Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Aba Terapeuti PDF
Curs Aba Terapeuti PDF
Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar
atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor creste.
Clasificare:
1. Continuu: recompensarea unui raspuns, ori de cate ori
acesta apare.
Recompensa secundara
Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc.
Recompensa diferentiata
Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata
Raspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi
asa mult recompensate.
Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii
echipei si stabilite recompense diferentiate.
Extinctia
• Pedeapsa pozitiva
• Pedeapsa negativa
Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla
frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai
multe ori (sa zicem de 5 ori) ”pune-l la loc – ia-l”, “pune-l la loc, ia-l”etc.
Timeout – consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva
minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii
recompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia
folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului
au esuat.
Sesiunea 2
Cercetarile analizei comportamentale aplicate de la
sfarsitul anilor 60’ pana in prezent
In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe dintre
comportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor stimulari
senzoriale/perceptuale produse de raspuns.
Diseminarea interventiei analitice comportamentale
Munca lui Lovaas si a colegilor lui din ’60 pana in ’90 a condus la acceptarea
analizei comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cu
autism.
Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si
1993.
Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de tratament dar
serviciul era oferit de o agentie diferita.
Reguli:
Tratamentul sa se faca in mediul copilului (acasa, gradinita, etc.).
Parintii sa fie implicati activ.
Tratamentul sa fie intensiv si sa acopere toate ariile deficitare.
Analistii comportamentali sa fie foarte bine pregatiti.
Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita.
Analiza comportamentala aplicata in tulburarile
de spectru autist
Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta
abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de
viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare necesare, cum ar fi sa
stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa.
Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.
Cum vede un comportamentalist autismul
Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul – vom
putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care evolueaza
copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da un prognostic.
Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul
specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului
la intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere
a abstractului si autostimularile
Discrete Trial
Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf
cu Dicky.
SD ---------------------- R ----------------------- C
Stimul Raspunsul Consecinta
Discriminativ copilului comportamentului
Clarifica ceea ce are de invatat copilul… atat pentru adult cat si pentru
copil.
Ajuta terapeutul sa fie consecvent
Usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.
Compartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic
Copilului ii este clar ce se va intampla si ce I se cere intr-un sitting
Consistenta in randul tutorilor este mentinuta
Colectarea datelor este simpla
Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv
Caracteristicile unui SD
trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;
este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, „uita-te la mine!”, „fii
atent!”);
promptat – copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).
Consecinta Raspunsului
Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul
unui raspuns corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru
a-si mentine valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau
raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu
toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice,
evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor.
Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pur
informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat)
si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.
Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar
valoare de recompensa nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta
imprejurare, decat in urma unui raspuns corect.
Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata,
alunele, kinderul)
Principiile recompensarii
IMEDIAT
CONTINGENT
ADECVAT
EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA
SP – STIMUL PROMPT (P)
SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR
Fizicc
Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva.
Imitare
Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite.
Accelerare
Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta
inseamna ca avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost
recompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofere un alt raspuns
corect
Pozitionare
Obiectul tinta este pus mai aproape de copil
Legaturi cu cunostintele anterior
Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns
corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat,
immediate dupa asta este intrebat “Ce este?” (target) - “rosu”
(recompensa)”.
Indrumare verbala
“Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde”
Inflectiunea vocii
Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care
trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE.
Alte prompturi
Aratat, gest, privire
Prompturile involuntare (trebuie evitate)
Cand se foloseste?
Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai multe ori,
aceasta este cunoscut ca “mass prompt”
In general prompt-ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori in acelasi
timp
Cand un raspuns a fost ghidat de mai multe ori si copilul incepe sa isi dea
seama de ce trebuie sa faca, prompt-ul este retras treptat
Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la jumatate
deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva
Daca o actiune se considera masterata, deci suntem siguri ca el stie ce are
de facut, atunci prompt-ul este oferit dupa doua raspunsiri incorecte.
Acesta este cunoscut ca si “nu-nu-prompt”
Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara a primi
prompt
Dupa “nu-nu-prompt” urmeaza un test in care copilul nu este ghidat,
pentru a testa daca poate sa faca sarcina singur.
Sugestii
Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care
poate fi diminuat treptat.
Stabilirea Cererii
O cerere (mand) este "un operant verbal în care răspunsul este întărit de o
consecinţă caracteristică şi este, prin urmare, sub controlul funcţional al
condiţiilor relevante deprivare sau stimulare aversiva" (Skinner, 1957, pp.. 35-
36 ).
MT – Trial masiv;
DT – Trial de discriminare;
RR – Rotatie aleatoare;
INTRETINERE
INVATARE INCIDENTALA
Singur - cana este singurul obiect de pe masa, copilul invata doar sa atinga
cana
Cu un distractor neutru - asta inseamna: ‘cana’ este in mass trial (numai
‘cana’ ii este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nu
intentioned sa il introduceti curand (mass trial cu un distractor)
Initial puteti sa faceti prompt pe ‘cana’ deoarece se afla cu un alt obiect
pe masa
Cu 2 distractori pe masa
Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica ‘cana’ in orice
pozitie, sunteti pregatiti sa mergeti mai departe.
Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate permanent !
Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste recompensa; nu
stim inca daca a invatat cuvantul. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevat
‘cana’ trebuie sa introducem un al doilea target (cal).
