Consecinţele Brexit-ului asupra viitorului UE şi ţărilor membre”

Brexit – termenul care definește ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană – a
devenit o îngrijorare în plan politic și economic, nu doar la nivelul arhipelagului britanic, ci și
pe continent și mai departe, la nivel global. O asemenea schimbare în peisajul Uniunii Europene
ar diminua influența uniunii în piața mondială, dar și în relațiile cu celelalte super puteri,
precum Statele Unite, China și Japonia.
Între 18-19 februarie 2016, a avut loc la Bruxelles summitul Consiliului European,
înaintea căruia Donald Tusk a vizitat câteva capitale europene, pentru a discuta propunerea sa de
reformă a Uniunii Europene, redactată ca urmare a scrisorii primite de la premierul britanic.
Luni, 15 februarie, Tusk s-a întâlnit şi cu președintele României, Klaus Iohannis, care, deși
susținător al EU28, și-a exprimat nemulțumirea față de măsurile anti-imigranți propuse de David
Cameron. Președintele Consiliului European l-a asigurat că românii care lucrează în prezent în
Marea Britanie nu vor fi afectați de mecanismul de salvgardare, care va fi aplicat pe viitor tuturor
imigranților.

În același timp, liderii grupului Vișegrad, Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, și-au
formulat o poziție comună privind Brexitul, dorind ca modelul britanic să nu fie emulat de alte
state membre UE.Atât ieșirea din UE, cât și posibilitatea acesteia și situația creată de nesiguranța
din planul politic, vor avea efecte negative asupra businessului și vor afecta economia UE.

Deși pe termen mediu există unele beneficii pentru U.K., acestea sunt acompaniate de
consecințe cu influență pe termen lung: Goldman Sachs (GS) consideră că ieșirea din UE ar
determina o scădere a lirei cu până la 20%. În plus, Scoția, care este în majoritate eurofilă, ar
putea să își înnoiască pretențiile de suveranitate și independență, iar economia britanică ar fi
afectată de posibila relocare a 1/3 din companiile și firmele care activează în prezent pe insulă
David Cameron și-a structurat cerințele în patru propuneri de reformă, privind guvernanța
economică, competitivitatea, suveranitatea și imigrația. Dintre acestea, ultima ar afecta România
în mod particular.
Efecte asupra migrantilor români:
Regatul Unit este dedicat economiei libere, însă denunță un „abuz al liberei circulații a
forței de muncă”, ce a determinat presiuni mari pe sistemul lor de servicii publice: să primești
300.000 de migranți pe an, consideră Cemeron, nu este „sustenabil”, într-un stat care va deveni
până în 2050 cel mai populat din Uniunea Europeană. De altfel, contribuția brută la buget
provenită de la români – unii dintre cei mai numeroși migranți în U.K. – avea valoarea negativă,
– 3,01% din Venitul Național Brut/capita , în 2013.
Astfel, britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranții ar
trebui să aștepte 4 ani, înainte să primească ajutoare sociale. De asemenea, statul englez s-ar
retrage de la a plăti alocațiile copiilor veniti odată cu migranții. Or, aceste măsuri sunt un
impediment în calea liberei circulații a forței de muncă și sunt considerate de Comisia Europeană
a fi „discriminatorii”. La întâlnirea cu premierul britanic, președintele României, Klaus Iohannis
a declarat: „Aceste soluţii [propuse de Cameron] vor trebui să fie în concordanţă cu prevederile
tratatelor Uniunii, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv libera circulaţie a
persoanelor’’.
În consecință, mai mult de 150.000 de români ar fi afectați de cerințele U.K. Mai mult
de atât, alte state membre din Uniune ar putea să imite exemplul britanic și să adopte măsuri
asemănătoare pentru limitarea migrației din statele cu economie emergentă, către statele
dezvoltate.

