Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TCVN Page 1
puntea continuă şi etanşă, situată deasupra tankurilor dublului fund
puntea până la care se poate inunda nava, fără a-i periclita flotabilitatea
after peak
deep tank
fore peak
after peak
coferdam
fore peak
ambarcaţiunile de agrement
11) Pereţii longitudinali neetanşi, din tancurile cu lăţime mare, care au scopul de a reduce efectul de suprafaţă liberă, se numesc
diafragme de ruliu
chile de ruliu
tancuri de asietă
etambou
TCVN Page 2
etravă
coferdam
etambou
etravă
dunetă
la navele destinate transportului mărfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri şi navele
mari militare
15) Cantitatea de balast necesară pentru navigaţia în siguranţă în condiţia de balast, este egală cu
TCVN Page 3
picul prova inclusiv puţul lanţului
deschiderile amenajate în punţi sau în parapetul acestora, pentru a permite evacuarea rapidă a apei de mare
ambarcate pe punţile respective pe vreme rea
4… 60 mm.
0,5… 10 mm.
2… 50 mm.
împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere a fundului şi asigură, în mod obişnuit, un
spaţiu etanş unde sunt amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
eliminarea arborilor intermediari port elică, reducerea riscului de avarie prin reducerea
lungimii spaţiului expus, creşterea volumului destinat transportului mărfii
asigurarea unei asiete favorabile, a unui amaraj adecvat al mărfurilor, consumul redus de
combustibil
23) În desenul de mai jos este prezentată o secţiune prin osatura fundului unei nave. Reperul notat cu 5 este
TCVN Page 4
paiolul
copastia
spiraiul
24) Cargourile nespecializate care transportă cherestea de aceeaşi esenţă, pot ambarca pe covertă acelaşi
tip de marfă, dar în proporţie de cel mult
25) Cargourile nespecializate care transportă minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
redusă
excesivă
indiferentă
TCVN Page 5
de mărime normală ca la orice cargou, dar cu trombe de serisire mai mari şi mai multe
27) Cofiguraţia magaziilor de marfă la navele mineraliere este deosebită de cea a altor nave de transport
mărfuri solide, deoarece
28) În cazul mărfurilor solide în vrac, cu greutatea specifică mică, navele mineraliere vor umple la full volum
magaziile şi
30) În figura de mai jos este prezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6
reprezintă
TCVN Page 6
tankuri de combustibil
cimentului în vrac
cerealelor în vrac
minereului de fier
normale, ca la orice
navă cargou
supraînălţate, pentru a
compensa efectele
alunecării şi tasării,
conform prevederilor
convenţiei SOLAS
reduse ca dimensiuni,
pentru a nu facilita
înfiltraţiile de apă
34) Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
paralelă cu valul
în zonă cu gheaţă
TCVN Page 7
mai mare decât la
navele cargou
36) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave construită în sistem de
osatură
longitudinal
mixt
transversal
37) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Grinzile de direcţie principală
pentru planşeul punţii principale sunt
TCVN Page 8
traversele punţii
principale
curenţii de punte
guseele de legătură
dintre curenţii de punte
şi fila lacrimară
38) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Elementul 18 reprezintă
perete longitudinal
TCVN Page 9
pontil
pontil de cală
secţiunea longitudinală
a osaturii unei nave
secţiune transversală
prin osatura unei navei
cu dublu fund
40) În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură
TCVN Page 10
transversal
longitudinal
combinat
41) În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentată secţiunea transversală printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de direcţie
principală ale planşeului de bordaj sunt
longitudinalele de bordaj
coastele întărite
TCVN Page 11
coastele simple
42) În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală printr-o navă construită în sistem de osatură
transversal
longitudinal
combinat
43) În fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentată structura planşeului de fund la o navă tank. Elementul structural 3
reprezintă
nervura de rigidizare a
varangei
TCVN Page 12
longitudinala de fund
chila
44) În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură
transversal
longitudinal
combinat
TCVN Page 13
etamboul din oţel nituit
46) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul
structural 29 este
cornier lacrimar
longitudinală de punte
TCVN Page 14
traversă de punte
47) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul
structural 15 este
cornier lacrimar
traversă de punte
longitudinală de punte
TCVN Page 15
etamboului de oţel forjat
brachet orizontal
brachet perpendicular
chila
TCVN Page 16
brachet orizontal
brachet perpendicular
chila
51) Magazia de marfă a unei nave este încărcată ca în figura FN-1. Să se găsească valoarea cotei centrului de greutate
al magaziei
KG = 4,956 m
KG = 3,85 m
KG = 8,55 m
52)
TCVN Page 17
O nava are = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m.
