UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI

ȘI SĂNĂTĂȚII

RUPTURĂ DE TENDON
AHILIAN

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Balint Tatiana
Student,
BUGIUIANU GABRIEL
GRUPA 205 A

2019
 1. FIȘĂ DE EVALUARE CLINICO-FUNCȚIONALĂ
1.1.Date personale

Nume și prenume: A. Stoian

Vârsta:20 ani

Ocupație:sportiv de performanță

Diagnostic clinic: ruptură totală tendon ahilean glezna stângă

Sportul practicat: volley

Experiența sportivă: practică sport de peste 10 ani

Perioada de pregătire: se află în perioada competițională

Diagnostic clinic: ruptură totală tendon ahilian

2. ANAMNEZĂ
2.1. Istoricul bolii

Subiectul se prezintă la spitalul județean după 2 zile de repaos acuzând

durere, imposibilitatea încărcării greutății pe membrul inferior stâng, nu poate
executa flexia dorsală a piciorului. În urma evaluării subiectului, se constată
ruptură totală a tendonului ahilian prin testul Thompson pozitiv (lipsa
răspunsului motor a flexiei plantare prin palparea gemenilor). După ce au fost
efecuate alte investigații ale articulației (ecografie și RMN) se confirmă ruptura
tendonului ahilian. Se intervine chirurgical pentru reinserarea tendonului, apoi
se imobilizează membrul inferior stâng în flexie maximă plantară în atelă
gipsată cu silicon anterior. O dată la două săptămâni subiectul revine la spital
pentru modificarea poziției piciorului pentru a favoriza flexia dorsală prin
repoziționarea ortezei.

2.2. Antecedente

 patologice: multiple entorse gleznă picior stâng asupra cărora nu s-a

realizat recuperarea completă, tendinită ahilean stâng.
 nu prezintă alte antecedente, fie ele de natură personală, fiziologică
sau heredocolaterală
3. EVALUAREA CLINICO-FUNCȚIONALĂ PERIOADA
POST IMOBILIZARE
3.1. Evaluarea clinică subiectivă

 subiectul prezintă durere, scor Scala Vass 4, durerea fiind de tip musculo-
articular a articulației gleznei stângi, având o sensibilitate a tegumentului
foarte ridicată la palparea/ presiune profundă posterioară a gambei,
senzație de furnicătură, durerea fiind una matinală.
 modificarea poziției piciorului stâng în inversie cu flexie plantară.

3.2. Evaluarea clinică obiectivă

Examen Palpatoriu: musculatura gemenilor este scurtată și hipertonă, durere pe

partea posterioară a gambei la palpare , ligamentele laterale ale gleznei sunt
întinse.

Inspecție: Piciorul stâng este în flexie plantară și inversie.

Evaluarea mișcării: Piciorul stâng este în flexie plantară și inversie, subiectul

executa eversia și flexia dorsală a piciorului cu dificultate, având un grad de
mobilitate de flexie dorsală de 10°, prezetând redoare articulară.

3.3. Testing articular

Teste Flexie plantară Flexie dorsală Observații

Dr. St. Dr. St. Dr. St.
Mișcări
Testare 45° 45° 20° 10° X Mișcare inițiată
inițială din flexie
plantară
Testare 45° 45° 20° 10° X Poziție gleznă
intermediară 90°
Testare 45° 45° 20° 15° X Mișcare inițiată
finală de la 90°
3.4. Testing muscular

Teste Flexori plantari Flexori Observații

dorsali
Dr. St. Dr. St. Dr. St. Flexie D St. Flexie
Mișcare plantară r dorsală
Evaluare F5 F3- F5 F3- X -durere X -mișcarea
inițială musculară nu se
-contractură efectueaza
pana la 90°
Evaluare F5 F4- F5 F4- X - durere la X -durere la
intermediară aplicarea aplicarea
rezistenței rezistenței
Evaluare F5 F5 F5 F4++ X X X X
finală

Testarea flexorilor plantari:

F1: palparea mușchilor gastrocnemieni, solear, plantar, flexor lung al halucelui,

flexor digital lung, tibial posterior, peronier lung și scurt

F2: Poziție decubit lateral, piciorul susținut pe antebrațul kinetoterapeutului, cu

priza la nivelul metatarsienelor. Comanda: execută și tu o data cu mine,
kinetoterapeutul executând mișcarea de flexie plantară din poziție fără gravitație

F3: Din poziție împotriva gravitației: Decubit ventral subiectul execută flexia
plantară a piciorului.

F4: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune o rezistență la mijlocul cursei de

mișcare, cu priza la nivelul bolții plantare, iar contrarpiza stabilizează gamba.

F5: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune rezistență maximă pe toată

amplitudinea de mișcare sau se execută o contracție excentrică, plecându-se din
flexie plantară maximă, prin comanda: nu mă lăsa, dar cedează ușor.

Testarea flexorilor dorsali:

F1: palparea mușchilor extensor comun al degetelor, extensor al halucelui,

gambier anterior, peronier anterior, tibial anterior

F2: Poziție decubit lateral, piciorul susținut pe antebrațul kinetoterapeutului, cu

priza la nivelul metatarsienelor. Comanda: execută și tu o data cu mine,
kinetoterapeutul executând mișcarea de flexie dorsală din poziție fără gravitație.
 F3: Din poziție împotriva gravitației: Așezat la marginea patului subiectul
execută flexia dorsală a piciorului.

