Sunteți pe pagina 1din 11

Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr.

3-4 (31)
ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B Ψ

STIMULAREA DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI LA COPIII CU


TULBURAREA DE SPECTRU AUTIST

THE STIMULATION OF LANGUAGE DEVELOPMENT IN CHILDREN


WITH AUTIST SPECTRUM DISORDER

Victoria MAXIMCIUC, Ina CENUȘA

Termeni – cheie: limbaj, tulburare de spectru autist, dezvoltare, inter-


venție, individualizat.

Rezumat
Problema dezvoltării limbajului la copiii de spectru autist (TSA) devine tot mai
actuală. În practică, cele mai dese plângeri din partea părinților – sunt lipsa limba-
jului sau prezența tulburărilor de limbaj. În literatura de specialitate există un șir
de cercetări consacrate specificului dezvoltării laturilor limbajului, există metode de
intervenție, însă TSA este o dizabilitate multiplă cu o diversitatea majoră a tulbură-
rilor de limbaj chiar în limitele unei stări patologice incluse în acest spectru. Articolul
atrage atenția asupra importanței cercetărilor asupra studiilor de caz pentru o mai
bună înțelegere a particularităților dezvoltării limbajului și sugerează necesitatea
elaborării programelor individualizate.

Keywords: language, autism spectrumdisorder, development, inter-


vention, individualized.

Abstract
The issue of language development of children with autism spectrum (TSA) is be-
coming more and more prevalent. We find that in practice parents’ complaint mostly
about the language lack or about the presence of language disorders. In the literature
there is a range of research devoted to the specificity of language development, there
are methods of intervention, but TSA is a multiple disability with a large diversity
of language disorders even within the limits of a pathological state included in this
spectrum. The article draws attention to the importance of research case studies to
better understand the language development particularities and individualized pro-
grams elaboration.

Tulburarea de spectru autist (TSA) Reținerea în dezvoltarea limbaju-


prezintă un grup neomogen de tulbu- lui este una din cele mai dese plângeri
rări în dezvoltare pentru care sunt spe- din partea părinților în cazul suspiciu-
cifice dificultăți în diferite aspecte: re- nii de TSA [3]. Această reținere este
laționarea socială, comunicarea verbală evidentă, deseori primele cuvinte copi-
și nonverbală, empatia, dezvoltarea ii cu TSA le spun la 38 de luni de viață,
emoțională, lipsa înțelegerii contextu- comparativ cu copiii obișnuiți – la 8 -
lui social. 12 luni [4]. Conform unor cercetări, de

44
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

la 25% până la 50% dintre copii nu au Ipoteza cercetării: dezvoltarea


deprinderi verbale [5]. limbajului la copiii preșcolarii, mari cu
Particularitățile dezvoltării limbaju- TSA va fi eficientă dacă va fi elaborat
lui la copiii cu TSA dintotdeauna au fost o intervenție individualizată bazată pe
în centrul atenției a mai multor cercetă- particularitățile individual-tipologice
tori: pragmatic, prozodia, sintaxă, mor- ale limbajului la acești copii.
fologia, semantica, perceperea limbaju- Tehnica de cercetare aplicată este
lui, lexicul, ecolalia [1, 2, 6]. Însă dezvol- Testul Portage.
tarea limbajului la acești copii este foarte Studiu de caz 1
variată. De aceea am considerat necesar C. G.
să analizăm această diversitate. Data nașterii: 18.04.2010
Scopul cercetării: elaborarea Data evaluării: 12.10.2016
unui program bazat pe cercetarea tră- Este implicat în terapie comporta-
săturilor individual–tipologice ale lim- mentală de la vârsta de 2 ani și 6 luni.
bajului la copiii cu TSA de vârstă pre- La momentul evaluării face câte 10 ore
școlară mare. de terapie comportamentală pe săp-
Descrierea eșantionului: au fost se- tămână. În fiecare zi frecventează gră-
lectați trei copii cu TSA cu grad de se- dinița câte jumătate de zi. Rezultatele
veritate moderat al simptomelor autiste evaluării sunt prezentate în figura 1.
în vârstă de 6 ani.

