La pa(ea posterioara a maginii, se afld ansamblul pentru maturarea 9i

riCicerea in buncer a surplusului de piatrS sparta. Acesta este dispus pe un

cai|rj 'i6. pentru ridicare, servind cilindrii hiorauiici 17 gi consta dintr-un rotor
cij iur"iune de cauciuc 18, cu posibilitatea de basculare fata de corpul de
evacuare -19. cu ajutorul cilindruiui hioraulic 20. Piatra spane in surplus
urmeazd tiaiectcria figurata cu segeli in desen, ajungdnd pe benzile
transportoare transversale 21, de unde cade pe transportorul cu cupe 22, de
pe aceasta in buncirul 9.
in figura 8.6. se arata - in vedere de sus - traiectoria particulelor din
prisma de balast De iamele plugurilor de profilare gi taluzare gi traiectorra
pietrei sparte rneturate de rotorul 3, pe benzile transversale 4 9! pe

ｒ
iranspo(crul longitudinal 5, pAnd in buncdrul de distribuire 6, la acesta iiind
figurate Si buzunarele de scurge.e 7

グん
TE]
_--+- 16-l

Fig. 8.6. Traiectoria particuielor de piatre spada

iir iigura 8.7. este flgurat rjn ansamblu de 2 utilaje cu functiuni

asemdnetoare, respectiv o magine de profilat (figura 8.7.a.) qi o remorca
dozatoare (fgura 8.7.b.). Scherna plugurilor este indicata in figura 8.7.c.
Magina de profllat este echipate cu plugurile centrale 1. actionate de cilindrii
hidraulici 2, plugurile froniale 3 9i 4, dispuse la capetele maginii, cate 2 in
exterior gi 2 in interior, lntre $ine gi scuturile 5 gi 6, care au rolul de a
?ndeparta piatra spartii de pe gine, evitand deraierea utilajului.
Magina poate lucra in ambele sensuri. plugur!!e putand fi folosite pe
ambele pArti - ia liniile simple sau numai pe o pane - in cazul liniilor duble.
Plugur,le cenkale servesc la profllarea taluzurilo!. prismei de balast.
Remorca cjozatoare (figura 8.7.b.) servegte ia compensarea in lung,
compieiand sau ridicand surplusul de piatri spartd. La acest utilaj, se disting:
buncarul 8, metura I de periere a traverseior, benzile transportoare
transversale 10 gi elevatorul 11 pentru ridicarea piakei sparte in buncer.

Fig. 6.7. Remorca dozatoaie

ln figura 8.8. este prezentatA magina de profilat prisma Ce balast l"'lP

150, fabricata la IMMR BRA$OV (S.C.MARUB S.A.):8:'71.

Fig. 8.8. [4aqina de profilat MP 15C

Viteza de lucru tehnoiogic variaze inke 2 gi 18 km/h, viteza cie

transpori 8C km/h iar masa prcprie atinge 23,5 tone.
Flrma elve1ian6 MAT|SA a fabricat peste 30C de proirlatoare de diferite
in ultirnii 30 de ani. Ultir.eie constructii sunt mcdulare, penniFnd 9i
tipuri,
recuperarea balastului excedentar sau descarcarea sa in zoneie unde este
insuficient [20].
in figura 8.9., se prezintd profiiaiorui de linie curenta R 20 L, tipul R 20
LS echipai cu sistem de J'ecuperare gi buncdr de distribuire 9i tipui R 20 LT,
care are suplir-"1entar Lrn dispozitiv de lncercare in alt vagon a balastului
recuperat. La iipul R 20 L. dispozitivul cu bandi cie cauciuc a! transportorului
transversai este imbunetatit cu un sistem de repartitie, ce Dermite dozarea
evacuerii balastuiui in proportie de 30f0 %, in fiecare direc-tie. Sistemu! de
lame oe profllare reuneqte lama unidireclionala, caracterizati printro
mobiiitate superioara, cu un dispozi'tiv ce conduce la avantajele lamei
bidirectionale.
 ミ ミミ
=i:〕

)j'そ
ミ
ミ
∫ミ :iミ

Figura 8 9. Profilatorui R 20

in figura 8.10,a., este figurat modui de realizare a transferului de balas'l

de Ia capZtul traverseior spie centrui ciri 9i ln frgura 810b' modui de
degajare a cdil inaintea buririi.
 ａ
吟
Transferul balastului de la
capetul traverselor pe centru

TransfeiuI baiastuiui
inaintea bur6rii

Figura 8.1 C. Reai;zarea iransferului balastului

ln figura 8.11. este redal circuitul balasiului recuperat gi posioiiitatile de

repunere a acestuia in cale.
Transmisia ma$inii este de tip hidrodinamic, imbunet6tinC
perFormantele de tracliune 9i fiabilitate.

Pentru asigurarea unei variatii rapide a vitezei gi a momentului motor in

cele douA sensuri cie deplasare, transmisia este hidrostaticS.
Cutia de viteze este semiautomatS, cu convertizor de cuplu.
Fig. 8.1 1 . Circuitui baiastului recupeiat

257
 in igura 8.12. este figurate diagram3 de tractiune a profilatorului R 20.

¨¨﹄¨¨ ・
“
Fi9 8 12 0ia91ama de traclune R 20

13440
2850 2850
3700
Masa 28
, Ecadament (mm) 1000 sau 1 1000 Sau 1000 sau
rnai sruit
Raza rnin. a curber (m 75 75 75
Diametrui 760 760 760

Puterea instalati 170

`70
Descarcare buncar (min 2-3 2‐ 3

Viteza de deplasare (km/h)

- tractate 100 100 100
- autopropulsate 80-90 80-90 80-90
- ?n lucru la profllare 12 12 12
- in lucru la baiast 3 3 3
 Maginile asigut-i o buna vizibilitate pentru conducator. in conformitate
cu recomanciarile UIC 625-6, (flgura 8.13 ).

Fig I 13. Vizlbiiitatea magtnii R 20

Profiiatorui - dozatoi fabrt.at de firma DENTSCHE - PLASSER lip

SSP 1iC S\,\r (figur'ile 8'14. 9i 8.15.j prrezinii o serie de perrormanie notabile.
Futerea instaiata cie 210 kVi asigura o productivitate corespunzdtoa'e na$:"i
de brr3t continuu CS * CSIVI. Unghi!r de atac va.iaza intre C 9i 45!. Buriceri.il
de stocar. a balastului are capacitaiea {ie 4 ni'l !i permite iepunere? . orice

utrlajul are gab:fliui de 'i7230 rnm , 300C mn: x 4500 n'im. ui-'
ampatament de 7900 m:r si masa ptoprie de :15 i.

い ぃ .. ."' 'il
■￨、 エ

′.:￨111:〔 ′
‐

五tlI■

Fig.8 14. Profilator SSP 110 SW-vede'e laterala

25!
 Fig.8.15. Profllator SSP 110 SWin lucru

Societatea franceza de constructii de material feroviar FRAi,,IAFER

realizeaze L.niiarea nr:.:i'lifunctionala EMV 90, cu destinatie generala p,entru
lni.etiierea ciii ccrfcrm flgijrii 8.16. a. Magina are echipament de recuperare
a Dalastuirri A. de prcf:iare C. Ce inregistra.e a paranetriior F gi Ce mdtui"are a
traversel,:r ii. Pe figuri este ficurat grup.l Ce bura.e E ti macaraua de

Figura 8.i6.b. prezinte prorilatorul, iar flgura 8.16.c, peria rotative li

iransDo!'toiiji iiansversal.
薇￨

Fig 816 Ma,inう combinatう lp FRAMAFER EMV 90

260
 in figura 8.17. se obse!'va sistemul de dlstributie Ia buncar 9i repunerea
pietrei la margine3 traversei0r.

Fi9 817 0,ganele de redistribuiЮ a balastul● i↑ n cale

ti alul are dimensiun‖ o 13500 mm X 3000 mm × 3650 mm,

ampatamentu1 6500 mrn,d ametru r。 ,lo「 920 mm,masa prople↑ ntre 25,33:,
dupう echipamente e optiOnale cerute.lar sarcina utlゑ este de 5 panう la lo t

8.2.Calculul distribuitoarelor,i profilatoareior

Caiculul distribu toarelor ― proflatoarelor este necesar sう aibう 11

vedett urmatOarete aspecte specllcel
― deterlninarea folei de talere a curentulul de platrな sparta la vagoaneie
dOzaloarei
‐ deter“ inarea re2istentelor tlate de pluguri'e de p口 ollarei
‐ stabi tatea transversalう §i pericotul de deral● re la lucrul aぅ i“ etri● :

‐ studiul tFaleCtoriei pa菫 lcutelor aruncate de mう turな pe Oen=ile

transponoare
Celelalte calcule pentru utlale diStincte, transpo・ toare, elevatoare
recanisme de deplasare,「 idicarea ― coborarea unor ansamble etc se
t「 ateazう dupa nnetcdOlogia tlzualう

Determinarea fonei de tttlere a curentului de ttatrな spartう

Aceasttt folさ apare numal atunci cand 。。￨。 ana de material― piatrさ
spartう sau balast― este continuう

mⅢ mea cdoa鶴 a de螂 9釘 Q“

∝釘
N∝ and∞ 劇 ∝ 4レ 司 蔀

eぃ
慶響
菖だ 1轟亀 冒
器f黛里
1堕 t嵩 ∫ " ￨:[瞬
4=/:ハ らX/sX″ ×ら Xg IN〕 81

Penlru cceficientul de frecare llar se pot iua valorile maxime, care

ajung ia 0,9 ,.. 1. Fo(a de tAiere intervine in calcuiu! de trac.tiune 9i in celculul
de rezistenle al utila.lului: in cazul unui convoi de vagcane distribuitoare, se va
considera un coeicient de sim lianeitate e iucrului acestora.
in figura 8.17. se prezinti vederea din fata 9i din spate a profilatorului.
 Determinarea rezistentelor la lucrul profilelglglulsi AA]9d!L!!ICI!j

Acestea se calculeaza la nivelul fiecarei lame de profilare 9i apoi se

insumeaze, stabilind rezultanta pe utilaj.
Pentru o lamA l, rezistenta totale VJ va fi dale de relatia:
W1 = R, +w1 +Wit -tt'i lNl 8.2.
unde:
Rr - rezistenta ia profilare.
W, - rezrste!'r1a dupd axa longttudinala a utilajului daiorite prismei Ce
balast formati:
W - rezistenia datorila deplaserii balastului in lungul lamei de profi!are
W" - rezistenla Catorita deplaserii balastului in susul lamei.
Rezistenta Ro se delei'rnine cu relaila.
.ip =ir x,xc-i fN]
under
k, - coeiicient de rezistenli specificd la profiiare, de valoare
ap.cximativa 1 C" il.i/rn'l);
b - proiectia lamei pe un pian transversal (m):
c - grosimea medre a inaterialuiiji pe lama de proiiare Lrn).

Rezistenta W se siabiieite cu reialia:

If1 =C,.rrrr [Nl L4.
u nde:
3r - greutatea prisrrei oe balast fornatd in fata lamei profilatoruiui;
pDa - coeflcientu{ de frecaie baiast pe balast de valori 4,7 ... 1,C.

Gp este Sata de relalia:

-
U, - ^-1" lj--]
lH.").. . sinplig
^ [Ni 8.5.

unde:
H - inallimea balasiului pe lamS (m):
! - lunEimea lamei (m):
, - Lrnghiul de atac ai lamei:
, - densitatea maleriaiului (kg/m3);
g - acceleratia gravitaiiei (nr/s');
P - unghiul de frecare a balastului, cu valofl 35o - 45o

Rezistenta \ryr este dat6 de rela{ia:

!.
lt = u1,. C-v <srn-P'srn; [N] 8.6.

unde:
 / - unqnrul de profilare.
Rezistei'lia 'W. va avea expresia:
i.
:l . - -p:.t 'ir,:. Up, sin' , .sir.4 87

Valcarea caiculate pentru W servegte la dimensionarea prinderilor

iamei de ordin ala gasirrl profilatcrulu!.
insumarea rezisteilteior tutu!'or larnelor de profllare va da rszistenia
tctala la profilare:
,. Ir,, = 8.8.

Pentru calculul rezisienler iotale la ieplasare. se va adduga rezistenla

la mers a utilajului W.] :

I'l" = ti. x C;,, iN] 89

u nde:
r" - rezistenta speciflc5 !a mers;
G, - greutatea utilajului.
Calculul comporta aplicarea de reiati! in funclie de feiul actionirii
numarului de boghiui'i, carosare etc. [3j gi se poate face aproxrn']airv asdei:
l,J = t,; * Itp + rl: [Nl 810
u nde:
Wo - rezistenta la mers a utilajului in aliniarnent gi palier;
V,1p - rrzisi€nta datorite pantei,

'rry'. - rezistenta datori'ia curbelor.

llt‐ らXC“ IN〕 811

ら=2,3■ 0.03ヽ ゞ=10002,2 1N/kN〕 812

工 、
=(′
〔 X Sin“ 813
“
:″ 1

De obseryat cふ α く2 .. 3o gi sinusu! poaie fi ?niocuit cu tangenta.

r‐ X`.IN! 8.14.
''t‐
Peniru determii]area rezistentei specifice la mers in curbe r", se
folosesc formulele Rdckl, in functie de raza curtrel
Vaiorile cele mai rnari, pentru R < 250 m, se cbtin cu ajutorul relatiei:

ケ島 Ⅳ欄 815

Rezistenteie la mers incidentale, la demarare, datorite vantului, tunelurilor

etc. intereseaza pentru calculul de tracliune Dentru transportul ulilajului.

263
 Rezistenta specncぅ la mers rezuに うdin relalal

4`=ら 十そ+′ :N/kN〕 816

Rezistenta tOtalさ Ia deplasarea pentru pronlare va fl

7ケ =7′″ +% 817
Puterea necesarう pentru act onarea la prollare va n data de relalial

N=:需
激卜
四 818
undel
VI― vtteza de lucru.綽 speciv de dep asare la proniare〔 km/hl:

η′ ‐ra口 damentultransT sle,la deplasare

Pe百 colul de deralere si gab‖ tatea transversala la lucrじ ￨

asimetlc al orollatoru ul

Schema de caicul este prezentata in flgura 8 19

Momentり l dat de rez:stenta totala la nivelul echipamentulul de lucru va
n preluai de react unea ori20ntalう la roli PI

P=々 × 819
万17
unde:
F. - cornponenta longitudinalS a rezultantei la nivelul lamei de profirare:
a, b, i - Ginensiunl coJTform figurii.
Periijoiui de.ieraiere apare la rctlle A saLr C.

Fig. 8.19. Schema de caicul pentru deraiere

Relatia care da valoarea limite a lui P. la care se produce ridicarea rotii

pe gini este:
 P<Gtgiu+o) 8.20.
unde: @ este unghiul de frecare corespunzetor coeficientului de frecare I
Pe prima portiune a bandajului d este mic 9i, ca urmare, valorile lui p
vor rezulta mict, ajungandu-se cLr buza rolii la ciuperca 9inei.
Rationarnsrtui se face anaiog pentru portiunea buzei rotii, rezultand;
P≦ G“ (β
・ ψ)
La materialui ruiant, circuland cu viteza de iransport, rapo!-tul p'lG se
limiteazd la 1,25.
Valorile lui p
sunt mari, ceea ce asigure vaiori mari pentru p' $i deci 9i
pentru rezistenta la nlvelui iamei de prcfilare. De cbsen/at ce unghiul de
frecare are valori rnai mici decat in cazul solicitdrii statice. roata rulind1n
timpul profilSrii prisrnei de balast .

Dupa cum se observa, numai sai-cina verticale ce revine rotilor A gr C

ajutA Ia impiedicarea deraierii, sarcina nefiind ?ns5 aceeagi pentru cele dorja
roli. Lucrul profilatorului fiind asimetric, va rezuita o sarcine pe roti ccnfornl
flgurii 8.20.