F4: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune o rezistență la mijlocul cursei de

mișcare, cu priza la nivelul metatarsienelor, iar contrarpiza
stabilizeazăgenunchiul.

F5: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune rezistență maximă pe toată

amplitudinea de mișcare sau se execută o contracție excentrică, plecându-se din
flexie dorsală maximă, prin comanda: nu mă lăsa, dar cedează ușor.

3.5. Teste funcționale specifice

Teste funcționale Pozitiv Negativ Observații

Test Compresiune tibio- X Traumatism la nivelul
fibulară sindesmozei tibio-
fibulare
Test Cotton X Instabilitate a
sindesmozei
Test Kleiger X Ruptură la nivelul
ligamentului deltoid
Test Thompson X Nu apare flexia
plantară, indică ruptura
tendonului ahilian
Test Subluxării tibiotalare X Flexie dorsală
diminuată, indică
subluxație posterioară
tibiotalară
Test Duchenne X Leziune de nerv
peroneu superficial sau
leziune la nivelul L5-S1
Test Morton X Fractură cauzată de stres
sau neurom
Test Homans X Tromboflebită/
diminuare puls la artera
pedioasă
3.6. Teste funcționale globale

Aprecierea autonomiei subiectului de a fi capabil să efectueze mersul fără

ajutor de unde rezultă: datorită deficitului motor de flexie dorsală, subiectul
prezintă nivelul 1 de dependență în faza inițială a evaluării mersului, având
nevoie de ajutor permanent folosindu-se de aparate ajutătoare pentru mers(
cârje).

3.7. Teste de laborator

RMN ul ce confirmă ruptura totală a tendonului ahilian

3.8. Diagnostic funcțional

Subiectul prezintă dureri la articulația piciorului stâng, rigiditate

articulară, deficit motor datorită poziției piciorului în flexie plantară. Mișcările
reduse ale articulației confirmă faptul că subiectul a urmat o perioada de
imobilizare. Nu poate realiza stațiunea bipedă, ajutându-se de cârje, nu poate
realiza complet flexia dorsală, tonusul muscular fiind unul hiperton pe extensori
și hipoton pe flexori.
4. OBIECTIVE KINETOTERAPEUTICE
 diminuarea durerii și a deficitului motor
 corectarea poziției vicioase
 realizarea stațiunii bipede
 creșterea gradului de flexie dorsală
 corectarea mersului
 creșterea elasticității articulare
 creșterea forței musculare: tonifiere în regim de alungire a tricepsului
sural și în regim de scurtare a tibialului anterior
 înbunătățirea echilibrului
5. MIJLOACE KINETOTERAPEUTICE
 posturări, aplicări cu gheață, masaj decontracturant, fizioterapie: laser,
ultrasunet și curent.

 tehnici de facilitare:IL, ILO, SI

 exerciții activ libere, la aparate, cu obiecte

 metodă miotensivă( stă la perete, sau din așezat pe un scaun)

 metode kinetoterapeutice: Margaret Rood, Phelps, Diagonale Kabat

 exerciții active libere pe planuri și suprafețe instabile.

6. INDICAȚII ȘI RECOMANDĂRI
 Încălzirea articulației la fiecare antrenament cu ajutorul benzii elastice, a
pernuței, discului de echilibru

 Se va evita suprasolicitarea articulației

 Purtarea de gleznieră în timpul antrenamentelor 6 săptămâni

 Utilizează creme antiinflamatoare locale prin împachetări regulate și

aplicații cu gheață

7. REZULTATE
 Scăderea deficitului motor prin creșterea amplitudinii articulare-flexie
dorsală 15°, realizează mersul independent

 Ameliorarea durerii, dar nu complet (necesită aplicare de gheață și gel

antiinflamator local)

 Creșterea forței musculare tibial anterior

 Îmbunătățirea stabilității și a echilibrului

8. BIBLIOGRAFIE
 Evaluarea aparatului locomotor, Conf. Univ. Dr. Tatiana Balint, Editura
“Tehnopolis” Iași 2007

 Facilitarea neuroproprioceptivă în asistența kinetică, Vasile Marcu și

Corina Matei, Editura „Universității din Oradea”2007

 Curs Metode și tehnici de reeducare neuromotorie, Lector Univ. Dr.

Lăcrămioara Manole, Bacău 2009-2010

 Măsurare și evaluare în kinetoterapie, Conf. Univ. Dr. Tatiana Balint

 Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Tudor Sbenghe,

„Editura medicală București” 1987

9. ANEXE
Testing articular

FIG.1. POZIȚIE INIȚIALĂ FIG.2 FLEXIE PLANTARĂ Fig.3. FLEXIE DORSALĂ

Testing muscular- flexori plantari F1și F2

Fig.4. Palpare triceps Fig.5. Palpare Fig.6. F2 flexie

sural triceps sural plantară
Testing muscular- flexori plantari F3-F4-F5
Fig.7. Fig.8. Fig.9.