1.360 4,7
2.957 10,5
1.638 5,9
500 14,8
8,79 m
8,68 m
8,48 m
53)
O navă are deplasamentul de 6.200 mt şi = 8,0 m. Distribuiţi 9.108 mt de marfă ambarcată în două magazii având KG1 =
0,59 m. şi KG2 = 11,45 m., astfel încât cota finală a centrului de greutate al navei să fie = 7,57 m.
P1 = 3,396 t; P2 = 5.712 t
P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t
P1 = 3,590 t; P2 = 3.590 t
54)
(a) deplasamentul;
TCVN Page 18
(b) noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă;
(c) noul pescaj dacă densitatea apei în care navigă este de 1,025 t./m3;
(d) noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3;
(e) câtă marfă trebuie descărcată în portul de la cazul (d) pentru ca pescajul final să fie de 3,5 m
55) La ambarcarea unei mase 'q' la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia
Calculul lui XB şi ?
Calculul lui XF şi XG
57) La bordul unei nave aflată în apă de mare cu densitatea g, cu suprafaţa plutirii iniţiale Aw, se ambarcă greutatea q.
Variaţia pescajului mediu se va calcula cu formula
58) La bordul navei cu pescaj iniţial T şi cu deplasamentul unitar TPC, se ambarcă greutatea q. Variaţia pescajului mediu
TCVN Page 19
în urma ambarcării se calculează cu formula
59) La debarcarea unei mase 'q' la bordul navei care are suprafaţa de plutire A W, variaţia ?T a pescajului mediu se
calculează cu relaţia
60) La ambarcarea unei mase 'q' la bordul navei cu deplasament ?, cu volumul iniţial al carenei Vi, , şi care are XF
abscisa centrului plutirii F şi XB abscisa centrului de carenă B, variaţia abscisei centrului de carenă se calculează cu
formula
61) La ambarcarea şi derbarcarea greutăţilor mici ' q ' la/de la bordul navei, variaţia ordonatei centrului de carenă ?YB se
calculează cu formula
62)
TCVN Page 20
La o navă cu deplasamentul iniţial , pescaj iniţial T şi volumul carenei V, se ambarcă o greutate mică “q”.
După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variatia T şi, corespunzător, volumul carenei se modifică cu
63) Proprietatea navei de a reveni la pozitia iniţiala de echilibru, după dispariţia cauzei care a determinat scoaterea ei din
această poziţie, reprezintă
nescufundabilitatea navei
stabilitatea navei
64) Studiul stabilităţii la la ambarcarea/debarcarea unei greutăţi mici (de) la bord se face considerând că bordurile navei
rămân verticale
se înclină
TCVN Page 21
66) Unghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depăşesc
20?
15?
5?
68) Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în dreptul cuplului maestru
inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în pupa navei
inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în prova navei
69) Modificarea necontrolată a asietei navei, fără canarisire sau modificarea înclinării transversale, este dovada
inundării unui compartiment central sau a deplasării unei greutăţi în planul longitudinal al navei
înclinărilor izocarene
71) Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive, se intersectează după o dreaptă ce trece prin
TCVN Page 22
72) Înclinarea izocarenă produce şi o deplasare a
centrului de carenă
73) La înclinările infinit mici ale navei, centrul de carenă se deplasează după o direcţie
paralelă cu linia ce trece prin centrul geometric ale secţiunilor imersă şi emersă
75) Prin unirea suporturilor forţelor de presiune ce corespund la două plutiri izocarene longitudinale, se obţine
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările transversale ale navei
raza de curbură a curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările transversale ale navei
raza de curbură a curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
TCVN Page 23
78) Poziţia metacentrului longitudinal este definită de
Cota KML
Cota KMT
Cota KG
Cota KML
Cota KMT
Cota KG
80) Raza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
metacentrul longitudinal
metacentrul transversal
81) Raza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
metacentrul longitudinal
metacentrul transversal
un arc de cerc
o linie frântă
o elipsă
83) Prin deplasarea centrului de carenă al navei datorită unei înclinări, se modifică direcţiile de acţiune ale forţelor de
presiune şi greutate, creindu-se
o forţă
un moment
un cuplu
TCVN Page 24
84) Momentul de redresare este definit de cuplul format din
momentul 'zero'
momentul stabilităţii
86) Distanţa de la metacentrul transversal corespunzător înclinărilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintă
87) Distanţa de la metacentrul longitudinal corespunzător înclinărilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintă
88) O forţă de 15 KN, care are un braţ de 2.5 metri, crează un moment de
35 KNm
37,5 KNm
30 KNm
89) Diferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă
TCVN Page 25
90) Diferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă
91) Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă
deplasamentul unitar
92) Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică longitudinală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă
deplasamentul unitar
93) Pentru înclinarea navei la un unghi mic, înălţimea metacentrică în cazul respectivei înclinări este de fapt
95) Dacă centrul de greutate G al navei se află sub metacentrul M, momentul care acţionează asupra navei va provoca
TCVN Page 26
96) Momentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil dacă
97) Dacă centrul de greutate G al navei se află deasupra metacentrului M, momentul care acţionează asupra navei va provoca
98) Momentul de redresare se consideră negativ şi nava se află în chilibru instabil, dacă
99) Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se află în
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil
100) Momentul de redresare este nul, iar nava se află în echilibru indiferent, atunci când
TCVN Page 27
102) Stabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă, deoarece
103) Dacă la cota centrului de carenă adăugăm raza metacentrică, distaţa rezultată reprezintă tocmai
înălţimea metacentrică
raza metacentrică
cota metacentrului
deplasamentului navei
106)
φ = 1˚= radiani,
57,3
poartă numele de
TCVN Page 28
Momentul unitar de asietă M1cm
Momentul de redresare
107) La unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este proporţional cu unghiul de înclinare, dacă cunoaştem
momentul de bandă, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de un moment M?, aplicând formula
Mφ
φ=
MCT
Mφ
φ=
M1˚
M1
φ=
Mφ
108) Momentul exterior care înclină nava în plan longitudinal producându-i o asietă de 1 cm poartă numele de
Moment de redresare
110)
Formula
Δ · GML
TCVN Page 29
100 LWL
exprimă valoarea
111) Asupra unei nave care are momentul unitar de asietă M1cm, acţionează un moment de înclinare M?, care determină o
variaţie a pescajului ?T, ce se poate calcula cu formula
Mφ
ΔT =
M1 cm
Mθ
ΔT =
M1 cm
Moment de redresare
Ms
ΔT =
M1 cm
112) În practică, pentru verificarea rapidă a stabilităţii în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, se utilizează
scara Bonjean
scala de încărcare
113) Valorile deplasamentului (?), ale capacităţii de încărcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asietă (M1cm) şi momentul
