ANAMNEZA

 In cazul pacientului edentat total, ca de altfel in cazul oricarui pacient,

scopul examenului clinic este formularea unui diagnostic corect si complet,
pe baza caruia sa se poata concepe apoi un tratament corespunzator din toate
punctele de vedere.
 Primul pas il constituie anamneza.
 Anamneza este metoda prin care medicul obtine date legate de pacient si de
afectiunea sa, in urma unei conversatii pe care acesta o initiaza cu pacientul.

Date personale

Se refera la inregistrarea datelor de identitate : nume, prenume, varsta, sex, telefon,

data nasterii, domiciliul, ocupatia.

In functie de ocupatie tinem cont de fizionomie. La persoane cu functii sociale

importante sau la actori trebuie sa gasim cea mai potrivita solutie terapeutica
pentru restabilirea fonatiei, fizionomiei si stabilitatii protezelor.

Motivul prezentarii la medic

Restaurarea functiilor masticatorii, fizionomice, fonetice, automentinere

Antecedente heredo-colaterale generale si stomatologice

Vor fi mentionate numai in masura in care prezinta importanta pentru evolutia bolii
prezente si pentru prognostic.

Se vor retine: diabetul, boli endocrine, TBC, infectii luetice, SIDA, parodontopatia,
anomalii dento-maxilare.

Antecedente personale fiziologice si patologice

A.P.F.: Vor fi retinute cu mult discernamant pentru a nu incarca inutil foaia de

observatie. Se va nota de exemplu tipul masticator pe care l-a avut pacientul.

Nu se vor nota bolile care nu au legatura cu cavitatea bucala sau cu fazele de lucru.

Dintre A.P. patologice generale se vor nota:

- diabetul, boli infectioase, (pot influenta starea campului protetic),
avitaminoze.

- HTA, cardiopatia ischemica, boli endocrine, etc. (infleunteaza durata

sedintelor de tratament).

- alergie la unele materiale de amprenta, cardiopatii cu risc aritmogen (impun

masuri suplimentare de precautie); osteoporoza.

- boli infecto-contagioase care pot impune amanarea terapiei sau luarea unor
masuri antiepidemice speciale (TBC, lues, hepatita cu virus B sau C, infectia cu
HIV), boli ale SNC (epilepsie, psihoze, depresii, nevroze).

Dintre A.P. patologice stomatologice trebuiesc retinute:

- cauza pierderii dintilor, care in majoritatea cazurilor este de natura carioasa sau
parodontopatica.

- cronologia pierderii dintilor - pentru a verifica corespondenta dintre timpul

trecut de la extractie cu morfologia variata a crestei edentate.

- timpul scurs de la ultima extractie,

- daca a mai fost protezat sau nu, cu ce tip de proteze;

- daca a prezentat tulburari asociate la starea de edentatie totala: dureri articulare,

cracmente in A.T.M. luxatii. Reactivarea unui ulcer sau a unei stari psihice.

Conditii de viata si de munca, igiena muncii, boli profesionale, igiena bucala

trebuiesc retinute conditiile de alimentatie, valoarea nutritiva a alimentelor,

obiceiurile de igienizare a cavitatii bucale, starea de igiena a protezelor vechi

Istoricul bolii actuale

IBA trebuie prezentat astfel incat sa fie in stricta corelatie cu patologia actuala, cu
motivul prezentarii si sa nu se confunde cu antecedentele patologice ale
pacientului.
Astfel daca pacientul se prezinta la noi pentru restaurarea protetica in scop
masticator, in IBA vom consemna momentul aparitiei disfunctiei masticatorii,
momentul extractiei unor dinti (acestea doua coincizand adeseori).

Daca pacientul acuza tulburarea tuturor functiilor ap.d.m., acestea vor fi descrise in
istoric iar terapia protetica va urmari in egala masura refacerea acestor functii.

Daca motivul prezentarii si istoricul bolii evidentiaza prezenta unei stari de

urgenta, aceasta va fi trecuta prima in cadrul diagnosticului iar atitudinea va fi
orientata spre rezolvarea urgentei si apoi a edentatiei totale.

Examenul obiectiv

Pe foaia de observatie vom nota:

- inaltimea (mare, medie, mica);

- greutatea (eutrofic, hipotrofic, hipertrofie, obez)

- dezvoltarea somatica (normosom, hiposom, sau hipersom).