vârsta vârsta
cronologică mentală

Fig. 1. Profilul general de dezvoltare al copilului C. G. în cadrul


experimentului de constatare

Socializare: C. G. este un copil Inițiază comunicarea și diverse jo-


vesel, care iși exprimă bucuria foarte curi. Se joacă cu câțiva copii la terenul de
emotiv prin gesturi și expresivitate fa- joacă. Se poate juca singur liniștit timp
cială. Are un contact vizual bun atât cu de 15 minute. Este interesat de obiecte,
adulții, cât și cu copiii, interacționează de jucării, precum și de mediul înconju-
cu ei și dorește să le vorbească și să se rător pe care îl examinează cu interes.
joace cu ei. Imită foarte bine acțiuni, Cooperează cu părinții în 50% din
mișcări, gesturi, obiceiuri, deseori repe- cazuri când i se dau sarcini casnice. Își
tă acțiuni care produc râs și atenție. așteaptă rândul în jocurile care presu-
pun acest fapt. Are simțul pericolului

45
Victoria MAXIMCIUC, Ina CENUȘA Ψ

atunci când este lângă obiecte interzise ple. Are dificultăți și în stabilirea unor
sau periculoase. Cere ajutor verbal în acorduri gramaticale (gen, număr, caz,
50% din cazuri când întâmpină greutăți. pronume posesiv).
Limbajul: Are o imitare verba- Autoservirea: Este autonom în
lă bună. Folosește limbajul expresiv și foarte multe lucruri. Începe și-și termi-
gesturile pentru a cere ceea ce dorește, nă îmbrăcatul, cu excepția cheotorilor
inclusiv nevoia de a merge la baie. Cere (în 75% din cazuri). Poate să închidă un
alimente și jucăriile preferate prin for- fermoar. Este ajutat când își îmbracă un
mule de genul: „Te rog, vreau ...”. De- pulover. Își încalță ghetele fără ajutor.
numește precis ceea ce dorește (ciocola- Își descheie hainele singur. Își îmbracă
tă, covrigei, măr etc.), dar uneori nu își mănuși cu un deget, deschide nasturii
poate aminti denumirea și cere obiectul mari la jachetă și o pune pe umeraș.
după culoare. Folosește răspunsuri afir- Merge la WC de sine stătător. Se
mative și negative când i se adresează spală singur când face baie, cu excepția
întrebări referitoare la ceea ce dorește. gâtului și a spatelui. Se spală pe dinți
Poate să ceară „mai vreau” în cazul când când i se dau indicații verbale.
dorește continuarea unei acțiuni care îi Folosește tacâmurile pentru a mân-
face plăcere. ca. Dacă în timpul mesei a vărsat ceva,
Răspunde la întrebări de tipul „Ce singur își sterge locul, se spală pe mâini
este asta?” prin denumirea obiectului și pe făță.
respectiv, „Ce face?” – prin denumirea Evită unele pericole comune, cum
acțiunii pe care o îndeplineste cineva din ar fi aragazul încins, sticlă spartă.
jurul lui sau din imaginile prezentate. Își Performanțe cognitive: Cunoș-
spune la cerere numele întreg și poate să tințele cognitive sunt foarte bine dezvol-
răspundă la câteva întrebări mai simple tate și la un nivel înalt, printre acestea
legate de propria sa persoană. putem enumera următoarele: numește
Repetă sunetele emise de alte per- două evenimente sau două personaje
soane, jocul vocal, ecolalia. Imită in- din povești; spune care obiecte sau ca-
tonația vocii altei persoane. Alătură tegorii de obiecte se potrivesc; spune ce
substantive, adjective, verbe pentru a lipsește când se ia un obiect dintr-un
forma propoziții, dar are dificultăți în grup de trei obiecte.
a construi propoziția corect gramatical. De asemenea, poate cânta cinci
Uneori folosește ca răspuns și un com- versuri dintr-un cântec memorat an-
portament verbal ecolalic. terior; poate numi pozițiile obiectelor:
Povestește uneori lucruri care i primul, al doilea, al treilea; numește
s-au întâmplat, dar poate să comaseze sau arăta o parte lipsă a imaginii unui
câteva evenimente împreună și ceea ce obiect; completează un labirint sim-
zice nu are niciun sens logic. Pune în- plu; face adunări și scăderi cu numere
trebări de genul: „Ce este asta?”, „De până la 3.
ce?”, „Cum?”, „Pentru ce?”. Numește partea stângă și partea
Întâmpină mari dificultăți în con- dreaptă raportate la propriul corp.
trolarea volumului vocii, la formarea Motricitatea: Dezvoltarea moto-
pluralului (cub-cuburi) și în a da răs- rie este suficient de bună și nu prezintă
puns doar prin gesturi la întrebări sim- întârzieri semnificative.

