PROIECT DIDACTIC

Liceul Natanael, Suceava

Profesor: Morhan Adelina
Clasa: a VI - a
Data:23.01.2019
Disciplină: Limba şi literatura română
Subiectul: PRONUMELE PERSONAL
Tipul lecţiei: predare – învăţare

MOTIVAŢIA: cunoaşterea de către elevi a pronumelui personal, a funcţiei lui în vorbire, în vederea construirii corecte în exprimarea orală şi
scrisă; cunoaşterea ortografiei specifice formelor neaccentuate.

Obiective de referinţă:
2.3 să utilizeze categoriile gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
2.5 să manifeste o atitudine favorabilă progresiei comunicării;
4.3 să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele de ortografice şi de punctuaţie.

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

a) Cognitive:
O1: să identifice pronumele personale într-un text dat;
O2: să identifice categoriile gramaticale ale pronumelor personale;
O3: să alcătuiască propoziţii cu formele accentuate și mai ales neaccentuate ale pronumelor învăţate;
O4: să stabilească funcţiile sintactice ale pronumelor;

b) Afective:
O5: să fie dispuşi să primească informaţii noi;
O6: să manifeste interes în rezolvarea sarcinilor de lucru;

c) Formative:

1
 O7: să creeze comunicări orale sau scrise în care să folosească diferite funcţii sintactice exprimate prin pronume personale;
O8: să cunoască ortografia pronumelor personale cu formă neaccentuată;
O9: sa se exprime clar,fluent si expresiv in propoziții;

CONŢINUTURI UTILIZATE: conform programei şcolare în vigoare.

CAPACITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: corespunzătoare.
EVALUAREA: orală ( întărirea răspunsurilor) şi scrisă (fişe de lucru), observaţia sistematică
RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a, Ed. Didactică și pedagogică, Limba
română
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 minute
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, învăţarea prin descoperire;

2
 SCENARIU DIDACTIC

Secventele lectiei Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Obs

si
Operationale procede
e
1. Moment - consemnarea prezenței; - se pregătesc pentru lecţie Conver
organizatoric - asigurarea cadrul şi atmosferei; saţia

2.Actualizarea şi - verificarea cantitativă (în totalitate) şi - prezintă/citesc tem Conver

verificarea calitativă (parţial) a temeleor elevilor saţia
cunoştinţelor -verificarea cunoștințelor asimilate
dobândite anterior O1 anterior, cazurile substantivului. -Elevii raspund individual la intrebarile
-Cate cazuri are limba romana? adresate . Proble
-Ce functii sintactice are cazul N.?Dar Matiza
cazul G rea

3. Captarea atenţiei Anunțarea obiectivelor: - rezolvă sarcina de lucru Descope

-Astăzi ne vom reaminti de o altă parte rirea
de vorbire studiată în anii anteriori, dar P R P O R I I
pentru a afla despre ce este vorba, va R Ă U
trebui sa rezolvați rebusul de pe fișa D O R
nr.1. M A N E A
- primul care rezolvă sarcina de lucru C O M U N E
va completa la tablă rebusul; C O M P A R A T I E
D E R I V A R E
 -Astazi vom invata o noua parte de - notează Expune
4. Anunţarea temei vorbire:Pronumele rea
lecţiei şi a
obiectivelor

5. Prezentarea PRONUMELE - răspund Conver

continutului I.Definiţie: partea de vorbire flexibilă - notează Saţia
învăţării care ţine locul unui substantiv.
II. Clasificare Proble
A. Pronumele personal şi de matiza
politeţe rea
B. Pronumele posesiv
C. Pronumele demonstrativ Expuner
Obs. Pronumele posesiv şi Pronumele ea
demonstrativ pot deveni adjective
pronominale

4
 A. PRONUMELE PERSONAL
6. Conducerea I. Definiţie: Pronumele personal indica
învăţarii şi diferite persoane care participa la actul
sistematizării comunicarii.
II. Categorii gramaticale
O3 1. persoana:
a) I: eu, noi
b) a II-a: tu, voi
c) a III-a: el, ea, ei, ele

2. numărul
a) singular: eu, tu, el, ea
b) plural: noi, voi, ei, ele
3. gen: doar la persoana a III-a
- răspund şi urmăresc tabelul de
4. caz: pe fişe din anexa 2; Convers
O4 III. Declinarea (anexa 2) - rândul I – persoana I, rândul II - persoana aţia
- cer elevilor să alcătuiască propoziţii cu a II-a, rândul III – persoana a III-a ; elevii Descope
forme neaccentuate ale pronumelui alcătuiesc câte cel puţin trei propoziții cu rirea
personal forme neaccentuate diferite ale pronumelui
personal;
IV. Funcţii sintactice
1. Subiect
2. nume predicativ
3. Atribut pronominal
4. Complement circumstanţial de loc - Alcătuiesc propoziții cu pronumele
5. Complement circumstanţial de personale la diferite funcții sintactice; elevii
timp trec la lucrul cu fișa numărul 2.
6. Complement circumstanţial de Lucru
mod individu
7.Complement indirect - Elevii răspund . al şi pe
- Elevii sunt atenţi.

5
Anexa 1
1. substantive care denumesc anumite fiinţe,
lucruri, fenomene
2. antonimul cuvântului bun
3. sentiment specific românesc
4. personajul negativ din balada Toma Alimoş
5. substantive care denumesc obiecte de
acelaşi fel
6. figură de stil bazată pe asemănare
7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care
se realizează cu ajutorul sufixelor şi a
prefixelor
Anexa 1
1. substantive care denumesc anumite fiinţe,
lucruri, fenomene
2. antonimul cuvântului bun
3. sentiment specific românesc
4. personajul negativ din balada Toma Alimoş
5. substantive care denumesc obiecte de
acelaşi fel
6. figură de stil bazată pe asemănare
7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care
se realizează cu ajutorul sufixelor şi a
prefixelor
Anexa 1
1. substantive care denumesc anumite fiinţe,
lucruri, fenomene
2. antonimul cuvântului bun
3. sentiment specific românesc
4. personajul negativ din balada Toma Alimoş
5. substantive care denumesc obiecte de
acelaşi fel
6. figură de stil bazată pe asemănare
7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care
se realizează cu ajutorul sufixelor şi a
prefixelor
Anexa 1
1. substantive care denumesc anumite fiinţe,
lucruri, fenomene
2. antonimul cuvântului bun
3. sentiment specific românesc
4. personajul negativ din balada Toma Alimoş
5. substantive care denumesc obiecte de
acelaşi fel
6. figură de stil bazată pe asemănare
7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care
se realizează cu ajutorul sufixelor şi a
prefixelor
Anexa 3

Completează spațiile cu una din formele: la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casă de vacanță…….munte……….zi………

chemat…….el. Fiul său………sfătuit
să adune toți nepoții. Era minunat!
În spatele casei,………..desiș, se afla un zmeuriș. Unchiul ……….avertizat că vin urșii
să se înfrupte. Ceilalți nu……
luat în seamă vorbele, dar eu știam adevărul. Pe înserat, când voiam să………mingea
din spatele casei, am vazut umbrele ieșind din pădure, înfulecând de zor.

Anexa 3

Completează spațiile cu una din formele: la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casă de vacanță…….munte……….zi………

chemat…….el. Fiul său………sfătuit
să adune toți nepoții. Era minunat!
În spatele casei,………..desiș, se afla un zmeuriș. Unchiul ……….avertizat că vin urșii
să se înfrupte. Ceilalți nu……
luat în seamă vorbele, dar eu știam adevărul. Pe înserat, când voiam să………mingea
din spatele casei, am vazut umbrele ieșind din pădure, înfulecând de zor.