Random Rotation
Notă :
În timpul înlănţuirii puteţi prompta copilul de-a lungul întregii secvenţe a
paşilor şi să diminuaţi prompt-urile într-o manieră de avansare sau de
înapoiere .Puteţi de asemenea să adăugaţi fiecare pas pe măsură ce se
masterează cel anterior , oferind un prompt dacă este necesar pentru
includerea pasului adăugat în răspunsul copilului .
Task analysis
Spalatul pe maini
Da drumul la apa
Pune sapun pe maini
Freaca mainile
Pune mainile sub apa
Opreste apa
Ia prosopul
Se sterge pe maini
Sesiunea 3
Metode de masurare a comportamentului
• Dimensiunile comportamentului
- repetabilitate – se refera la aparitia repetata a unui comportament
(aparitiile pot fi numarate)
- temporal extent – fiecare aparitie a comportamentului intr-o anumita
perioada de timp (durata poate fi masurata)
- temporal locus – araritia comportamentului se raporteaza la alte
evenimente (se poate specifica in timp, cand anume a avut loc
comportamentul). Latenta.
Metode de colectare a datelor
Sesiunea 4
Tehnici de modelare a comportamentului
• Exclusion time-out - persoana este scoasa total din mediul anterior pentru
o perioada de timp
Interventii pe antecedent.
Evaluarea abilitatilor
Ziua 2, sesiunea 1
Evaluarea abilitatilor - "The Carolina Curriculum
for Infants and Toddlers with Special Needs"
ALCATUIREA PLANULUI DE INTERVENTIE
Sitting;
Pauza;
Notarea;
Evaluarea situatiei de invatare;
Vizionarea sesiuni de lucru 1 – 1.
ORGANIZAREA UNEI SESIUNI DE TERAPIE
INAINTE DE SESIUNE
Analizarea fiselor, dosarelor anterior completate de catre colegi,
Stabilirea prioritatilor / obiectivelor zilei respective,
Alegerea si pregatirea recompenselor specifice pentru comportamentele
ce vor fi modificate,
Pregatirea stimulilor si materialelor necesare desfasurarii sesiunii de lucru.
DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU
Situaţia
Sunt materialele pentru învăţare pregătite ?
Au fost îndepărtate elementele ce distrag atenţia ?
Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?
Sarcina
Este sarcina clară ?
Este sarcina potrivită nivelului de funcţionare a copilului ?
Este sarcina împărţită în părţi componente ?
Este specificat criteriul sarcinii ?
Instrucţiuni
Sunt instrucţiunile concise ?
Sunt instrucţiunile explicite ?
Reflectă ele nivelul de funcţionare al copilului ?
Au aceste instrucţiuni un început şi un final distinct ?
Sunt instrucţiunile potrivite sarcinii ?
Sunt instrucţiunile consecvente ?.
Sunt aceste instrucţiuni prezentate la momentul optim ?
Este intervalul dintre trial-uri optim ?
Consecinţele
Sunt consecinţele eficiente (sunt recompensele întăritoare şi “nu “ –urile
informale efective )?
Sunt consecinţele imediate ?
Există vreun contrast între recompense şi “ nu”-urile informale ?
Sunt însoţite consecinţele primare de o consecinţă secundară ?
Este corectă frecvenţa recompensei ?
S-a dat consecinţa adecvată ?
Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?
Distincţia Trial-urilor
Este fiecare instrucţiune urmată de o consecinţă ?
Este fiecare trial independent ?
Prompt-uri
Prompt-ul obţine comportametul dorit ?
Însoţeşte prompt-ul instrucţiunea ( i.e., apare simultan sau imediat după
SD) ?
Sunt prompt-urile diminuate progresiv şi sistematic ?
Există recompensă diferenţiată pentru trial-uri promptate ?
Aspecte ale monitorizarii activitatii terapeutului
– prezentarea formularului de feedback
Lucru conform Discrete Trial
• SD= Stimul= Cerinta
Include prezentarea unui obiect , a unei instrucţiuni sau a unei întrebări.
SD-ul trebuie să fie clar , simplu şi potrivit nivelului copilului .
Prezentarea materialele într-un mod consistent .
Nu repetaţi SD-ul (e.g.,”Priveşte-mă , priveşte-mă , priveşte-mă “.)fără ca răspunsul sau non-
răspunsul copilului să fie urmat de o consecinţă (i.e., încheiaţi toate trial-urile).
SD-urile trebuie sa fie ferme dar pe un ton normal.
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
Generalizarea SD-ului;
Generalizarea stimulilor;
Generalizarea mediului;
Generalizarea persoanelor.
Generalizarea Stimulului – Măsura în care un comportament învăţat intr-o situaţie este
după aceea efectuat într-o altă situaţie.
S1
S2 R
S3
S4
Generalizarea Răspunsului – Măsura în care, prin învăţarea \unui comportament,
observaţi schimbări în alte comportamente deşi aceste comportamente nu au f
ostînvăţate explicit ( e.g., învăţaţi copilul să îşi strângă jucăriile la SD-ul “strânge
jucăriile “ iar copilul începe în acelaşi timp să arunce gunoiul la coşul de gunoi şi
să-şi pună cărţile pe raft).
R1
R2
S1 R3
R4
Menţinere – Măsura în care comportamente care sunt menţinute întimp (un
comportament este învăţat la momentul 1 iar copilul menţine comportamentul la
momentele 2, 3,şi 4 ).
R R R R
I-----------------I---------I-----------------I
T1 T2 T3 T4
Tehnici generale de promovare a generalizarii: