Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistem
Sistem
1. Sistemul majoritar
1
stabilirea învingătorului se face potrivit principiului “Învingătorul ia întreg
mandatul, chiar dacă nu a obţinut jumătate plus unu”.
Acest mod de scrutin pare a fi mai just, deoarece în primul tur de scrutin
câstigă candidatul care a obţinut majoritatea absolută a voturilor. Dacă nici unul
2
dintre candidaţi nu obţine majoritatea absolută, rămân în cursă primii doi candidaţi
şi alegerile se repetă după doua săptămâni (scrutinul de balotaj).
La al doilea tur câştigă cel care a obţinut cele mai multe voturi, indiferent de
numărul participanţilor la vot. Există un avantaj cert al acestui sistem: el permite
alegătorului ca în primul tur să voteze conform preferinţelor, iar în al doilea tur să
voteze util.
Principalul dezavantaj este acela că în turul doi candidaţii cu şanse de a
câştiga recurg la “alianţe contra naturii” (pentru a obţine numărul de voturi
necesare dobândirii mandatului, partidele fac alianţe nefireşti cu formaţiuni care
până atunci le erau adversare).
Acest sistem electoral este simplu şi funcţional, dar este acuzat de a
promova injustiţia electorala, creând crize de legitimitate pentru cei aleşi.
3
preferinţelor alegătorului; şi tot asa până când un candidat va obţine
majoritatea absolută.
d) Scrutinul cu panasaj: permite alegătorului să-şi aleagă candidaţii de pe
mai multe liste electorale: alegătorul şterge de pe lista preferată numele
unor candidaţi pe care le înlocuieşte cu numele altora, preluaţi de la alte
partide.
4
Dezavantajele reprezentărilor proporţionale:
stimulează multiplicarea partidelor politice, în special al partidelor regionale
nu permite alegătorului să-şi exprime opţiunea pentru un anumit candidat
(se votează liste blocate).
acest sistem întrerupe relaţia alegător-ales, mai cu seamă când repartizarea
mandatelor se face pe liste naţionale (vezi alegerile europarlamentare din
25 noiembrie 2007 din Romania).
sistemul reprezentării proporţionale depersonalizează funcţia parlamentară
sistemul sacrifică majoritatea în folosul minorităţii
are exactitate şi justiţie, dar nu şi eficacitate (nu creează guverne stabile)
utilizează o procedură complicată ceea ce se consideră a fi un viciu.
5
b) Sisteme mixte cu dominanta proporţional:
1) sistemul francez al “inrudirilor”: in esenţă este vorba de un sistem
proporţional, de liste, dar în care unele partide au voie să încheie alianţe
preelectorale prin care să-şi înrudească listele.
2) sistemul Hare (sistem cu vot unitransferabil): alegătorul menţionează pe
buletinul de vot ordinea descrescătoare a preferinţelor lui electorale.
Dezavantaje
deşi se face parţial legătura alegător – ales confuziile persistă deoarece
alegătorul nu ştie pană la urma cine îl reprezintă mai bine: cel ales prin vot
uninominal sau cel ales pe lista de partid.
persistă pierderile de voturi, chiar dacă ele sunt diminuate datorită menţinerii şi
a sistemului majoritar.
sporesc costurile alegerilor.
uneori pot determina creşteri ale numărului de mandate parlamentare
6
SISTEMULUI ELECTORAL ROMÂNESC
7
- listele de candidaţi propuşi de către alianţele electorale;
- listele de candidaţi propuşi de către partidele politice;
- listele de candidaţi propuşi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament , precum şi – în anumite condiţii,
prevăzute de lege – şi de alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, fără reprezentare parlamentară, dar care au reprezentare în Consiliul
Minorităţilor Naţionale.
Derularea scrutinului:
Pragul electoral:
8
cazul alegerilor parlamentare, câte un singur procent din voturile valabil exprimate
pe întreaga ţară, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi în timp ce pentru
alianţele cu cel puţin trei membri care participă la alegerile locale pragul electoral
este de 8%.
Pragul de acces:
9
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă
de susţinători, cu cel puţin 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în lista
electorală a circumscripţiei respective, dar nu mai puţin de 200 la comune, 300 la
oraşe, 1000 la municipii şi sectoarele din Bucureşti şi 5.000, la municipiul
Bucureşti.
10
Drepturile exclusiv politice ale cetăţeanului roman:
- dreptul la vot (art. 36, constituţie)
- dreptul de a fi ales(art. 37)
- dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
În Romania au drept de vot toţi cetăţenii care au vîrsta de 18 ani împlinită
pană la data alegerilor.
Nu au drept de vot:
debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie judecătorească.
cei condamnaţi prin hotărare judecătorească rămasă definitivă la pierderea
drepturilor electorale.
de asemenea condamnaţii la închisoare au dreptul de vot suspendat
deoarece aflîndu-se în închisoare nu au cum să îşi exercite acest drept.
Dreptul de a fi ales
11