UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

Kaufland (Kaufland Stiftung & Co. KG)

1
Contents
CAP. 1 Elemente de caracterizare ale firmei.........................................................................................2
1.1 Date de indentificare și Mixul de marketing......................................................................................2
CAP. 2 Analiza situaţiei existente a distribuţiei în cadrul firmei....................................................................7
2.1 Produsul.............................................................................................................................................7
2.2 Piața firmei........................................................................................................................................8
2.3 Canalul de distributie.........................................................................................................................8
2.4 Analiza SWOT................................................................................................................................9
Cap. 3 Operațiunile logistice ale firmei..................................................................................................9
3.1. Analiza nivelului de servire logistica.................................................................................................9
3.2. Achiziționarea mărfurilor................................................................................................................11
3.3 Transportul marfurilor.....................................................................................................................12
3.4 Gestiunea si controlul stocurilor......................................................................................................13
3.5 Depozitarea mărfurilor....................................................................................................................14
Cap.4 Concluzii si propuneri……………………………………………………………………………………………………………..18

2
Capitolul 1
Elementele de caracterizare a firmei

I.1 Date de identificare

Kaufland Romania SCS este o societate în comandită cu sediul în Bucuresti, soseaua
Colentina, nr. 6, sector 2, societate care se supune dreptului romanesc. Societatea este
inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub numarul J40/ 17052/ 2003, cod unic
de inregistrare R15991149. Kaufland Romania SCS este reprezentata legal de domnul
Viman Adrian, Director General.
Kaufland Romania SCS
Soseaua Colentina Nr. 6
RO-021173 Bucuresti, Sector 2
Tel: +40 / 21 / 3057070
e-mail: office@kaufland.ro

I.2. Scurt istoric

1930 Josef Schwarz debutează ca asociat al firmei Südfrüchte Großhandlung Lidl & Co
din Heilbronn. Numele firmei se schimbă devenind Lidl & Schwarz KG şi firma se
transformă într-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este întreruptă
de izbucnirea celui de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea
război mondial se continuă extinderea firmei.
1954 Extinderea firmei, construcţia unui sediu propriu la Heilbronn şi intrarea în lanţul
de magazine A&O.
1960 Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) în Nordwürttemberg în cadrul
firmei
Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH.
1964 Se deschide primul raion de carne în Handels- und Fruchthof Heilbronn care a
reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland având sedii de producţie şi de
distribuţie în Neckarsulm, Möckmühl (în Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (în Zeitz
în Sachsen-Anhalt).
1968 Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".
1972 Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.
1977 Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de
"Handelshof".
Josef Schwarz moare la vârstă de 74 de ani. După moartea lui Josef Schwarz firma
este condusă de fiul său Dieter Schwarz.
1984 Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o
suprafaţă totală de 15.000 mp. Numeroşi concesionari completează oferta.
1990 După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland în
Meissen în noile landuri. În acelaşi an urmează deschideri de magazine pentru
satisfacerea necesităţilor consumatorilor în Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weißenfels,
Berlin-Eiche şi Senftenberg.
1994 Se deschid primele brutării în magazinele Kaufland din Dessau şi Leipzig, pentru
a optimiza oferta de produse proaspete.
1998 Deschiderea primului magazin Kaufland în Cehia în oraşul Ostrava.
2000 Deschiderea primului magazin Kaufland în Slovacia în oraşul Poprad.
3
2001 În Germania de Est Kaufland este de departe lider de piaţă. În Croaţia s-a deschis
primul magazin Kaufland în Karlovac, urmează Polonia cu deschiderea primului
magazin Kaufland în Stargard Szczecinski.
2002 Lanţul se extinde în continuare pe plan naţional şi internaţional.
2005 Lanţul se extinde în continuare pe plan naţional şi internaţional şi aniversează 75
de ani de existenţă.

Forma juridica de constituire

Concernul Kaufland este una dintre firmele de retail de succes din Germania.
Concernul Kaufland este reprezentat de 600 de magazine în Germania, Cehia,
Slovacia, precum şi în Polonia şi Croaţia.
Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafaţă totală de vânzare cuprinsă între 2500
mp şi 12.000 mp şi sunt cunoscute sub denumirea de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi
„Handelshof“.
Oferta cuprinde de la marci proprii, care conţine produse de calitate la preţuri
convenabile mici, până la produse oferite de producătorii regionali şi produse de marcă.
Un punct forte pentru Kaufland îl reprezintă departamentul de produse proaspete:
Kaufland garantează zilnic clienţilor săi calitatea şi prospeţimea absolută la preţuri de
top pentru carne, mezeluri, brânzeturi şi produse lactate până la legume şi fructe.
În afară de oferta bogată de alimente Kaufland oferă produse atractive la preţuri
convenabile din domeniile menaj, sticlărie, porţelan, textile, electrice, papetărie, jucării,
articole de sezon şi pentru petrecerea timpului liber, şi multe altele, la care se adaugă
oferte speciale săptămânale.
Magazine de renume şi de specialitate completează oferta fiecărui hipermarket
Kaufland.

Conducerea si personalul firmei

Firma S.C. Kaufland S.C.S. este reprezentată legal de domnul Viman Adrian, Director
General. Magazinele din toată ţara având la rândul lor alţi directori de magazin.
Structura este
urmatoarea:
- departamentul gestiune;
- departamentul food;
- departamentul non food;
- departament produse proaspete;
- marchendiserii;
- lucrători comerciali.
Pe lângă aceştia în magazin mai lucrează un numar mare de oameni asigurând paza şi
protecţia clienţilor, oameni de servici care asigură curăţenia magazinului, oameni care
se ocupă de parcarea acestuia.
Directorul de magazine are funcţia de a ţine într-un strâns liant legăturile dintre magazin
şi sediul central prin ceilalţi directori de zona.
Departamentul de gestiune este format din gestionari şi manipulanţi care au atribuţia de
a recepţiona marfa, de a o gestiona pe departamente în funcţie de tipul lor, de a verifica

4
stocurile permanent şi de a verifica cum se fac transporturile.
Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuţie facturarea corecta a
produselor, încasarea banilor şi buna comunicare cu clienţii.
Celelalte departamente sunt conduse de câte un director de departament împreuna cu
asistenţii de vânzări şi lucrători comerciali care au în atribuţie buna informare a clienţilor
despre produsele din fiecare departament.
Grupul Schwarz, proprietarul lanţurilor de retail Kaufland şi Lidl, respinge acuzaţiile
sindicatelor referitor la încălcarea legislaţiei şi a dreptului muncii.

