Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Ecg PDF
Curs Ecg PDF
1. In hipertrofiile atriale: modificare constanta a amplitudinii, duratei, morfologiei si a axei electrice (vezi criteriile
ECG de hipertrofie atriala).
2. In contractiile premature atriale – extrasistole atriale sau nodale, datorate existentei unui focar ectopic atrial sau
în nodulul atrio-ventricular apare:
modificare inconstanta a amplitudinii, duratei, morfologiei sau/si a sensului, urmata de o pauza compensatorie
(diastola prelungita) ► ►
■ Hipertrofia de atriu stâng (HAS). Masa mare atrială stângă va dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la
stanga; va creşte durata depolarizării atriale.
• Modificările EKG:
• creşte durata undei P > 0,10 sec, in DI, DII si aVL
• morfologia undei P alterată, în sensul unei unde P bifide (datorita măririi decalajului de depolarizare a
celor două atrii), „P mitral" . În precordialele drepte poate sa apara un P echidifazic, cu faza negativă
mai accentuată.
• axa electrica este deviata la stânga;
HAS se întâlnesc în: stenoza mitrala, insuficienţa mitrală; hipertensiunea arterială; cardiopatia ischemică; la
vârstnici.
SEGMENTUL PQ sau PR
• Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara;
• Durata: sub 0,10 sec;
• Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA
• Modificarile duratei segmentului PQ sau PR = modificari ale conducerii atrio-ventriculare
A. Alungirea segmentului
- fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la vârstnici
- patologica = blocurile atrio-ventriculare
1. Bloc atrioventricular de gradul I
• Se datoreaza intarzierii stimulului in nodulul atrio-ventricular
• Pe ECG: alungire constanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., pe seama cresterii duratei segmentului.
Alungirea segmentului PQ
2. Bloc atrio-ventricular de gradul II
■ Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach – de creştere progresivă a segmentului PQ de la un complex
la altul până la blocarea transmiterii prin NAV . Unda P este neurmată de un complex ventricular-QRS, după
care se reia o nouă perioadă.
■ Tip Mobitz II – segment PQ cu durată fixă, constantă, dar în mod izolat, nesistematizat, un stimul este blocat.
Între două unde P lipseşte răspunsul ventricular (QRS).
■ Tip Mobitz II cu relaţie fixă – blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizată, de tip 2:1 sau 3:1.
(Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; trei stimului pornesc, unul se pierde, etc.)
3. Bloc atrioventricular de gradul III
• Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se contracta in
ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.
• Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu
trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!!
• Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa
de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie.
• Este asemanator ligaturii a-III -a a lui Stannius.
SEGMENTUL PQ sau PR
B. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta fasciculelor
aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim.
▪ Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff - Parkinson-White – WPW
caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta (δ) la nivelul
complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare
COMPLEXUL QRS
■ Citire:
- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim
- prima unda negativa (din fata lui R) = Q
- a 2-a unda negativa = S
■ Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au semnificatie diferita, functie de planul frontal sau
orizontal (vezi curs 3-4)
■ Durata normală: 0,06 – 0,10 sec.
• Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere intraventriculara încetinita, lenta. Apare in blocurile de
ramura si în hipertrofiile ventriculare.
• Mai apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistolele ventriculare) si prin
prezenta undei delta din WPW si fasciculul Mahaim.
În derivațiile planului frontal, depolarizarea ventriculară este reprezentată de complexul QRS în care:
▪ Q reprezintă depolarizarea septală;
▪ R reprezintă depolarizarea vârfului ventriculelor;
▪ S reprezintă depolarizarea marginilor laterale şi baza ventriculelor.
În derivațiile planului orizontal semnificaţia și morfologia undelor din complexul qRs este determinată de
sensul vectorilor de depolarizare (septal, al ventriculului drept şi stâng), de mărimea lor şi de poziţia
electrodului explorator faţă de direcţia vectorului respectiv.
▪ In V1, V2 se înregistrează complexul de tip epicardic drept rS (r/s<1) în care:
- unda r este data de depolarizarea septului şi ventriculului drept;
- unda S este data de depolarizarea ventriculului stâng.
▪ In V5, V6 se înregistrează complexul de tip epicardic stâng, qR sau qRs (r/s<1) în care:
- q este dat de depolarizarea septală;
- R de depolarizarea ventriculului stâng;
- s de depolarizarea bazei ventriculului drept şi conul arterei pulmonare.
In imagine:
▪ Electrozii plasati in V1 si V2 vor inregistra un complex epicardic drept, in care:
• r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii vectori se indreapta catre electrodul
explorator si au marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva = r
• S este data de depolarizarea VS (vector 3). Cei 2 electrozi “privesc” si ei VS, dar vectorul de
depolarizare “fuge” de electrodul explorator. Unda S este mai mare pentru ca VS dezvolta forte mai
mari, deci vectori mai mari, comparativ cu VD
▪ Electrozii plasati in V5 si V6 vor inregistra un complex epicardic stang, in care:
• q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al depolarizarii septale “fuge” de V5 si V6;se va
inscrie o unda de amplitudine mica si negativa.
• R – este data de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector mare “vine”, se indreapta catre electrodul
explorator, deci va inscrie o unda ampla si pozitiva.
-S – este data de depolarizarea ventriculului drept.
Vectorul acestuia este mic si fuge de electrodul explorator, deci va inscrie o unda de amplitudine mica si
negativa
■ Amplitudinea: 10 – 20 mm în derivaţiile standard şi până la 30 mm în cele precordiale.