Starea clinico-biologica asupra stabilirii gradului de sanatate generala pe care o

prezinta pacientul in momentul examinarii. Se va nota pe foaia de observatie starea
clinico-biologica 'normala' sau 'afectata', cunoscute fiind interrelatiile dintre
afectiunea generala, structura tesuturilor orale si reactia la tratament.

O atentie aparte in cazul examenului clinic general trebuie acordata evaluarii starii
sistemului nervos central al pacientului.

Sub aspect practic vom imparti pacientii in trei categorii:

- echilibrat,

- timid,

- revendicativ (conflictual).

Examenul exobucal

se face prin inspectie si palpare, urmarind aspectul fetei incepand din norma
frontala si apoi din norma laterala.
- in norma frontala vom observa:

- tipul fetei (oval, rotund, patrat, triunghiular), important pentru

alegerea dintilor; proportia etajelor (micsorarea etajului inferior prin pierderea
stopurilor ocluzale)

- simetria fetei,

- adancimea santurilor periorale,

- aspirarea buzelor spre cavitatea bucala cu disparitia rosului de buze.

- din profil vom observa:

- conturul partilor moi (retrocheilie) si al mentonului, care pot sa imprime

fetei un profil drept, concav si foarte rar convex.

Palparea ne da relatii suplimentare in legatura cu consistenta partilor moi

(eventuale induratii, noduli) precum si tonicitatea musculara (normala, hipoton,
hiperton - cel mai nefavorabil).

- este obligatorie palparea ganglionilor (submandibulari, submentonieri, pre- si

retroauriculari, laterocervicali), intrucat face parte din examenul oncologic
preventiv.

- examenul articulatiei temporo-mandibulare trebuie sa constituie un punct aparte.

Articulatia se examineaza static si dinamic, prin inspectie, palpatie si auscultatie.

Inspectia va urmari simetria condililor, sensibilitatea lor, traseul lor si eventuale

dureri, prezenta de cracmente.

Examenul endobucal

Orificiul bucal

- integritatea orificiului bucal (prezenta unor eventuale leziuni cum ar fi herpesul,

stomatita comisurala, tumori ale buzelor, etc, care vor fi trecute in diagnostic).

- largimea fantei bucale: normala, mica, mare. Ea se va aprecia in functie de

distanta dintre cele doua comisuri.

- tonicitatea orbicularului buzelor : normala, hipertona, hipotona.

Amplitudinea deschiderii gurii

este reprezentata de distanta care apare intre mandibula si maxilar in timpul

deschiderii maxime a gurii.

in mod normal ea este de 4 - 6 cm.

Amplitudini mai mici vor ridica probleme in amprentare si in manevrarea

sabloanelor.

Amplitudinea deschiderii gurii nu trebuie confundata cu amplitudinea deschiderii

orificiului bucal.

Integritatea mucoasei bucale si a limbii

- se examineaza cu atentie: limba, mucoasa, obrazul.

- se vor urmari eventuale modificari legate de prezenta protezei in cavitatea bucala

(leziuni traumatice, iritative), eventuale procese inflamatorii, modificari date de
prezenta unor boli generale, leziuni tumorale, etc.

Creasta edentate

- forma: eliptica, pentagon, regulata, neregulata

- inaltimea: inalta, medie, atrofiata

- latimea: lata, ingusta, medie

- muchia crestei: ascutita, rotunjita

- versantul vestibular: neretentiv, neutru, retentiv

- dureri la presiune – obligatorie palparea.

- exostoze si localizarea lor.

Tuberozitati

- gradul de atrofie: bine reprezentate, medii, atrofiate

- versantul vestibular: neretentiv, neutru, retentiv, uni- sau bilateral

- polul posterior: neretentiv, neutru, retentiv

- polul inferior: 1. – plonjant sau nomal in continuitate cu creasta edentata;

2. – daca este plonjant, distanta in milimetri fata de creasta

edentata mandibulara in pozitia de repaus mandibular;

3. – spatiu de 3-4 mm pentru a asigura grosimea bazei

protezelor.

Bolta palatine

- adancime: adanca, medie, redusa;

- forma: plata, forma de 'U', de 'V' ;

- torus palatin (este obligatorie palparea pentru depistarea unui eventual torus
palatin care vizual nu se percepe),

Mucoasa fixa

- coloratie: normala, iritata, palida, hiperemica;

- leziuni (eventuale)

- rezilienta: normala, mica, mare

- mobilitate orizontala si din ce cauze

- bride longitudinale

Daca mucoasa are coloratie normala, e groasa si aderenta la periost, va putea fi

amprentata cu orice fel de material intrucat nu va suferi deformari.

