RECUPERAREA LA VARSTNIC

„Batranetea nu este nici boala, nici disfunctie“

Stresul pozitiv al vietii active este inlocuit cu stresul inutilitatii,cu lipsa

totala de motivatie – sindromul de deconditionare al batranilor – necesitatea
cuprinderii in domeniul recuperarii si a populatiei varstnice.

Cresterea procentuala a populatiei de varsta a treia ca urmare a cresterii

duratei medii de viata („imbatranirea populationala“) si frecventa mare la varstele
inaintate a unor afectiuni ce determina disfunctii, invaliditati si handicapuri cu
consecinte socio-economice impportante – necesitatea recuperarii.

Asistenta de recuperare in geriatrie se adreseaza la 2 categ.de pacienti:

1. –Batranii care devin deficienti – bolile cronice instaleaza disfunctii
care se accentueaza in timp
2. _Deficientii care devin batrani – prin ingrijirile primite ajung la varsta
a treia in numar din ce in ce mai mare.

Recuperarea varstnicilor – specificitate:-indiferent de domeniul de patologie

dominant si de evolutia bolii,recuperarea este influentata de fenomenele fiziologice
de imbatranire.
Din deceniul al 3-lea de viata – performantele de varf – tendinta descendenta
+degradare a structurilor diverselor tesuturi – asincrona-variaza de la individ la
individ-nu exista criterii clare pt.a defini varsta biologica.
Intre 30 si 70 ani performantele scad cu o rata de aprox.1% anual – difera de
la o functie la alta.
Scaderea performantelor batranilor – legata de:
1. –modificari morfologice variate si complexe
2. –fenomenul de „deconditionare“ sau de „neutilizare“ la parametrii
fiziologici ai unui organ sau unei functii – importanta
antrenamentului
3. –procesele patologice.

OBIECTIVUL principal al recuperarii:-mentinerea unei anumite

independente, a unei autonomii = absenta dependentei ( in context geriatric )
 Echipa de recuperare – sa cunoasca riscurile si fragilitatea
particulara a varstelor inaintate.
 Kinetoterapia – esenta recuperarii unor afectiuni invalidante.
 Recuperarea precoce si sistematica – rezultate uneori
spectaculoase.
 In recuperarea geriatrica – experienta in:
-traumatisme osteo-articulare
-afectiuni degenerative
-afectuni neurologice
-afectiuni cardio-respiratorii,uro-genitale, etc.
 Activitatea de recuperare – multidisciplinara – rolul echipei
 Imbatranirea cerebrala

-senescenta fizologica a SNC – greu de distins.

 rarefactia neuronala si atrofia neuronala – predom.in regiunile
fronto-temporale
 +rarefiere prin fragmentare a dendritelor
rezulta atrofia cerebrala – 2% pe decada, mai ales dupa 50 ani
 leziunile histologice – identice cu cele ale dementei, dar mai
putin numeroase
 imbatranirea nu modifica:
- debitul si volumul sanguin cerebral
- coef.de extractie a O2
- consumul local de O2

Imbatranirea osteo-articulara

- greu de distins fiziologicul ( imbatranirea si supunerea

scheletului la constrangeri statice si dinamice
generatoare de uzura mecanica ) de patologic (
(solicitari excesive, traumatisme sau boli )

Imbatranirea osoasa

 DXA si tomodensitometria osoasa – stabilirea valorilor normale

medii osoase la subiecti de aceeasi varsta, sex, + valorile pragului
de fracturare
 In jurul varstei de 35 ani – varf calcic;-apoi scadere lenta si regulata,
in panta liniara,cu apox.0,5% pe an, atat la barbati cat si la femeile
cu activitate genitala
 Dupa instalarea menopauzei – ritmul de pierdere creste brusc la 2-
2,5% pa an si se mentine aprox.10 ani (costa 20-25% din masa
osoasa);-apoi se incetineste
 In total, intre 40 si 70 ani, pierderile sut:
-barbati –15-20% din masa osoasa
-femei – aprox.40% - pragul de fracturare
 Variatiile individuale mari – dependente de:
-stocul mineral osos de baza, constituit in copilarie si
adolescenta,modificat in perioada de platou a varstei adulte de:
-nivelul activitatii fizice
-perioadele de imobilizari prelungite
-carentele de calciu
-bolile endocrine (hipertiroidie)
-corticoterapie
-menopauza precoce
Osteoporoza: - de tip I – postmenopauza – atinge osul trabecular
- de tip II – senila – atinge osul trabecular si cortical –
atrofii corticale ce favorizeaza fracturile
 Imbatranirea articulara