46
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

Motricitatea grosieră este bine dez- cupează și lipește imagini simple. Des-
voltată, la fel și cea fină, fiind capabil face degetele și își atinge fiecare deget
să alerge, să urce și să coboare scările, cu degetul mare. Rupe din ziare figuri
să sară pe ambele picioare, să meargă simple.
cu spatele. Poate să arunce și să prindă Studiu de caz 2
mingea, cu ușurință o lovește cu picio- G. M.
rul. Data nașterii: 10.10.2010
Își coordonează bine mișcările mâi- Data evaluării: 14.10.2016
nilor și ale degetelor. Ține instrumentul Este implicat în terapie comporta-
de scris în poziție corectă, poate face li- mentală de la vârsta de 3 ani. La mo-
nii orizontale, verticale, cercuri, pătra- mentul evaluării face câte 12-15 ore de
te, cruci, colorează în contur cu depăși- terapie comportamentală pe săptămâ-
rea acestuia și cu puține spații albe. nă. De două ori în săptămână frecven-
Face diferite forme din plastilină și tează grădinița întreaga zi. Rezultatele
le pune împreună câte 2-3. Poate să în- evaluării sunt prezentate în figura 2.
șurubeze un obiect fixat pe un filet. De-

vârsta vârsta
cronologică mentală

Fig. 2. Profilul general de dezvoltare al copilului G. M. în cadrul


experimentului de constatare

Socializare: Interacționează Imită foarte bine acțiuni, mișcări


foarte ușor cu adulții și copiii, le vor- și gesturi, având un contact vizual bun.
bește cu ușurință. Adresează formule Este interesat de obiecte, de jucării, pre-
de politețe, precum „te rog” și „mulțu- cum și de mediul înconjurător pe care îl
mesc” în 50% din cazuri, chiar și la per- examinează cu interes. Cooperează cu
soane mai puțin cunoscute. părinții în 50% din cazuri. Cere ajutor
Inițiază comunicarea și diverse jo- când întâmpină greutăți. Acceptă ab-
curi. Imită roluri de adult. Se joacă și sența părinților, continuându-și jocul.
vorbeste cu câțiva copii timp de 30 mi- Limbajul: Limbajul este spon-
nute. Repetă acțiuni care produc râs și tan, complex și cu rol de comunicare.
atenție. Își cere voie să folosească o ju- Folosește cuvinte cu sens pentru a de-
cărie cu care se joacă alt copil. Îi place numi obiectele din mediul înconjurător
să asculte muzică și povești. și persoanele familiare. Combină ges-