unitar de bandă (M1?) corespunzătoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de bază până la linia plutirii de maximă încărcare),
se pot afla din
Diagrama de asietă
scara Bonjean
TCVN Page 30
scala de încărcare
114) În scala de încărcare sunt prezentate obligatoriu cel puţin valorile deplasamentului şi ale capacităţii de încărcare
corespunzătoare diferitelor valori ale
unghiurilor de înclinare
115) În scala de încărcare, în scopul unui calcul preliminar şi intermediar cât mai corect şi ilustrativ, este reprezentată şi
116) Cu ajutorul scalei de încărcare, valorile deplasamentului şi ale capacităţii de încărcare se pot determina pentru diferite valori
ale
centrului de carenă
deplasamentul navei
119) Diagrama care permite calculul teoretic al variaţiei pescajelor prova/pupa la ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutăţi,
este
TCVN Page 31
diagrama de carene drepte
diagrama de asietă
deplasamentul
121) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, centrul de greutate al navei se deplasează
123) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontală, la aceeaşi cotă, determină
124)
În formula
LwL
δTpp= ( + XF ) · δθ
TCVN Page 32
2
prin care se calculează variaţia pescajului pupa al navei la deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se
calculează faţă de
perpendiculara pupa
perpendiculara prova
125)
În formula
de calcul a variaţiei pescajului prova în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează
faţă de
perpendiculara pupa
perpendiculara prova
126)
Cu formula :
qX2 - X1)
XG =
Δ,
se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al navei în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie
orizontal-transversală
TCVN Page 33
orizontal-longitudinală
verticală
127) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală dintre centrul de
greutate după deplasare şi metacentru longitudinal
rămâne constantă
128) Variaţia unghiului de asietă în cazul deplasării orizontal-longitudinale a unei greutăţi la bordul navei, se calculează cu ajutorul
formulei
·GML
GML
q · (X2 - X1)
=
·GMT
129) Stabilitatea iniţială a navei nu se modifică în cazul deplasării unei greutăţi la bord, pe o direcţie
orizontal-longitudinală
verticală
orizontal-transversală
TCVN Page 34
asieta navei
131)
În cazul deplasării unei greutăţi q la bordul navei, pe o direcţie orizontal-transversală, pe distanţa (y2-y1), centrul de greutate al
navei se va deplasa pe distanţa YG , aceasta calculându-se cu formula
132) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-transversală, centrul de greutate al navei se deplasează,
asupra navei acţionând un moment care provoacă
sagging-ul navei
133) În cazul deplasării unei greutăţi q , pe direcţie orizontal-transversală, pe distanţa y2 - y1 , la bordul unei nave cu deplasamentul
? , variaţia unghiului de bandă se calculează cu formula
134) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, are loc
TCVN Page 35
135) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, nu se modifică
planul plutirii
136) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei
rămâne neschimbat
creşte
137) În cazul deplasării verticale a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne constant şi deci
138) La o navă de deplasament ? şi înălţime metacentrică longitudinală iniţială GML , se deplasează o greutate q, pe verticală, pe
distanţa Z2 - Z1 , modificându-se stabilitatea longitudinală. Deci noua înălţime metacentrică longitudinală se calculează cu formula
139)
În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q pe direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul şi înălţimea
metacentrică transversală iniţială , are loc modificarea stabilităţii iniţiale transversale, deci, noua înălţime metacentrică
transversalaă se poate determina cu formula
TCVN Page 36
140) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă inferioară, rezultă
141) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă superioară, rezultă
142) Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
143) În cazul unei înclinări a navei, suprafaţa lichidului dintr-un compartiment umplut parţial este
144) Variaţia înălţimii metacentrice longitudinale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, se calculeazăcu
formula
TCVN Page 37
145) Variaţia înălţimii metacentrice transversale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, se calculeazăcu formula
146) Variaţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, este
întotdeauna
pozitivă
constantă
negativă
147) În scopul reducerii efectului negativ asupra stabilităţii navei, a suprafeţelor libere ale lichidelor din tancurile navei, se procedează
la următoarele soluţii constructive
148) În cazul unu tank de formă paralelipipedică, parţial umplut cu lichid, cu suprafaţa liberă de dimensiuni l şi b, momentul longitudinal