Analiza mediului de Marketing

Micromediul

Clienţii
Criteriile utilizate de consumatori pentru a aprecia un serviciu sunt urmatoarele:
accesibilitatea, credibilitatea, gradul de cunoastere, increderea, siguranta, competenta,
comunicarea, amabilitatea, disponibilitatea si aspectele fizice. Primii cinci determinanţi
se refera la calitatea rezultatului serviciului în vreme ce ultimii cinci se referă la calitatea
prestaţiei propriu-zise.
Pentru a obţine un serviciu de calitate superioară, firma trebuie sa se concentreze
asupra ansamblului celor zece factori determinanţi.
Clientii apreciaza credibilitatea dupa încheierea procesului de prestare. Dacă
credibilitatea este cea mai importantă dimensiune în privinţa satisfacerii nevoilor
consumatorilor, dimensiunile care ţin de procesul de prestare al serviciului sunt
importante pentru depăşirea acestor aşteptări. Firmele de excepţie depăşesc pragul
competenţei , chiar al serviciului performant şi creeaza legături preferenţiale, emoţionale
cu consumatorii. Ele îşi propun mai mult decât satisfacerea consumatorilor, ele surprind
consumatorul şi construiesc relaţii de fidelitate, reuşesc în ceea ce îşi propun utilizând
orice ocazie de a impresiona în timpul procesului de prestare.
Firma trebuie să studieze îndeaproape cinci tipuri de pieţe de clienti. Pieţele de consum
se compun din indivizi şi gospodării sau familii care cumpără bunuri şi servicii pentru
consum personal. Pieţele de afaceri sau organizaţionale cumpără bunuri şi servicii
pentru a le prelucra mai departe sau pt a le utiliza în cadrul procesului lor de producţie,
în timp ce pieţele de revânzare cumpără bunuri şi servicii pe care sa le revândă cu
profit. Pieţele guvernamentale se compun din agenţii guvernamentale care cumpără
bunuri şi servicii pentru a produce servicii publice sau pentru a transfera bunuri şi
servicii către terţe părţi care au nevoie de ele. In sfârşit pieţele internationale constau
din toate aceste categorii de cumpărători , consumatori, producatori, revânzători şi
agenţii guvernamentale, dar aflate în alte ţări. Fiecare tip de piaţă are caracteristici
speciale, care trebuie sa fie atent studiate de către vanzător.

Concurentii
Concurentii sunt firmele care satisfac aceleasi nevoi ale clientului. Pentru a-si pregati o
strategie eficace de marketing, o firma trebuie sa-si studieze atat concurentii cat si
clientii.

5
Firmele trebuie sa identifice strategiile, obiectivele,atuurile, slabiciunile si tiparele de
reactive ale concurentilor.
Un lider de piata detine cea mai mare cota din piata produsului respectiv. Pentru a-si
pastra pozitia dominanta, liderul cauta metode de extindere a cererii de pe piata totala,
incearca sa-si apere cota curenta de piata, si eventual incearca sa-si majoreze cota de
piata.
Cota relativa de piata se imparte in cote inalte si cote scazute, iar firma trebuie sa-si
apere in permanenta pozitia curenta de atacurile rivalilor. De exemplu, Kaufland trebuie
sa se fereasca tot timpul de celelalte magazine care il inconjoara : Carrefour, Selgros,
Metro, Bila, Plus.
Conceptia de marketing spune ca, pentru a se bucura de succes o firma trebuie sa
furnizeze valoare si satisfactie pentru client la un nivel superior celui asigurat de
concurentii ei. Prin urmare marketerii nu trebuie sa se rezume doar la a se adapta, pur
si simplu, nevoilor consumatorilor vizati. Ei trebuie sa si obtina avantaj concurential,
pozitionandu-si elocvent oferta in perceptia consumatorul, comparativ cu ofertele
concurentilor.
Nu exista nici o strategie concurentiala de marketing care sa fie optima pentru toti
concurentii.
Fiecare firma trebuie sa-si analizeze marimea si pozitia in ramura, prin comparatie cu
cele ale concurentilor. Firmele mari cu pozitii dominante intr-un sector, pot sa utilizeze
anumite strategii pe care firmele mai mici nu si le pot permite. Dar nui destul sa fii mare.
Exista strategii victorioase pentru firmele mari , dar exista si strategii perdante. Iar
firmele mici pot sa-si conceapa strategii care sa le asigure rate mai bune ale
rentabilitatii decat cele pe care le obtin firmele mari.

Furnizorii
Furnizorii sunt o veriga importanta din sistemul global al firmei de furnizare a valorii
pentru client. Furnizorii sunt cei ce asigura resursele de care are nevoie firma pentru a-
si produce bunurile si serviciile. Problemele cu furnizorii pot sa afecteze grav activitatea
de marketing astfel incat, managerii de marketing trebuie sa supravegheze gradul de
disponibilitate al resurselor aprovizionate – situatiile de penurie sau de intarziere in
livrare, grevele si alte elemente negative pot sa diminueze vanzarile pe termen scurt iar
pe termen lung pot sa prejudicieze satisfactia clientului. Managerii de marketing trebuie
sa tina sub observatie si tendintele in materie de preturi ale resurselor principale de
aprovizionare.
Cresterea costurilor la materiale oate obliga firma sa-si majoreze preturile ceea ce risca
sa afecteze volumul vanzarilor. In ziua de azi majoritatea marketerilor isi trateaza
furnizoriia pe parteneri in procesul de creare si furnizare a valorii pentru client.
Lucram cu distribuitori locali în special pe partea de produse lactate, carne, mezeluri si
produse de brutarie. Astfel, încercam sa ne mulam pe cerintele clientilor din diferitele
zone prin introducerea în sortiment a unor produse regionale. Totodata, în zonele din
Ardeal am introdus si conceptul bilingv roman-maghiar în panotajul magazinelor.