辱
,
Fig. 8.20. Schema fortelor actionand la lucrui prollatorului

La distania rc de firul spre care se lucreaze, actioneaze greutatea

echipameniului G". Se consideri situatia defavorabjle canC are icc
ccncomitent operatja de profllare 9i de ricicare a echipamentului. Forte data
de deplasarea prismei de b?last din fata laniei va da ia ridicare fo4a F,p.
Fo4ele Ce frecare ale prismei de balast pe lami Frp la ridicare vcr
ac'tiona la jumeta:ea letinrii cje lucru a lamei gi, la distanta rF, marirnile
Iespectivelor forte flind l

.-.4
ftp = I -P'b r (r-, slnbrq'x-.:'

[,, - :.^., u].'/Gt., s,nFsin:7 8.23.

 Scriind ecualra de momente fata de firui de cale AD, se determine
reactiunile RB + Rc; pentru a + b, se scrie 9i ecuatia de momente fala de AE.
stabiiindu-se valoarea iui Rc pentru a = b. rezuiti Rs = Rc.
Cu schematizarea din flgura 8.20., se calculeaza 9i stabilitatea
transversala a utiiaiuiiri, considerand ci lucreazd in ?urbd. cu suprainiitarea
la firul BC.
Coeficientut de stabilitate respectiv raportui intre suma momentelor de
stabilitate M" Si de resturnare M., tebuie sA fie superior valorii 3,C:

κ
∫‐
呈持 824

ln ceea ce prive$te pericolul de deraiere, se observe ce roata care va

,egi prima de pe linre este roata C
,Relatia de caicui centru rezistenle l,i'niid Ia larna de protilare va deveni:

R′ ≦■望 (cを _Rc)g(β +′ )IN] 825

unde G`este partea ce ttvine rol C dln greutatea utlalului、 cand nu se

luc“ azう la proflare Stablitatea este influeniatう oi de tasう rile c首 薇sub saFCinう
。lde oし rbe
De asemenea‐ fen。 lnenele cu caracter dlrlarlc care apar respectv
osc"al e elaStiCe ale ec1lpa nentului ll ale utialulul,い 。diica va10riie sarcin
vertlcale, ceea ce rnpune verfcarea exper mentalね a aspectelor legaわ de
deralere la ltlcrul utla;u tli

Or de Oiatrな soarta
…
Pr ma etapう oonsta ln l● virea pa晨 lculel de piatrう spartう de catre unし ￨

din bratele pe「 le brate COnfecl onate de Obicei din furtune(figura 8 21)

′ ｀
′ 下 、

/▼ ヽ
ヽ
/｀
ヽ

‐ 1_.lv
／

′
ゝ

ヽ ´
:
「

Fig. 8.21. Traiecic!'ia particuielor de piatri sparta

266
 Noiand Vr 9i Vc vi'ieza periferice a bratului cie furtun 9i a piettei, cu
til
mF 9i mp masa echiv;lente a fuitunului qi masa pietrei $i .tinand seama ce la
momentui initial viteza pietrei este zero, iar a furtunului Vsc. s€ scrie relatia ce
expfimS failtui cE variaiia irnpulsului total este nula:
nF al/FC - nPVT'+ mPltP

Scriinci expresia coeficientului de restituire a ene!'giei prim'ie la iovirea

funun - piatrS, k, se obi ne reiaiia:
iP lt
. j-:---:
4 9.26.
i'Fo |-'FO
Dh relaiiile 8.27. 5i 8 26. se scoate expresia vitezei pietrei dupii
cioc ire, Vr:

,1 - '-()-.j.
8.27
ni,
Cioc;nirea fudLrn de cauciuc poaie fi ccnsiderate apropiala de
piatri -
ciocnirea elasticd, respectiv k poate fi aproxima't cu valoarea 1.
Cum niasa fLjnunului care lovegie piatra este de acela$i ordin ais
ryjerir:e cu a pieirei rigiditatea furtunului outand i1 negiijate, rezulte peitru
valori apropiate de ltleza periferice a furtunului VFc. respecliv cu :'eva
superioari acestet valor,.
A dcLra etapa ccnstd in determinarea pozitiei benziloi transpoi'.oare
transversale penii'Lt evacuare, cunoscancj viteza inr'lia16 a pietrer, calcuiai; ou
reiatia 8.29.
rnigcarii pietrei in camoul Eravitatior'lal este datd '3e ecualrile
=cuatia
paran∩ etrlce l

y=ら ふn'■ 828

X = i/C/ cos a
EliminenC limpul intre ceie doua ecuatii 9i punend conditia ca
'iraiectoria se treaca prin centrui benzii transportoare, de coordcxate x6, yts'
rezu!i6 interdeoenderiia inke Yiteza 0eriferica a rolo!'ului cu fudune 9i pozitla
benzli i16nsporr,oare:

卜 し 829
"― 轟
DacA se cieiermine pentru un materiai da'' coeflcientui de restituird k se
orocedeazd conform figurii 8.22:

267
 lkVo cos a
Vo sitt c ivo cos c

Fi9 8 22 Determinarea coencientulul de restituire k

La tovlrea unei supraね te din materialul respectiv, cu o paniculぅ de

piattt sparta sub un unghi de inc denlう α亀 , tra ectona
parti● ulei va n dupぅ ungll:ul β Coefctentul k va fi dat
" de
de relal ai
nOrmaら
々=奎l1 830

A,a cum s― a mal aritat, calcuiul celor a te elemente din compunerea

uJlaFului, resped v benzi transponOa絆 、e evatoa℃ . echipamentu hidrau c
etc se efectuea2a dupa lmetOdologia obiOnり itう
 CAPITOLUL IX

MAgtNt cu AcTtuNE coNTiNUA ASUpRA CAt

Bazele teoretice ale procesului de introducere a pietrei sparte

sub traverse prin vibropresare

Agregateie de burare realizate in prezent prezinte dezavantajul !i1!,

mod Ce iucru ciclic, cu acceierarea gi franarea rrtaginii de burat la fiecar.e
traversa, ceea ce conciuce la aparilia uncr soliciteri ciinarnice importante $!.
corespurizitor. o supraciimensionare cu efecie economice negative.
Trecerea ia ma$ini de introducere a pietrei sparte sub traversa ir moi
coniiiir!) se lovegte de iificultatile legate oe srapenirea procesului de
inieractiune irtre organui de lucru qi prisma de balast. incercirile efectirate
panA in prezent in aceasia iirectie urmaresc realizarea unui organ .je li.lcru
de georret!'ie adecvatd 9i parameti.i ai mi$cerii care sd permiia c.esa.ea
baiastuiui sub irarerse, pentru red,icei'ea coeficientului de frecare .:"1::;
gianule foicsindu-se vibratiiie i55, 64, 691.
Evoiutia defor.-na'iirlor in prisma de balast x in functie Ce tonalui riliant
pcate fi impanita in paiiu .i,.)i':e. vezi figura 9.1

′
――￨″ ″
/r

Fig. 9.1. Dependenia cjeformdrii stratului de balast (a), a viiezei (b) Qi a

acceieraliei defcrmarii (c) in functie de tcnajul rulat
ln prima perioade Q, cje la darea in exploatare a caii are loc tasarea gi
compactarea rapicje a prisrnei de balast - ceea ce ccnouce la siabiiiza!'ea caii.

269
UrmeazS perioada stabila de lucru a cdii. caracterizate prin intensitatea
constantd a tasarii gi accele€rea nul6 a acesteia. Mirimea acestei Dericade
depinde de calitatea compactdrii balastl,iui Si stabilizarii ce;i din prima perioadd
Compactarea este procesul de sporire a rigiditetii, prin
cregte.ea
prosentului de material solid in unitates cje volunn. prin rearanjarea partlcutelor
Si reducerea cantitijiiii de aer (poriior).
Stabilizarea ceii este prccesul de aducere a prismei de balast inir-c
stare stabile, prin procedee dinamice. Se mentioneazd cd se actioneaze
dinamic, deoarece stabilizarea trebuie sa asigure preluarea sarcinilor
dlnamice, !'ezultate din rLriarea materialuiL.ji fercviar, numai etapa preliminard
de compactare nefiinC suficiente.
Caracte!'istic pentru prlsma de balast stabilizate estel

し=券 =0' (91〉

ヵ=三 ■=0
″ (92)

Sarciniie dinamice Pa, P", aplicate la stabilizarea pentru gina cireapid 9,

stanga satisfac relatirle:

い,4,= Σ 為 =″ ο
′ ′ゞ o3)
i=1,ノ =1

Pr l-4′ ={0-C●・
・ S′
l (94)
PerioaCa a treia Qe este .ea ir care trebuie inte.renit cu cperaliile de
intret;nere, pentru a nu se ajunge in uitina perioadd Qr, caraclerizate prin
deteriorarea :.apidi a ceii.
Reaiizarea indesarii baiastiilui se face ciclic, cu ajuiorxi sapelor
vibratoare aie agregaieior de bui"are gi al plecilor viDratoare gi continui.
folcsinci iameie vibratoare de la ma$i"ra de pozilionat calea, C;siruse s,rb
unghiul d-. atac t . tigura 9.2.

270
 一
‘ ‘一
ｏ¨ ｏ
響が it・ 冒 )

'デ
一
﹂∼
９

9 2. Crganul de lucru la bura rea ciclica (a) $i la cea continue (b)

卜Лater altli folost u2ual pentru prsrra de balast este piatra spartさ ,

caracterizata pln gran口 ￨● imetle.6enstate r、 ln`icele de gauri n(indiCele de

pOri ε)ungl・ ￨ビ l de frecare inter,さ O etc

Cattatea compaこ tarr balastulul determini per oade de timp,duptt cale

se poate circu a cu vた e2a nCrma a pe p。 4し ぃ
ea lnspect vう

Stabilizarea reduce aceasta perioada.

lndicele de goliiri n esie dat de rapcdul lntre volumul goiurilor V; ti
volum● l totalヽ /■

″=生 (95)

Notand cu H。 lnゑ 1li nea prsr)ei de balast ,i cu △ごf variatia Sa prin

compactare se poate scriel

笙 ="oン (96)
〃0 1-′
unde nO este indice!e de goluri al prsmei de balast afanate cu valor de O,47
0,58
Rezulte pentru n expresia:
″
,70-7薫
(97)
1-二
′
/c

Corespunzetor, indicele de pofl 5 este dat de rapo(ul intre volumul de

goluri gi volurnul rnaterialului din prisma Ce baiasi V,:

271
 ε =1互 (98)
ろ 7

Rezulう :

山7

ε= = 0 /Jt (99)
l― ″ 1-″ 0
undel

.i″ _ε O― ε
″。 (910)
1+ε 0
valoarea lui .0 fiind '1 pentru prisma afanate.

La sfargitul pri,'nei perioade de stabilizare a caii, vaioriie recomandate

pentru gradul cje indesare a balaslului sunt: A,ry'ff = 0.1'1...0.1?, respectiv n =
0,38... 0,42; e = 0,66...0.72 pentru valori ale lui n. Ce 0,5.

Valorile limite ale ccrnpactdrii .unt, i f I

'H',,,,
=o :2, respectiv nr- = 0.33
,.. 0,34: 5r,. -- C.!1l L.0, j I5 .

9rganele de lucru vibratoare ale maginilor de cale pot lucra cu

parametri ce duc sau nu la pierierea contactujui cu prisi-na de baiast.,qstrel, o
iarna vlsratcare cu unghi de alac I,
dac6 viteza iamei Vr indepiineqte

!,' > L',,igq .

unde V, esie viieza Ce oeplasare a utilaiuiui. are loc desprinderea larnei de

balasl.
La maliniie de burat se ridica cacirul sind - traveisd cu Ad, ioiosind
mecanisrnul de ridica.e a! utilajului si se !n't!'oduce Diatra spane suD traveGS
asifel oa pe totai prisma de baiast suferd o afinare, indicele crescanC S-a
.ealizat geometria corecta, ciar calea este siabe gj necesita consolidare, fie
prin trafic, fie i)rin compaciare iitre i|avei"se, fie prin siabilizare dinar1lcd.
Pentru o cale circuiaiS ?ncjeiungat, nc are valori scazute, balastui {iind
compactat.
lndicele de goluri fiind ciat de raportul volumelor, inseamne ce aceastd
compactare este gi dupd axele x Si z, vezi figura 9.3.

272
 Fig. 9.3. Tasa,'ea cdii
.
in procesul intre'tinerii cdii, prin mijioace tehnice arjecvate, este
necesara a afanare prealabiid ( n = 0,5) cu realizarea nivelului corespunzdtor
$i apoi compaciare. menlinand nivelui astfel ca n se ajunga la cca 0,4.
ln figura 9 4 , sunt redate schemele de burare continua a prismei de
balast, organul de lrcru, iespectiv placa vibratoare, actionand pe Ia capetul
traverseior.
a.

t
iv,

Fig. 9.4, Scheme de bu rare prin introducerea pietrei pe la capetul traverseior

- bura,'e continuA

273
 in figura 9.4,a., llurarea este constanta, parametrii geometrici gi
cinematici fiind constanli it - r,..t',. =cl.) in figura 94.b.. burarea este
variabiia, prin modiflcarea geometriei (F = variqbil.r'. = cr.). in figura g.4.c., de
asemenea prin modificarea vilezei | ! = ('1.. v, = 1a174A1.' 1, ial in figura g.4.c.,
burarea este variabilS, prin generarea unei mi$ciri suDiimentare de oscilatie
cu frecvenle joasi qi ampliiudine mare [E2j.
Studiul interacliunii intre placa vibratoare gi piat!'a spade este redat in
figura 9.5.
Ccnlbrm figurii, se disling urmAtoarele zone in functionarea ciec;1
.1
vibj'atoare: - 2 recului elastlc ai prismeri 2 - 3 despnnCerea piacii Ce bals!.
vrteze vibraiiei V, depagind viteza reouir..riui elastic V,.., 3 * 4 depaiti'ea
Ceformarii elastice, iar pe pcrli{]nea 4 - 5 se dezvolta deforrn;file ier'lelenie
de ccmprimare. Dreapta Ar reprezintd nivelul reculului elastic ln prisme Si .\,
nivelul planu jui cornprimat.

″
中
︱︱
、
︱ 
 
︱

/ 、￨
︱
十一

一
，

一
 ，
一

ヽ
︲︲
︲

一︲
＼
﹁
Ｔ
、
Fig 9 5 Tralector a absoluttt a pl● c i vibratoare

Pentru efectuarea studiり ￨● i mi,car , este necesarb deteriη inarea

amp‖ tudinl osc attei plう 。
11 Modelul de ca cul se poate℃ da conform 19ol
06, unde s― au notat prin ヽ b constantele elastice ale suspensiei respect v
balastt,● :si prin cs.coeficlentn de amortizare respec・ マ￨

274
 2

Fig 9 8. *cchema de calcul pentru srudiui rnigcerii pl6cii v:bratoare

Ecuatia Siferenliaia de migcare este:

Jtly +(co + c,)y . ti;., t,)1' = P. s\ncot + f'", (911)
Solutia /ibratiei fo(ate este de forma:
l' =,-tsit':irrr -,,,). (912)
,.nde A gi ? au expres;llel
′

11`十 た わザ■ ■
,― ■
`,F″
(■
:

^
_ たら,と 、 = 't′

″一Ｑ
×
,
i11
.ち Dl■ g_￨
li
( ε θ ω lノ

(913)

εら+σ ∫
2× ■

(9 14)

Exempl口 iMa§ ina VPO-3000 are

Pc=192x10S N:
ω =154 rad/s
A=(5 8)x100“ ￨

ks=2,4x106 Nm十
∝ =(4 6)x10'Ns/m:
k。 ∝mpaoa=(15… 25)x10。 (adicう 15 25x103Nノ mm=`15… 2,5 tf/mm):
ε
::塩 l=l‐ 5 75)x103Nぃ ●
M=Mv+M。 十 m=(1 ■ 85)Mv kg

Studiulinteracttuni plac vibratoare cu balastui rezuitゑ din compunerea

celor douう miscう ri,trarlsversal pe cale z§ 1ln:ungui ca l x
 .1, = .4 sin(.rl - p) -.),rr (915)
x=i'uxl (916)
Migcarea rezultante s a suprafetei de iucru inclinate a placn vibratoare
?n directia comprimarii (normal pe aceastd suprafatd) rez● ita ca suma
proiectiilor pe respectiva directie:
(= l sin(rr, - p)cos P -t'ltxtxsir\P + y cos p (917)
Viteza de comprimare va fi:

s = Aot cos(.att - r?)cos/ + L',,sin B (918)

Ｓ
′
′′
Fig. 9.7. Compunerea migcanl transversale 9i in lungui cdit
in coordonatele s c t dup6 directia ccmprirnerii graficui mi$carii este
redat in figura 9.8., unde curba I reprezinta rnigcarea utiiajului, curba 2 pe
cea a placii vibratoare 9i curoa 3 miyqc3,'ea rezultante.

