Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE AGRONOMIE
M.A.C.P.A.ANUL-II
REFERAT
Tehnica Frigului în Industria Alimentara
REFRIGERAREA PRODUSELOR LACTATE
PROFESOR.
CONFERENȚIAR.DR.BORUZ SORIN
MASTERAND.
CRAIOVA 2017
1
CUPRINS
2.Metode de refrigerare…………………………………………pag.7
5.Bibliografie……………………………………………………..pag.16
2
1.Refrigerarea produselor lactate
3
Temperaturi de frig in fluxul tehnologic
4
laptelui la receptie, determinarea necesarului de frig pentru racirea
laptelui dupa pasteurizare si puterea frigorifica care trebuie asigurată de
instalatia frigorifica.
5
în circuit deschis (prin utilizarea ghetii, a amestecurilor
refrigerente, a agentilor frigorifici sau criogenici, prin evaporarea
apei sau a altor lichide).
în circuit inchis, cȃnd agentul parcurge componentele sistemului
închis și sufera o serie de transformari termodinamice care
formează un ciclu frigorific.
2.Metode de refrigerare
6
parcursul unui proces de refrigerare. Din aceste motive, se acceptă
drept criteriu de comparaţie a intensităţii proceselor de refrigerare viteza
de răcire globală definită ca raportul dintre scăderea totală a temperaturii
medii a produsului(diferenţa dintre temperatura medie iniţială şi medie
finală) şi durata totală a procesului de refrigerare.Un proces de
refrigerare se poate considera terminat atunci când temperatura medie a
produsului supus răcirii a atins valoarea temperaturii la care urmează a fi
depozitat sau valoarea temperaturii necesare prelucrării ulterioare
refrigerării propriu-zise.
în mod discontinuu (în şarje), caz în care spaţiul de răcire este încărcat
cu produsele calde care rămân în poziţie fixă până la terminarea
procesului de refrigerare;
7
produsele deja refrigerate.Principalii parametri ai aerului utilizat într-un
proces de refrigerare sunt temperatura, umiditatea relativă şi viteza la
nivelul produselor. Temperatura aerului de răcire în cazul sistemelor de
refrigerare discontinue sau semicontinue este variabilă tot timpul
procesului de răcire, având valori mai ridicate la începutul procesului şi
ajungând în final la valori de 4°C...10°C mai scăzute decât temperatura
produselor refrigerate. În cazul sistemelor de răcire continue, deoarece
sarcina termică este aproximativ constantă pe toată durata procesului,
temperatura aerului îşi menţine practic aceeaşi valoare în tot timpul
răcirii. Nivelele temperaturilor aerului în aceste cazuri sunt net mai
coborâte decât în cazul sistemelor discontinue, ajungând la -0°C...-18°C
în tehnologiile de refrigerare rapidă a cărnii în carcase. Refrigerarea
poate fi realizată cu unul sau mai multe nivele ale temperaturii aerului.
Deoarece viteza de răcire este apreciabilă, refrigerarea având o durată
de câteva ore, produsele prezintă diferenţe notabile între temperaturile
centrului lor termic şi temperaturile suprafeţelor. De aceea, sistemele de
refrigerare continuă cuprind, în general două faze. În prima fază se
realizează refrigerarea propriu-zisă, extrăgându-se de la produs cea mai
mare parte a căldurii necesară refrigerării, iar în faza a doua se
desăvârşeşte refrigerarea şi se realizează egalizarea temperaturilor
produsului. De cele mai multe ori, faza a doua este discontinuă. Durata
acesteia este mai mare decât durata refrigerării propriu-zise. Viteza
aerului în spaţiile de refrigerare are o importanţă determinată asupra
duratei procesului de răcire. Alegerea unei anumite viteze a aerului la
nivelul produselor răcite este determinată în funcţie de durata impusă a
procesului de răcire.