Macromediul

a) Mediul demografic

6
Mediul demografic este reprezentat de populaţie şi structurile sale, persoanele ce fac
parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor şi trend-urilor în structura
populaţiei este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o anumită piaţă, în
măsura în care numărul mare de nevoi şi dorinţe ale acestora sunt exprimate de
trăsături demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia.
Obiceiuri şi comportamente de achiziţie a bunurilor de larg consum. Trei din patru
persoane care obişnuiesc să facă cumpărăturile în gospodărie achiziţionează doar
strictul necesar de produse – atât cât să acopere nevoile curente. Acest lucru este
valabil atât pentru produsele alimentare (75.8%), cât şi pentru cele nealimentare
-întreţinerea casei, cosmetice, igiena personală (76.1%).
O analiză a structurii după venituri şi educaţie, conduce la ideea că acest mod de
achiziţie este specific mai degrabă categoriilor de persoane cu venituri mici şi educaţie
mai redusă. Pe masură ce creşte nivelul de educaţie sau nivelul de venit personal, se
observă o creştere semnificativă a procentului de persoane care obişnuiesc să cumpere
produse în cantităţi mai mari, care să ajungă pentru o perioadă mai îndelungată de
timp.
Bărbaţii şi femeile au un comportament de achiziţie similar din acest punct de vedere.
71.9% din persoane cumpără în general o gamă restrânsă de produse (1-9 produse
diferite), în timp ce 22.8% dintre aceştia obisnuiesc să cumpere o gamă medie de
produse (10 -19 produse diferite) atunci când ies la cumpărături; există de asemenea
un procent redus de persoane (5.1%) care achiziţionează o gamă largă de produse (20
de produse diferite sau mai multe).
Persoanele cu venituri mai scăzute sau educaţie redusă au o înclinaţie mai mare de a
achiziţiona din pieţe/tarabe (63.4% respectiv 64.5%) şi chioşcuri (37.3% respectiv
40.1%) în timp ce persoanele cu venituri mari şi educaţie înaltă cumpără mai degrabă
din supermarket-uri (65.6% respectiv 60.9%), hypermarket/cash&carry (37.0% res-
pectiv 26.8%) şi magazine universale /mall shopping centers(15.0% respectiv 12.4%).

b) Mediul economic
Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea întreprinderii
de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea
consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii.
Creşterea preţurilor rezultă atât din majorarea produselor nealimentare, cât şi a
serviciilor oferite populaţiei. Această creştere nu trebuie considerată îngrijorătoare
pentru că în stabilirea preţurilor un rol important îl are inflaţia şi devalorizarea monedei.
O caracteristică la fel de importantă în analiza mediului economic este reprezentată de
structura cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul în care populaţia îşi
distribuie şi alocă veniturile deţine un un rol important în analiza propriilor produse şi
previzionarea cererii pentru acestea. Tendinţa populaţiei, este de a aloca resursele cele
mai însemnate produselor alimentare şi timpului liber, iar cu un procent destul de
inferior, pentru îmbrăcăminte şi băuturi alcoolice. În acest caz, firma urmează să acorde
o importanţă deosebită segmentelor de produse cele mai solicitate, dar şi produselor
complementare, pentru petrecerea timpului liber.
c) Mediul tehnologic
Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât şi ca
furnizor, în principal, prin intermediul pieţei. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai

7
puternic impact asupra activităţilor umane, cunoaşterea mediului tehnologic prezintă o
importanţă deosebită pentru firmă, deoarece creează modalităţi noi de satisfacere a
nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea
unor noi segmente de consumatori, modifică modelele cererii şi stilul de viaţă, poate
modifica natura concurenţei într-o industrie ş i amplifică eficienţa activităţilor de
marketing, utilizând tehnici avansate.
d) Mediul natural
Resursele nu numai că nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice şi
sociale, ci au început să fie luate în considerare la dimensiunile lor reale şi integrate
într-un sistem împreună cu alte subsisteme, ca populaţia, investiţia de capital, poluarea,
producţia de alimente, calitatea vieţii, toate fiind privite în evoluţia lor pe termen lung şi
în intercondiţionarea lor reciprocă
Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor economice. Condiţiile naturale determină modul
de localizare, de distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice, influenţând în mod
nemijlocit obiectivul activităţii. Şi în cadrul mediului natural se înregistrează o serie de
tendinţe, puse în evidenţă prin criza materiilor prime, creşterea costului energiei şi
implicaţiile legate de influenţa reliefului, a climei.

e) Mediul cultural
Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile,
credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul
cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare şi consum,
delimitează segmentele de piaţă şi delimitează tipologiiile specifice ale cumpărătorilor.
Mediul cultural
contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor
şi maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale
mesajelor transmise.
Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului
consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de
consum şi personalitatea indivizilor este influenţată de tipul de religie, sărbătorile şi
tradiţiile fiecărei etnii.
Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai
mare pondere este cea ortodoxă.
O altă caracteristică luată în considerare se referă la modul de gestionare a timpului
liber. Pe fondul general al creşterii duratei medii de viaţă, sporirea timpului liber
cunoaşte o dinamică tot mai accentuată în zonele dezvoltate economic. Astfel, populaţia
vizată are tendinţa ce a peterce timpul liber, în special în perioada weekend-ului, în
zonele montane situate în apropierea oraşului (48%), în zonele rustice(20%), săli de
fitness sau parcuri(15%) sau alte tipuri de activităţi(18%).
f) Mediul politico-legislativ
Mediul politic este format de structurile sociale ale societăţii, forţele politice ce
acţionează şi de raporturile stabilite între acestea.
Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care
reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic şi
instituţional cuprinde şi reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate.