47
Victoria MAXIMCIUC, Ina CENUȘA Ψ

turi și cuvinte pentru a-și face cunoscu- mâini și pe față, însă la baie are nevoie
te dorințele, inclusiv pentru nevoia de de ajutor.
a merge la WC. Pronunțarea este bună, Poate merge în vecinătatea casei
dar întâmpină dificultăți în formarea fără să fie supravegheat.
propozițiilor, face multe greșeli de to- Evită pericolele comune, cum ar fi
pică. Deseori răspunde cu propoziții sticla spartă sau soluțiile de curățat.
memorate anterior și cu propoziții sau Performanțe cognitive:
fraze din altă limbă. Ecolalia este accen- Performanțele cognitive sunt în
tuată. concordanță cu vârsta cronologică a
Pune întrebări de felul: „Ce este copilului. Aici putem enumera câteva
asta?”, „De ce”, „Cum?”, „Pentru ce?”. dintre abilități: numește două eveni-
Folosește adverbe, precum acolo, aici și mente sau două personaje familiare
prepoziții care indică locul unde se află din povesti; numește sau arată o parte
unele obiecte: pe, sub, lângă. Răspunde lipsă a imaginii unui obiect; numește
la întrebări de tipul: „Unde?”, „Cine?”. partea stânga și partea dreapta rapor-
Răspunde la întrebarea „Ce este asta?”, tată la propriul corp; numește pozițiile
denumind obiectul, și la întrebarea obiectelor: primul, al doilea, al treilea;
„Cine?”, numind persoana care a făcut numește literele mici ale alfabetului și
o acțiune. Povestește uneori lucruri le asociază cu literele mari ale alfabe-
care i s-au întâmplat, dar asemenea tului.
unora dintre copiii de vârsta lui. Lim- Spune care obiecte sau categorii de
bajul receptiv este mai dezvoltat decât obiecte se potrivesc. Adaugă partea lip-
cel expresiv. Pune întrebări folosind o să a unui desen incomplet. Își aminteș-
intonație urcătoare la sfârșitul cuvân- te patru obiecte dintr-o imagine. Poate
tului sau a propoziției. Spune adresa și citi cuvinte scrise cu orice fel de litere
numărul de telefon. (mari, mici sau litere de mână). Deose-
Întâmpină mari dificultăți la for- bește în ce limbă este scris textul: româ-
marea pluralului, răspunde doar prin nă, engleză sau rusă. Poate face adunări
gesturi la întrebări simple, are dificul- și scăderi cu numere mici.
tăți la stabilirea acordului gramatical Motricitatea: Dezvoltarea mo-
(gen, număr, caz și pronume posesiv). torie este apropiată de nivelul normal
Autoservirea: Mănâncă inde- corespunzător vârstei cronologice și nu
pendent la masă folosind în mod adec- prezintă întârzieri semnificative. Dez-
vat lingura și furculița. Curăță locul la voltarea motorie fină este foarte bună,
masă. își coordonează foarte bine mișcările
Poate să se dezbrace singur. Închi- mâinilor și ale degetelor, ține instru-
de și deschide fermoarul. Își îmbracă mentul de scris în poziție corectă, dar
puloverul fiind ajutat. Singur se îmbră- în același timp întâmpină dificultăți în a
că, cu excepția cheotorilor în 75% din desface pachetele cu chifle sau biscuiți.
cazuri. Își încalță ghetele fără ajutor. Poate cânta la pian.
Poate să-și pună hainele pe umeraș. Poate face linii orizontale, vertica-
Controlul sfincterian este bine for- le, cercuri, pătrate, colorează în contur
mat și indică nevoia de a merge la WC bine, face forme de plastilină, întoarce
sau merge singur. Singur se spală pe paginile unei cărți una câte una, taie cu

48
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

foarfeca, decupează figuri după contu- Studiu de caz 3


ruri drepte sau curbe, rupe din hârtie P. M.
figuri simple. Data nașterii: 25.10.2011
Motricitatea grosieră este bine dez- Data evaluării: 20.10.2016
voltată fiind capabil să alerge, să sară pe Este implicat în terapie comporta-
ambele picioare. Poate să arunce și să mentală de la vârsta de 2 ani și 8 luni.
prindă mingea, să lovească cu piciorul La momentul evaluării face câte 20 de
mingea. ore de terapie comportamentală pe săp-
Întâmpină dificultăți la urcatul și tămână. În fiecare zi frecventează gră-
coborâtul scărilor, fiind nesigur în acți- dinița câte jumătate de zi. Rezultatele
unea sa. evaluării sunt prezentate în figura 3.

vârsta vârsta
cronologică mentală

Fig. 3. Profilul general de dezvoltare al copilului P. M. în cadrul


experimentului de constatare
Socializarea: Este un copil care Limbajul: Folosește cuvinte cu
pare abătut la prima vedere, însă are sens pentru a denumi obiecte din me-
un spirit de observație foarte bine dez- diul înconjurător, din imagini și pentru
voltat. Contactul vizual este bun, dar a numi persoane familiare. Combină
de scurtă durată. Ia parte la jocuri, se puține gesturi și cuvinte pentru a-și
joacă cu 2-3 copii. Se joacă liniștit timp face cunoscute dorințele. Recunoaște și
de 10 minute, îi place să se joace singur. denumește toate părțile corpului (pro-
Acceptă absența părinților, continuân- priul corp, al altei persoane, pe imagini
du-și jocul. În joc manipulează obiecte- cu oameni sau cu animale), recunoaște
le în mod adecvat. și denumește culorile și simbolurile ci-
Interacționează cu adulții și copiii, frelor de la 1 la 100.
are intenția să le vorbească și să se joace Are o capacitate de imitare bună.
cu ei. Imită foarte bine acțiuni, mișcări, Repetă sunetele emise de alte persoa-
gesturi, obiceiuri. Trage de o persoană ne, jocul vocal, ecolalia. Imită intonația
pentru a-i arăta o acțiune sau un obiect. vocii altuia. Ecolalia este foarte accen-
Cere ajutor când întâmpină greutăți. tuată și folosește des ca răspuns și un
Cooperează cu părinții când i se comportament verbal ecolalic.
dau sarcini, încearcă să ajute părinții cu Folosește răspunsurile afirmati-
sarcini ușoare. Ascultă povești pâna la 5 ve și negative atunci când situația o
minute, dar cu mici abateri. cere. Pune întrebări, precum „Unde?”
49
Victoria MAXIMCIUC, Ina CENUȘA Ψ

Poate da răspuns la întrebări de tipul: Poate desena un om cu un cap, un


„Unde?”, „Cine?”. trunchi și 4 membre, își scrie numele cu
Formează în vorbire propoziții sim- litere de tipar, cunoaște literele mari ale
ple până la 5-6 cuvinte, dar cu multe alfabetului, poate copia un romb și își
greșeli, atât gramaticale, cât și de topi- poate spune ziua și data nașterii.
că. Folosește prepoziții care indică locul Motricitatea: Dezvoltarea mo-
unor obiecte: pe, sub, langă, dar poate torie este apropiată de nivelul normal
să le combine câte două împreună. corespunzător vârstei cronologice și nu
Deși poate controla mișcările apa- prezintă întârzieri semnificative.
ratului fonoarticulator, pronunția cu- Motricitatea grosieră este bine dez-
vintelor este încă defectuoasă în pofida voltată: poate să alerge, să urce și să
faptului că poate pronunța toate sune- coboare scările. Poate să arunce și să
tele limbii române. Limbajul receptiv prindă mingea.
este mai dezvoltat decât cel expresiv. Își coordonează bine mișcările mâi-
Autoservirea: Mănâncă singur, nilor și ale degetelor. Trasează după șa-
știe să folosească lingurița și lingura în bloane. Poate scrie litere de tipar mari
mod adecvat. Nu folosește furculița. Dacă separate pe hârtie. Apucă corect creionul
se murdărește la gură sau la nas, se șterge atunci când colorează. Poate face linii ori-
singur cu servețelul, dacă este atenționat. zontale sau verticale, cercuri, pătrate, ro-
Poate să se dezbrace de îmbrăcă- mburi, colorează bine în contur. Întoarce
minte, închide și deschide fermoarul. paginile unei cărti una câte una. Taie cu
Necesită ajutor la îmbrăcatul șosetelor. foarfeca. Modelează forme de plastilină
Se încalță fiind ajutorat. și le pune împreună câte 2-3. Poate să în-
Se spală pe dinți prin indicații ver- șurubeze un obiect fixat pe un filet.
bale și imitație. Nu se șterge cu prosopul Analizând rezultatele cercetării, am
foarte bine nici pe mâini, nici pe față. ajuns la următoarele concluzii:
Controlul sfincterian este bine format  dezvoltarea limbajului la copiii cu
și indică nevoia de a merge la WC, ceea ce tulburare din spectrul autist are un carac-
noaptea nu întotdeauna se întâmplă. ter specific și este, la ora actuală, unanim
Performanțe cognitive: Posedă acceptat ca una dintre cele mai importan-
o memorare spațială foarte bună, me- te trăsături ale autismului. Este caracte-
morează cu ușurință locurile pe unde rizat printr-o diversitate extrem de mare
merge, are creat un ritual de a merge pe și constantă a tulburărilor de limbaj (pri-
același drum. mul caz – particularitățile pragmaticii, le-
Aptitudinile cognitive sunt foarte xicului, gramaticii, prozodiei și prezența
bine dezvoltate în corespondenre cu ecolaliei; al doilea caz – particularități ce
vârsta, se observă și abilități achizițio- țin de prozodie, gramatică și ecolalie; al
nate din palierul de vârstă de 5-6 ani. treilea caz – ecolalie evidentă, încetini-
Dintre abilități putem enumera urmă- rea în dezvoltarea limbajului expresiv),
toarele: numără până la 20 de obiecte și dificultăți în interacționare socială și o
spune câte sunt; construiește o pirami- dezvoltare neuniformă conform vârstei
dă din 10 cuburi; poate cânta cinci ver- cronologice. În urma evaluării efectuate
suri dintr-un cântec; pune numerele de se observă că cele mai mici valori sunt
la 1 la 10 în secvența adecvată. obținute în ariile de dezvoltare ce relevă