276
 Fig. 9.8. Studiui interactiunii plecii vibratoare cu balastul

Curba 4 reprezintd vrteza vibraiiei Iorcos(r,;t - qr)cosL iar curba 5

viteza rezultantS.
Pene ia puncrul P, are loc comprimarea balastului. apoi pand la P, are
loc reclrlul elastic ai acestuia.
Pe po(iunea PiP3 are loc desprinderea iamei vibratoare de balast,
viteza vibratiei flind mai mare decat viteza reculului elastic. Dreapta Al
reprezinte planul reculului elastic al prismei. Pe po(iunea P:P" se lnvinge
reculul elastic dezvoltat liber. pe P"Ps reculul elastic de contact, pe PsPo are
loc comprimarea efectiva a balastului.
Parametrii interactiuirii sunt:
t," - timpul reculului elastic;
td- cei ai Cesprinderii;
t* - cel al ccmprimirii elastice;
t.- cel ai ccmorimarir efective:
sc - spaliul de Cesprindere,

sL1- spati,r! Ce compnmare efective,

sd - spaiiui de ccrnF;imar-e iotale.
Experimentai s-au stabiiii u.rn6toai'eie conditii pent;-u compactaFea
eficienie a balasiului consideiand $i reculul acestuia.

L:, - "--- ai.,' //lnrn) -i.o (949)

r. =i,"t,. -r. - {u.0i5...0.r,1u)r (920)

unde:
I,. - trrnpui ioial de coitact,
,d*;n - timpui minim cje desprindere, necesar pentru restabilizarea
comple'iA a reculului pietrigului;
i.,pr(m,r1) - parametrui de eficien'ld ce carucierizeaze conciiliile optime
cle desfelurare a procesuiui de ccmpactare a balastuiui pnn
vibrare.
Graflcele dependentei parametrilor de interacliune functie de rapoftul

Ψ中に amp ttld囀 vitezei vibraliei in m/s) suni redate in

figura 9.9., 6onsiderandu-se rispunsul elastic al prismei.

Efectuarea acestui studiu permite alegerea corespunzatoare a
parametri,or utiiajului gi ai organului de burare continue, astfel incat sa se

277
poata realiza gradul de compactare ce asigure stabillta'iea 'in timp a
geometriei corecte a caii.

■
事
と
摯
‐
。繊￨

′=‐11::::,こ

Fig. 9.9. Dependenta perarilelriicr inleracliunii de pa13nietril 'r'(iiajului

278
 CAPiTOLUL X

UTiLA」 E PENTRU STABILiZAREA D:NAM:CA A CA‖ FERATE

10.1,Compo氏 area cこ ii ferate sub trafic

羅[器J』:魏謁齢鰤 !崇ぽ脚 顕
exploatare,pln alierarea geometriei corecte a ca‖ [lo, 11:
in igura 10 1.este reprezentat efectu drculale trenunior ia n位 elul

Oine10r a§ l aitiaverselor b

45T― ――― ――

401
35

一
酔曇﹂
15

40

Fig 10.1. Acceleralii ce apar ia circulalia trenuriior

Zona ! se relera la clrculatia la ges, sarcirs pe osie fiind de 6 t, zona li

pentru cazui sarcinit de '10 t pe osie la o cllrsA locald, zona ll! la un accelerat
cu i 6 t pe osie gi zona lV !a un tren de marfa avanC sarcina de 20 t pe osre
Sarcini importa:-,te apar la schimbarea razei de curbure a ciii.
tn aliniament, apar sarcini ciinamice aleatoaie in plan ve!'tica! $i mai
ales orizontal, cu maxime in zoneie de rezonanla coi-espunzetoare sPectruiui
de frecventa de transfer ai vehiculului fercviar.
Urmare a solicitarilor, se inrdutaleste factorul de confort al calatoriior 9i

279
:[:詔 ぱ::魁 退
T∬ 躍 ]詰 :需 鍵:譜 ::1鯛 :
∬鴇普
i鰹 ξ濁詭 i懸
intretinere

新鮮‖
i琳 [紺 幾 獄1聯 iを
S強

Rezlstenta lateraiう a cё este deosebit de importanta la cぅ e cu sine

‖

poate face ancorarea de acestea

Comod,se poate face folosind mecanismtJ de npare Pentru o curstt de

竃 理誦il業
t￡ 製inittSTp竃 ‖ i洲 穏翼 据 鼈 碁」 税群
] ￨ム
denumirea data de france21,Care lau folost plma oa饉
.dera‖ eur',dupう 112〕

'管
島寵 銅 』尾配思 :Eltti問
『『
debethl:活 ]」 :品 :♂ T∬ :「 :』
Tehnolo9ic-8ucurest
，
叫

●
︲

―
叫叫﹃嘲叫岬
叫﹁
叫“

Fig. 10.2. Rigiditatea rnasuratA a ceii cu gine Tip 60

280
 - zona Lehllu -

Curba 3 se referd la o cale circulatd cca. 1 an. curba 2 Ia o cale ciuruitd

gi curba 1 !a o cale ci,Jruite 9i burat oda!5.
in figura 10.3., este prezentata varialia fo(ei laterale a caii incArcate
cu o sarcina de 12 t, calea fiind cu traverse de lemn, iina 49 9i prinderi K.
Dac6 se apreciazd calitatea nivelului ceii prin abaterea medie petratica a
denivelarilor ,7, se obline c varialie ca'in figura 10.4. pentru calitatea caiiin limp.

貯 ♂
h.iri. (i llrrr

- al5t brrs€

一
回
Fig. 10.3 Rezistenta laterale a caii incarcate
dA
[nml,
3i
l

199) 1981 1〔Xま 2 晦

Fig. 1C.4. Variatia calitalii caii in timp

Ｂ

Litera indici efectuarea operatiei de bura!'e. Penku rezolvarea

ｄ
ｅ

problemelor' mai sus este necesaie stabilizarea ceii. in acesl scop

folosindu-se maiina de compactat intre traverse gi utilaiu! de staoilizare
dinarnice a ciii [45].
10.2, Compactoare pentru prisma de balast

Pentru compactarea prismel de balast atunci cand se gasesc traverse

ln cale, se folosesc compactoare de cale, de constructie speciaiizati.
Folosirea acestora este cu deosebire necesara dupi burare, pentru
compaclarea po(iunii dintre traverse Si dupa ripare, pentru consolidarea caii
in noua pozitie coreda; in caz contiar, rezisienta laterale a ciil nu va fi
sLrficienta, existand posibilitatea revenirii acesteia la vechile pozilii.
Corespunzaior celor doua dornenii de foiosire a cornpacterli' utilajele
specializaie pentru aceasta operalie sunt prevezute cu un mecanism de
compactare intre traverse, de o parte 9i Ce aita a ?inei 9i un mecanism de
compaclare cap5tul traverseior, cornpletat cu o piaca de flancare
l:
in figura 10.5 este reprezeantat ansamblul unui utilal cie compactare.

F19 11‐ 5 Compactor↑ ntre travelse

aux‖ lar,este prevう zut un curう itor pentru traverse cu perie 7

鰹騨 壼
珊『唾憮 輌鮮織∫
鰍灘
reglab‖ e ca poziェ le,picioarele(corpurle)vibratOare

ltti熙
13-suport basculant
讃
霧鮮l諸報鸞 熟就1鮎
 Compactorui intre traverse rcalizeaze la nivelul picioarelcr vibratoare o
amplituiine a migcerii de cca. 3,5 mm, la o frecvente de 40 Hz.

Fig' 1c'6 Compactcr ia capatul traverselor

Forta reairzata la niveiui taipilor va depinde de caracteristlciie elasil.e

ale sistemului, respectiv cje elernentul cu cea mai mare elaslicitate - stratul de
balast: din acest motiv, gradui de ccmpactare a prismei de balast inainte ce
trecerea utiialului este impcrtant gi impune in rnod normal regla]e la ri-raEini.
.r-inipui de coir ilactare are valori ce variazd intre 1 9i 15 s.
iVecanisD.i de ccmoactaie ia oapai..ll traverselor aie o frecveilia
vibratorie pulin mar joasi, de cca. 32 Hz. .oiespunzator granulomet'iei
prisrnei de balast
Pent:'u un racort intre sarcina dinamica $i apesarea statica aproaFe de
unitate, se reaiizeazb o fortd de apasare totaia scecificd de 0,4 daN/cm'
Piaca Ce 'flancarc rcaiizeaza static o fo(A cie apasare specifLca de 0,?
daNicm'; suprafetele pidcilor au vaiori de cca.0,4..,0,6 m'?pe bllcaii'
respectiv lunginri de cca 2000 mm Si latimi de 200 .. 300 mm.
in figura 10.7. este redate constructia tipului de compactor intre traverse
VDM 800 i. Acesta are suprafa'ta unei Elpi de compactare de 740 crn'? 9i pasi,i
compacterii reglabil intre 500 $i 70C mm, corespunzeior distantei dintre iraverse
ie5l
 一一一一・
一一一一
Fig 10 7 Compactorul VDM 800 R
Lう 1lmea echlpamentulul este de 2500 rrm, garda la sol in pozitia de
transport 325 mm deasupra NST, ti・ npul de actiune intre O- 15 secunde
reglab‖ cu releu de timp Compactorulla capatultraverselor are o arie de 0 4
m2pentru o unl(ate,frecven,a OSCilati or CCa 32 Hz,「 ea zand f。 ■a statica de
5,2 kN§ ifola dinamioう de 5 kN
Preslunea pe balast este O,4 daN′ cm2,d rnensiun e compactorul口 i flnd
2000 mm× 200 mn, Placa de nancare are O.6m',l este apう sata cu O fOⅢ う
statictt de 5‐ 2 kN Dimensiun‖ e placl sunt 2000 mm/300 mm Masa lntreg‖
lnasini de compactat ,ntre trave「 se este de 14 t ,￨, diSpunand ,l de
echipamentul cu perie pentru curaiare traverse alunge la 16.5t

10.3.Stabilizator dinamic pentru calea ferat五

Prirnele incercar pentru stab‖ lzarea atilcia:さ acゑ 1,ln scopul stabi zarh
p"n tralc,au bst efectuate in Franta la SNCF‐ in an1 1975-1976[121
Dispo21iiVuL f9ura 10 3. e「 a format dintr‐ un vagon l, pe care, pr n
lnterrnediul unui reazim elastic 2,esわ prins un vibrator 3, prevttzLlt ia partea
inferioartt cu patina 4 Antrenarea vibratorului se ttce prin transmisia 5 FoⅢ a
perturbatoare este ‖mitatな de forta arculul, ceea ce hmiteazう eicacitatea
sisterlulul ヽ Лうsurら torile efectuate cu vagonul.,dera‖ leur''au arう tat o cre,tere
notab‖ うa rezistenieilaterale a c首 ‖,i deCI'ustif Carea introducerl sistemului
 Fig. 10.8. Stabilizator dinarnic cu patina

Firma Plasser & Theurer a desfdgurat in aceeagi perioade cerceiSi";.

punand la punct un sistem diferit il care s-a menlinut pana in prezent ca
solutie, flgurile 10.9. qi 10.10.

Fig. 10.9. Cirucior de stabilizare dinamice sistem Plasser & Theurer

S-a prevezut un carucior cu role gi galeli de prindere (ancrosare) a 9inei.

Acesta este apesat cu o sarcinA dinam,cd P". Pentru evitarea trecerilor
succesive, s-au prevezd doud cerucicare in tandern, cieplasarea facandu-se ca
si la compactarea clasica a sistert"lelor rutiere cu viteza de deplasare, sub 4 km/h.
 Primul utilaj este autopropulsat, apoi, penlru evitarea transmiterii
vibratiilor, s-au creat doue unitati: una de tractare $i una de stabilizare prociiu-
zisi.
Sarcina statice era realizata de cate 2 cilindri hidraulici a 60 kN. ra
fiecare cerucior. Sincronizarea vibraliilor la cele doud vibratoare se {ace prin
arbori cardanici, Fracventa vibratiilor are posibilitatea de variere'in pla.la 0 ,
50 Hz. Primul prototip lucra cu parametri constanti, Ceci forte statice $i
frecvente constanie. La urmatoarele exemplare, s-au introdus sisteme de
mesura Si comanda, astfel ca pe po(iunile siabe aie cSii sd se diminueze
sarcina stalicd neexistend pericolul deteriordrii geomeiriei cdii [36, 39, 42,

Fiq. ii.1i. Cabina cu comenzr

F19 101l Tipu DCS 32 N

Pe figura i 0 1 i . se disiing cerucioareie de siabilizare '1 , sistemul de

antrenare 2, lestul 3 gi sistemul cu raze infrarogii 4. Utilajul mai are in partea
posterioar5 un alt sistem de evaluare a geometriei caii dupa stabilizare. La
tipul urmator DGS 42 N, s-a introdus sistemui de mdsura folosind cabluri
lensionate, vezi figura 10.12.
 Fig 'tg i2 Tipui DGS 42 i.l

Dispunerea ribiaioruiul cu cele doud a)<e in plan ve lcat Bgntru

obtirerea osciiat:ilcr dirrlaie in piar orizcntal $i modul Ce ancrogare a galatilcr
se obserue pe figura 1C.13.

Fig. 1C.1.1 Vedere a cdruciorulLl! de stabilizare

Eforturiie crizontale pentru lracttunea ceruciorului sunt preluate de

catre tiranlii ce fac legAtura Ia gasiul utilajului, vizibili la partea inferioare pe
aceea9i figura. La acest tip, locotractorul are o mase de 33 t.

Ultin:ul tip de utilaj este DGS 62 N, figura 10.14. Acesta are p!.evezuid
frecvenla oscilatiilor reglabili inire 0 - 42 Hz, dar cea folositd la lucnr este de
30 - 35 Hz, in functie de suorastructura ceaa.

Sarcina statica a rimas ia 2 x 120 kN reglabild. Lilasa utilajului ajunge

la 60 t..sasiul este o constructie sudati din profile 9i tablS indoite, cu
rezistenla la efcrt longitudinal 2000 kN. Boghiurile cu cate 2 axe flecare sunt
actionate ambele pentru migcarea tehnologice de inainiare la stabilizare gi
nu!-nai unul la deplasare ca vehicul ferovia..

Av6nd in vedei-e reintroducerea autopropulserii utila.iului, degi vibratiile

agregatului de slabilizare sunt foarte puternice, iz.3lai'ea cabinei este realizate
in condilii deosabite. intre cele doud cabine este un culoar acoperit. Cabinele
au suspensre propfle, cu arcuri de cauciuc ai sun! tapilate cu maleriale
fonoabsorbante,

Fig. 10.14. Stabiirzator DGS 62 N

Motorul de act;onare al utilaiului Diesel, recit cu aer, are 344 kW.

Antrenarea este hidrodinarnicS: de la rnotor la ccnvertizor. apoi la cutia de
viteze 9i la cea de distribuiie. Se asigure deplasarea autopropuisai. cu 90
km/h in ambele directii, iar tractat cu 100 km/h. La deplasarea tehnologice,
axele sunt antrenate hidraulic.
La transport, agregatele de stabilizare se ridicd hidraulic ai se
blocheaze pneumatic, in pozitia retras.

