PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic ,,Sfântu Nicolae” Deta

Clasa: a X-a
Profesor: Eftenie Anca Luminiţa
Aria Curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Atracţia fantasticului
Titlul lecţiei: Nuvela fantastică
Tipul lecţiei: Lecţie de actualizarea şi sistematizare a cunoştinţelor

Competenţe specifice:
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice
textului narativ
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate
Competenţe derivate:
C1: observarea evoluţiei personajului
C2: diferenţierea elementelor verosimile de cele neverosimule din textul dat
C3: analiza semnificaţiilor simbolurilor din textele date
C4: identificarea miturilor ce se ascund în spatele personajelor din textele date
C5: argumentarea aprtenenţei operei la specia nuvelă fantastică

Strategia Didactică:
Metode şi procedee: conversaţia, lectura, problematizarea, explicaţia
Mijloace didactice: fişe de lucru, tabla, caiet
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Evaluare: formativă, orală: chestionare orală, observarea sistematică

Bibliografie:
1. Constantin Parfene, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală,
Ed.Polirom, Iaşi, 1999;
2. Ioana Banaduc, Ghid de practică pedagogică, Ed. Eurobit, 2010
3. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Ed. StudIS, Iaşi, 2008
4. Sergiu Pavel Dan, Proza fantasică românească, Ed.Minerva,Bucureşti, 1975
5. Mircea Eliade, La ţigănci, Ed.Tana, Muşăteşti, 2014
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Momentele Com- Conţinuturi Metode şi Evaluare Timp

lecţiei petenţe mijloace
forme de
organizare
Moment Pregătirea pentru lecţie Conversaţia Observarea 3’
organizatoric Notarea absenţelor sistematică a
elevilor
Verificarea
cunoştinţelor Prin conversaţie, elevii 7’
anterioare; recapitulează
actualizarea cunoştiinţele privind
ideilor-ancoră nuvela fantastică.

 Nuvela fantastică:
-accentul cade pe Evaluare formativă
definirea Activitate Chestionare orală
personajului, nu pe frontală Aprecierea verbală a
acţiune Conversaţia răspunsurilor
- prezenţa într-un Explicaţia Observarea
cadru verosimul a sistematică a elevilor
unor evenimente sau
elemente ambigue
-indicii spaţio-
temporali prezintă
distorsiuni
-sunt menţionate
elemente cu valoare
simbolică
- se fac trimiteri la
mitologie

Anunţarea Elevii vor identifica Conversația Chestionare orală 2’

subiectului elementele nuvelei
lecţiei şi a fantastice din opera La
competenţelor ţigănci de Mircea Eliade.
vizate
Dirijarea  Profesorul
învăţării şi împarte fişe de Explicaţia Observarea
obţinerea lucru elevilor. Conversaţia sistematică a
conexiunii elevilor 3’
inverse  După ce vor citi
ordinea Lectura
evenimentelor din Activitate Corectitudinea 5'
 operă, aceştia vor frontală exprimării
descoperi care
este destinul lui
Gavrilescu.
 La al doilea Observarea
C1, C2 exerciţiu, elevii Conversaţia sistematică a
vor identifica Problemati- elevilor
elementele zarea Evaluarea
verosimile şi Explicaţia corectitudinii 7’
neverosimile din Lectura răspunsurilor
operă, observând Fişa de Exprimare nuanţată
Corectitudinea
cum se îmbină lucru
exprimării
sacrul cu Activitate
Argumentarea
profanul. frontală răspunsurilor pe baza
 La exerciţiul trei textului
copiii vor Conversaţia
descoperi Problemati-
distorsiunile de zarea
timp. Deşi are Explicaţia
C3, C4 impresia că a stat Lectura Observarea
doar trei ore la Fişa de sistematică
ţigănci, lucru Evaluarea
Gheorghidiu a Activitate corectitudinii 7’
rămas doisprezece frontală răspunsurilor
ani. Exprimare nuanţată
Conversaţia Corectitudinea
 La exerciţiul patru exprimării
simbolurile sunt: Problemati-
Argumentarea
florile, ce se zarea
răspunsurilor pe baza
referă la viaţă , Explicaţia textului 7'
respectiv noaptea Lectura
şi umbra, ce se Fişa de
referă la mister, lucru
ambiguitate, Activitate Observarea
univers sacru. frontală sistematică
 Miturile pe care Evaluarea 7'
corectitudinii
elevii trebuie să le
Lectura, răspunsurilor
recunoască în Exprimare nuanţată
fragmente sunt cel Fişa de
Corectitudinea
al lui Caron, al lucru
exprimării
Cerberului şi al Explicaţia Argumentarea
Ielelor. Conversaţia răspunsurilor pe baza
Activitate textului
frontală
Fixarea - Profesorul va relua
cunoştinţelor conceptele fixate în
timpul lecţiei. Conversaţia Observarea 5 min.
sistematică
Evaluarea
corectitudinii
răspunsurilor
Exprimare nuanţată
 Corectitudinea
exprimării

Asigurarea Tema pentru acasă este Conversaţia Observarea

retenţiei şi a alcătuirea unei compuneri Individual sistematică a 7 min.
transferului în care elevii să elevilor
argumenteze apartenenţa
operei la specia nuvelă
fantastică.

