-Pasa ar tocol.
micsora Insemnarea i tinta propunerd Presedintele sprijinA acéstA observati-
plenipotentiarilor franeed si italienT une, pe care o aprobl congresul.
decistund luatA de malta Adunare. D. Desprez cjice cA projectul n'a /dim-
Presedintele observA cA aeest articol nu pinat objeetiunt de eit asupra articoluluT
este de niel un interes pentru plenipoten- relativ la delimitarea fruntarielor din A-
tiariT domad, pe cAt timp nu este vorba sia, asupra cArora plenipotentiariT Mard-
de eat despre intentiunile a sése puterT ce BritanieT i al RusieT nu s'ati fnvoit en
vor rgnaine fn tot-d'a-una libere de a se totul.
intelege tare ddnsele a supra acestuT punet Dupl nit discutiune asupra acestuT punct,
fArA concursul TureieT. Intro comitele §uvalow i lordul Salisbury,
D. Desprez reluAnd espunerea dispositiu- congresul hotArasee el, fn timpul und sus-
nilor tractatuluT Ina eontraversate, eitézA pendArT de sedintA, vor avea loe convorbirl
objectiunile formulate de plenipotentiariT fntre plenipotentiariT MareT-BritanieT, Ru-
Tumid contra eelor din urmA r6ndurT a ali- sieT i TurcieT, pentru regularea definiti-
niatulul al 2-lea din artieolul XXXVI ast- vi a amhuntelor acesteT delimitArT.
fel redaetate: lAsfind S6rbieT la apusul §edinta este Intreruptl.
satuluT Prepolak BA zonA de 1000 de me- La renoirea sedintd, comitele §uvaloff
tri Imprejur." anuntA °A representantil color treT puterl
Caratheodory-Pase i Mehemed-Ali-Pa- s'ali Inteles asupra ultimulul aliniat al ar-
sa cer ca treen6rea Prepolac sA fie men- ticoluluT 59 i suprimarea artieoluluT 60.
tinutA teritoriuluT otoman. Presedintele constatA cl s'a terminat
Comitele de Saint-Vallier reamintesee redactiunea tractatuluT.
cA congresul a hotAdt, conform pArerd Alteta Sa atrage apd atentiunea e,ole-
comisiund de delimitare, el se va tine In gilor sèl asupra eestiund de a se sci In ce
séml re clamatiunea rAdicatA de plenipoten- formal si la ce timp se va comunica trata-
tiariT otomanT, In privirea IntindereT de uA tul tgrilor interesante ce n'all luat parte
mie metri lAsatA ShbieT, la apusul Prepo- la congres, adicA Grecia, Persia, Munte-
lakuluT, In projectul comisiund militare. negrul i principatele declarate indepen-
DérA, afar dupA termenele protoeolu- dente.
luT, congresul n'a volt sti intindA coneesi- DupA sehimbul ideilor ce a avut loc
unea dincolo de fntórcerea purA i simplA adstA privintA, malta adunare decida ea
la Unja aystriael, adiel lAserea zone de comunicarea intr'un mod oficial nu va aves
1000 metri, i resultA cl Prepolak este 11- loo de eft dupit sehimbul ratificArilor trac-
sat TurcieT, dérit n'a fost nieT ua datA ces- tatuluT : eongresul considerA intradevgr cA
tia de a coprinde treatórea situatA In dA- traetatele dob6ndese valórea lor definitivA
rAt de acest oral, aceea ce ar fi lAsat frun- nu prin semnAturA ci prin rati. &idle lor.
taria despre médA-n6pte In mal mult de Congresul, admitênd eu t6te _ste cA ar
cat congresul fntelesese. fi dificil de a astepta ratifie.Arile pentru a
Presedintele (helm% di este imposibil Insciinta Statele In cestinne despre dis-
de a reveal asupra acestel decisiunT: Al- positiunele Inste fn privinta lor, decidA,
www.dacoromanica.ro
 131

dupit propunerea principeluT de Bismarck, Comitele Andrassy, D. Waddington, co-

eit preaedintele este autorisat a face au- mitele Corti, principele Gorceacoff 0 prin-
noscut, indatt dupit semnAturt Statelor cipele de Bismarck anuncit et at dat tot
interesate, decisiunele luate in privinta ace160 instructing representantilor gu-
lor printeuit redautiune autenticit, dérit co- vernelor lor la ConstantinopolT.
municatit inteun mod oficios. Altea Sa va Congresul fixil pe mane SimbAtt, 13 Iu-
comunica intr'un mod oficial tractatul corn- lie, semnittura solemnA a tractatuluT.