8
Pornind de la premisa şi de la situaţia actuală, caracterizată printr-o gravă lipsă de
credibilitate pe plan internaţional, la care au contribuit instabilitatea legislativă, birocraţia
şi corupţia, Administraţia locală îşi propune ca obiectiv prioritar creşterea semnificativă a
volumului investiţiilor străine în Braşov, prin asigurarea unui climat investiţional de
natură a încuraja şi atrage investitorii străini.

Capitolul 2

Piata efectiva si piata potentiala

Reteaua de hipermarketuri Kaufland ajunge la investitii de 345 milioane de euro in
Romania odata cu deschiderea, din 30 august, a celui de-al 30-lea magazin al retelei, la
Iasi. Suma reprezinta peste 40% din totalul investitiilor facute de companiile
internationale pe segmental hipermarketurilor care se ridica la circa 850 mil. euro.
Kaufland ramane lider in privinta acestui indicator, secondat de Carrefour, cu 225
milioane de euro aduse pentru cele opt magazine. Aflat pe locul trei, Real Hypermarket,
parte a grupului Metro, a investit pana in prezent in cele noua magazine deschise
aproximativ 140 milioane de euro, Cora circa 100 milioane de euro in cele trei centre
comerciale, iar ultimul intrat pe piata, Auchan, a investit 40 milioane de euro in singurul
magazin deschis. Nivelul ridicat al investitiilor Kaufland este generat de ritmul accentuat
al expansiunii, fiind singura retea de hipermarketuri care in 2007 va avea un numar
aproape dublu de magazine fata de anul anterior. Reteaua numara, la sfarsitul lui 2006,
18 unitati.
Cota de piata si cota relativa de piata a firmei.
Cifra de afaceri insumata a celor cinci retele de hipermarketuri din Romania a fost anul
trecut de 1,2 miliarde euro, dublu fata de 2005, totalul investitiilor acestora fiind la finele
lui 2006 de aproximativ 700 milioane de euro. In decembrie 2006, reteaua Kaufland
avea cea mai mare suprafata de vanzare, de 104.000 metri patrati, urmata de Real, cu
80.000, si de Carrefour, cu 61.000. Planurile Kaufland pe termen mediu prevad
deschiderea a circa 50 de unitati, in principal in orasele mici si mijlocii.
Anul trecut, compania a initiat un proiect in parteneriat cu Banca Europeana de
Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care presupune investitii de 300 milioane de euro,
pe termen lung, in Romania. Kaufland a intrat pe piata romaneasca in 13 octombrie
2005, cand a deschis un magazin in zona Bucur-Obor din Bucuresti. Reteaua Kaufland
asigura in prezent 5.800 locuri de munca in cele 30 de magazine pe care le opereaza.
Pe plan international, retailerul german are peste 800 de magazine, in Germania,
Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si in Romania. Grupul Lidl&Schwarz are
peste 166.000 de angajati si a avut in 2005 o cifra de afaceri de peste 44 miliarde euro.
Piata de comert cu bunuri de larg consum din Romania este estimata anul acesta la 40
miliarde euro, in crestere cu 17% fata de 2006, conform companiei de consultanta
Deloitte Romania. Comertul cu produse alimentare a atins anul trecut nivelul de 14,7
miliarde euro.
Potrivit jucatorilor din piata, 29% din vanzarile de bunuri alimentare din Romania au fost
facute anul trecut prin intermediul retelelor organizate de comert, iar pentru acest an
estimarile situeaza ponderea la 33%.
In cadrul acestui segment de comert, principalul canal de distributie au fost retelele

9
cash&carry, cu o pondere de 45,2% din vanzari, pe locul doi au fost hipermarketurile, cu
23,5%, iar pe trei, supermarketurile, cu 18,1%, potrivit unui studiu Planet Retail.
Procentajul vanzarilor prin lanturile de comert modern este inca mic, piata fiind
dominata de afacerile de familie, chioscuri, piete si tonete. Conform aceluiasi studiu,
vanzarile realizate prin lanturile de magazine ar putea depasi 50% din totalul vanzarilor
din Romania in 2010. In Polonia, unde ascensiunea super si hipermarketurilor a inceput
mai devreme, 45% din vanzarile de bunuri de larg consum se realizau prin astfel de
retele inca din 2002.

Kaufland este una dintre firmele comerciale de succes din Germania. Şi acest succes
nu este deloc întâmplător.
Amestecul de "totul pentru necesităţile zilnice" de la apă minerală până la lămâie şi mai
mult, de la forma de cozonac pană la pasta de dinţi, conceptul "totul sub un singur
acoperiş" convinge.
Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland oferă produse atât în domeniul alimentar cât
şi multe alte articole în domeniile: Menaj, Timp liber şi Gradină, întotdeauna un record
de preţuri mici. Şi exact asta este ceea ce face Kaufland - combinaţia dintre diversitatea
ofertelor si preţurile zilnice mici.
Vă rog la masă! - produse alimentare de la KAUFLAND
Alegerea este făcută. Azi aveţi chef de lucruri simple, mâine de delicatese iar poimâine
de bucătărie rapidă? Cu alimente de la Kaufland fantezia nu are limite.
Kaufland oferă pentru fiecare produsele corespunzătoare.
Proaspăt pe masă - spune un principiu Kaufland. De la Fructe si Legume, Carne si
Mezeluri pană la Produse lactate si Brânzeturi primează prospeţimea. Şi prospeţimea la
Kaufland este unică în felul ei si invariabilă. Kaufland vă garantează acest lucru în scris.
În plus băuturile de la Kaufland sunt savoare pură.
Kaufland se ghideaza dupa principiul "totul sub acelasi acoperis", oferind produse
variate, care acopera tot necesarul zilnic.
Oferta cuprinde de la marca proprie K-Classic, pâna la produse oferite de producatorii
regionali si produse de marca.
Un punct forte pentru Kaufland il reprezinta departamentul de produse proaspete:
Kaufland garanteaza zilnic clientilor sai calitatea si prospetimea absoluta, la preturi mici,
pentru carne, mezeluri, brânzeturi si produse lactate, pâna la legume si fructe.
In afara de oferta bogata de alimente, Kaufland ofera produse atractive la preturi
convenabile din domeniile menaj, sticlarie, portelan, textile, electrice, papetarie, jucarii,
articole de sezon si pentru petrecerea timpului liber, la care se adauga oferte speciale
saptamânale.
Aproximativ 80% din produse sunt produse romanesti, restul de 20% reprezentând
produsele de import, mai ales produse non-food.
Marca proprie Kaufland, K-Classic, va fi în curând introdusa si pe piata din România. În
momentul de fata comercializam produse sub alte branduri proprii, cum ar fi Best Farm
pentru carnea de pui, Vita Star pentru pâine, Stilla pentru müsli sau Grande pentru
cafea.

10
Aceste branduri nu sunt înca foarte cunoscute publicului român, însa încercam sa
aducem în special produse pentru alimente de baza (faina, zahar, orez, bauturi, lactate,
mezeluri), dar si produse non-food.
Comercializarea marcilor proprii ofera comerciantului libertatea în ceea ce priveste
strategia de pret, însa aduce cu sine si responsabilitatea directa pentru calitatea
produsului, acesta purtând "semnatura" Kaufland.
1.3 Analiza mediului

Canale de distributie

Distributia se refera la traseul parcurs de produsele/serviciile dvs. pe piata pana ajung

la consumatori/clienti.

Participantii la circuitul de distributie care conduc produsul de la producator la

consumator formeaza canale de distributie.

Canalul de distributie este unul din principalele elementele ale mixului de marketing si
este foarte important pentru pozitionarea produselor/serviciilor pe piata.

Principalele tipuri de canale de distributie utilizate pe piata se impart in 3 categorii:

 canal de distributie direct: producator-consumator

 canal de distributie scurt: producator-intermediar-consumator

 canal de distributie lung: producator-intermediar-intermediar-consumator

In alegerea canalelor de distributie pentru produsele/serviciile dvs. trebuie sa luati in

considerare mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt eficacitatea si
rentabilitatea.

11
 Analiza SWOT

I PUNCTE TARI (strenghts) PUNCTE SLABE (weaknesses)

N Aspecte pozitive interne (care au un control Aspecte negative interne (care au un

minor) pe care le puteti folosi în planificare. control minor) pe care le puteti modifica:
T
 Promotii imbatabile  Uneori produse de proasta
calitate
E
 Este aproape de tine
 Aglomerat
R  Nu necesita cartela de intrare
 Uneori greu accesibil cu masina
N  Posibilitatea de a alege produsul dorit
 Personal redus
E  La indemana oricarui client
 Uneori putine produse
 Amabilitate cu clientii
 Program redus de munca in zilele
 Usor de cumparat de sarbatoare

 Aprovizionarea cu noi aparitii  Inlocuirea unor produse

 Acordarea de facilitati angajatilor

(asigurare medicala anuala, bonusuri
din vanzari, telefoane mobile
decontari)

 Posibilitatea de scolarizare a
angajatilor

12
 OPORTUNITĂŢI ÎN CARIERĂ AMENINŢĂRI ÎN CARIERĂ (threats)
E (opportunities)
Conditii externe negative pe care nu le
X Conditii externe pozitive pe care nu le puteti puteti controla si al caror efect va reduc
controla dar pe care le puteti transforma în sansele în cariera:
avantaje:
T
 Respingerea unor noi producatori
 Atragerea unor producatori de calitate din cauza contractelor de lunga
E superioara durata
R  Extinderea in mai multe zone  Pierderea clientilor prin infiintarea
unor noi magazine alaturate
N  Contracte cu producatorii de calitate de
o lunga durata  Pierderea personalului prin
E infiintarea noilor magazine
 Colaborarea cu celelalte centre alaturate
Kaufland

Capitolul 3

Analiza şi evaluarea operaţiunilor logistice

Procesul de cumpărare

Sistemele logistice se dedică concilierii distanţelor spaţiale şi temporale între

alcătuirea şi luarea în considerare a performanţelor întreprinderii. Obiectivele legate
de împărţirea fizică a mărfii pot fi desemnate simplist prin următoarea
paradigmă.Un sistem logistic are:

- produsul potrivit

- în cantitatea potrivită

- la locul potrivit

- la timpul potrivit

- cu calitatea potrivită
Toate acestea pentru a pune la dispoziţie costuri logistice minimale.
În ziua de astăzi majoritatea companiilor încearcă să scurteze durata ciclului comandă -
achitare, adică timpul scurs între primirea comenzii şi achitarea mărfii livrate. Acest ciclu
de