▪ Indicele White-Bock: - 14 pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII)
(R DI +S DIII) – (R DIII + S DI)
• Peste + 18 mm – hipertrofie de ventricul stang;
• Sub – 14 mm - hipertrofie de ventricul drept.
▪ Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: până la 35 mm la
persoane de peste 20 ani şi până la 45 mm la persoane sub 20 ani
Peste 35 mm - hipertrofie de ventricul stang
■ Axa electrica: În timpul activităţii cordului iau naştere o infinitate de dipoli electrici, orientarea lor în spaţiu
putând fi reprezentată prin vectori. Rezultanta acestor vectori, constituie axul electric mediu. Există un ax
electric mediu al activării atriale, al activării ventriculare şi al repolarizării ventriculare. Axul electric, ca vector
rezultant al depolarizării sau repolarizării, formează un unghi cu linia derivaţiei DI. Acesta este unghiul axului
electric (ÂP, ÂQRS, ÂT).
Calculul ÂQRS :
1. Se face suma algebrica a undelor complexului QRS în DI si DIII sau în aVL şi aVF, apoi aceste marimi se
proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de vectori. Din varful acestora se duc
perpendiculare. Intersectia acestor perpendiculare, unită cu centru cercului constituie axul electric.
SEGMENTUL ST
• Semnificaţie: începutul repolarizării ventriculare, faza lenta, pasiva;
• Durata - variabilă, nu o depaseste pe cea a complexului;
• Începe la sfârşitul QRS unde se află punctul de joncţiune „ J“ şi se termina odată cu începutul undei T
• Funcţie de situarea punctului de joncţiune există 3 variante fiziologice:
• punctul de joncţiune „J" pe linia izoelectrică;
• punct de joncţiune supradenivelat până la 0,3 mV în V2, V3;
• punct de joncţiune subdenivelat până la 0,05 mV în restul derivaţiilor.
Supra sau subdenivelarea segmentului ST se apreciaza functie de segmentul TP care reprezinta diastola generala
si este considerat linia izolelectrica a traseului.
Supradenivelare patologica a ST in derivatiile DII, DIII, si aVF si subdenivelare in DI si aVL (leziune inferioara
acuta)
Unda T Semnificatia: repolarizarea finală ventriculară – faza de repolarizare activă, rapidă
• Morfologia: asimetrică, cu panta ascendentă mai lentă şi cea descendentă mai abruptă.
• Sensul: pozitiva in majoritatea derivatiilor. Negativa in aVR si posibil si in V1, undepoate fi si bifazica
• Axul electric: urmăreşte de regulă AQRS, faţă de care face un unghi mai mic de 60 grade
• Durata: in jur de 0,15 sec.
• Amplitudinea: 1/6 – 1/8 din amplitudinea QRS
Parametrii cei mai importanti pentru unda T sunt morfologia si sensul. Modificarea acestor parametri poate fi
fiziologica si patologica
1. Modificari fiziologice ale undei T:
La sportivi: T-ample, ST supradenivelat până la 3 mm în V3, V4
La vagotonici: T-ample, vegetative, bradicardie.
2. Modificari patologice ale undei T
■ T ischemic: T simetric, negativ sau pozitiv, amplu sau plat – ischemie coronariana acuta
■ T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predomominant pozitiv si ST subdenivelat, T negativ, asimetric –
tulburarile secundare de repolarizare din hipertrofiile ventriculare si blocurile de ramura.
■ Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascuţit, cu baza largita
■ Efectul digitalizării cronice - ST decalat, concav, T aplatizat
■ hipopotasemie: aplatizări ale undei T
■ hipercalcemie: T rotunjită, lărgită
■ hipocalcemie: T simetrică, înaltă, ascuţită
Tahicardie sinusala extrema. T foarte inalta, ascutita, cu baza largita, simetrica Potasiul plasmatic: 7,2
mmoli/l
Acelasi caz. Potasiul plasmatic: 3,8 mmoli/l (NORMAL)
ECG pe 15 canale. Interpretare: Bradicardie sinusala. Supradenivelare marcata de segment ST in DII, DIII, aVF
si V4R. Semne in oglinda – ST subdenivelat in derivatiile laterale: DI, aVL, V5
Diagnostic: Infarct acut de miocard localizat inferior si in dreapta, in faza supraacuta (cateva ore)
INTERVALUL QT
• Reprezintă intervalul cuprins între începutul undei Q si finalul undei T.
• Semnifică depolarizarea și repolarizarea ventriculară = ventriculograma
• Durata este dependentă de frecvența cardiacă.
• La 70 b/min, durata QT este de 0.40 s (≤400ms)
• Durata normala = 0,38 (380 ms) – 0,44 sec (440 ms).
• Se masoara in DII sau in V2, V3, V4, V5
• Se fac 3 masuratori consecutive si se face media.
• Scaderea sau cresterea QT reprezinta risc crescut pentru aritmii ventriculare severe :
fibrilatie ventriculara, torsada varfurilor.
• Sindromul QT lung = alungirea intervalului > 480 ms
• Sindromul QT scurt = scurtarea intervalului
Cauze ale anomaliilor QT:
• Genetice: lungimea QT este asociata cu variatii in gena NOS1AP
• Apare mai frecvent la barbati iar statisticile arata ca peste 80% dintre baietii
afectati vor avea un eveniment cardiac major inainte de varsta de 20 de ani.
• Medicamente:
- haloperidol si methadona
- antiaritmice ca: amiodarona sau sotalol
- antihistaminice ca astemizol,
Patologie:
- Hipotirodismul – prelungit
- hipercalcemia - scurtat