de inerţie se calculează cu formula
149) Pentru un tank cu suprafaţă liberă de lichid, la care s-au utilizat n separaţii (diafragme) longitudinale, momentul de inerţie
longitudinal se reduce
de (n+1)2 ori
cu (n+1)2
TCVN Page 38
de n2 ori
150) În informaţia de stabilitate, pentru fiecare tank în parte, sunt trecute valorile
151) În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava este în situaţia de
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil
longitudinală mică
transversală excesivă
longitudinală indiferentă
153) În cazul unei nave care se înclină transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul înclinării navei este
154) În cazul creşterii deplasamentului şi rămânerii constante a braţului de stabilitate transversală, se poate spune despre momentul de
stabilitate transversală că
creşte
descreşte
rămâne constant
TCVN Page 39
la orice valoare a unghiului de înclinare
157) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0, nava
se va răsturna
158) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0 şi nava este înclinată transversal, atunci, prin ambarcarea unei greutăţi în
PD, deasupra centrului de greutate al navei
KM
Ix
KG
160) Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
161) În ce condiţii ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei nu determină modificarea asietei acesteia
TCVN Page 40
când greutatea este ambarcată pe verticala centrului de carenă
162) În cazul unei nave înclinate transversal până ce puntea principală intră în apă, accentuarea înclinării va determina
164) Care din următoarele mărimi defineşte stabilitatea transversală a navei şi trebuie calculată la bord pentru diferite situaţii de încărcare ale
navei
KG
GM
KM
KB
BM
KB + BM
BM = V + Ix ;
BM = Ix V
TCVN Page 41
lungimea maximă a navei
lăţimea navei
168) Valoarea înălţimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obţinută din
un cuplu de forţe
un moment de forţe
o distanţă
170) La înclinarea transversală de 3 grade a unei nave, care dintre următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării
171) Poziţia relativă a lui M faţă de G în situaţia exploatării normale a unei nave, este
M coincide cu G
nu sunt diferenţe
TCVN Page 42
174) Momentul unitar de asieta se calculează cu formula
177) În condiţia de stabilitate normală, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este
M, B, G
B, M, G
M, G, B
178) În cazul stabilităţii excesive, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
TCVN Page 43
M, G, B
B, G, M
M, B, G
180) Stabilitatea transversală a navei este încă asigurată, atunci când testul cu greutăţi determină o înclinare a navei de cel mult
10 grade
3 grade
5 grade
pozitiv
nu o influenţează
negativ
183) La bordul unei nave care are înălţimea metacentrică transversală iniţială GM şi deplasamentul ? , se află o greutate P, suspendată
de un fir cu lungime l. Noua înălţime metacentrică se calculează cu formula
TCVN Page 44
184) O navă se află în condiţia de echilibru static când
lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate
lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate
187)
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A(x1 , y1 , z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţială a centrului de greutate, atunci cota noului
centru de greutate G1, se calculează cu formula:
188)
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A (x1, y1, z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţială a centrului de greutate, atunci abscisa
noului centru de greutate G1, se calculează cu formula
TCVN Page 45
189)
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG, ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci ordonata
noului centru de greutate G1, se calculeaza cu formula:
momentul exterior care acţionând static asupra navei, produce o înclinare transversală de
momentul exterior care, acţionând static asupra navei, produce o înclinare transversală de 1 radian
momentul exterior care, acţionând dinamic asupra navei, produce o înclinare transversală de 1 radian
192) Un submarin complet imers, se poate răsturna transversal în cazuri anormale, deoarece
TCVN Page 46
submarinele nu au bord liber
193) Unui ponton paralelipipedic îi creşte pescajul, celelalte mărimi rămân constante.Raza metacentrică
creşte
scade
rămâne neschimbată
194)
în punctul D (x1, y1, z1), înălţimea metacentrică transversală corectată se calculează cu formula
195)
În cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza metacentrică longitudinală şi raza metacentrică
TCVN Page 47
196)
Afirmaţia “Deoarece pentru majoritatea navelor xF xB , când nava trece din apă dulce în apă sărată (d 0), nava se va apupa (t 0).