Pentru mucoasa cu rezilienta mica se recomanda materiale mai consistente, cum ar

fi elastomeri de sinteza de consistenta medie.

Probleme ridica mucoasa cu rezilienta mare (camp protetic 'moale') intrucat o

consistenta marita a materialului ar duce la deformarea sa. Se vor recomanda
materiale de amprenta de consistenta fluida.

Spatiul retrozigomatic – punga lui Eisenring

- se examineaza cu gura usor deschisa.

- inaltimea acestui spatiu si a zonei de mucoasa pasiv mobila se depisteaza prin

balansarea mandibulei spre partea examinata.

- latimea se examineaza prin balansarea mandibulei spre partea opusa examinarii,

astfel incat sa permita apofizei coronoide delimitarea laterala a spatiului.

Spatiul vestibular lateral

- insertia bridei laterale(bride canine), inaltimea.

Spatiul vestibular frontal (labial)

- insertia frenului, distanta fata de muchia crestei.

Zona distala

Se va examina:

- santul pterigo-maxilar: bine schitat, estompat (adanc, mediu, sters);

- pozitia valului moale palatin: orizontal, oblic, intermediar;

- mucoasa pasiv mobila: lata, ingusta;

- latimea mucoasie pasiv mobile – se apreciaza in mm.

- foveele palatine: pe zona de sprijin, in afara zonei de sprijin.

Campul protetic mandibular

Substrat osos: creasta edentata, tuberculi piriformi,linia oblica interna, torus

mandibular, apofize genii

Substrat mucos : mucoasa fixa, mucoasa pasiv mobila, mucoasa mobile.

1.Creasta edentata

- forma,

- inaltime,

- latime,
- muchia crestei: rotunjita, ascutita, absenta,

- versant vestibular,

- dureri la presiune.

2. Tuberculul piriform (stanga, dreapta):

- orizontal, oblic, vertical

3. Linia oblica interna:

- ascutita, stearsa.

4. Torus mandibular:

- localizare, marime.

5. Apofizele genii.

- desi nu fac parte din campul protetic, ele pot interfera la un moment
dat cu marginea protezei.

- sunt situate in mod normal la o anumita distanta fata de creasta

mandibulara, pe fata posterioara a corpului mandibulei, pe linia mediana.

- sunt cunoscute sub numele de spina mentoniera sau spina mentalis.

- in atrofie grava a crestei edentate asociata cu atrofia bazei osoase a

mandibulei, apofizele genii
devin vizibile, uneori proeminente la nivelul zonei linguale centrale.
- hipertrofia lor este favorizata de iritatiile provocate de o
proteza necorespunzatoare.

- prezenta lor la acest nivel limiteaza mult extinderea bazei protezei,

aducand prejudicii serioase inchiderii marginale interne si externe.

1. Mucoasa fixa

- rezilienta: mica, mare, normala.

- mobilitatea orizontala,
- bride longitudinale.

2. Mucoasa pasiv mobila si zone functionale

3. Mucoasa mobila, zone functionale

- tuberculul piriform: insertia ligamentului pterigomendibular in 1/3 mijlocie, rar

1/3 posteria- ora; consistenta mucoasei (dura, moale, gelatinoasa). Se palpeaza
obligatoriu.

- punga Fish: adancime, grosime. Amprenta va trebui sa redea relieful real al

acestui spatiu.

- bridele laterale – insertia fata de muchia crestei in mm. Vor fi ocolite de lingura si
proteza.

- spatiul vestibular labial – adancime.

- zona linguala laterala: aspectul glandei sublinguale, raportul cu limba in interiorul

crestei sau peste creasta edentata.

- zona linguala centrala : pozitia limbii (anterioara sau posterioara),

Raportul dintre creste

- examinarea se face in pozitia de repaus a mandibulei, in timp ce vom indeparta

usor buzele pentru examinarea crestelor edentate.

Vom urmari:.

- frontal, raportul dintre creste .

- lateral: - in sens vertical: spatiul liber dintre polul inferior al tuberozitatii si

creasta edentata.

Examinari paraclinice

Sunt indicate in scopul precizarii diagnosticului si a stabilirii ului de tratament:

- rar recomandam studiu de model (pentru aprecierea unor eventuale

interventii
chirurgicale corectoare)
- examenul radiologic (pune in evidenta capacitatea reactiva a osului, gradul de
atrofie osoasa, eventuale radacini dentare incluse, etc.) – OPG, retroalveolara.

- Rx ATM - in cazul suferintelor articulare

- alte investigatii, de la caz la caz