8
funcţionare discontinuă, în şarje (vane cu pereţi dubli, vane cu
serpentină imersată) sau cu funcţionare continuă (aparate cu plăci,
aparate multitubulare în manta, aparate cu fascicol de ţevi în ţeava,
aparate ţeavă în ţeavă sau aparate cu stropire exterioară). Vanele cu
pereţi dubli sunt recipienţi în care agentul de răcire circulă în spaţiul
dintre peretele exterior şi cel interior, iar lichidul care trebuie răcit se află
în recipient. Pentru mărirea vitezei de răcire, la interiorul recipientului se
găsesc agitatoare cu elice care, prin mişcarea imprimată lichidului,
măresc coeficientul de convecţie termică. În cazul vanelor cu serpentină
imersată, agentul de răcire circulă la interiorul ţevilor serpentinei. Există
variante de aparate prevăzute atât cu manta dublă, cât şi cu serpentină
interioară. În acest caz, viteza de răcire este mai mare şi, deci, duratele
procesului sunt mai mici. Aparatele cu plăci sunt larg utilizate datorită
avantajelor importante pe care le prezintă: coeficienţi global de transfer
termic ridicaţi, consumuri specifice de metal mici, gabarite reduse,
posibilitatea de a regla capacitatea de răcire prin scoaterea sau
adăugarea unor plăci, posibilitatea uşoară de curăţire şi dezinfectare. În
plus, cu acelaţi tip de plăci, deci practic cu acelaşi aparat, se poate
realiza într-un compartiment răcirea, iar în alt compartiment, înseriat cu
primul (de partea lichidului alimentar), o încălzire pentru pasteurizare.
Aparatele multitubulare în manta sunt de obicei de tipul orizontal.
Agentul de răcire circulă în spaţiul dintre ţevi şi manta, iar lichidul
alimentar circulă în interiorul ţevilor pentru a fi astfel posibilă curăţirea şi
dezinfecţia. Datorită construcţiei, aceste aparate pot funcţiona cu
presiuni mai mari faţă de cazul aparatelor cu plăci, ceea ce permite
utilizarea agenţilor frigorifici ca agenţi de răcire. Aparatele cu fascicol de
ţevi în ţeavă şi aparatele ţeavă în ţeavă au de regulă gabarite şi greutăţi
mai mari în raport cu cele multitubulare în manta (la o aceeaşi putere
termică). Aparatele cu stropire exterioară sunt constituite în ţevi în formă
de serpentine sau de tip grătar, la interiorul cărora curge agentul de
răcire. Lichidul care trebuie răcit este distribuit la partea superioară a
suprafeţelor de răcire, curgând sub formă de peliculă pe ţevi. Aceste
aparate se pretează în cazurile în care, tehnologic, este necesară 6 o
bună aerare a lichidului. Are avantajul unei uşoare curăţiri şi dezinfectări
dar este din ce în ce mai puţin utilizat la răcirea lichidelor alimentare
datorită celor două mari dezavantaje: uşoară contaminare
9
microbiologică prin contact direct şi intens cu aerul şi pierderi mari în
greutate prin evaporare.
Cu plăci;
Cu manta şi agitator interior;
Ţeavă în ţeavă;
Multitubulare. Cei mai utilizaţi agenţi de răcire sunt:
Apa glacială;
Soluţii saline;
Soluţii alcoolice.
10
Răcitor de brânză cu doi cilindri;
1-capac; 2-palete elicoidale; 3-cuţite; 4-tambur; 5-carcasă exterioară;6-manta
pentru circularea saramurii; 7-con alimentar;8-tablou de comandă; 9-buncăr de
încărcare; 10-cuplaj; 11-reductor;12-transmisie prin curele; 13-răcitor; 14-
electromotor; 15-suport.
11
3.Calitatea produselor lactate
12
proteinaze, cantitate mare de apă ce favorizează multiplicarea
bacteriană).
13
excepţia cazului in care laptele este colectat după o perioadă
oficiala de aşteptare, stabilită conform prevederilor legislaţiei
sanitare veterinare in vigoare.
14
Dupa folosire, ustensilele utilizate la muls, echipamentele
mecanice de muls si containerele care vin in contact cu laptele
trebuie sa fie curatate şi dezinfectate. După fiecare transport,
containerele sau rezervoarele folosite la transportul laptelui crud
către centrul de colectare sau standardizare ori către unitatea de
tratare sau procesare trebuie sa fie curăţate si dezinfectate înainte
de refolosire.
15
5.Bibliografie
16