adevărată
falsă
nu este relevantă
197)
atunci
198)
atunci
TCVN Page 48
nu se modifică stabilitatea navei
199)
Dacă se ambarcă/debarcă o greutate la sau de la bordul navei, dintr-un punct care are cota
creşte
rămâne neschimbată
scade
201) Pentru astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse următoarele etape
confecţionarea cofragului, prepararea cimentului, turnarea cimentului, îndepărtarea cofragului după întărirea cimentului
se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul,
se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul
se opreşte nava, se astupă gaura de apă cu un paiet de vitalitate, se elimină apa din compartimentul inundat, se
confecţionează un cofrag adecvat, se prepară cimentul, se toarnă cimentul, se îndepărtează cofragul după întărirea
cimentului
apă de mare
apă dulce
TCVN Page 49
apă tratată special cu nitraţi
205) Pentru reducerea timpului de întărire a betonului folosit la astuparea găurii de apă, se adaugă la apa de preparare
clorură de natriu
sodă caustică
dioxid de zinc
foioase
mesteacăn
răşinoase
foioase
mesteacăn
răşinoase
două pânze de velă cusute între ele, cu inserţie de câlţi la mijloc, cu grandee pe margini
două pânze de velă cusute între ele, cu inserţie plasă de sârmă şi câlţi la mijloc, cu grandee pe margini
cel puţin 4 feţe de pânză de velă, cu inserţie de plasă de sârmă la mijloc, cu grandee pe margini
209) Persoana responsabilă cu pregătirea echipajului pentru rolul de gaură de apă, este
superintendentul
şeful timonier
TCVN Page 50
căpitanul secund
pregăti echipajul pentru o reparaţie de specialitate până la următoarea andoare planificată a navei
capacitatea navei, realizată prin construcţie, de a nu permite intrarea apei pe puntea principală
caracteristica constructivă realizată prin compartimentarea etanşă a corpului navei, în scopul asigurării
nescufundabilităţii chiar în condiţia anormală de inundare a unuia sau mai multor compartimente
capacitatea navei de a-şi menţine asieta chiar atunci când compartimentul maşină şi/sau picul prova sunt inundate accidental
212) Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
roşie
verde
albastră
instalaţia de încălzire tankuri de la dublul fund şi cea de avertizare incendiu în exteriorul castelului
parâmelor vegetale
sârmelor de oţel
chei de ancoră
pontil reglabil
TCVN Page 51
compas magnetic
218) Comandantul unei nave implicate într-o situaţie de urgenţă va raporta situaţia
societăţii de asigurare
219) Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă de la bordul navei, sunt conduse de către
comandantul navei
şeful de echipaj
220) Înregistrările în jurnalul de bord referitoare la exerciţiile pentru situaţi de urgenţă, trebuie să cuprindă
tipul exerciţiului, personalul participant, echipamentul folosit şi orice problemă întâmpinată pe parcursul exerciţiului
motivul pentru care exerciţiul este efectuat la data respectivă şi dacă s-a obţinut aprobarea prealabilă a companiei pentru
efectuarea acestuia
221) Responsabilitatea pentru coordonarea tuturor activităţilor în cazul oricărei situaţi de urgenţă de la bordul navei, revine în totalitate
căpitanului secund
comandantului navei
TCVN Page 52
echipei de intervenţie
222) Toate înregistrările asupra exerciţiilor pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, vor fi ţinute în
Registrul de mentenanţă
jurnalul de bord
223) În cazul unei coliziuni în marea liberă, comandantul va lua următoarele măsuri
avertizarea şi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranţei personalului, constatarea avariilor
proprii (şi ale celeilalte nave - dacă este cazul), evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea
compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregătirea instalaţiei de salvare
constatarea pierderilor proprii, informarea autorităţilor portuare celor mai apropiate, informarea armatorului, navlositorului şi
a destinatarului mărfii
224) În cazul unei coliziuni cu o altă ambarcaţiune într-un port, comandantul va lua următoarele măsuri
avertizarea şi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranţei personalului, constatarea avariilor