pled acestor State, dupli sehimbarea ra- §edinta se ridicit la orele 5.
tificitrilor. Semnatf : v. Bismarck , B. Billow,,
Inane Adunare hotitrasee keg et schim- Hohenlohe, Karolyi, Waddington, Saint-
bul ratificitrilor indicate in projectul trac- Vallier Odo Russel, Launay, Gorcea-
tatuluT, trebuind sit aibit loe in termenul koff, P. d'Oubril, Al. Caratheodory, Sa-
de 4 septilmAnT, trebue sit se fact in ter- dullah.
men de 3 septitmAnY: artieolul din urmit
va fi &kit ast-fel coneeput ,,in termenul
de 3 septitmAnT 0 mal mind, &kit este
putintit." RemAne inteles et evacuares te-
ritorielor stipulate din clioa semnitture nu
-
PROTOCOLUL Nr. 20

Tor fi esecutorie de cAt din 4ioa ratificitreT, Sedinia din 13 (1) Iulie 1878
0 et ac6stit din urmit datit va fi substitu-
atit la aceea a semnittureT In Vita pasagiile PresentT:
tractatuluT undo sit fixase 4ioa semnittureT, Pentru Germania, principele de BA..
ea puntul termenuluT acordat interesatilor. marck, D. de Billow,, prineipele de Ho-
Comitele nvaloff reamintind ot deela- h enlohe- Schillin gsfiard.
tatia flicutit in qedinta trecutt de lordul Pentru Austro-Ungaria, eomitele An-
salisbury in privinta strAmtórelor. cero in- dressy, comitele Karolyi, baronul de Hay-
sertiunea la protocol, a une! declaratiunT merle.
tot in aceeaaT privintit presentatit de ple- Pentru Francia, D. Waddington, comi-
Snipoentiarff Rusiel : tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
PlenipotentiariT RusieT , fitrit a'aT Pentru Marea-Britanie, co mitele de Bea-
putea da nit dréptit socot6lt asupra pro- consfield, marquisul de Salisbury, lord
punereT D-luT al douilea plenipotentiar al 0 do Russel.
MareT-Britaniel privit6re la inchiderea Pentrn Italia, enmitele Corti , comitele
strAmtorelor, cer numaT din parte-le in- de Launay.
serarea in protocol a observatiuneT et du- Pentru Rusia prineipele Gorceacoff,
pit pArerea lor, principiul inchidereT strim- eomitele §nvalow, D. d'Oubrill.
torilor este un principit europén, 0 et Pentrn Turcia, Alexandru-Carateodory-
stipulatiunele incheeate in acéstit privintit Pap, Mehemed-Ali-Paqa, Sadullah-Bey.
la 1841, 1856 01871, confirmate aq.T prin §edinta se desehide la 3 ore.
tractatul de la Berlin, stint obligat6re pen-Preeedintele observit et protoeolul 18
trn tóte puterile, conform eu spiritul qi a fot distribuit, 0 et protoeolul 19 va fil
en intocmirea traetatelor esistente nu nu- in mAnile D-lor plenipotentiarT, in cursul
maT in ceea ce privesce pe Sultan, d6rt clileT. Cele clout protocóle vor fi &wit esa-
0 in cit privesce pe puterile ce at semnat minate de tog membril inaltd adunArT.
aceste transactiunT.a MA fiind eit nu va maT fi posibil de a
Lordul Salisbury face ennoscut congre- strAnge tóte iselliturile pentru copiele
suld et, tonform decisiuneT luatit al de definitive, prineipele de Bismarck propa-
represen utiT puterilor, a invitat pe am- ne ca D-niT plenipotentiarY, earT ar piece
basadorul MareT-BritanieT la Constantino- inainte de a iscAli , sit autorise pe Exe-
poll a se intelege ea colegiT str in privin- lentiile Lor D-ni! ambasadorT , acreditatT
ta comisarilor ce stint sit se trilmitt la Rho- la Berlin, de a heähi ultimele protocéle
dop. In numele lor.
www.dacoromanica.ro
 122
Ac4sta propunere este primita. pre mine, memorabila epoel ce se termina
Presedintele invita pe plenipotentiarT In acest moment, 'ml va remine nestérsi
sa bine-voésca a proceda la iscalireatrac- din minte.a
tatuluT. Congresul purcede la semnarea celor
Comitele Andrassy pronuncia cuvintele sépte exemplare ale tractatuluT.