 Senescenta cartilajului articular: - fisuri si eroziuni superficiale, la

periferia articulatiei = „fracturi de oboseala“ ale fibrelor de colagen
(Freeman);-cartilajul – longeviv
 Atingerile capsulo-ligamentare:-mai accentuate; = retractii – datorita
reducerii progresive a utilizarii articulatiilor la amplitudini suficiente
in gesturile uzuale
 Tendoanele:-acelasi proces retractil – pierd elasticitatea si lungimea
(mai ales la membrele inferioare – adductori, psoasiliac, ischio-
gambieri), la umar si la coloana
Solicitari intempestive la intindere – antreneaza desirari, smulgeri
partiale, rupturi
 Expresia acestor procese:
-tendinitele de insertie (entesopatiile) – f.frecvente – cauza a
redorilor matinale sau dupa perioadele de repaus.Reduc sever activitatea si restrang
autonomia
-rupturile spontane de tendoane uzate (ruptura senila a
coifului rotatorilor)
-la femei – laxitati articulare cu debut in jurul climacteriului;-
la:-genunchi (genu varum, valgum)
-picior (plat, metatarsalgii statice)
-coloana (tulburari de statica)

Imbatranirea musculara

Dezechilibru metabolic, fenomene fiziologice ce conduc la modificari

cantitative si calitative ale sinezelor celulare, la modificarea mediului lor, a
membranei,a puterii mitotice.
Celulele musculare isi modifica metabolismul energetic prin modificarea
aporturilor nutritionale, in:
- carentele alimentare:-malnutritie, modificari ale gustului,
apetitului, senzoriale, insuficienta masticatorie, defecte
enzimatice
- influentele negative ale medicamentelor asupra absorbtiei
substantelor nutritive:-antiinfectioase,
antiinflamatorii,diuretice, sedative, antidiabetice,
hipolipemiante
Histologic:-fibre musculare ondulate, neregulate,dezorganizate
(predom.la tren infeior)
-hipernucleatie,aspect granular al sarcolemei, depozite de
pigment brun
-hipertrofia fibrelor de colagen
-infiltratie grasoasa
-atingeri ale tes.nervos
Intre 60 si 70 ani – pierderi ale fb.de tip II A la femei – „rapide“
pierderi ale fb.de tip I la barbati – „lente“
 rezulta :-reducerea posibilitatilor de mers
-reducerea activitatilor in ortostatism – dupa 70 ani

*Aceleasi modificari apar in cursul imobilizarilor prelungite.

Dupa 55 ani – se pierde 2% din potentialul muscular la fiecare 10 ani:-

muschii flexori si extensori genunchi,biceps brahial –(muschii mainii imbatranesc mai
greu pt.ca au activitate continua)

Studii EMG:-scaderi ale numarului de unitati motorii

Procesele de reducere a functiei musculare odata cu varsta:-efecte ale

cumularii proc.de imbatranire musculare,osoase, articulare, nervoase.
Fibrele musculae la varsta a treia – isi pasreaza multe din calitatile de la
adult – au potential de a se dezvolta, de a dezvolta forta
Scaderea fortei:- efecte ale inactivitatii
- SNC – procese involutive cortex (B.Alzheimer) si ale
structurilor extrapiramidale (B.Parkinson)
- proceselor involutive periarticulare si perimusculare
Capacitatea de refacere a fortei musculare – asemanatoare cu a adultului; -
problema este in ce masura putem creste nivelul de solicitare legat de capacitatile:-
-cardio-circulatorii
-cerebrale
-durere la nivelul structurilor periarticulare.
Deci NU MUSCHII SUNT LIMITATIVI !

Imbatranirea cardio-respiratorie

Determina scaderea capacitatii de efort

Caracteristici:
 reducerea eficientei sist.respirator:-scaderea rezervei
energetice disponibile pt.activitatile zilnice (mai accentuate la
coronarieni si hipertensivi)
 varstnicii – sedentari.Imobilizarea agraveaza senescenta –
det.o pierdere de 5% pe zi din capacitatea de adaptare la efort.
 Varstnicii folosesc mai mult membrele superioare pt.a
compensa insuficienta membrelor inferioare (pt.transferul
corpului,sau utilizarea de carje, baston).Efecte nefaste:-
contractii izometrice cu cresterea TA sistolice!