proprii şi ale celeilalte ambarcaţiuni, evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea compartimentelor
afectate, remedierea provizorie a avariei, pregătirea instalaţiei de salvare
constatarea pierderilor proprii, informarea autorităţilor portuare celor mai apropiate, informarea armatorului, navlositorului şi
a destinatarului mărfii
225) În cazul deplasării accidentale a mărfii la bordul navei, vor fi urmate procedurile descrise în
manualul de mentenanţă
politica companiei
cleşte de avarie
TCVN Page 53
pontil reglabil
dispozitiv de strângere
227) Instalaţia de santină, fiind o instalaţie de vitalitate, trebuie să aibă cel puţin
o pompă cu piston
229) Pentru a evita agravarea avariei, o navă cu gaură de apă în zona dublului fund, cu două tankuri inundate, va trebui
să asigure izolarea tancurilor afectate de celelalte compartimente, pentru a împiedica extinderea inundării
230) Un tank petrolier adlat în marş spre al doilea port de descărcare, eşuează pe un banc de nisip.Pentru dezeşuare cu mijloace
proprii, cea mai indicată măsură este
utilizarea motorului principal la marş înainte la putere 110% şi efectul cârmei din bandă în bandă
transferul de marfă pentru crearea unei asiete/canarisiri favorabile dezeşuării, folosind motorul principal în regim
de siguranţă şi efectul cârmei
231) O navă canarisită la tribord datorită inundării unui compartiment printr-o gaură de apă, va fi redresată prin
inundarea voluntară a unui compartiment diametral opus sau transfer corespunzător de marfă
232) Un tank iniţial gol de la dublul fund, este inundat printr-o gaură de apă. Eliminarea provizorie a efectului avariei se poate face prin
TCVN Page 54
pomparea continua a apei cu pompa de santină
presarea cu aer a tankului afectat, la o presiune mai mare decât cea hidrostatică
233) Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
diferenţa dintre pescajul pupa şi prova să fie de cel puţin 33% din pescajul pupa
235) Gaura de apă care poate fi astupată cu dop de lemn de esenţă răşinoasă şi pânză de velă impregnată în vaselină, este situată
la dublul fund
în zona gurnei
236) Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie să fie din esenţă
plop
mesteacăn
răşinoase
pompei cu came
pompei alternative
pulverizatorului
238) O gaură de apă de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi remediată prin
TCVN Page 55
aplicarea unui panou de avarie peste gaura respectivă
rezultanta forţelor de greutate corespunzător tuturor categoriilor de greutăţi care compun deplasamentul navei
241) În ce condiţie, ambarcarea unei greutăţi modifică pescajele prova şi pupa cu aceeaşi valoare
242) Pentru a nu provoca o înclinare a navei, ambarcarea unei greutăţi trebuie făcută astfel încât
creşte
scade
rămâne neschimbat
TCVN Page 56
volumul etanş al navei, situat sub linia de plutire
245) Convenţia Internaţională asupra Liniilor de Încărcare - Londra 1966, defineşte navele de tip 'A' ca fiind
246) La marca de bord liber, distanţa dintre linia de încărcare de vară şi linia de încărcare în apă dulce, reprezintă
TPC
MCT
FWA
creşte
scade
rămâne neschimbat
clemă de avarie
pontil reglabil
TCVN Page 57
clemă de avarie
pontil reglabil
clemă de avarie
pontil reglabil
251) Descrierea amănunţită a tuturor instalaţiilor de stins incendiu de la bordul navei se găseşte în
jurnalul de maşină
jurnalul de bord
manualul de
pregătire SOLAS
rolul de apel
instrucţiunile de
combatere a
incendiilor
manualul de
pregătire SOLAS
253) Procedura de raportare a unei situaţii de urgenţă, cum ar fi gaura de apă, este decrisă în
Manualul de pregătire
SOLAS
TCVN Page 58
manualul de proceduri
ale companiei
manualul navei de
raportare a situaţiilor
de urgenţă
254) Listele persoanelor de contact pentru cazuri de urgenţă şi amănuntele adreselor acestora, se găsesc în
Manualul politicii
companiei
manualul navei de
raportare a situaţiilor
de urgenţă
manualul de proceduri
ale companiei
255) Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei găuri de apă sunt descrise în
Manualul de
siguranţă al navei