urmat6re: Actul acesta fijad fndeplinit, presedin-
Domnilor, tele reia cuvgntul in acestY termenT:
In momentul &Ind silintele nóstre all Constat ea lucritrile congresuluT sunt
de resultat nit intelegere generala, ne-ar terminate.
fi imposibil de a nu aduce omagiT emi- Socotesc ca utt ultima datorie a pre-
nentuluT om de Stat, care a dirigiat lu- sedinteluT , de a exprima multumirile
cradle n6stre. congresuluT acelora din plenipotentiarT
El a avut neincetat in vedere asigura- cad all ftteut parte din comisiunT , in
rea si consolidarea pitceT. El '0-a dat t6te special D-luT Desprez qi principeluT de
silintele spre a concilia divergintele si a Hohenlohe. Multumesc asemenea In nume-
pune cat se p6te maT repede cap6t nesigu- le inalteT adunad secretariatuluT pentru
ranteT ce ap6sa attlt de gred asupra Europel. zelul ce a depus, si care a contribuit la
Multuinita intelepciuneT, neobositer e- inlesnirea lucrarilor congresuluT. Asociez
nergil ca cad presedintele nostru a diri- in espresiunea acestel recunoscinte pe
geat lucrarile n6stre , el a contribuit cu functionariT 0 oficieriT carT ad luat parte
mult la grababa reusita a opereT de pa- la studiele speciale ale inalteT adunarT.
cificatiune ce am intreprins in comun. Domnilor, in momentul de a ne des-
Sunt déra sigur de a avea sentimentul WV, nu md tem a afirma cl congresul a
unanim al acesteT Inalte Adunan, propu- bine meritat de la Europa. Noll ne a fost
n6ndu-vd de a oferi AlteteT Sale princi- peste putinta de a realise tóte aspiratiu-
peluT de Bismarck gratitndinea nóstra cea nile opiniuniT publica, istoria, in Vote ca-
mal caldurósa. surite, va da dreptate intentiunilor n6tre,
In mornentul de a ne despArti, cred a °peril' nóstre, si plenipotentiariT vor avea
corespund Inca maT bine sentimentelor consciinta de a fi fnapoiat si asigurat, in
InalteT adunan, exprimand respectu6sa limitele posibiluluT, paces EuropeT ma de
n6stra recunoseintit InalteT bune-vointe gran amenintata. Acest resultat nu va
si gratióseT ospitalitAT , al citror objectputea fi micsorat prin nicT ul critica pe
am fost noT din partea M. S. ImperatoreluT care spiritul de 'Hotta o va putea inspira
GermanieT si augusteT familiT Imperiale. publicitittiT. Am ferma speranta cl intele-
Princip ele de Bismarch respunde: gerea EuropeT, cu ajutorul luT Dumneded,
Cuvintele pronunciate de comitele An- va remâne durabilit, si el relatiunile per-
drassy in numele acesteT Inalte Adunan sonale si cordiale carT, in timpul lucrari-
Wad atins ad:Inc. Multumesc din inimi lor nóstre, s'ati stabilit fare noT, vor in-
congresuluT cit a bine-voit a se asocia la tad si consolida bunele raportud dintre
d6nsele, si exprim Mtg. recunoscinta mea guvernele nóstre.
colegilor me, pentru indulge* 0 bu- Multamesc Inca ul-data colegilor meT
nele simtiminte ce 'ml-at ardtat in tot de bung vointa lor catre mine, 0, comer-
timpul lucritrilor n6stre. Spiritul de con- vinci acéstd, impresiune de inalta gratitu-
ciliatiune si de buna-vointa mutualit, de dine, ridic ultima qedintit a congresuld."
care all fost insufietitT totT plenipotentia- PlenipotentiariT se despart la 5 ore.
riT, 'mi-ait inlesnit nit sarcina pe care, in
starea sannateT mele, abia speram a o pu- SemnatT : v. Bismarck, B. Biilow, Ho-
tea duce pkii3 la sférsit. In acest mo- henlohe, Karolyi, Waddington, St. Va-
ment chid congresul, spre multumirea gu- llier, Odo Russel, Launay, Gortceaeoff,
vernelor representate si a Europa in- P. d'Oubril, Al. Caratheodory, Sadullah.
tregT, ajunge la resultatul sperat, v6 rog
sit'inT pastratT ua buna amintire : cat des-
www.dacoromanica.ro
 ER ATA
La pagina 10, artieolul 45, r6ndul 7 al acestuT articol in loe de : cu bratul Ki-
lid, se va citi: ca talvegul brafului Kiliel.

www.dacoromanica.ro