VULNERABILITATEA BATRANULUI

1. Eventualele boli din decursul vietii, ca si bolile cronice + efectele

varstei:-erodarea rezervelor. O agresiune minora produce
decompensari functionale uneori persistente
2. Existenta mai multir boli cronice care pot sa-si interfereze semnele
–dificultati de diagnostic + probleme terapeutice
 3. Sedentarismul, inactivitatea generala sau nefolosirea unui segment
– determina „sdr.de deconditionare“ – uneori irevresibil
4. Terapia medicamentoasa – consecinte iatrogene:
 -polipragmazia
 -complianta slaba la medicatie
 -reactii adverse la drog - mai frecvente
 -perturbari in farmacokinetica drogurilor in organism –
acumulare in organism
 -perturbarea sensibilitatii receptorilor la efectul drogurilor
5. Mersul batranilor – predispune la caderi
Caderile – cauza multiplelor fracturi (peosteoporoza)
Caracteristici:-
 mers cu pas scurtat
 mers cu baza larga de sustinere
 mers mai lent cu cresterea fazei de sprijin biped
 mers cu reducerea rotatiei pelvisului
 mers cu reducerea amplitudinilor articulare
Perturbarea capacitatii de integrare a informatiilor proprioceptive
– afectarea capacitatii de echilibru al corpului
6. Atitudini vicioase:- la pacientii imobilizati la pat pe perioade
variabile – retracturi tendo-musculo-capsulare (flexum sold si genunchi, rotatie
externa sold, flexie plantara)
- pacientii in fotolii sau care se depostureaza
 -se instaleaza lent
 -initial pot fi compensate, se decompeneaza pe parcurs
7. Vulnerabilitatea trofica:-aparitia escarelor pe zonele de presiune
maxima (sacru, mare trohanter, calcai) – datorita:
-ischemiei locale
-diminuarii sensibilitatii superficiale
-troficitate scazuta a tesuturilor
-umiditate locala (sudoare, urina)
8. Scaderea acuitatii vizuale si auditive- telereceptie – necesitatea
corectarii
9. Vulnerabilitatea pihica – considerata ca cea mai mare
 stresurile psihice din cursul vietii
 constientizarea starii de batranete
 disparitia prietenilor si rudelor
 ideea propriei disparitii
 scaderea posibilitatilor economice
 renuntarea la o serie de activitati
Se produce o schimbare a personalitatii – izolare de mediul familial
sau social (egocentric,conservator,suspicios, ostil)
Depresia – larg raspandita – pacient prea putin cooperant
Nevroza – forma depresiva pura, sau in asociere cu formele
anxioase
Dementa – deteriorare lent progresiva si globala a functiilor psihice
 EVALUAREA SI DIAGNOSTICUL VARSTNICULUI

Diagnosticul clinic si evaluarea completa – f.importanta pt.recuperare

Diagnostic:
 exagerat – raportat la normalitatea adultului si nu la realitatea
biologica a varstei a treia
 gresit
 subevaluat – exagerarea elementului varsta in defavoarea
patologicului – temporizarea interventiilor chirurgicale
dificil a aprecia si cuantifica aportul bolilor si cel al varstei la starea globala
a batranului
Testarea – dificila – coopereaza prost
Evaluarea:-mai putin analitica, mai mult sintetica, globala
-evaluarea capacitatii de autoingrijire (selfcare)
-evaluarea activitatilor uzuale zilnice:-ADL, IADL

OBIECTIVELE ASISTENTEI DE RECUPERARE

LA VARSTNICI

1. Reducerea limitarii continue a performantelor activitatilor fizice si

psihice. Asistenta profilactica – greu de separat de cea recuperatorie
(„profilaxia de grad 3“)
- prin „antrenament functional“
- totalitatea varstnicilor
2. Recuperarea „activitatilor vitale“:
- mancat si baut
- controlul defecatiei si mictiunii
- folosirea toaletei
- imbracat si dezbracat
- efectuarea toaletei personale
- deplasarea de pe pat pe scaun, cu cadru, carje, mers propriu-
zis
Se adreseaza pacientilor cu degradare severa.
Se face in spitale, centre de recuperare, sau la domiciliu
3. Recuperarea medicala – poate avea ca obiectiv una sau mai multe
disfunctii generate de una sau mai multe boli
4. Recuperarea unor vulnerabilitati – descrise mai sus
Problema delicata: daca speranta de viata a batranului este redusa, nu se pune
problema unei reeducari functionale care este un proces pe termen lung.
_