-qastemui de nivelare propo(ional este cu elemente flexibile tensionaie.

Cele 4 puncte de mdsura sunt ?n spatele punlii posterioare, intre agre!ateie
de stabilizare, dupa axa anterioar6, in fata axei anterioare. vezi flgura 1C 15.

Fig. 10.15. Vederea maginii DGS 62 N

Pe cirucioarele din fata $i spalele axelor, este dispus pentru firul dreapta
9i stanga cate lrn traductor de deplasare, care inregistreaze Dozitia cablurilor de
otel, Sistemu! inregistreaza iasarea ginei sub sarcina aclronand pe acesta,
Nivelul transversal se cietermine cu doud pendule, unul montat pe ciruciorul din
fale $i cel de-al doilea intre cerucioarele de stabilizare (figura 10.16.).

288
 Fig. i0.16. Vederea sistemulu! de ancroiare

Utiiajul este prevdzut cu ecnipamenie suplimentaret aparat pentru

determinarea amfilitudinii osci,aiiei. cir afi$aj in rnn^,. p..'entru a putea slabili
frecventa optim6. indicator digital al cjenlveidrilor dupd stabilizare, realizat sub
formd de pendul aiectronic te orecizie gi iegat cu un indicator digllai din
cabini, precum S! a;ie faciliteti: izoiarea fcnice a spatiului motor, instalatte de
cii..natizare a cabinei, interfon intre cele rioue cabine. tampcane 9i c6rlige de
rsmorcare, cdplaje pentrir frena trenuiui, impregtietoare de nisip !a roti
izolarea eiectrice a ut!:al!iui ia roti. inscriptoare cu 2 - 3 canale pentru
geometria cdri, tachoEraf c,,r inregisiiarea spalii!or vitezelor etc., echiparnenia
de iluminare Si semnalizari De menllonai ce, la fel ca $i ln cazui altor irtiiale
firma a acop-.iii eclutiile adcptate cu mai .nulte patente [98].
in fig,..: ra 10.'17., se prezinta solutia de uiilaj penku stabilizarea
Cinamica a ciiil, Brevet Rcm6nia 86875i1984, elaborat de cadrele didactice lil
stucjentii Facuitatii de Utiiat Tehnologic B1rcureQti [83, 87].
i

289
 Fig. 10.17. Utilaj de stabilizare pentru cale cu variatii mari de ecartament
- figura 1C.17.a., vedere de ansamblu a utilajului pentru stabilizarea
dinamica a ceii ferate,
figura 10.17.b., vedere ,ateraia a caruciorului pentru stabilizarea
dinamicd a ceii feratei
figura 10.17.c., vedere de sus a ciruciorului pentru stabilizarea
dinamica a ceii feratei
- figura 10.17.d., vedere transversala prin agregatul de siabilizare.

Uti,ajul de stabilizare dinamice propus este format dintr-un gasiu

deplasabil ln sine cunoscut, A, din doua cerucioare care sunt apasate pe gine
de nigte cilindri hidraulici 1 9i dintr-un sistem de actionare 2, in sine
cunoscute. $asiul A cuprinde nigte Ionjeroane 3, sustinute de doui osii 4 de
rulare $i nigte tiranti 5, care fac legatura cu cirucioarele B. Un cerucior de
stabiliza:-e B este format dintr-un suport 6, pe care se afld dispuse nigte
balansiere 7, prevazute cu articulalii sferice 8, avand limitat un grad de
libertate prin dispunerea unor sectoare 9. Un balansier 7 susline nigte roie 1C
gi nigte contrarole 11, prinderea acestora sub ciuperce unei qine 12
realizandu-se cu ajutorul unor cilindri de prindere '13. Pe suportul 6 este
dispus un vibrator 14. Legatula dintre ceie doua carucioare A, unul aclionand
dreapta celalalt pe calea stange, este realizate de o a iculatie sferica 15, iar
antrenarea vibratoarelor 14 esle realizale cu ajutorul unor cardane 16.
Sincronizarea vibratoarelor i4 se rcalizeaze cu ajutorul unei transmisii cu roli
dintate egale 17. Acest tip de utilaj pentru stabilizarea dinamica a ceii ferate
prezinta avantajul ce asigura functionarea uiilaiului pe cai cu varialii de
ecartament, fere a introduce solicitari sup!imentare in constructia utilajului sau
in organele de prindere a ginei de traversa, prelungind astfel durata de
serviciu a cAii ferate.
Pe figura 10.18., curba 1 arate rezistenta laterala dupa burare la
traverse de beton, curba 2 dupa stabilizare la traverse de lemn, curba 3 dupe
stabiiizare la traverse bibloc de beton 9i curba 4 cu stabilizare la lraverse
monoblob de beton./40, 50/
ll“ lll

Fig. 10.18. Efectul stabilizarii dinamice asupra caiiincercate cu o sarcine de 18 t

Pe figura 10.19., curba i arata situatia dupe burare, curba 2 dupd
stabilizarea folosind frecventa de 30 Hz, curba 3 dupe stabilizare la 25 Hz Si
curba 4 inainte de burate.l42l
 R螢おお中 lat。 ■la

湘 倒
．
マ
“
￠
。じ
︺解

７
′％
一 一
δ
筋坊 `

(mm)

F19 1019 Eた dulfreo′ en、 eifO10S te la stab 12are la c traversb izolata

neincarcatう

in fgura lo 20, se coぃ para efectete colmpactari intre :「 av゛ rse si

stab zこ「i cinamice Curba l aratら s tuatia duptt burare,ctFbl1 2 6upう buraκ
,i COmpaao「 ↑ ntre traversei ●urba 3 dupi buraie ,I stab izale` curba 4
rezistenta dupう 142 2ie a Cな 百compactate ,ntre traverse, curba 6 dupう
stabilzare fara ridicarea cな 洒 §i burare, dupう 15 m‖ loane tone、 curba 7
misurう tori in condit‖ le curbei 6ね rう stab‖ izare/37/
in igura lo 21 ,se「 eda tasarea ca‖ lmediat dupう stab1lzarea dinamica
,i apol tasarea in t mp, aratandu_se totodatう Oi d ferentele de tasare Se
obselヽ υ
うoな dupう 。per oada de fO10s,re a cう ‖ln tranc lm,0● anta stab“ iZな「i
nu mal este solttnincativぅ Pentru primele zlle insa,aspectele economice prin
redarea in circuiatie ct・ Vite2う ITarita ,i pen,「 u tasarea oontr。 lata sunt
impo● a nte
C comparatte a rezistenlei laterale a traversei neincarcate, ln cazul
ice(1)゛ l a compaaar‖ intre traverse este redat1 ln
folosirl stab口 izう r"dinalη
figura 10 22.:ar↑ n19tlra 10 23.o comparatie a tasarl sub traic

292
 Fig. i0 20 Rezistenla laterald a unei traverse izolate
16
5

う ●

2+
￨

7 MiL ト
0.3 0.7 1,3 2 2′

Fig 10 2, Tasう r‖ e cal sub trafic

 Fig. 10.22. Rezistenta l,a!-era]6 a iraversei neincaroaie

Ｂ
ａ¨ ｃ

´
ｕ   一ｕ
ｐ
ａ Ｏ
in figura 10.23. s-a notat cu A tasarea dupa stabilizare, cu

，
compactare intre traverse, cu a tasarea iiitiale dupe stabilizare
tasarea iniiiala dupe con pactare.

10.4. Elemente de calcul

Calcultll tehncl● gic al stab izato「 ului dinamic pentru calea ferata
rnpune,n pr ma etapa determlnarea parametrlo「 , foⅢ a de apasare statcら ,

caracterist cile vibratiei§ iい う

「irnea fortei petturbatoare necesare
Corlslderand ca efeaul stab‖ izatorului dinamlc este acelasi cu a:

案癬聯 善
二鳳Jttrk隆 税聟 詳 ∫
:
se poate calc● la cu relatial
1ぎ

Pt = 4.8k1; t Pe xli x h llll 101

unde:
P, - sarcina totale la nivelui unei gine pentru o roata a stabilizatcruiui
sau pentru un grup de role alaiurate, prins la acela$i agregat de
stabilizare;
kc- coeficient dinamic ciat de ruiarea gainiturii, cu valoarea 1,

P" - presiunea sub talpa iraversei, pentru 100 kN pe roate:

F" = 164.000 N/m'?:

u - iisiarrJa de la axa ginei la marginea iraversei lml'

b - ielimea t!'aversei [m].
As,"Jei, pentru u = 0.55 m 9l b = 0,25 m, se obtine pentru sarcina totale
data de apasarea staiice Qi forta pe|turDatoare valoarea Pr = 140.C00 N.
 Rezulta pentru un agregai de stabilizare valoarea de 280 000 N.
Utilajele de acest fel au cie obicei doua egregate de stabilizare dispuse
ia distanta de 1 .. ? m.
Prin ui'mare, sarcinile care apar nu cjeoagesc sarcinile maxime din
exploatai'e. efectul de stabiiizare realizandu-se din menline!'ea respectivelor
sarcini un timp mai indeiungat in aceeaii portiune de cale.
Din acest qrotiv, viteza de deplasare a siabilizatorului se alege redusa,
intre 19i 4 km/h.
Rapo ul celor doud componente, statice 9i dinamicd, in marimea iui P,
se alege de obicei ln ravoarea componentei dinamlce.
ca teniJrogre cie lucru. se poate efectue 0a
doua trecere c,l
stabilizatorui. Uii run ar:'nai r"nare de treceri influenteaze negativ geometria c6ii.
Tctodata. utirajui tiebuie echipat cu sistem de masure a niveluiui
astfel ca in po(iunlle tasate sA se reducd frecvenla $i implicit. forta
perturbatoare sau s6 se mireasca viteza de depiasare a stabiiizatorului.

115 mm
l :
３
つ ４     うＤ
  ８

ンこ
bl
354567

︵′ 一
一
36

一
ゝ

一
3.2

一一
一
﹄
10 ｀

一
ヽ

酬
Q乏
ヽ

20
ヽ
トヽ

ぜ ￨
ト ―
―
￨｀ ■ミξ ハ

30
= ■ヤ1`｀ B
mrn taEari 3,5 mit. t.

F!9. 10.23. Tasarile sub trairc

Existenta contraroiei la conslructrlle realizate arate cd merimea fortei

penurbatoare poate cjeoeii fo(a de apesare statice Ps.
De observat faptul ca valorile greu€lilor elementelor s-au negiijat in
calcul.
in
ceea ce privegte ;'nigcarea v;blalorie, stepenirea teoretica a
fenornenuiui este mai diflcila. Teoria vibrerii particuleloi din patul de balast
arata ce exisie a!'rumile frecvente, functie ie ampliludinea osciiatiei 9i de
granulometria parttculelor la care se produce efectul cie fluidificare a
acestora.

291
 Deoarece tehnologic se pot realiza cu uqurinta frecvente in domeniul 0
- 50 Hz, se va alege frecventa oscilatiilor v ca data iniiiala, in acest dcmeniu
valoarea recomandata fiind 25 - 35 Hz, urmand a se calcuia arnplitudinea A.
Pentru calcul, se poate foiosi in primd aproximatie schema din figura
10,24., unde s-au folosit notatiile:
mv, ms - rnasa agregatului lmpreuna cu vibratorul 9i. respectiv, a gine!
Si traverselor aferente;
ce, ci, cs. cb - rigiditatea erganeioi'de apasare. de iegeturi a ginei cu
bratul ,,a" $i a balasiuiui:
k,, k,, kb - amcftizarea aceiora$i elemente.

Fig. 10.24. Sche,.na de Calcul la vibratii a stabtiizatcrltlui

P. - fo(a dinamica ie nivslrrl Qlnei (N)i
P, - fo(a de a;5sare stat'ce \N,
G. - greuiatea stabiijzatorului (N).

Se scriu ecuatiile diferentiale cie migcare, unde pe masa m" aclioneaze

fo(a perturbatoare dati de vibratorul cu mase excentrice P" Si forta de
apesare staticd P,
Fi!nd dcua ecuaiii, se por determina doue meiimi. amplitudinile A, gi As.
Se va pune condilia ca fo(a la nlvelul ginei sa fie egalS cu sarcina
totalう PI
Pl■ 4グ s=P7 102
undet
Ps― fotta de apう sare sta‖ cう :

仏 ‐
ね a dhamに なりnⅣ dJ゛ nd
St‖ nd Cこ“ :

仏 =″ sX/sXω : 103
se scoate marimea Iu! As functie de P, din relatilie 10.2. gi 10.3. gi se introduc
in sistemui ecuatiilor diferentiale de migcare, determinandu-se amplitudinea la
nivelul vibratorului A,
Se va deterrnina merimea fortei ja njvelul vibratorului P,, cu relatia:

P, =,71, x,1, ,r1,i 10.4-

gi apoi se caicuieaze mdrirnea maselor exoentrice me, cu relatie:

105
,r;"x/iypxr-
uflde:
rnr - irasa aEregatuiui i,npreunE cu vibratorul (kg)i
|- nu[]5rul Inase or excentrice:
I - excenlricliatea (nr);
n - turatia arbo;'elui cu excent.ice (rot.imin.).
Daca prinderea agregatului de stabilizare la gine se face rigid, r. +,:
qi sistemu{ se simplificii, masa agregatului m" osciland impreuna cu cea a
ginei aferente m.. Frecventa proprie de oscilatte in acest caz va fi:

喝=十岩 脇 106

unde cn include gi riglditatea linei c,.

De observat ce pentru fE nu se aplicd '€latiile oe ia capitcii,ri i.
dimensiuniie rotilor fiind mult mai mici ca ceie aie vaqonului.

Rigiditatea .b are valori de (2 - 5) x 10' N/rn, pentru caiea in siare

bund Si censoijCatS.
Amplitudinea oscilaiiei agregat - yeina aferenta va fi data de relatial

論 同
J=7れ 107

unde ω reprezlnti viteza unghiulara a arbOre ui cu excentrice

FoⅢ a dinarnicな la nlvelul§ inei va l↑ n acest caz:

)xイ ×
ら =(“ .・ ″∫ ω21NI 108
Puterea neceseiS pent!-u acticnarea agregatuiui de stabihzare va fi
datd de suma drntre puierea necesara pentru deplasare Nd gi puterea
necesara De:rtru viSra.e N. de excr"si,

N′ =止 器 剛 109
u ncie:
fs - coeficient global de rezistenti ia Ceplasare peniru vehicul pe gine:
t +uD
/"- - 10.^
-l'!
urrde:
f- coeficientui de rezistenta la rostogolire (m);
/r - coeficientul de frecare echivaleni in axul rotii agregatulLri
p - reza echivaiente a axului rotii (m)l
R - raza rolii (nr).
v - viteza de cjeptasare (kr4ln),
?d - randamentui rransmisrei pentru deplasare.
Puterea necesarS pentru vibrare se poaie raicula cu relatia:

)x"2× ,,3

lk\q 1011
1,5x1

rinde:
ms - masa ginei afeienie (kg).
As - arnpiitudinea oscilatiei la nivelt:l g!;1ei (rn)'

n - nirrarui de oscilatii pe inirrUt (llrnin)l

,... - ianciameniul t!'ansmisiei ia vibratc\r.

Daae se cunoagte merinea fctei pe,"turbatoare -ci amplitudinea
oscilatiei la rivelul vlbi'aioiului, puterea neceser; pentru vii-:rare se ooate
caicuia cu i-eiaiia:
;..: -,
l-11-*
-\,., =
,
iklvr 1012
1.5
" i0- r,
unde:
P, - forta perturbatoai'e i[i)
A, - ampiitudinea cscilatiiior vjbratoruluj (r.n)

n. 1,. - aceiea;si semnificatii ca ia 10.1 1 .