50
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

abilități de limbaj și socializare, în timp ce întăriri pozitive şi amânate; extincţia;


ariile de autoservire, cognitivă și motrici- prompting-ul; strategiile time-delay;
tatea se dezvoltă cu puțină întârziere sau tehnica Fading.
chiar conform vârstei cronologice; Terapia TEACCH: structurarea
 în urma aplicării testului de eva- spațiului; structurarea timpului; struc-
luare, indispensabil pentru precizarea turarea procesului de învățare.
diagnosticului şi pentru prefigurarea Conceptele comportamentului ver-
indicaţiilor terapeutice, am evidentiat bal după B. F. Skinner: operanzii verbali.
și alte dificultăți de comportament, difi- Altele: imitaţia; videomodeling; joc
cultăți de integrare senzorială, tulburări de rol; cărţi de poveşti cu caracter social.
în alimentație și de somn; Un program de intervenție se ba-
 subdezvoltarea limbajului are un zează pe terapia comportamentală şi se
impact negativ asupra dezvoltării gene- referă la: imitaţie, percepţie, motricitate
rale, instruirii, integrării și socializării. generală şi fină, coordonare ochi-mână,
În elaborarea programului nostru, performanţe cognitive, competenţă ver-
ne-am bazat pe: concepte teoretice prin- bală, autonomie, sociabilitate şi condui-
cipale pentru dezvoltarea limbajului la tă. Se iau în considerare aspectele com-
copiii cu TSA; includerea în programul portamentale specifice stadiului senzo-
de intervenție a terapiei comportamen- rio-motor de dezvoltare a inteligenţei.
tale; rezultatele individual-tipologice În programul elaborat, noi am luat
privind dezvoltarea limbajului copiilor în considerare: organizarea mediului
au stat în baza proiectelor logopedice fizic, structurarea sarcinilor, structurile
individualizate. vizuale, programele individualizate.
Conceptele teoretice principale pen- După efectuarea evaluărilor finale
tru elaborarea programului formativ pen- ale subiecților și interpretarea ultimelor
tru dezvoltarea limbajului la copiii cu TSA: teste de evaluare Portage, pe toate ariile
 Terapia ABA: modelarea de dezvoltare, am evidențiat următoa-
(Shaping); învăţarea incidentală (NET); rele progrese (fig. 4).