13
operaţiuni cuprinde numeroase etape: transmiterea comenzii de către reprezentantul de
vânzare, înregistrarea comenzii şi verificarea solvabilităţii clientului, planificarea
stocurilor şi a producţiei, expedierea comenzii şi a facturilor şi încasarea contravalorii
comenzii.
Activitatea logistică începe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Agenţii de
vânzări preiau comenzile de la clienţi, pe care apoi le dau operatoarei firmei care le
introduce în calculator şi întocmeşte facturile pentru fiecare comandă în parte.
În etapa următoare operatoarea trimite informaţiile referitoare la comanda către cei ce
au nevoie de ele. Depozitele vor primi instrucţiuni legate de ambalarea şi expedierea
mărfurilor solicitate. Atunci când se constată o lipsă a produselor din stoc, acestea vor fi
resolicitate. Mărfurile expediate vor fi însoţite de documente de transport şi de factură.
Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor şi de
întocmire a documentelor, Kaufland utilizează un sistem computerizat de înregistrare a
comenzilor. Astfel, comanda către furnizor se face pe baza comenzii optime făcute de
calculator. Calculatorul face această comandă în urma analizei vânzărilor pe fiecare
produs în parte din ultimele 3 luni şi estimează un stoc optim necesar pentru
următoarea perioadă stabilită, de regulă de 25 zile.
Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul Kaufland incerca sa
negocieze cele mai bune contracte la furnizori.
După primirea comenzii Kaufland are dreptul la o inspecţie adiţională a calităţii mărfii,
iar în cazul în care descoperă defecte sau nereguli are dreptul să returneze comanda,
iar furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia.
Marfa poate fi achizitionata din alte þãri, nu numai din România.
Faptul cã se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteazã de
fapt, este doar o problemã de timp: marfa vine cu o zi sau douã mai târziu.
In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:
- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de
transport; -
dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari
in depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe
aceasta cale economii la cheltuielile cu transportul final;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la
deposit efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la
comparator, frecvent si in cantitati mici.
In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea
unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a
cheltuielilor de transport.
Analiza activitaţilor de transport
Transportul mărfurilor reprezintă una dintre activitaţile esenţiale ale distributiei fizice,
considerată cea mai importantă componentă a mixului logistic, ea deţinand, de obicei,
în ţarile dezvoltate, aproape jumătate din costurile aferente tuturor activitatilor logistice.
Printre cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mărfurilor pot fi
menţionate: alegerea modalitaţii de transport, alegerea rutelor de transport şi
programarea operativă a vehiculelor pentru transportul mărfurilor.
În expediarea mărfurilor către depozite, distribuitori şi clienti, firmele pot alege cinci

14
modalitaţi de transport: pe şosea, pe calea ferată, pe apă, pe calea aerului sau prin
conducte.
Marketerii trebuie să se ocupe de deciziile privind modalităţile de trasport alese,
deoarece sunt lucruri care influenţează stabilirea preţurilor, performanţa în materie de
livrare la timp şi starea în care ajung mărfurile la destinaţie, iar toate acestea
influenţează satisfacţia clientului.
Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate şi
igienizate.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însoţit de documentele de certificare a calităţii,
întocmite conform dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt cărate în cutii de carton,
înscripţionate cu sigla producătorului.
Ca şi activitate logistică, transportul este una dintre componentele majore. Această
mişcare presupune şi respectarea câtorva condiţii, pentru a asigura satisfacerea
cerinţelor clienţilor şi profilul firmei.
Marfa transportată trebuie însoţită cu documentele necesare completate în totalitate.
Notele de livrare, facturile sau alte documente însoţitoare trebuie să conţina:
identificarea numărul produselor, greutatea totală şi separată a fiecărui produs, numărul
comenzii firmei, numărul pachetelor, tipul pachetelor, punctul de destinaţie sau locaţia
depozitului.
Marfa este adusa in containere din China în portul Constanþa, inainte, se aprovizionau
prin portul Hamburg.
Acum, transportul se face direct spre Constanta, pentru cã este mai rapid si mai ieftin
pentru hypermarket. Din China, se importa numeroase produse din mase plastice, din
lemn, electronice si electrocasnice, jucãrii, tinând cont de raportul calitate – pret, putem
spune cã sunt produse bune.
Kaufland pe langa masinile din dotare cu care isi transporta marfa, ei lucreaza foarte
mult cu distribuitori si chiar posta (curier) care livreaza marfa in hypermarketuri, in asa
fel incat, fiecare furnizor livreaza marfa in hypermarket si asteapta pana se face
receptia in asa fel incat totul sa fie in ordine din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor.
Pachetul de transport reprezinta o unitate de incarcatura care include mai multe marfuri,
sau marfuri de acelasi fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de impachetat universale sau
speciale.
Transportul marfurilor pachetizate asigura cresterea productivitatii muncii in operatiunile
de incarcare-descarcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a timpului de
imobilizare a mijloacelor de transport sub operatiuni de incarcare – descarcare,
utilizarea mai eficienta a capacitatii mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor
mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor de pastrare a integritatii marfurilor;
reducerea primelor de asigurare pe parcursul transportului s.a.
De multe ori transporturile pachetizate se dovedesc mai eficiente decat cele
containerizate intrucat necesita un volum de investitii mai mic (pachetele se formeaza si
se manipuleaza cu mijloace tehnice universale), termenele de recuperare a investitiilor
sunt mai mici, iar investitia specifica este mult mai mica. Pachetizarea prezinta si alte
avantaje: ea se preteaza la o gama larga de marfuri: bauturi, conserve, marfuri
industriale de larg consum, cherestea s.a.
Eficienta pachetizarii creste substantial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe palete in

15
scopul manipularii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizatia Internationala de
Standardizare (I.S.O.) recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000
mm;1000 x 1200 mm. De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de
cateva ori mai mare daca pachetele se formeaza la furnizorii de marfa si nu pe
parcursul lantului de transport. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie sa dispuna de
mijloacele tehnice necesare impachetarii marfurilor.
Elementele pe care trebuie să le conţină CMR:
 numele şi adresa expeditorului;
 locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură;
 numele şi adresa transportatorului;
 locul şi data primirii mărfii pentru transport;
 locul prevăzut pentru eliberarea mărfii;
 numele şi adresa destinatarului;
 denumirea mărfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscută – pentru mărfurile
periculoase;
 numărul coletelor, marcajele;
 cantitatea;
 instrucţiuni privind formalităţile vamale;
 menţiunea că transportul este supus regimului stabilit prin CMR;
 termenul de efectuare;
 valoarea declarată a mărfii;
 instrucţiunile expeditorului cu privire la conservare şi manipulare;
 documentele privitoare la răspunderea transportatorului cu privire la răcirea mf
menţiunea expresă de interzicere a transbordării mărfii.
Factorii care influenţează preţul:
Pentru transporturile interne există tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu
există tarife publicate – se formează în funcţie de cerere şi ofertă.
 distanţa de transport;
 tipul de autocamion folosit;
 specificul şoselelor;
 felul mărfii;
 posibilitatea folosirii camionului şi în cursa de retur;
 nivelul de preţ al combustibilului în ţările de parcurs;
Evaluarea procesului de stocare
Nivelul stocurilor influenţează, de asemenea, satisfacţia clientului. Problema de bază
constă în găsirea unei cai de mijloc, cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici prea
mici.
În luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie să pună în balanţă
costurile necesare menţinerii unor stocuri mai mari cu vânzările şi cu profiturile care vor
rezulta din aceste stocuri.
În sistemul logistic al firmei, depozitarea mărfurilor include un ansamblu de activităţi
de susţinere, care ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire a clienţilor.
În cadrul firmei organizarea depozitului este orientată spre piaţă întrucât se urmăreşte
în principal reducerea costurilor de livrare şi o livrare promptă către clienţi. Alegerea
acestui mod de organizare a depozitului a avut la bază şi aspecte precum: caracterul