 CAPiTOLUL XI

UT:LA」 E PENTRU!NLOCUiREA APARATELOR DE CALE

ll.1.Mecanizarea,nlocuiril,i transportului aparate:or de cale

Mecanizarea lniocu r‖ Oi transporulul aparatelor de cale nu este rezoivatう

n prezent mutumた 。r pe pan mondal Ce“ ntele impuse unui u‖ lai deslnat
↑
acestui soop sunt mu tiple§ 1 9reu de indeplnit Am enumera,astfol,dintre cele
malimportante:
‐ incadrarea ↑ n gabarkul de transport perltru pozllia de deplasare co
aparatul de cale pe uulaj:
― incadrarea in gabantul de cOnstruole pentru pozlllle de lt.crul
‐ ment nerea sub tenslune a‖ nlei de contact
― productvitatea mare pentrtl durate de inchidere reduse sub 3 h, dupう
cerintele unOr administrat‖ feroviarcl
― perso● al cat rnai redusI
― evitarea lucrului sub sarclna ridicat晨 :

_ posibiltatea tra,spo● うr‖ aparatuiui Ce cale vechi in stare■ ontatう ,pentr●

a i refolos彙 :

_ posib‖ itatea aphcふ r‖ unei tehnolog‖ care sう evite montariie _demonttri e

repetate ale aparatulul de cale,pomind de la fabricant§ i pand la pOzarea sal
‐ posib口 itatea prel● う
「‖prismei de platra spart熱 §l chiar a substratulul
U'1可 ele elaborate de difettte lrme rう spund rumal paⅢ ial acesto「 cennle
Cele mai rら spandite sunt cele cu utilai portal, cう rucioare de transport ,￨ §ine
auxHare Pe aceastう solutte au mers lrmele Fasseta ― Franta, CC・ ismar―
Franta,Va a_Car― kaha,ls‐ au eFeduat,I'n iara nOastrう
s m larう .de cな tre SRCUC Bra§ ov Find necesare 3-4 astfel 'ncercin cu OcOstt‖
de un tati, solute
pentru un asfel de ut‖ 可 se ndicぅ la cca l m‖ lon S USA
Firma Plasser&Theurer a elaborat un ui al complex,brmat oitttr O
un tate de ridicare ,l o りn tate de transport, care se pot cupla, asigurand
pretuarea aparatulul vechi li transponul in ,Oz:lle Orizontalら 、folosind personal
redtls 3-4 oalmeni fbrう percol pentru ace,ta,folosind te:ecomanda prin radio

299
 Principalul dezavantaj il reprezinta transportul in pozrlie orizontale a
aparatului de cale 9i depegirile de gabarit. De asemenea, transpo!"tui unitdtilor nu
se poate lace la distan{a, impunand incercarea - descdrcarea lor in rnijloace de
transpo,t pe cai ferate, Aceaste ultime deficiente este suplinita partial de catre
solulia suedezd SRS, la care unilatiie de prindei-e Si ridicare a ginei suni de o
constructie speciale, permjtancj manipularea (mase pani ia 7C <g)
Deficietele sislemului consiau in depegirea gaoarituiui de transport qi
dificultetile la repunerea pe gine a uniteiir de traspod (vagonul purietoO, dupi ce
s-a deplasat in prealail pe prisma de balast folosind genilele. De asemeea, costui
utilajului ii dep5ge$te pe cel al sistemului precedent.
Firma l\,4atisa a rcalizat tipul Ga\4a1, care conste ?n esentd intr-o grindA de
prindere !a aparatul de cale, care se pozitioneaze folosind doui uniteti de ridicare
$i caie de ruiare auxiiiari. Sislemui permite incadrarea in gabarit. remanend
pioblema liniei de contact Cos'tul uriiajului este cei mai rioical decai cricare din
cele precedente.
ln Rorn6nia se folosegte in orezent rnetoda manualS. care ir,rlplice forii de
munca ccnsiderabiia (cca 8C mLrncitori'1 aparai de cale) gi conduce la
solic;tarea mecaLsica a apa!'atelor Ce cale in limite necontrolabile.
S-au fecui incercAri de solutionare a problemelor de catre Regionala
Bragov. cu siste,rnul podai, ci,-rpi cum s-a pi'ezentat mai sus; in lipsa cont;nlrerii
cercetarilor gi incerc6rilor sciLilia nu s-a finalizat ln produclia de serie. S-aLr
eiaboiai sclulii $i pro;ecte de catre CCSI Arad, impreuni cu IPIC CF Buz5u
(sistern or;g;nat cu vagox punSto:- ccnslructie speciald gi sistem de basculare).
de cdtre DLLAC gi Sl[ilc Bucure$ti (sistem cu utiiaj purtator de inacaraie, inspirat
dupa o sclutie sovietiod) 9i de catre iNVENT - Agentie Universitara de lnventica
(sistem oi'iginai cu grindA nrcblia, avand 2 sau 3 gra{je de libertate).
ln ceie ce urmeaza, se prezinte pe rAnd solutiile existente pe pian
monciral, ca 9i tehnoiogia actuala folosit6 in tare. precurn gi un studiu comparativ
al parametrilor gi costuriior.
Datele expuse sunt rezuiiate din oocumentaliile producetorilor din tard
neflind importate astfel de utilaje gi neputandu-se efectua cercet5fl gi mesuretor;
privind oarametrii. fiabilitatea, ugurinta in expicatafe eic.

11.2. Tehnologia de lucru existente pentru montarea aparatelor

de cale

ln prezent, iniccuirea untri aparat de cale uzat sau iniocuirea unui aparat
de cale care sa permite o !'itez5 sporitd de transport 9i o siguran{d mai mare in
circulalre se face de obicei dupe proiecte Si iehnologii bine determinate $;
adecvate situatiei concrete de la punctul de lucru.

300
 ` Dupa ce
constructoare, aparatul
pentru de cale
aduce「 ea ,la inlocuirea
fost montatlui
pe cu
traverse in,ntreprinderea
cel vechi de la statia
benelciarう ,aceasta tehnOl。 91e preVede urmatOarele ope「 at":
2 Demontarea aparatu uide cale oe oな rti componente、 cup百 nzand:
21 demo● tarea ecliselo「 i

2 2 scoaterea tifoanel● ￨

2 3 descompunerea aparatului de ca:e in plese(traVerse, parte meta‖ cう .

materiai mirunt):
2 4 stlう ngerea mate百 alu ui mう runt, nulmerotarea traverselor§ l depOZkarea
lcr,↑ n vederea tncarcarl↑ n vagoane
3 1ncarcarea'n vaooane a aparatulul de cale demontat cupr nzandi
3 1 1ncarcarea int■ un vagon a parttt meta‖ ce,l a matenalului marunti
3 2 1ncう「carea traverselor de lemn in cel de― al do‖ ea vagoni

Aceasta operalie inClude pregat rea lmaterialului §i a vagoanelor,

lnoう rcarea propriu‐ zlsう 01 anCOrarea vagoane asfel
Cele douう
↑
ncう rcate sunt duse in tra, pentru legarea↑ n garnitura de tren care
●erge↑ n directia respect vё Alunse ln statia de destinatie,Cele dotlゑ
vagoane sunttrase la punctul de lucru urmandi
3 3 Descbrcarea aparatului de cale din vagoane.cupr nzand:
3 3 1 dezlegarea↑ ncttrcう tur t

i33 2 descう rcarea propr u‐ zisな i

3 3 3 depo2tarea materialul● 1:

3 3 4 repunerea vagoaneior↑ n stare normalう de circulatie

4 Montarea aoaratuI口 i de cale nou in statia benef ciarう
41 Con'ec‖ onarea unei olaforme de montare a aparatlllui de cale noし ,

ctlpr nzandI
41 l pre9at,rea platformei teren● lui de alituri in dЮ ptui vechiu til
schlmbう to「 de calel
412 a§ ezarea traverselor long tudlnale(babe)pe plaro「 ma terenului
4 1 3 montarea traverselo「 pe babeia intepν ale de cca 2 m:
4 1 4 fixarea celor douな fre de§ ine pe traverse,cu alutorul tirfoanelori
4 1 5 rldlcarea la nivel a plaformeL
Se rnentioneaztt cう s‐ a adoptat in actuala tehnologie cazul cel mai
sirnplu§ ifavorabil de a§ ezare,1● onfectionare a plaformel

Asfei s‐ au exclus cazur‖ e candl

 ‐ platforma terenului alittlrat are lう 1lme insuficlentう , calea Fhnd
↑n umpluturう (ra“ bleu), prin aceasta necesitandu_se
construirea unei schele pentru rezemarea unui capう t al
platformei sau completarea piatformei
‐ calea este↑ n sbpな tura(debleu),lind necesare tう ietur ,n talυ z
§i refacetta talti2u!ul dupa intrOducerea in cale a
schlmbito「 ulu
― a§ ezarea platformei se face chlar a:履 tur de vechiul
schimbう tor, a‖ n inctu― se operat‖ e de ttpar longitudinale si
care necesitな oheltule‖ sup[mentare de manoperう Cu toate
acestea, cazunle mentOnate mai sus se↑ ntallnesc destul de
des ia practicarea actualeltehnolog‖
in cOnciυ zle, pentru aceastう operatie se aCOrdう numarul minim de
ore prevう zut'n normativ

Totodata, nu s_au lnclus cheituie‖ le de materlale la confectlonarea

platformei,considerandu_se cう se ut‖ lzeaza traverse§ 1,ine vechl
4 2 Montarea aparatuiul de cale nou pe clatformう cupttnzand:
4 2 1 curatirea ,i nivelarea plarOrmei ,i tranSportui mater alelo「 pe
plarOrima pentru introducerea lor in iucrarel

422 a,ezarea traverselor oe,latfornlё 、

423 sabotarea traverselor, Inclusiv manipularea lo「 ,l ungerea
stlprabte10rtrave“ elor cu rezidur petroherei
424 a,ezarea ,inelo「 §l maniptllarea lor pe traverse §l repartlzarea
materia[ulul marunt la capetele traverselor
4 2 5 1egarea,inelo「 la ioante(ecIISarea),cuprinzand ungerea eciiselo「 ,,
00Zlヽ ie de prindere, introducerea ,i strangerea bし ￨● ane:● r, ri● iし si▼
for“ area rostu「 lo「 de dttatatie pr rl ase2area la joante a piacuieior
respediマ ei
426 nsemnarea diagramei traverselor cu vopsea pe lnim‖ e ambelor
↑
ラ1● el
4 2 7 introducerea plac。「,incluslv rldlcarea 9inelor cu manelei
4 2 8 introducerea §i strangerea tiroane10r montarea §l strangerea
9urubur‖ o「 ve7ticale,asamblaca,I montarea aparatului de manev「 う 1

4 2 9 verlicarea tiparulul,l a intregulし i aparat cu strangerea deflnitiva a

lrfoanelori
mas
4 2 10 strangerea,l st vuirea materialului mう rurnt rう

43 -,cuprinzand disiocarea balastului,i scoateFea iOI

cu tarnな cOpui§ ilopata,Panさ la ta!pa traverselor
ヽ
〆olumtti prisrnel de balast se calculeazう cu formula:
 ′
ン=二 十三
二 ]土 ×
″―″ ぃq.
芸 『 (111)

In carel

lriea pls● eita tta Supe百 oara a ei

l-1う ヽ

艶 ねhmd¨ me mtte=響 =44;

h― in首 ltimea prlsmei de bal‐ast pana la talpa traversei egali cu
↑
nさ timea traverse i

L― lungimea aparatului de calei

n― numarul de traverse ccprinse↑ n aparattll de calel
■― volumul uneitraverse,care se calculeazう cu formula:

r=/・ ×みxみ 、
undel
b_laimea traversei

卜 mぃ ma rned e a trav“ d=写 =軌 ま

“
=0,26xO,16x3,2=0,133711D
『
in10cuind formula,obⅢ ne":

=35≧ ■
ア ギ型亜メ
01`-60 x O1 33=8″ ′
3,

care se rotunie,tela v=10m3

4 4 Demontarea vechlului aparat de cale,cuprinzandi
4 4 1 demontarea ecnseiOri
4 4 2 scoaterea tirfoanelori
4 4 3 descol,punerea aparatulul de cale tr plese (traVerse) parte
meta,ci lnater al §i st「 angerea materalului mう r.Int
maFunt
transpotuI、 depozitarea,i stivulrea traverselor in vederea incユ rcirh
lぃ vagon
45 Deolasarea noulu aoarat de ca e oe amolasamentui vechiului
sch mbё tor p百 nroう ‖transversale manua e,cup‖ nzand:
4 51 pregう tirea terenului:

4 5 2 ridicarea ou alut。 「ul a 2 - 3 vinciuri a schimbう torului din pattea

Opusi locului unde se ripeazう :
453 1ntroducerea a 5 - 6 bucな キ
i de ,lne vechi intre traversele
schirnbう torului, pe caro se vor rezema §inele acestula Aceste sine
constituie planul inchnat sinele planului↑ nc‖ nat vor avea lungimea
egalう cu lな timea schimbう torului plt・ s distanta panう la capatul opus al
traverselo「 ,in poz lla ripatう :

454 rezemarea ,inelo「 planulul inclnat pe capetele de traverse,

solidarizate cu scoabe de platfo「 mう :

4 5 5 ungerea sinelo「 p:anului inc‖ nat cu pう curう saじ ulei, pentru o mal
bunう alunecarel
4 5 6 deplasarea sch mbう to「 ului↑ n cale,prin ripう r manuale cu manele
4 6 Demontarea p atformel(cu demOntarea schelei↑ n ramb eu,respectiv
taluzarea↑ n deblet,)
4 7 Baiastarea nol,u aparatde ca e,cuprinzand:
4 7 1 aruncarea↑ n「 nie cu lopatう sau furcう a pletrei spatte:
4 7 2 transporuぃ aⅢ lal al balastulul,cu muOace manuale de transpon
4 7 3 buraillll altraverselo「 ,iriparea sumara:

4 7 4 buraiulil.
4 7 5 buralu: ￨!!. inclusiv lnveHrea co‐ npletゑ a aparatului de cale ,1
prollarea prismei de balasti

4 7 6 riparea delnlilvう a noulul aparat de cale

48 aparaRu施 l de cal―
(deZmembrat)

ln igura ll l este「 eprezel、 tat un aparat de cale de constructie uzualこ

 L=35m

」 鎮 f
● ゛ ′ _ θ ´ ● ´ 0● ‐ 。 っ o_
ジ●
●_´
^ θ_● .J・ .... ´.‐ -O o。 」
-11=こ
Fog ll l Aparatde cale

in {igura 142 ,1 11 3 se redau imaglnl de itlcru, folosind tehnolo91a

manuala.

Fig l1 2 Tehnolog,.・ de inloctlire manualう a aparatelor de cate

 Fig. 1 1.3. Ripalea n'ranuala a unei ti'ermi de schimbdtor noL, pe Dozitie

1 1.3. Sisteme constructive

11.3.1. Sistem de inlocuire a aparatelor de cale - FASSETTA TIP CLH77

qarulier lelidteare hidraulic tio CLH77

Ciruciorul de ridicare hicirauiic CLH77 a fost constririt pentru manipularea

mecanice a aparatelor gi panourilor de cale ferata montaie, cu un personal redus
Si in deplind securiiate [4].
Migcirile de ridicare gr deplasare lateralS (400 rnfl-r) sunt realizate cu
ajutorul a doue construclii metalice, actionate hidiaulic, care ti'ansport6 sarcina
gi, in acelagi timp o ridice (20 tone, curs; 1300 mm).
lnaltimea de ridicare este suficienta pentru circularea cerucioareior La
aceasta contribuie calea cie rulare ugor demontabilS.
Prinderea sarcinii se face cu dou5 lan{uri triple, cu zale de imbinare,
mentinute de o came de blocare. Tensiunea din lant este reglate prin doui roti cu
actionare rnanuale.
Un caruciol Ce ridicare poate fi instalat Si manevrat de o sjngura
persoana. Numarul cerucioarelor de ridicare este in funclle de lungirnea
aparatului de cale sau a panourilor ce trebuie manipulate.
Cdruciorul de ridlcare hicjraulic CLH77 este de constructie simole Si robuste,
poate ridica sarcini de luoIu importante gi are o fiabilitate deosebita in exploatare.
Caracteristici tehnice
- motor pe be:lzind;
- forta de rioicare: 17 tfi
- cursa de ridicai"e: '1300 mm;
- cursa de ripare 400 mm;
- Cimensiunr: 2,70 x 1.04 x 2,C0 rni
 - greutate: 1300 kg.
Reprezentarea caruciorului s-a fdcui in capitolul lll.