vârsta vârsta
cronologică mentală

Fig. 4. Rezultatele evaluării finale a subiecților

51
Victoria MAXIMCIUC, Ina CENUȘA Ψ

Ținând cont de faptul că pe tot par- versație sau o imagine. Are loc îmbună-
cursul studiului toți subiecții au fost tățirea interacțiunii sociale.
implicați în terapie comportamentală, Înțelege construcții gramaticale
începută de la o vârstă timpurie, sunt dezvoltate. A început a înțelege câteva
incluși într-o instituție de educație tim- cuvinte cu dublu sens (mare, nouă).
purie și avem imlicați ambii părinți în Formulează propoziții simple. Este evi-
educația copilului, s-au obținut rezul- dentă elaborarea incorectă a limbajului
tate remarcabile în evoluția abilităților − o simplă înșirare a cuvintelor, uneori
pe toate ariile de dezvoltare a scalei de cu sensuri opuse. Dificultăți la prepo-
evaluare Portage. ziții. Dificultăți majore în acordarea de
În urma aplicării intervenții- gen, număr și caz, la fel și la folosirea
lor logopedice individualizate, am articolului. Dificultăți la inversia pro-
obținut următoarele rezultate pentru numelui personal.
fiecare copil în parte: În ansamblu, înțelege vorbirea
adresată, dar este prezentă instabilita-
C. G. (18.04.2010) tea atenției verbale. Dificultăți de dife-
În urma intervenției logopedice s-a rențiere fonetică prin recunoașterea și
observat o conștientizare mai pronun- reproducerea sunetelor perechi opuse.
țată de utilizare a limbajului verbal, a Sunt prezente unele omisiuni, substitu-
început să depună un efort conștient în iri, distorsiuni și schimbări ale termina-
formarea vorbirii și comunicării spon- țiilor cuvintelor.
tane. Ecolalia se menține, dar sunt si- Se observă o îmbunătățire a flu-
tuații în care utilizează fraze ecolalice la enței citirii și o uniformitate în literele
momentul potrivit, cu sens de comuni- scrise în cuvânt.
care a informației.
Deși înâmpină dificultăți la conver- G. M. (10.10.2010)
sație, povestire liberă și după imagine, În urma intervenției logopedice s-a
se observă o intenție sporită în a se an- observat o conștientizare pronunțată de
trena în vorbirea independentă. De ase- utilizare a limbajului verbal și a comu-
menea, sunt progrese foarte evidente la nicării spontane. Ecolalia se menține,
exprimarea verbală emoțională, trăind dar sunt situații în care utilizează fraze
sentimentul destul de emoțional. ecolalice la momentul potrivit, cu sens
Se mențin fluctuațiile din timpul de comunicare a informației. Are loc
vorbirii, instabilitățile în ritmul vorbirii îmbunătățirea interacțiunii sociale.
și poticnirile de la început de propoziție. Se observă o intenție sporită în a se
Folosește cuvintele familiare, învă- antrena în vorbirea independentă, deși
țate, dar se mențin confuziile semantice întâmpină dificultăți la conversație, po-
ale cuvintelor, mai ales pentru cuvinte- vestire liberă și după imagine.
le noi introduse în vocabular. Poate da Ritmul și fluența vorbirii sunt regu-
un răspuns rapid doar de senzația că late, dar atunci când nu se poate expri-
trebuie să răspundă, nu neapărat oferă ma, lungește cuvintele sau emite sune-
un răspuns corect. Are capacitatea de a tul “Δ prelungit.
suprageneraliza informațiile. Se axează Folosește cuvintele familiare, învă-
pe elemente neînsemnate dintr-o con- țate, dar se mențin confuziile semantice

52
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

ale cuvintelor. Întâmpină dificultăți în timpuriu și constant la copiii cu tulbu-


generalizarea informațiilor. rare din spectrul autist;
Înțelege unele construcții gramati- − De asemenea și importanța in-
cale dezvoltate. Formulează propoziții cluderii acestor copii într-o instituție de
simple. Este evidentă elaborarea inco- educație timpurie și, factorul primor-
rectă a limbajului − o simplă înșirare a dial, implicarea părinților și rudelor
cuvintelor, uneori cu sensuri opuse. Di- în educația copilului cu tulburare din
ficultăți la prepoziții. Dificultăți majore spectrul autist;
în acordarea de gen, număr și caz, la fel − Toate abilitățile noi achizițio-
și la folosirea articolului. Dificultăți la nate de către subiecții incluși în studiu
inversia pronumelui personal. sunt individuale și în dependență de
În ansamblu, înțelege vorbirea specificul dezvoltării și manifestării in-
adresată, dar este prezentă instabilita- dividuale a fiecărui copil cu tulburare
tea atenției verbale. Dificultăți de dife- din spectrul autist;
rențiere fonetică prin recunoașterea și − Dezvoltarea abilităților și a ap-
reproducerea sunetelor perechi opuse. titudinilor nu sunt în concordanță cu
Sunt prezente unele omisiuni, substitu- vârsta cronologică.
iri, distorsiuni și schimbări ale termina- În concluziile finale remarcăm ur-
țiilor cuvintelor. matoarele:
Se observă o îmbunătățire a fluen- 1. autismul, fiind o tulburare de
ței citirii și o dezvoltare a vocabularului spectru, se poate prezenta sub forme
în general. foarte diverse cu un potenţial evolutiv
variabil;
P. M. (25.10.2011) 2. autismul a fost şi rămâne în
P. M. nu a fost inclus în programul ziua de astăzi, mai mult ca oricând, o
formativ, deoarece a fost selectat ca su- sursă de conflicte ideatice, în care inter-
biect de control pentru verificarea efici- vin, în mod dramatic şi paradigmatic,
enței programului formativ. marile întrebări ale psihiatriei şi psi-
În urma experimentului de control hologiei, deschizând noi perspective de
nu s-au observat schimbări majore în dezbatere;
evoluția limbajului, în articularea co- 3. problema dezvoltării limbajului
rectă a cuvintelor și în evoluția auzului este foarte actuală fiind o componentă
fonematic. a activității de orice tip. Subdezvoltarea
Evoluția ariei de “Limbaj” din scara limbajului se observă la toate persoane-
de evaluare Portage s-a produs pe baza le cu tulburare din spectrul autist și are
terapiei comportamentale și a altor in- un impact negativ asupra dezvoltării,
tervenții aplicate. instruirii, integrării și socializării;
Examinând rezultatele subiecților 4. analizând literatura de specia-
după evaluarea finală, putem evidenția litate, nu găsim date suficiente privind
următoarele: evaluarea dezvoltării limbajului la co-
− Toți subiecții incluși în studiu piii cu tulburare din spectrul autist, de
au achiziționat noi abilități; asemenea lipsesc metode și strategii de
− Avem o dovadă despre eficiența lucru individualizate;
terapiei comportamentale aplicată de 5. în experimentul de constata-