Fişe de lucru

1. Precizaţi, urmărind episoadele acţiunii, care este destinul personajului principal,

Gavrilescu:
1. 1. Aşteptarea tramvaiului
2. Convorbirea cu bătrâna
3. Întâlnirea cu cele trei fete
4. Căutarea labirintică
5. O nouă întâlnire cu bătrâna
6. O altă călătorie cu tramvaiul
7. Oprirea la locuinţa doamnei
Voitinovici
8. Ultima călătorie cu tramvaiul
9. Popasul în faţa propriei locuinţe
10. Discuţia cu patronul cârciumii
11. Întoarcerea cu trăsura la ţigănci
12. Întâlnirea cu Hildegard

2. Identificaţi elementele verosimile şi neverosimile din Bucureştiul interbelic al lui

Gheorghidiu

Verosimil Neverosimil

Tramvaiul Căldura exegerată

Staţia
Oamenii agitaţi, gălăgioşi
Casa doamnei Voitinovici
Propria casă a lui Gavrilescu
Obsesia vieţii monotone
Răcoarea din curtea ţigăncilor
Labirintul din bordeiul ţigăncilor
Pădurea
Hildegard cea tânără

3. Precizaţi care sunt distorsiunile de timp pe care Gavrilescu le întâmpină când trece pe
tărâmul ţigăncilor, având în vedere citatele de mai jos!

- Nu e grabă, spuse bătrâna. Avem timp. Nu e nici trei...

- Vă cer iertare dacă vă contrazic, o întrerupse Gavrilescu, dar cred că vă înşelaţi. Trebuie să
fie aproape patru. La trei am terminat eu lecţia cu Otilia.
- Atunci să ştii că iar a stat ceasul, şopti bătrâna, căzând din nou pe gânduri.

-Va să zică, a plecat în Germania, spuse Gavrilescu visător. A plecat de mult?

- De mult, de mult. La câteva luni după ce a dispărut Gavrilescu. La toamnă se împlinesc 12
ani. A scris şi în ziare...

4. Recunoaşteţi simbolurile din următoarele fragmente, ce semnificaţii le puteţi atribui?

Asta-i regina-nopţii, spuse birjarul, aspirând adânc. Asta-i din grădina domnului
general. D-aia îmi place să trec pe aici, noaptea. Am muşterii, n-am muşterii, eu trec pe aici
în fiecare noapte. Grozav ce-mi plac florile!

Sunt nuci bătrâni, continuă Gavrilescu, de aceea e atâta umbră şi răcoare. Am auzit
că nucul începe să de-a umbră de abia după treizeci, patruzeci de ani. O fi adevărat?(...)sunt
nuci bătrâni de cel puţin cincizeci de ani, începu el. De aceea e atâta umbră.

5. Amintiţi-vă de poveştile bunicilor, despre fiinţe cu puteri supranaturale. Precizaţi cu cine

seamănă personajele din fragmentele de mai jos:

a) ,,Şi deodată se trezi în faţa porţii, şi acolo, parcă ascunsă de mult, pândindu-l, îi ieşi în faţă
o fată tânără, frumoasă şi foarte oacheşă, cu salbă şi cercei mari de aur.
Apucându-l de braţ, îl întrebă în şoaptă:
- Poftiţi la ţigănci?(...)
Deschise uşa şi-l împinse uşor înainte. Gavrilescu pătrunse într-o penumbră curioasă(...)
descoperi aşezată la o masă cu picioare scurte, cu o ceaşcă de cafea înainte, o bătrână care-l
privea curios, aşteptând parcă să se trezească.
- Ce-ţi doreşte inima pe ziua de azi? îl întrebă ea. o ţigancă, o grecoaică,o nemţoaică...

b),,trei fete tinere care se aflau la câţiva metri în faţa lui, bătând uşor din palme şi râzând.
- Aşa ne-ai ales, spuse una dintre ele. O ţigancă, o grecoaică, o ovreică...
- Dar să vedem dacă ai să ne ghiceşti, spuse a doua.
- Să vedem dacă ai să ştii care-i ţiganca, adăugă a treia.(...)
Cea care făcuse un pas spre el, pe de-a întregul goală, foarte neagră, cu părul şi ochii negri,
era, fără îndoială, ţiganca. A doua, şi ea, goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un
trup nefiresc de alb şi strălucitor ca sideful, iar în picioare purta păpuci aurii. A sta nu putea
fi decât grecoaica. A treia era, fără îndoială, ovreica: avea o fustă lungă de catifea vişinie,
care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i trupul şi umerii goi, iar părul bogat, roşu
aprins, era adunat şi împletit savant în creştetul capului.(...) În clipa următoare se simţi prins
de mâini, şi fetele începură să-l învârtească în cerc, strigând şi şuierând, şi parcă vocile
veneau de foarte departe.

c)Târziu, îl ajuse din urmă o trăsură cu cal.

- Încotro, boierule? întrebă birjarul.
-La ţigănci, răspunse Gavrilescu.
-Atunci urcaţi, că vă duc pe doi poli, spuse birjarul, oprind trăsura.
 1. Domnule primar, suntem în luna de iarnă cea mai aşteptată, cum se pregăteşte Deta
de sărbătoare?
2.A fost un an dificil, cu instabilitate în ţară, cu alegeri, în care, în ciuda tuturor
greutăţilor, v-aţi implicat activ în proiectele ce susţin creşterea nivelului de trai al comunităţii
noastre. Putem face un bilanţ, care sunt reuşitele de până acum?
3. Din partea dumneavoastră ne aşteptăm mereu la proiecte ambiţioase. Ce ne va aduce
anul care vine? Ce planuri de viitor aveţi?
Vă mulţumesc!