Anexa 3

Completează spațiile cu una din formele: la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casă de vacanță…….munte……….zi………

chemat…….el. Fiul său………sfătuit
să adune toți nepoții. Era minunat!
În spatele casei,………..desiș, se afla un zmeuriș. Unchiul ……….avertizat că vin urșii
să se înfrupte. Ceilalți nu……
luat în seamă vorbele, dar eu știam adevărul. Pe înserat, când voiam să………mingea
din spatele casei, am vazut umbrele ieșind din pădure, înfulecând de zor.

7
 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Persoana Cazul Numărul

Singular Plural
Formă Formă Formă Formă
accentua neaccentua accentua neaccentuată
tă tă tă
I N eu - noi -
G - - - -
D mie îmi, mi nouă ne, ne-, -ne
Ac (pe) mă, -mă, (pe) noi ne, ne-, -ne
mine mă-
V - - - -
a II-a N tu - voi -
G - - - -
D ţie îţi, ţi, ţi-, vouă vă, vă-, -vă,
-ţi v-
Ac (pe) tine te-, -te, -te- (pe) voi vă, vă-, -vă,
v-
V Tu! - Voi! -
a III-a N el, ea - ei, ele -
G (a, al, ai, - (a, al, ai, -
ale) lui/ei ale) lor
D lui, ei îi, i, i-, -i, lor le, le-, -le-,
-i- -li, li-
Ac (pe) el/ea îl, l-, -l, -l-, (pe) ei/ele îi, i-, -i, -i-,
o, o-, -o, le, le-, -le,
-o- -le-
V - - - -
Observaţii
a) doar persoana a III-a are cazul Genitiv
b) doar persoana a II-a are cazul Vocativ
c) la Dativ şi Acuzativ există forme accentuate şi neaccentuate

ANEXA 2

8
 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Persoana Cazul Numărul

Singular Plural
Formă Formă Formă accentuată Formă
accentuată neaccentuată neaccentuată
I N eu - noi -
G - - - -
D mie îmi, mi nouă ne, ne-, -ne
Ac (pe) mine mă, -mă, mă- (pe) noi ne, ne-, -ne
V - - - -
a II-a N tu - voi -
G - - - -
D ţie îţi, ţi, ţi-, -ţi vouă vă, vă-, -vă, v-
Ac (pe) tine te-, -te, -te- (pe) voi vă, vă-, -vă, v-
V Tu! - Voi! -
a III-a N el, ea - ei, ele -
G (a, al, ai, ale) - (a, al, ai, ale) lor -
lui/ei
D lui, ei îi, i, i-, -i, -i- lor le, le-, -le-, -li, li-
Ac (pe) el/ea îl, l-, -l, -l-, o, o-, (pe) ei/ele îi, i-, -i, -i-, le, le-,
-o, -o- -le, -le-
V - - - -
Observaţii
a) doar persoana a III-a are cazul Genitiv
b) doar persoana a II-a are cazul Vocativ
c) la Dativ şi Acuzativ există forme accentuate şi neaccentuate

DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Persoana Cazul Numărul

Singular Plural
Formă Formă Formă accentuată Formă
accentuată neaccentuată neaccentuată
I N eu - noi -
G - - - -
D mie îmi, mi nouă ne, ne-, -ne
Ac (pe) mine mă, -mă, mă- (pe) noi ne, ne-, -ne
V - - - -
a II-a N tu - voi -
G - - - -
D ţie îţi, ţi, ţi-, -ţi vouă vă, vă-, -vă, v-
Ac (pe) tine te-, -te, -te- (pe) voi vă, vă-, -vă, v-
V Tu! - Voi! -
a III-a N el, ea - ei, ele -
G (a, al, ai, ale) - (a, al, ai, ale) lor -
lui/ei
D lui, ei îi, i, i-, -i, -i- lor le, le-, -le-, -li, li-
Ac (pe) el/ea îl, l-, -l, -l-, o, o-, (pe) ei/ele îi, i-, -i, -i-, le, le-,
-o, -o- -le, -le-
V - - - -
Observaţii
a) doar persoana a III-a are cazul Genitiv
b) doar persoana a II-a are cazul Vocativ
c) la Dativ şi Acuzativ există forme accentuate şi neaccentuate