53
Victoria MAXIMCIUC, Ina CENUȘA Ψ

re, s-a depistat o diversitate extrem de Referințele bibliografice


mare și constantă a tulburărilor de lim-
baj, dificultăți în interacționare socia- 1. Mureșan C., Autismul infan-
lă și o dezvoltare neuniformă conform til. Structuri psihopatologice și tera-
vârstei cronologice. În urma evaluării pie complexă. Cluj-Napoca: Ed. Presa
efectuate de noi se observă că cele mai Universitară Clujeană, 2007. 300 p.
mici valori sunt obținute în ariile de 2. Caplan R. et al. Communciation
dezvoltare ce relevă abilități de limbaj deficits in pediatric complex partial sei-
și socializare, în timp ce ariile de auto- zure disorders and schizophrenia. În:
servire, cognitivă și motorie se dezvoltă Development and Psychopathology,
cu puțină întârziere sau conform vârstei 1994, nr. 6, p. 499—517.
cronologice. Subdezvoltarea limbajului 3. De Giacomo A., Fombonne E.
are un impact negativ asupra dezvoltă- Parental recognition of developmental
rii generale, instruirii, integrării și soci- abnormalities in autism. În: European
alizării. Child Adolescent Psychiatry, 1998, nr. 7,
6. au fost elaborate şi implemen-
p. 131—136.
tate programe de intervenție comple-
4. Howlin P. Outcome in highfunc-
xe individualizate, care conțin Terapia
tioning adults with autism with and with-
ABA, TEACCH, operanți verbali după
out early language delays: Implications
Skinner, asociate cu terapia logopedică
for the differentiation between autism
individualizată.
and Asperger syndrome. În: Journal of
Recomandări:
Pentru viitor, se recomandă cer- Autism and Developmental Disorders,
cetarea particularităților dezvoltării 2003, nr. 33, p. 3—13.
limbajului din punctul de vedere al 5. Prizant B. M. Brief report:
mecanismelor neuropsihologice și ela- Communication, language, social, and
borarea programelor de intervenție ne- emotional development. În: Journal of
uropsihologică; cercetări în domeniul Autism and Developmental Disorders,
interactivității dezvoltării limbajului și 1996, nr. 26, p. 173—178.
funcționării sferei perceptive; cerecta- 6. Shriberg L. D. Speech and pros-
rea în paralel a dezvoltării limbajului și ody characteristics of adolescents and
comunicării și elaborarea programelor adults with highfunctioning autism
individualizate privind dezvoltarea lim- and Asperger syndrome. În: Journal of
bajului prin metodele comunicării al- Speech, Language and Hearing Research,
ternative augumentative. 2001, nr. 44, p. 1097—1115.

MAXIMCIUC Victoria, dr., conf. univ.,


UPS “Ion Creangă”, R. Moldova.
CENUSA Ina, logoped, lic. Chișinău, R.
Moldova.

Primit la redacție 10.09.2017

54