16
cererii pentru produse, modul de evoluţie al cererii viitoare, costurile de transport şi
depozitare, gradul de dezvoltare al infrastructurii.
O altă problemă importantă privind depozitarea mărfurilor o constituie asigurarea
condiţiilor de depozitare. Acestea sunt determinate de specificul produselor, ele
necesitând o umiditate scăzută şi o temperatură de minim 5 grade celsius.
Aranjarea mărfurilor pe paleţi se face în funcţie de natura lor, forma geometrică şi
rezistenţa mecanică la stivuirea ambalajelor. Astfel produsele alimentare vor fi
depozitate separat de produsele nealimentare. Stivuirea mărfurilor pe paleţi se face pe
un singur rând pentru a nu se îngreuna manipularea mărfurilor.
Depozitul dispune şi de lăzi frigorifice pentru produsele ce au nevoie a fi păstrate la
temperaturi scăzute.
Stocurile determină nivelul serviciului logistic oferit clienţilor şi continuarea
desfăşurării propriei activităţi.
Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor şi de
întocmire a documentelor, utilizează un sistem computerizat de înregistrare a
comenzilor.
Astfel, comanda către furnizor se face pe baza comenzii optime făcute de
calculator.
Calculatorul face această comandă în urma analizei vânzărilor pe fiecare produs în
parte din ultimele 3 luni şi estimează un stoc optim necesar pentru următoarea perioadă
stabilită, de regulă de 25 zile.
Pentru controlul stocurilor compania foloseşte metoda JIT, al cărei scop
este menţinerea cantităţii necesare de material în locul potrivit, la momentul potrivit,
pentru a realiza cantitatea potrivită de produse.
Principalele caracteristici ale acestei metode sunt următoarele:
- Relaţii strânse cu un număr mic de furnizori şi transportatori
- Utilizarea în comun a informaţiilor de către clienţi şi furnizori
- Frecvenţa mare a cumpărării şi transportului unor cantităţi mici, ceea ce conduce la
niveluri minime ale stocurilor
- Înlăturarea incertitudinii în canalul de aprovizionare/livrare, ori de câte ori este posibil
- Obiectivele privind calitatea înaltă.
Firma de asemenea îşi planifică sosirea mărfurilor la timp astfel încât să se reducă la
minim operaţiunile de manipulare şi stoc rămas
Depozitarea marfurilor
Un element important al investitiei Kaufland in Romania il reprezinta depozitul central
Kaufland, inaugurat miercuri, 7 decembrie 2005, pe DN 72, Ploiesti-Targoviste, la km 8,
in Parcul Industrial Ploiesti, pe un teren de 200.000 metri patrati. Suprafata construita in
prima etapa este de 10.000 metri patrati, din care suprafata utila, 9.750 metri patrati,
volumul total construit fiind de 158.400 metri cubi.
Depozitul dispune de circa 400 de locuri de parcare pentru autoturisme si pentru
camioane, amplasate pe o suprafata de 21.000 metri patrati.
Pentru aprovizionarea cu marfa sunt prevazute deocamdata 30 de rampe de incarcare.
In total sunt depozitate in momentul de fata aproximativ 1.400 de articole food si non-
food.
Cum un punct deosebit de atractie in magazinele Kaufland este departamentul de
legume si fructe, si in depozit este prevazut un spatiu special de depozitare pentru circa

17
100 de feluri de legume si fructe. Acestea sunt pastrate la o temperatura optima de 8 -
12 grade Celsius, pe o suprafata de aproximativ 1.200 metri patrati.
În sistemul logistic al firmei, depozitarea mărfurilor include un ansamblu de activităţi
de susţinere, care ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire a clienţilor.
Depozitul, în cel mai simplu sens al cuvântului, este un spaţiu de păstrare. Depozitul, în
literatura de specialitate, este definit ca un loc special destinat pentru adăpostirea
mărfurilor în condiţii optime.
Pentru pastrarea salatei, exista o incapere separata de 200 metri patrati, racita la o
temperatura de 2 - 4 grade Celsius, pentru a asigura prospetimea produselor. Si
bananele au o incapere separata de depozitare, de 200 metri patrati in care este
asigurata o temperatura de 14-16 grade Celsius.
Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si vestiare in suprafata totala de
200 metri patrati. In momentul de fata isi desfasoara activitatea in depozit si in cadrul
birourilor aproximativ 50 de persoane.
In etapa finala, depozitul va avea o suprafata totala de 52.000 metri patrati, echivalentul
a zece terenuri de fotbal, urmand a fi deservit de aproximativ 300 de angajati.
Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de
transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se
desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In
plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de
productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar
cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a
documentelor de transport, incarcare –descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in
spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea
depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate
economice si alte considerente.