I 1.3.2. Sistem de inlocuire a aparatelor de cale - tiP GEISMAR

Metoda Geismar foiosette o sene de echipamente, ce circuld pe aceeaqi

cale de rirlare [6, 7 j:
- marcare porlal PUt4;
- mini-vagon MWT;
- cale de rulare auxiliara CRA.
inlocuirea aparatelor vechi gi montarea celor noi se face, fata de rnetoda
clasice. cu urmetoa,eie crferente
fer5 teierca aparateior de cale;
ferl limitare de lungime.
Transpo(ul aparatelor de cale se face pe aceea$i cale de rulare (CF):
fire dilizarea unei cdi adiacente,
!a transport se insci'iu in gabaritui de circula'tie.
Posibilitatea de deplasare (ripare) lateial6 a ansamblului pernrite
pregatirea noilor aparaie Si demontarea celor vechi. pe o zoni paralel5 cu calea.
Aventaje:
fdre inireruperi de trafic pe o cale paralele;
Dosibiiitatea ciesfagurSrii lucruiui sub reteaua de tensiune, fara riscui unor
aaciaiente
nu se limiteazd iungimea gi greutatea aparatelor de caie,
tirnp scurt de efectuare 3 operat:r;c:

Opera‖ un‖ e necesare oent「 u↑ n ocu rea ttpa「 atelo「 cle cale oe un santier unde se
folosette metOda Geismar(ve2 1gu由 le l1 4-118)

1。 lmpulz‖ el,fara‖ mnarea lmpulul:

‐ asamblare, sudare ,i verificarea noul口 i aparat pe o po211e de mOritaFe
apropiatう de calea feratal
‐ depo2itarea aparatelo「 de cale de o macara p。 ■al
in lmpul↑ nchide門 :I nieil

- lnlocu rea balastului vechi(debalastar_‐ a):

‐ refacerea patuり i de balast,￨● ompacta「 ea sal
‐ lansarea,i pozarea noi or aparate de cale de catre macarale porta:
‐ semnattzarea aparatului de calel

307
descercarea balast!,lui (balastarea ceii):
nivelarea Si burarea (restrictii de viteze de 80 km/h).
Operatii efeciuate in ziua urmatoare lansirii aparatului.
consolidarea cdii;
nivelarea, burarea 9i riparea ciii.
Personal necesar penti'u un aparat de 36 rn:
un maistru:
un conducetor pentru locomctiva de tracliune:
palru lucrdlori calificati pen'tni rnacaralele pcrtal;
patrlr !ucrdtori necalificati pentru dive!'se i'nunci.

sEc'oR DE lrNrE cE un EAr^ FrilrLoclJrr

sEaron cE LrNrE cE!R Erz,i a FriNr-ocur

 DJCAiA t^ELOACARE SESOTIiN P'ZTIE JNE}
^ 'ETRAfi

量
. { a iELoc"4;{ _E! ra irq i
is)
.. -: -r -: :':
1!r1!!!El _/ '\ L.caiEA LuirEr rEMpoiair LA llNi, Er srENri

′
li[PCZi:〕 0ド ●■EA CARつ 01o`R=LOR Su3 SECrORut DF t,N「 〔

aE^.oFcH€L3Ecrcnlr or L n E

踵畢 ―
︵

―
︶

一 ― rr{ r rErPoRARl PEPAi!-.. BAlAsr

CAOし U(:"ISCIRi

ミote ci cド ,DAR=′ I PI。 lcAR3 elヽ [せ oR RETR,S=iヽ 4υ ●子Ru[● OZITIEI DE TRAG[RE

SECTORUL PEN'iU SA,AETAiE

'RECATT

iJ I}ILOC(] E^ L NIEi ORICARE, C! ACELAII

4.EEAli ir sE'rs sfFs

irx oRDTNEA rN\cRsa ! 3eERAilrroi)

Fig. 1 1.4. Diagramele secvenlelor operatiilor de enlocuire a aparateior de caie

- ''netoo a G=lSllAR -
 Fig. 1 1.5. Faza de lucru * vedere din fata

PUM
MACARA PORTAL
′
／
， ／
．

CARUCIOR TRANSPORT

Fig. I 1.6. Faza de lucru - vedere laterala

 Fig. 1't .7 . Transportul unui aparat de cale

Fig i 1 .8. Vedere a gantierului

'11.3.3, Sistem de inlocuire a aparateior de cale Tip VAIA-CAR

Sistemu: este asemenetor celor precedente. flind constituit din maca:'ale

podal, cirucioaie de transport 9i cii auxiliare. Macaraua portal tip SI - 200 este
actionata de un nroior Diesel cu puterea de 35 CP. lnstalalia hidraulice pentru
riCicare lucreaze ia presiunea de 30 bari. Translalia se realizeaza folosind un
motor cu pisioane radiale gi o tiensmisie cu lan!, reaiizand viteza de rulare de i 8
km/h. Coloanele lateraie pol fl retrase cu 650 mm, penti'u a usura transportul.
Deplasarea transversala a cadrului folosind un grup de role se face cu ajutorlii
unui cilindru hidraulic. Sarcina la ridicare este de 20 t, iar masa proprie este de
3900 kg (flgura i 1 .9.) t931.
 ／
″一
″一
′︵
/

″
/ `':1,1// /
｀
さ、 /

Fig i '1 9. Macara portal Sl - 200

Cdruciorul de transpoft aparate de caie tip ETS 200 este o conslruct:e

metalica, sprijlnitS oe patru roli cu suspensie rndependente gi amortizoare (figura
1 1 .1 0.).
Piatiorma ceruciorului poate fi ridicata sau coborat5 cu 3S0 mm. foios;ir
cilrndri hidraulici acticnati prin furtune, de la unitatea Sl - 200.
Sarcina poaie fi deptasati lateial cu 360 mm in ambele sensuri, iar
platforma 9e poate !-cti cu 15( sens orar sau antio!.rr. Sarcina admise pe cdrucici
este de 2 t 9i masa prcprie 180C kg,

Fi9 11 10 Cう ruciorul ETS 200

 1n figura 11.i1. este reprezentate schema macaralei portal in vedere din
fatii giin figura 11.12..]n vedere laterala.

Fig. 11 .11. Macaraua po(al tip Sl - 200, vedere din fata

Ftg. 11,.12. MacaraL,a portal tip Si - 200, vedere laterali
1'1.3.4. Sistern de inlocuire a aparatelor de cale -
sistenr lllATlSA - GTI.VRAL SCHEUCHZER

Un;tatea peniru Dozai gi depus a aparaielor de cale sistem Scheuchzer se

cornpune cj;n 2 maaarale nidrauiice, grinda Ce pozare (montare),2 vagaa\e
pentru transpo(ui grinzii, glnele de rnontare 9i materialL.:i rndrunt de cale [20, 51].

Macaraua hidraulici

lvlacaraua hiCi-aulici cu brat telescopic este montata pe rln vagon cll 4

osii. ecnipat cu un gasiu cjimensionat pentr! o fo(; de ciocnire de 2000 kt'i.
Suprastructura, incluzAnd bratul, contragreuteiile 9i troliile. este legata ia
Qasiu r)r'n intermed:ui unei coroane de orientare.
Bratul cu cele doua elemente telescopiee arc o ruze de actiune de \3 7 7
la '17 m. Doue trolii hidraulice permit ridicarea gi pivotarea aparatelor de caie.
Modiji de constructie al n"racaralei permite lucrul sub llnia de contact sub
tensiuneSr :ru angaleaze zona Ce securiiate a liniilor vecine in timpul rotaiiei,
Toate miqcinie macaralei sunt controlate printr-o comande hidrauiica
progres!va, care asigura o pozilionare exada a lncArcaturii. Mi$cArile suni
coriandate fle cie ia o cabina plasata la partea inteiioard a niaSinii, cu o bund
vizibilitate asupra carnpului de lucru, fie printr.o comanda auxiiiard cu cablu, Cin
exlerior,Jl maQinii.
Utilajui este prevdzut cu un srstem cje secuiitaia, care supravegt.l:a
cupJarea 'incercdiijrii gi €viia astfei s,ipiasarcina 9i bascularea jliacaiaiei.

$asiul este echipat cu 4 plcioare (calaie) pivotante, echioand 9;ecare

'l,r
un
iren de i'ulare reglabil in inSliime gi antrenat de motoare hiorauiice llcru,
macaraua se sprliin6 gi ruleaze la mijlocui ti'enuriiol' de rulare. fi€ te caiea
ncri'naia. fie ne gir,ele de mor;aj.
Pentru schimbarea rapida a unui ecartamenl cu altul, nracaiaL,a se spr','ra
pe patine secundare $i evita astfel obligativitatea pozitiondrii pe osr;.
Ampatamentul trenurilor de rulare garanieaza o bund slabiiitate a
rnacaralei gi permite utihzarea cuplarii sarcrnii maxime cu razi de actiune marita
in figure'11.13. si 11 '14. sunt exemDitfrcate pozitiile aparatuiui de cale ia
transport gi in lucru legat la macara, cat 9i posibilitatea de a rula a utiiajului pe
ecailament normal !i merit (Sine),
Fig 14 13 PozⅢ ia de transpolt a aparatelor de cale― rulare pe eca嗜 alη ent norrlal
上 、
∼

Fig. 11.14. Pozitia ce lucru - ecartament !'nerit

316
Grinda de moniErs

€ste compusa dintr-o structura metalica, cu lungime de 20 m. Aceaste

grinci permite ridicarea unui aparat de cale de iungime 26 m, fari depigirea
deforrnatiilor adrnisibile. fig. 11 .15.
Legatura dintre grindA $i aparatul de cale este efectuata cu ajutorul urior
aparate echipate cu .riegti reglabili in inellime gi transversal pe grinde, in scopul
aCaptdrii diferitelor prcfiie $i ecartamente.

F19 11 15 Laη sarea aparatulul de cale― orinda de montare

Daie tehnice
lvlacara
1. Lungimea(exceptandtampoanele) 10 5 rn
2. Lungimea roialS in pozrtie de lucru 16,3m
3. Greulate tctald 66t
t:. Yiteza (remo,.aie) 100 km/h
5. Ecadamentui c5iior de montare l.5-7 rn
6. Viteza de lucru pe lren de rulare O-14 km/h
7. Raza 0o actilrne a br3tuiui telesccpic 77-17m
8. Ungh ! de i'otatie 360(
L Putere motor Diesel 120kヽ ヘ
ノ

GrinCi Ce montare
1 : t -r^in: 20m
2. G,'euiate cu 5 apa.ale de prindere Ct

Vagon fdri tampoane

1. Lungime fard tampoane 13、 9m
2. Greutale (taf6) 12t
3. Sarcina li!"n;ie 261

3,7
 Fig. 1 1 .16. Ansamblu uttlaj de in locuit aparaie de cate
sistem MATiSA - GAVRAL - SCHEUCHZER

11.3.5. Utilaj pentru inloculrea panourilor 9i a aparatelor de cale cu

deplasare mixti cate - drum, tip PLASSER & THEURER

Utilajul pentru inlocuirea panourilor gi a aparatelor de cale tip WM este o

garnitura formate din doue parti:
- un vagon de transport deplasabil pe caie sau tereni
- un portal - macara ca rnrjlcc de ridicare.
Cu o as.tej cie unitate, se poaie ridica sau poza aparatul de cale in
intregime Si, desigur, panourite Ce caie. DacA se cupieaza cioud sau mai multe
asifei de uniteli, se pot schir'lba aparate de cale gi'eie sau peniru mare vitezd S-
au dezvoltat tehnoiogii care permit folosirea aceslor echtpamente impreuna cu
unitatea Ce incercare gi transport - MFS 40 - la curettrea prismei de baiast.
Vagonui de :ranspori este orevAzut cu 2 boghii-jr!, fiecare cu 2 axe la
capete avand tampoane Ei c:!'lig de tractiune. Vagonul este previzul cu un
mecanism de depiasare pe geniie exienstbii, ceea ce asigurd deplasarea atat oe
caie, cat $r pe teren. ln acest rnod, vagcnui are rndependenti sporita de migcare,
putandu-se deplasa de la un loc la aitul ?n ganiier fere gine (figura 'j 1.17.).
Utilajul este condus prin iadic. astfei lncdt nu se afli nimeni in zona
periculoasa. unde sarcina esre r.ircara [18 33]

Fig. 11.17. Vagon Ce transpcrl

 Boghiuriie au sistem de ant!-enare $i pot fi depiasate iateral fala de gasiu,
cu ajutorui unui criindru hidrauiic. Ridicarea - cobotarca mecanismului de
deplasare pe genile se face de asemenea cu aiutorul unui cilindru hidraulic. in
zona centraiS, este aniplasat mclo.ul de aclionare (figura 11.18.).

Fig. 1 1.'18. Modul dedeplasare lateralS a boghiulur

Utilaju; Je ridica!'e (unitatea) consta din 2 portaie gi o ramd solida. cu

lungimea de 13 m. Fe rami, sunt rezemaie elastic, prin intermediul unor elemefite
elastrce, motorul gi agregatele de aclionare, Rama pcarte de asemenea 3 grinzi
transversaie, ia care se cot prinde $inele. Fiecare traverse poate fi pozitionat6 in
inellime, cu ajutorul cilindrilor hidraulici. Traversele sunt prevazute cu posibilrtale de
rotire, pentru a Dermite prinderea optme la slneie schirnbetoruiui. Clestii de prindere
a ginelor se fixeazi a'rtomat sub capul ginei gi pot fi cjeplasali lateral p€' inireaga
lilime a traversei. Traveisele. avand 3ldtime de 2800 mm, Dot ajunge prin alungir:
in ambele sensurl, cu cca. ,r130 mm, la o litime totaid de 5060 mm. intreaga rame
este susiinuta de 2 oo(ale (figura 11.19.).

Fig. f i.'19. Unitate de r;dicare

 Picioarele portalului se depiaseaza hidraulic ou sau iira sarcine, cuISa
.inaltime
maxima de ridica!'e a cilindrilor iiinC de 1600 rnrn. Aceasti cie ridieare
permite depiasarea vagonului de iransport sub schimbetorul ridicat. Rama este
deprasabile longitudinal fatd de cele 2 portale, cu ajutorul unui cihndru hidraulic.
ln acest mod, se asrgure la pcza.ea schirncaic.uiui o precizie 3e ordln!i
!'nilimetrilor. Coicanele t,draulice ale ponalero;'se Dci deDlasa iransversal, pentru
a modifica deschiderea portaielor. in vederea iolcsirii ia d;ferite construcfii de
macaze. Cursa cilindrilor atinge 2000 mm. iar deschiderea maximd a coloaneicr
portalului ajunge la 6900 mm.
La scnimbarea apa!-atelor de cale sau panourilcr avand lLrngirnea mai
mare decat cea a ramei unite_tii de ridicare, se folosesc dispozitive cu cablu 9i
ciljnCri hidrauiici, care ie mentin pe acestea in Dozitie ridicatd. IMigcdrile de lucru
se comandd prin radio. De aceea, nu se intalnesc cabluri s3u alte comeqzi
in principiu, deseryjrea ambelor uf,itdti se poate face de un singur crn.