Într-un studiu realizat de Global Counsel, România este la coada clasamentului privind
impactul general asupra statelor din UE al ieșirii Marii Britanii, alături de Italia, Croația și
Slovenia. Totuși, în 2013, 1,5% din P.I.B-ul României era reprezentat de exporturile către U.K.,
un procent expus pericolului, în eventualitatea Brexitului.
Mai mult de atât, România va fi influențată în mod direct de noile politici adoptate în
Parlamentul European, după ce prezența conservatorilor-reformiști britanici va dispărea.
Efecte asupra economiei româniei
În situația de mai sus, contribuția statului român la bugetul UE ar putea crește în viitor.
Eurodeputații britanici militeaza constant pentru reducerea bugetului UE, măsură care ar scădea
în mod indirect, suma cu care U.K. trebuie să cotizeze anual la vistieria comună a Uniunii
Europene. În lipsa acestor presiuni britanice, ceilalți deputați ai Parlamentului European vor
putea propune bugete mai mari, ceea ce va determina în mod automat cote mai mari de
plată pentru statele membre, inclusiv Romania.
După Brexit, balanța puterii din Consiliul European pe problemele economice ar înclina
în favoarea grupurilor anti-liberalizare, ceea ce ar îngreuna procesul de reducere a birocrației și a
legislației substanțiale care încetinește expansiunea businessului și a economiei.
Efecte în planul politic
De asemenea, procesul de integrare europeană s-ar accentua și măsurile adoptate în PE
în acest sens s-ar multiplica, întrucât opoziția britanică îndreptată împotriva unei Europe mai
unificate și „mai apropiate” ar dispărea. Așadar, România ar fi din ce în ce mai supusă
transferului de suveranitate către Bruxelles, intrând în procesul de integrare și armonizându-și din
ce în ce mai multe sfere de activitate, în linie cu direcțiile adoptate de PE.

Un rol important în afacerea Brexit îl are summitul Consiliului European, care s-a desfășurat în
perioada 18-19 februarie la Bruxelles, sub conducerea lui Donald Trusk și care s-a concentrat pe
cererile Marii Britanii și rezolvarea problemei migrației. U.K. este un actor important în
economia Uniunii, dar și în afacerile externe. De aceea, Donald Tusk conduce negocieri de mare
importanță pentru viitorul Uniunii Europene, prin care se încearcă găsirea unor soluții viabile și
sustenabile atât pentru conservarea principiilor pe care Uniunea e fondată, cât și pentru
rezolvarea problemelor presante din Marea Britanie.
România, prin poziția ei geo-politică, deși nu va fi afectată în mod dramatic de Brexit, va
resimți efectele negative ce se vor propaga pe teritoriul Uniunii Europene, datorită noului
echilibru al puterii ce se va instala la Bruxelles în urma plecării eurodeputaților britanici.

Concluziile summitului Consiliului European din 18-19 februarie:

În urma summitului, Marea Britanie a obţinut o victorie evidentă în cadrul negocierilor ce
au avut loc între șefii de stat întruniţi la eveniment. David Cameron s-a declarat de acum înainte
susţinător al campaniei „IN”, reuşind să obţină concesii importante pentru englezi: U.K. va
îngreuna procesul de accesare al ajutoarelor sociale, limitând astfel beneficiile de care se bucurau
migranţii, pe o perioadă de 7 ani. În plus, alocaţiile pentru copiii migranţilor vor fi plătite în acord
cu nivelul de trai al țării de provenienţă, măsură care s-a dovedit a fi atractivă şi pentru alte
economii dezvoltate precum Germania. De o mai mare importanţă este însă măsura care prevede
că Marea Britanie nu va susţine şi nu va fi afectată de niciun proces de accelerare al integrării
politice europene. Pe lângă acest lucru, U.K. nu va adera niciodată la zona euro, dovedind astfel
succesul premierului britanic în campania lui pentru o Uniune Europeană „mai flexibilă”.Cu toate
acestea, chestiunea Brexit nu s-a încheiat. Referendumul din Marea Britanie va avea loc în iunie,
după cum a fost deja preconizat, iar taberele IN şi OUT au început lunga bătălie pentru un
rezultat care să le fie favorabil. Dacă David Cameron a promis că va milita activ pentru
menţinerea statului său în U.E., primarul Londrei va fi principalul său opozant: Boris Johnson și-
a anunţat intenţia de a susține Brexitul.

În acelaşi timp, pe continent se ridică noi pretenţii în ceea ce priveşte Uniunea Europeană:
succesul obţinut de Marea Britanie va determina cu siguranţă şi alte state membre să se
folosească de aceleaşi mecanisme, pentru a dobândi concesii în aspectele precizate de Cameron
în scrisoarea sa: posibilitatea de a limita migraţia, de a întări graniţele statelor, de a încetini
procesul de integrare politică într-un fel de federație europeană încurajează mişcările şi partidele
naţionaliste să înainteze în discursurile lor noi revendicări, după cum a început deja să o
facă Partidul Frontul Naţional, în Franţa, care consideră că Brexit a fost doar precursorul unui
întreg lanț de asemenea evenimente în Uniunea Europeană.