CONCLUZII
Conceptul de distributie are de depăşit diferenţa de spaţiu şi de timp dintre producţia şi
consumul de bunuri. De fapt, logistica este orientată spre a pune de acord spaţiul şi
timpul ce separă producţia de consum, prin transport şi depozitare. Pe lângă aceste
două funcţii, se mai adaugă realizarea comenzilor şi livrarea acestora.
Circuitele de distribuţie prezintă anumite trăsături definitorii, valabile pentru
întreaga lume a mărfurilor care formează obiectul tranzacţiilor comerciale, cât şi o serie
de caracteristici prin care se particularizează circuitul fiecărei categorii de produse.
Acest fenomen a determinat specialiştii să abordeze distinct circuitele de distribuţie
pentru bunurile de consum individual, circuitele de distribuţie pentru produse de utilizare
productivă, circuitele de distribuţie pentru produse agricole şi circuitele de distribuţie
pentru servicii.
Pentru orientarea activităţii de distribuţie a mărfurilor dintr-o anumită ţară este
absolut necesar să se cunoască în permanenţă, pe lângă conceptele de bază privind
procesul de distribuţie, şi modul în care evoluează sistemele de distribuţie din diverse
ţări ale lumii.
Aceasta, pentru a se putea alinia respectivul proces la preocupările de modernizare a
distribuţiei din diverse zone ale globului, cât şi pentru a asigura o integrare funcţională a
18
acestuia în circuitul mondial de valori.
În acest sens, analizele efectuate au scos în evidenţă faptul că economia
contemporană, prin complexitatea fenomenelor pe care le generează, face ca metodele
de distribuţie si implicit logistica să evolueze permanent. Asistăm astfel, în mod
continuu, la apariţia unor noi forme de vânzare şi la conturarea unor noi sisteme de
distribuţie.
In cazul de fata, se poate observa intentia firmei de distributie de a se alinia la noile
norme in ceea ce priveste logistica marfurilor. Mai precis firma urmãreşte respectarea
unor anumite criterii: costurile transporturilor, durata acestora, elasticitatea si
flexibilitatea varientlor de transport, conditii moderne de transport si livrare, toate
acestea avand loc sub emblema caliatii pe care firma o promite.
Pentru imbunatatirea permanenta a sortimentatiei în magazine exista cartonase pe care
clientii nostrii pot scrie ce anume le lipseste din sortiment, ce produse le plac sau nu, ce
si-ar dori sa gaseasca la noi. Aceste informatii sunt prelucrate de departamentul
Marketing Clienti si sunt transmise departamentului de achizitii pentru a încerca
introducerea de noi produse în sortimentul Kaufland.
Kaufland estimeaza vanzari de 500 milioane euro in urmatorii cinci ani.
Kaufland Romania doreste ca in urmatorii cinci ani sa devina lider pe piata
hipermarketurilor, cu o cota situata intre 15% si 20% si estimeaza ca va avea vanzari de
jumatate de miliard de euro, a declarat directorul filialei romanesti a companiei
germane, Gunter Grieb. "Speram ca in urmatorii cinci ani sa deschidem 50 de magazine
si sa avem vanzari de 500 de milioane de euro", a declarat Grieb.
El a afirmat ca principalele obstacole pe care le-a intalnit in Romania au fost
reglementarile excesive si schimbarea frecventa a legislatiei.
"De asemenea este destul de dificil sa gasim oamenii potriviti, iar atunci cand ii gasim,
sa reusim sa-i pastram. Inca nu avem cunostinte suficiente despre consumatorul
roman: cum ii place sa faca cumparaturi, care este comportamentul sau si de aceea
trebuie sa investim in aceasta directie", a precizat Grieb.
Directorul Kaufland Romania a oferit si o descriere a principalilor competitori ai
Kaufland:
"Metro a oprit pentru moment investitiile, Billa se dezvolta lent, Selgros va continua sa
investeasca, dar principalii jucatori sunt Carrefour si foarte probabil Auchan".
Kaufland a intrat pe piata din Romania in anul 2005 si pana in prezent a deschis 12
magazine si un centru logistic in Ploiesti, cu un numar total de 3.000 de angajati.
Divizia Kaufland face parte din concernul german Lidl&Schwarz Co&KG. Grupul
Lidl&Schwarz are peste 166.000 de angajati in intreaga Europa si este specializat in
vanzarea bunurilor de larg consum la preturi reduse, inregistrand anul trecut o cifra de
afaceri de peste 40 de miliarde de euro.
Concernul Kaufland are peste 730 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia,
Croatia si Romania. In luna martie a acestui an, Kaufland a deschis si primul sau
magazin in Bulgaria.
Divizia Kaufland face parte din concernul Lidl & Schwarz Co&KG, cu peste 200.000 de
angajati in intreaga Europa. Concernul Kaufland detine peste 800 de magazine in
Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si Romania.
Kaufland Romania a creat pana in momentul actual aproximativ 5.650 de noi locuri de

19
munca, la sediul central, in cele douazecisinoua de magazine deschise pana acum,
precum si la sediul logistic situat in Parcul Industrial Ploiesti. Pana in prezent, investitia
totala in Romania a ajuns la aproximativ 338 de milioane de Euro.
Kaufland se ghideaza dupa principiul 'totul sub acelasi acoperis', oferind produse
variate, care acopera necesarul zilnic al clientului. Produsele sunt marca proprie, cum
ar fi K-Classic, Best Farm, Vitastar, Vitae D’oro, Grande, Sun Gold, Stilla etc., oferite de
producatorii regionali, precum si produse de marca.

BIBLIOGRAFIE
1. G.Brãtucu, M.Bãlãşescu, I. Chiţu, C.Rãuţã,A.Tecãu, C.Lefter-Marketing
volumul II,Ed.Universitaţii Transilvania , Anul 2006
2. Kotler Philip – “Principiile marketingului” Ed. Teora, Bucureşti, 2001, pag. 192
3. Nicolescu, O. - “Fundamentele managementului organizaţiei” Bucureşti, 2001,
Ed. Tribuna economică, pag.60
4. Băcanu Bogdan – “Management Strategic” Ed. Teora 1997, pag.39
5. Ziarul Capital si Revista Financiar
6. www. kaufland romania.ro

20