Unitatea de ridicare
Caracteristici tehni.e lyヽ Л22 ヤir 26
ヽ

Lungimea 13000,■ nl 19900 mm

3100m,η 3140 min
inil!imea 2500m“ 2265 mm
Masa 10t 12t
ilpaaitatea Ce rjdicai'e maxima 22t 261
:LnCi:nee panouiui 32m 16m
Frrterea 65 kN(88 CP) 65 kN(88 CP)

Vagonul de transport
Caracteristici tehnice Vヽ 422
ヽ Vト メ26
ヽ
Lungimea (fara tampoane) 16000 mm 23000m巾
Latimea 2800 mm 2800 mm
irAliinrea,Jeasupra Sinei 1000 mm 1200 mm
Arnpalarnentul mecanis'..1elor 6u qenile 7250:Tnn 14250m‐
Distanta dintre boghiurr 13000 mm 20000 mm
Ampatamentul boghiuliji 1500 mm 1500 mm
Diametrul rotilor 730 mm 730 mm
Masa 27t 34t
Puterea 65 kN(88 CP) 65 kN(38 CP)

320
 F19 11 20 Deplasarea lateralう a unlう oi de ttdicare cu pa,i succesivi

fig. 11.21 . Deplasarea pe teren a unitaiii de ridicare cu schimbelorul

Actionarea bcghiuiui se face ia o axe in mod hidraulic in acelagi :nori,

s,Jni aciicnate gi mecanismele de depiasare cu genile. Acestea potfi r'iiie.u
{30(, Dentru dirijarea vagonului de transpo(. Viteza de deplasare pe 96n,i€
ajunge la 100C m/h.
Peniru refacerea patului ciii, se pot ind3pil.la, spre exemplu,3 parout"i
(spre exempiu 3 x 36 rn = 108 m). Pe intreage po4iune se indepaieazi
matenalui cu aJUici'ul unui Sijidozer $r se incarca Lnitatea de incdrcare 9i
transport MFS 40, care este agezata De gine in figui'ile 11.2C. - 11.24. suni.
prezentate fazele de lucru ale tehnciogiei expuse.

Fig. 11.22. Pczarea aparaiul.ri de cale dupe 'indepertarea vagonului

 Fig. 11.23. Depiasarea rnecanismuiui cu genrie De c !'ampd : 20'

1. 0こ r、 ASattEA 3PR■ sAllT=編 彙 2. R101● ハ凛EA ●19POZ工 T工 VuLSt

OE P02^T APRATe CE CALE

3. ● t■ lJ工 DE 4, 彙 凛瞑 工 0菫
瑠=PLns^お
機 POR7.Pり aT=摯 臥
=A YAoO腱 =010■ 鸞EA
^APaRATUL薔
CH==融
OXSP02工T工 Vじ 工 ●E "ZAT 鮮ξ
“

費 1 ■ 層雪 礁 轟 轟

3. ●EPL綺 想 鵬 VA● ●ltt■ ● U・ °

E
“ 習馴塁離器 瑶鶏
●■9F● 2■ ■工Vり L ● = OuB =賢
3●￨=● 層 = P02AT,PE

tP― 3. 1湘
■llt」 工 ●● 3漱 TtL 3m■
は は V郎 眠
“

Fi9 11 24 inlocu rea aparatulul de cale vechi

Sistetn de inlocuire im● canizatら a aparatelor de cale,folosind卜 ′FS 40,￨:′υヽ
』
1 Лa,ina de burat macaze:
ヽ
2 Loccmoi vな ￨

3 Vagon de ba,asi
4 ИFS 4o(va9● r pe■ tru↑ ncarcare,i depozkare a balastului 40 mc)
卜
5 3andう transpo咸 oarei
6 Buldozercu douう oう i de rularei

7 1y、122(l sau 2 seturゥ :

8 ヽ
/agon pentru transporiul,macaz」 1し :

1 2 ● 4 5
■ 1=軍
0 _
0

d亜謹 墓 ≡ 三 二墓≡≡≡Ltti
===菫====≡ =蚕 =≡ ==三
■二 ‐ _______=金 匡墓塾釜塑墜五
g ______J冨 週L_____ 宝
一

Fig. 11.25. Tehnoiogia de inlocuire a aparatelor de cale

a. \t^'lM 22 pozitionat pe vechiui macaz;

b Agregat|lr de ridicare este cobcrat. vechlui macaz este ridicat;
c, Vagonul de transport este incercat cu agregatul de ridicare gi cu macazul:
d. Piaira spana este excavatd gi incarcati pe f,4FS 40;
Transferarea vechjului $i noului macaz
e. Agezarea sacilor de baiast (saci degradabili), intindere grosierd;
f Apon de balast (vagoa"e dlzataarc\,.
g. Burare, ripare. niveiafe ij;g'"rta 1i.25.).

323
Refacerea canfObgnd MFS d WM
Tehnica de↑ nlocuire a panourilor de cale,3 panouride 36 m↑ ntr― o secveniう
l Lo● omotivat
2 6 vagOane balasti
3 8 MFS 40i
4 Bandう tralnspOrtoarei
5 Buldozercu doua cぅ i de rularei

6 Compado「
7 WMI
8 2 vagoanei
9 Loconnoキ lva

a inlocuirea panou u cu WM 22
b Macazut este indepirtat
c Patul de balast vechi este incう rcati
d ↑
ntinderea stratului de nlsip sau tesaturな ￨

e Nivelarea stratultti de nisipl

f A§ ezarea panoulul de cale cuヽ ヽ
/М 22;

g Balastare:
h Stab‖ izare,prof‖ are buraro(figura l1 26)
― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― 一 ― ― ―

6 '・・ ―――- 7 8 9
―
轟

1 2 3 4 6 ―
―
一

b 峯 ヽ一

●
t騒 菫 ≡ 憂 函通轟函亜憂醒轟藝≡ 三三二三二憂麗涯墨墓裏曇墓こ
==二 =正 =二
3 4EEL懇 翻 口 臨 裏 ″_

Fig. 1'1.26. Tehnologia folosjta ia refactie

11.3.6. Sistom de inlocuire a aparatelor de cale VAIA - CAR TLPS 2500

Utiiajele de inlocuit aparatele de cale VAIA - CAR TLPS 2500 sunt

realizate din doui portale (sirl:ctuia chesonate), cLr sistem de depiasare pe
pneuri 9i pe genile [93].
Cele doua poilale sunt solidarizate printr-o grindA - structura chesonaia.
Pozarea aDaratelor de cale este asigurate cu 6ele doue portale ajustabile
pe indllime cu ciiindri hidraulici gi in plan longitudinal cu ajutorul sistemului de
deplasare pe pneuri sau Senile.
Agatarea panourilor de cale se face cu ajutorul unui ststem cu cadige gi
ianturi
Pentru deplasarea utilajuiui. r'lu sunt necesare cei de rulare auxlliare,
ieplasarea fecandu-se p6 parJi Ce balast.
Lungimea maximi a sarcinii esie de 36 m.
Re'leaua de contact rdrnane sub tensiune (figwa 11 .27 ., 11.28.).

lig.i1 21 Gi-rndA de lansare pe:nei:i'i

Fig. 1 1. 28. GrinCe de iansaie ce $eilile

325
11.3.7. Alte sisteme de inlocuit aparate 6e cale concepute pe plair mondial

Din sisternele de inlocuit aparate de caie brevetale in Franta, prezentarn

urmitoarele tiPUri [6]:
- sistemui cu palane (figura 11 29 ):
- sistemul cu ca!-uciorul auxiliar {fiqura 1 '1.30.).
2 メll ´45 3

イ
=
`1

︲
一
︲
，
︱
︱
︱
′

d ri_■ ■__.￢
F19 11 29 Sistem cu palane

326
 Fig. 1 1.30. Sistem cu cerucior auxiliar

f i.3,8. Utilaj greu de inlocuit aparate de cale

U'ritajul greu de inlocult aparate de cale este desiinat schimbarii aparatelcr

cje cale vechi cu altele noi $i transportul acestora'in 9i din bazele cie rncnta;.
Din prezentarea fdciLti anterior utilajelci .onstruite de i:!'ri+ din
srreina'iate, s-a desDrins ideea ca aceste sisteme prezintS numeroase
rncoirveniente. cum ar i: necesitatea intreruperii iensiunii elecince Ce ia
catenara, impiedicalea ci[cula'(iei 0e irnlire 'invecinate, folcsirea unor cii Cn:'.ji2ie
auxiliare etc.
Utilajui greu ile lnlocuit aparate Ce cale inlattire acesie dezavantaie F1r:n
aceea cd este corrpus din doue unitati pu atoare, cie constructie ider:lci, 9,
^lOCurtOrUl de mA;;lze o.OprrU-ZiS

Unrtatiie suirt forrna'ie dintr-un gasiu prevdzut cu nigie oslr 9i ava;ld ('l
grup de foft5 qi rrn Iest r,'rcbii, deDiasabti de manie.S uzuale in lu.rgul Sasiuiui Pe
gasiu. prln Intermediul unui pivct, este rnontata o piai{orma rotiloare, ia care. prr,r
iniermeciiul unui bolt, esie prins afticulat un brat cu structure chesoriaia.
Pczilionarea bralului se fate eu ajutorul unui ciiindru hidrauiic, iar limitarea ourse!
bratului se realizeaz1 cu un oDiitcr.
inlocu[ortri ie;iacaze propriu-zis (siructura chesonati) este prins articijial,
rrin inte!'mediul unui bcli, la un lagar, o grindd lonjeron, prevdzuti c',r
""r.5vsiinc
un sisiern de rotire de ccnstructie uzualS. Pe g.inda lonjeron, culiseazi nigte grirzi
transversale, folosind 'in acesi scop un mecar:isrn cie depiasare de construclie
obignuita. Grinziie transversaie sunt prevazute cu un sistem de clegti. Dispunerea
grinzilor t!'ansversaie este simetric6 pe doud fete opuse ale grinzii lcnleron. iar pe
celelatte doue fete ale acestuia sunt dispuse o lami de nivelare deplasabiia in
lungul grinzii ionjeron, cu ajutorul unui inecanism cu cablu $i troliu gi o placa de
compactare deplasabiie in aceea$i maniera cu lan a de nivelare.
 Pentru asigurarea incarceturii (aparat de cale) Ia transpoli, se foioseste un
sistem cu ianlurl.
Funclionarea utilajuiui greu de inlocuit aparate de cale se realizeaza prin
lncarcarea macazului, respectiv a aparatului de caie nou in baza de montaj,
foiosind o macara.
tJtmeaze deplasarea la gantierul unde este necesari schimbarea
macazului (aparatului de cale), rotirea grinzii lonjeron cu 90" 9i coborarea
acesteia pana la nivelul ceii ferale, fazri in care cleqtii prind gina, apoi are loc
ridicaiea E!'inzii ionjeron gi rotirea cu 90'.
Panourile de cale, atat cei vechi, cat gi cel noii sunt in pozilie vetticaia $i
se coboara. Se rotegte lama de nivelare, deplasandu-se apoi in lungul grinzii
lonjeronului.
Dupa efectuarea lucrului de niveiare, se retrage iama la un capei al grinzii
ionjeron Sr se depiaseaza ii iungul siu placa de compactare, in vederea
compacte!'ii r,alastLriui. Dupe baiastaie, se ridica gi se rote?te din nou grinda
ionleron clr 90", se coboari gi se pozeazd aparatul de cale nou, dupi care tot
ansamblul se deplaseazi cu aparatul de cale vechi in baza de mcntaj
Se rnai dd un exemplu de realizare a inlocujrii aparatelor de cale, cu
figurile aferente. care reprezinta'
- flgura '11.31. - Pozilla de transpori cu aparatui de cale;
- figura 11.32. - Pozi\ta de transpod fare aparatul de cale,
- figura 11.3-?. - Sectiune transversaie la transportul cu aparalul cie cale
nou.

Fig l1 31 Poztia de transport cu aparatul de cale

 3 12766 8 910111219 't8

AC
Fig, '11.32. Pozitia de transpoit fira aparatul de cale (ln go!)

Fig. 11.33. Sectiune transversali la transporiul cu aparatu! de cale nou

Utilajul greu de inlocult apai'ate de cale se compune din doua uniteli

rtdtoare A 9i B, de constrlictie identice gi inlocuitorui de rnacaze propriu-zis C.
 Unkう Ole A sa● B sunt For‐ nate din saslu1 1,prevう 2ut Cu● s“ e20i avand
grupt・ l de forta 3,ilestul mob‖ 4,deplasabl de nnaniera u20ali in tungul§ asiじ lり 14
Pe,asiu,prin interrrediul plvotului 5,este dlspusi platfor・ na rotitoare 6.la care`p「 ■
lnteFnediui boltulu' 7, este prins bralu1 8 Poz菫 :。 いarea bratuiui se face cu aitlt。「ul
c‖ ndrului hidrau‖ c9‐ iar mmヒ area curse bra`u:u Se tta‖ zeaza cu optttorui 1 0

inlocuitorul de rnacaze propriu´ zls C este prins articulat, prin interrnedi● i

boltuiul l l,la lagう rul 12,care susi ne gF nda 10njeron 1 3,prevazuta cu un sistem
de rotire 14

Pe grinda lonieron Ct・ lseazう gttnzile transversale 1 5 folosind 'n acest

scop mecanismul de deplasare 16 Grinz‖ e transversale sunt p“ vizute cu cie§ t‖

17, dispunerea grinz lor transversale 1 5 find sirnetr cうpe douな fete opuse ale
grinz‖ lonierOn 13 Pc celelalte dot,う fete ale grinzi lonierOn,sunt dispusellama
de niveiare 13.deplasab“ うln iungui grn21 0nierOn 13 cu auto「 u mecan slT● ロ
cu cablu§ i trottu 4 9,i placa de compactare 20,deplasab‖ さ↑ n aceea§ ￨,η aniera
ca,llama de nivelare 1 8 Pentru asigurarea↑ ncま「catur‖ la transpo■ se folosesc
lanturle 21

Funci10narea ut‖ alulu1 9reu de inloctlit aparate de cale se rea‖ ze azら pr p

↑ncarcarea macazぃ tll, resped v a aparatu ui de cale no● D↑ n baza de montal.
folosind o macara Deplasarea la ,antier este etapa urrrう toare, ↑ n vederea
iniocuiri rnacazt.lui

Urlnう toarea etapa este r。 lrea ganz‖ ￨。 nierOn 13 oぃ 90° ゛l cobOrarea

acesteia,folosind clindril hidrau ci 3. panう la nlvetul cう iferate Cu cle,tn 17,se
prinde slna‐ apoi are loc,ldicarea grinzi 10nierOn§ :rotirea ei cu 90° Pancti「 ile de
cale,atat cei vechl E cat,l ceinOu D,lind↑ n pozⅢ le veriCalう ,se coboarう 01 se
rote,te lalna de nivela吟 18 Lama se deplaseazう ↑ n lungul grinz‖ lonierOn, `●
retrage la un capat al acesteia dupう care se poate deplasa↑ n iungul grinz pl‐」ca
de compaclare 20
ln urmさ tcalea etapi se ndicら ,lse roteste d n nou ginda l● nlerCr cu 90°
se coboarう Oi se pozeazう aparatu de cae nou D,dupう oaに utialui Se
deplaseazう cu aparat、 :i de cale vechi E,la baza de― ontaj

Tabei nr 44 1

Ｃ
Ｃ
Ｓ
︲
Ｔ
Tabel comoarativ orivind ut‖ ale ore e si utilale mliocl de↑ nlocult aparate de cale

はぃ
Daie tehnice Piasser&Theurer Matisa VA'A CAR
●責 ″ .122 1 ヽ́VM26
ヽ 1 Scheuchyei' TLPS 2500
Gavral
iri.gi|]Jea maximi a じノ 36 1 13.89
arci.iii lm)
2 rcina maxim5 ,ikN) 260
Aparate de cale cu lemn le..r n lemn lemn lemr
traverse
4 Gabarit transpoⅢ :

_ ,nat‐re lrnm) ■650 4650 4630

‐ ￨lme(m■ ) 3150

33C
 螂
ψ
5 8 ,219
′

AC
Fig. 11.32. Pozitia de transport f5ra aparatui de cale (in gol)