manualul de proceduri
ale companiei
manualul de pregătire
SOLAS
256) Procedurile de acţionare a echipajului în cazul creşterii riscului de poluare sau a poluării ca o consecinţă a unei găuri de apă înmtr-un
tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în
manualul de proceduri
ale companiei
Vessel Response
Plan
manualul de pregătire
SOLAS
257) Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m are centrul de greutate situat în planul plutirii pentru orice
situaţie de încărcare. Determinaţi valoarea pescajului pentru care nava este în situaţia de echilibru indiferent
d=8m
d = 8,2 m
d = 8,165 m
258) O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua
punti situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele doua punti astfel
incat inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to:
4805,5 to si 936,5 to
4.808 to si 933 to
TCVN Page 59
4900 to si 842 to
259) Un ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D = 5 m, deplasamentul 2000 t iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m
şi pluteşte în apă dulce. Calculaţi valoarea înălţimii metacentrice iniţiale şi valoarea acesteia după ce o masă de 500 t este ambarcată la cota
Kg = 4 m. Calculaţi valorile momentelor de stabilitate la înclinarea transversală de 10° în ambele situaţii
(MS)2 = 80 t.m.;
260) O navă are deplasamentul ? = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O masă de 200 t se gaseşte la bordul navei având cota centrului de
greutate Kg = 2,6 m. Să se calculeze cantitatea de balast care trebuie ambarcată având cota centrului de greutate Kg' = 1 m, după ce
greutatea de 200 t a fost debarcată pentru ca nava să-şi păstreze intactă valoarea înălţimii metacentrice, în condiţia în care KM rămâne
constant:
140,12 t
138,46 t
139,23 t
261) Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m şi pentru orice situaţie de încărcare are centrul de greutate
situat în planul plutirii. Găsiţi valoarea maximă a pescajului pentru care nava este la limita stabilităţii transversale
8,175 m
8,065 m
8,165 m
TCVN Page 60
262) O navă cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarcă 3000 to de balast având cota centrului de greutate Kg = 2 m. Nava încarcă
11800 t de marfă la cota centrului de greutate Kg = 7,8 m, rămânând disponibila pentru încărcare o cantitate de 1200 t de marfă. Determinati
cota centrului de greutate a cantităţii disponibile, astfel încât înălţimea metacentrică finală GM să nu fie mai mică de 0,5 m . KM corepunzător
deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m
4,66 m
4,55 m
4,75 m
263) La bordul unei nave cu deplasament iniţial 11000t, KG=8.7m, KM=9.5m, înclinate 2? la tribord, se ambarcă : o greutate de 400t la
Kg1=10m şi 4.5m lateral spre tribord, o greutate de 600t la Kg2=4m şi 6m lateral la babord . Se debarcă o greutate de 100t de la Kg3=1m şi
2m lateral spre tribord. Să se calculeze unghiul final de înclinare laterală a navei .
8,63?
Babord
9,15?
Tribord
15?
Tribord
264) O navă cu deplasamentul 10500 t pluteşte pe carenă dreaptă şi are KG = 7,8 m şi KM = 8,5 m. Nava ambarcă o masă de 300 t cu Kg =
10 m şi 4 m tribord faţă de PD. Să se calculeze unghiul înclinării finale
9,8 grd Bb
9,85 grd
Tb
9,88 grd
Tb
265)
O nava pluteste cu inclinarea = 3. Sa se determine valoarea masei ce trebuie deplasata la bord pentru a o indrepta, daca inaltimea metacentrica
este = 0,6 m., deplasamentul navei este = 300 t. iar distanta pe care se poate deplasa greutatea este 1y = 2 m.
6t
4,68t
8t
266) O navă cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m, CB=0.5m, GML = 50m, pluteşte în apă dulce şi trebuie adusă pe asietă
zero, prin deplasarea unei greutăţi spre prova, pe o distanţă de 28m. Aflaţi valoarea greutăţii
3,21 t
2,51 t
1.85t
TCVN Page 61
267) Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D = 6m, pluteşte în apă dulce, la pescajul t = 2m. O masă de 1t se
deplasează lateral pe o distanţă de 8m, deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 âm. Care este valoarea
cotei centrului de greutate?
3,96 m
4,66 m
4.76m
TCVN Page 62