●____

Fi9 11 33 Sectiune transversal首 ta transporlui cu aparatul de cale nou

U‖ lalul geu de,niocul aparate de cale se compune din douう un識 うo

purttttoare A§ iB,de COnstruclie ident cう ,i↑ nlocu torul de macaze propriu― zis C
 Uni騒 ,ie A sau B Sunt formate din sasiυ l l,prevazut cu os“ e2§ i avand
grupul de fo“ ゑ3,llestul rrob1 4,deplasabtt de maniera uzり alこ ↑ n lungul゛ asiり lui l
Pe,asiu,prin intermecllul pivotult.i5,este dispusa plarorlpa rOtitoare 6.la care,prir
inteFnediul bonului 7, este prins bralu: 8 PozⅢ 10narea bratului se face cu alut。 「ul
c‖ indrulul hidral.‖ c9‐ iar nmitarea cu、 el bratulul Se rea‖ zeazう
cu opritcru1 10

inlocunorul de macaze pЮ C este p“ ns articu at, p"n intermedに

p薇 u― zs ￨

boLulul ll,la lagう rul 12,catt suslne 9再 nda onlerOn 13,prevう zutう cu un sisterr
de rotire 44

Pe grinda lonieron Cuiseaza g百 nzile ヽransversale ,6. foloslnd in acest

scop mecanismul de deplasare 16 Grinz‖ e transversale sunt prevazute c■ cle,tl
17, dispunerea grin2 10r transversale 1 5衝 ind s metrca pe douぅ fete opuse al●
grinz loFlierOr 13 Pe celelalte douう fete ale gr nzH lonieron Stlnt dispusellama
de nivelare 18,dep asablう g‖ nzl onierOn 4 3 cu alutorul mecanislnulu

cu cablu,itroLu 19,l placa de tungぃ pactare 20,dep:asab う↑

'n col‐ n aceea§ ￨lmanierう
Ca,liama de nlVelare 4 8 Pentru asigurarea↑ ncarcatur"la transpo■ se folosesc
lantllr‖ e21
Funclonarea ullalului greu de lnlocuH aparate de ca e se「 ea izeazう plP
↑ncarcarea macazului, respect,a aparatului de cale ncu D in baza de,montal
folosind o rnacara Deplasarea la §antier este elapa urmatOare in vederea
↑ntocu r‖ rnacazulol

Urmtttoaca etapう este rotirea grinzi lonieror1 13 co 90で ,i cobOra「 ea

acesteia,f● iosind c‖ indril hidrau c1 9, pana la rivelui cら ii ferate Cu cieot, 17,se
prinde Oina,apol are lcc ridicarea gr nzi lonierOn,irotitta ei cu 90° Panourile de
cale,atat cei vechi E cat,l cel nOLI D,f“ nd in po`Ⅲ ie veriCalぅ se coboarう § so
i

中ЭteSte lama de rlivelare 18 Lama se deplaseazさ in iungu1 9r rz lonieion, 3●

retrage la uri capat al acesteia.dupう oare se poate depiasa tn lungui g「 inzi placa
de compactare 20
in urmな toarea etapa se Hdic島 §i se roteste din nou gnnda OnierOn cu 90°
se coboara ゛i se pczea2各 aparatul de cale nou D, dupa care utlalui Se
dep aseazう ou aparatu de cale vechi E、 la baza de montal

Tabei nr,411
Tabel comparattv plv nd uilale qre!e si ujlale mL ocil de inlocul aparate de cale

l'latisa VAIA CAR

Scheuchye. TLPS 2500

. Aparaie de cale cu

T, 禦 禦 1偲
甲≒ 420C 1 4200 i 3150
 Reteaua oe coi,iai.': Da:NriOa

irloalrife a

p: ?-(; i-aiscort i7A

N

Fie!ul scnimo6f!i
aparatulul de caie
(i'retod5 nemecanizafe

- con'iinuare tabei -
¨”

Date tehnice
Fasseta
VAIA CAR

14＼ 3 14/3

Aoaia:e de cale cu

Caba・ :lransrO■ ￨

４
￨ ‐ inal me(「 ■ )

３
R€tea..ra de ccai3ci

-firp de iniccurie a

pe a× 餞transpo薇 ￨

,|

fi.',
,'2:
 CAPITOLUL XII

SOLI.'TII DE VIITOR iN DOMENIUL MA9INILOR DE CALE

Analiza cerintelor impuse procesului de mecanlzare a constructiei gi

intre{inerii cdilcr ferate, comparativ cu posibilitetile oferite de actuala garne de
ma$ini de cale. a.ale o se!.ie ie dezavanteje ale utilajelor dezvoltate pan5 in
prezent. dinire care arn enumera:
1. Lucrul maginilor in inchidere de linie, acestea ocuoand calea, ceea ce se
traduce in pierderi economice pentru administratiile feroviare,
2. Procesul de lucru in general ciclic, legat de depiasarea utilajelor din
traversa in traversa, ceea ce limiteaze oroductivitatea magrnilor. Totodate,
acceleratiile mari aie roigcdrrio:- ia nivelul agregatelor, pentru ob'tinerea
productivitAtilor cerrrte, solrcitd in mod cieosebit organele acesiora, ceea
ce impune pretentii tehnJlogice ia fabricare gi reduce durata de serviciu a
agregatelor.
3, Dimensiunile $i masa utilalelor este apreciabiiS, astfel lncat Si costurile
sunt mari, ajungand la cca. 1 niil. Euro I riti,al, afectand in final cosrul
transportulur pe caiea ferai6.
4. Actuala gama de rnagini s-a dezloliat ca o anexa a suprastructurii cdii. La
aceast3 cin irrrni nu s-a intervenit Celoc penirrj corelarea cu pcsibiiitetiie
de r,recar,izare a operatiilor. Din acesi iiotrv progresul in donreniul
rnaginilor de caie este iimitat.
5. Deziceratul cregierii vitezei de circulalie qi a sarcinii 9e osie este a$teptat
in prezent numai de la periectionarjie in construclia infrastriicturii gi
suprastructurii caii. Coreia!'ea cu magini!e care realizeazd parametrii
tehnicr ai cair va da posibiliiatea rezolvirii treptate Si a acestor cennte.
gcoala de magini cie cale dezvoltate la Bucuregli. in cadrul Facultatii cie
Utilaje Construclii, a stabilit. pe baza aprofundArii teoretice a proceselor de
interaclrune intre crganele de luciu ale utilalelor gi cale, metodologii de calcul
pentru aceste magini. precum qi o serie de oosibilitati de dezvoltare viitcare a
domeniului.
in cele ce urmeaze, se prezinta posibilitetile oferlte de noiie solutii
preconizate, cjescrierea acestora filnd redatd in caietul anexe ,.inventii viitoare in
domeniui maSinilor de cale" [75, E2. 87. 89, 91].

33,
12.1. Burarea continui prin vibropresare ciclici

Realizarea sterii de indesare a pietrei sparte sub traverse se poate face

cu un orga!'t de lucru de forma unei iame, dispus sub un unghi /
fala de directia
de depiasare a uiilalulr-,i tigri,ra 12."'
Se dasting pe figuri coipul i, pistonul cu levier 2, articulafia sa 3, cilindru!
de vibropresare 4, avand un capet dispus pe arborele excentric 5, painia de
alimenlare 6 Si lama suplimentard 7.

Fig. 1?.1. Agregat de vibropresare a balasiului

Ccrplri 1 execute oscjlatii transverseie cu frecvenia v1 .

Pistonui 2 oreseaze piatra sparte de aport, alimentatA din buncarul 6 iri

dreptul traverselor, cursa de retragere efeduandu-se pe parcurgerea siiatiriul
dintre traverse.
Pistonul executd gi migcarea vibratorie cu frecventa date de (,r.
Corelarea parametrilor v;bropreserii, respectiv a cursei 9i deci a cantiteiii
substantei de apo( cu starea de indesare prealabile a prismei de baiast, poate
asigura cjezideratul obtinerii unei caracie.istici de iegire a sistemului, respectiv a
niveluiui in lung, cu o caracteristice constanta.
Echipamentul se poate monta in locul agregatelor de burare ale maginilor
de burat de construc-tie clasicd.
Se eslimeaze posibilitatea cregterii productlviletjr maginilor de burat 9i a
sarcinli pe osie.

3:l
Solulia se oroplrne pentru prima .sar5 in literatura'i6 speciaiitate.
12.2. Nivelarea dinamicd prin coborirea ciii

in p|ezent, realizarea nivelului corect al ciii se face prin ridicarea caii pe

po(iunile i6sate gi burarea pietrei sparte sub ti'averse. Aceaste ccnCuce ia
slebirea caii, rezistenta lateraia a acesteia sceza;"1d, conform datelor de ia
capilolul X, cu 2c - 40%.
Creglerea sarcinii pe osie sau a vitezei se poale realiza pe anumite
tronsoane cje cale ferat5 daca coreciarea geometriei se va face prin combinarea
ridicirii pe Do(iunile cu taserl mari gi ccbor6rea prin niveiare dinamici pe
poriiunile ce depage3c media .,nivelului existenl al ceii". Aceasia ,,mediere"
d;namica presupune rn sistem de masurd $r comandd care se ind;ce pozitia caii
sirb sarcine, datele intrand intr-un sistem reiativ simplu de comandare a celcr
doue agregate de nivelare ale maginii sisternuiui A Den'tru ridicarea gi sistemului
B pentru cobcrarea ciii Riciicarea se rea{izeaza cu forte statice, iar coborarea cu
lc(estatice 9i cjinamrce.

1 2.2. Principiul nivelerii dinamice

Nr',,eiarea dinarnici se poate adaora !a maginile moderne, greie, de burat,

niveiat 9i rlpat calea. ,vla$ina uiificate Dentru burat, nivelat ripat gi consolidar
calea poate fi de asemenea adaptaid, prin dispunerea sisternului de masura Si
comandS, numit mai sus.
Sisiemul se preleazl la iinii noi sau refactionate. prima perioadA a ciclului
cie viata a acestora.

12.3. Af*narea prismei de balast

Pe ceile colmatate, solicitarea organelor de lucru ale maginiior de cale

este deosebiiS, conducani !a reducerea drastica a productivitatii 9i la uzura
premature a acestora 165, 751.
 Cu deosebire, proし lema p“ zintう lmportan、 まpentru ma§ lnie de curう 、 at
prisma de balast pr n ciurulre,la care productivitatea se reduce cu panら la 50%
datorita acestul色 ot

う se poate rea‖ za fo osind spre exempi口 o lη a,ini de

Afal,arca prealab
burat tul nerentab‖ う.avand ln
Diosind sapele vibratoare ale acestela,opetttie cu(。
vedere“complextatea §i costui exploatar‖ ma,rll Totodatさ , procedeul este
neeODnOmiC,lind cic c cu accele● rea 5ifranarea ma,in‖ la necare traversa

Ul alul de rln ci dilrens un penirじ afanarea pttSmei de balast∞ nstう dintr‐ o

placa cu linci vibratoare‐ ctl ,osib‖ it‐dte de deplasare pe verticala, dispusさ pe url
,asiu rulant Pentru preluarea saroin‖ or Oate de rezistenta balastulul la penetrare,
este necesara prevede「 ea cic§t‖ or Sau galellor de p「 indere a ma§ in‖ de§ ini

tt‖ altli greu pent「 u afanarea p13rrel de balast constう dlnt■ o lama
vibratoare care se dePlaseazd pe sub cadrul,ini― traverse, prins首 la un cadru.
pe care se af a dispus vibratorul,i siStemele de prindere la,asiu§ lamo蔵 izare a
tFanSmiteri Osc‖ alhor

A tre‖ ea sistem este foFrat din douう brate pundloare a lamelor de

scarf care, care lucreazう pe ia capatul traverselo「 ,i a carOr pOZIⅢ e este
comandetう ↑
n functie de CaracteristicRe prislllel de balast

12.4Cillruitoare care lucFeaZう ξ

ttrう lnchidere de linie

Actualele maOlnl pentru curう tlt prsra de balast sunt depう §ite incral S●
::dicこplatra sparti la cca 3 m i口 嵐lt re pentru● βutea fi apoi soltatう si
reint odus益 ↑n cale,respect v evacuat恩 卜 ″asin e au 11、 ase de cca 100 tc■ es.
11,creazな n↑ nchidere de lnie ceea ce impica mari plerderl economice
↑
O soluleに vol■ 110narら poate n Юaizatう oln real zarea unel"ざ Ⅲ e',are
sb aibう ,nttlinea egali cu cea a prismei de balast§ l a subStratului,respecl11● ●●
600 pntli lariう t mea cea a prismei de balast Porttunea anteroarう este descl,isa
perml,nd acCestll pletrei spaFe care este preiuattt do tin ciur,de preferi・ ・、 こC'
osc‖ at‖ rectl[nH Piattt spantt care rう m↑ ne pe stう este repusう in cale pe ia
pa● ea posterioarう a ma=ini lar fractiunea mう rtlnta care,lrece'cade pe
iransp。 た。are transversale care c el mlnう lateral↑ n zona taluzulul prisme'clo
piatrう spa■ ら lnai● tarea ma§ inl se face cu un nt,mう rde c‖ lnd「 キ ,idrau ici dispモ ,,1

1a panea posterior・ rこ care rea“ zeazな っ1lnscrierea in curbう

Corpul ma,in i este dimenslonat sa rezlste la trecerea garnitur‖ or de cale ferat嵐 ￨

respect v pentrti cel putin 22 tone/osie,i cu coef clenil dinamici aprobati de

adminlstra、 iaね rOViara respectivゑ Acest a nu vorft atinsi dedt accidental daoう o
9arniturう nu ar respecta restrictia de vitezう la trecerea pe calea avind dedesubt
noultip de cluruitoare
Viteza de ltlcru a no i ciurtlitor nu iη al este foalie limportantう ,aceasta lucind
fara inchidere cle‖ nle

SOlu,a de ma sus nu a maitostpropusa,pe plan rnOndial

335
12.5. Suprastructur; mai stabili gi o noue gami cie magini
pentru constructia gi intretinerea cdii ferate

Progresul in obtinerea unej suprastructrrri a cdii mai stabila Si care sa-si

mentine caracteristicile geometrice gi elastice in timp, corelat cu reducerea
costurilor pentru intretinerea cdii, se poate realiza tratand ansamblui cale -
magini.
Ca atare, va trebui sA se adapteze atat maginile la suprastructura, cat si
aceasta din urme la posibilitetile de mecanizare a operaliilor.
Rezulte o serie de modificdri Ia suprastructura ceii, care permit lucrul in
conditii superioare al maginilor. Se poate realiza o stare de indesare a balastuiui
sub traverse mai bune gi o cregtere a omogenitaiii prismei.
Experimentarile efectuate cu modelele nou propuse Cuc ia cregterea
rezistentei laterale a ciii. pentru conditii stmilare de expeiimentare , figura 12.3.
椰闘 
Ｃ
ｕ

Pe figurd, ;'eprezinta cazul suprastructurii gi tehnologiei actuale,

ａ
¨
Ｐ

iar curba B cazul metodei de burare centrice a traverselor.

面﹃ ・
〓‘
︲・︲
鉾 “︱聾
一１］
畔︲社

12t/t56ha

Fig. 12.3. Cregterea rezistentei laterale la tehnclogla de burare centrici

Organul de lucru vibrator, cu posibilitatea de pozitionare spatiala pent!.u

burarea centrice, se dispune la un agregat care poate inlocui actualele agregate
de burare.
Metoda se preteaza pe linii noi, realtzate gi intretinute dupi noua
tehnologie, linii la care fo!'tele long,tucjinaie gi transversale ce pot fi oreluate de
cale de la materialui rulant sunt superioare.
 lMagina de intreiinere a caii este structural cjeosebita de maginile ciasice
de burat.
jrxpiicand gi modificari la suprastructure, gi deci costuri, tehnologia
propusa este indicat a fi aplicati pe tronsoane Ce cale de mare vitez; sau cil
parametri supe,'iori.

in ultrrnui timp. pe plan international, au fost realizate unele modificdri in

ceea ce privegte modui de alcituire a liniilor ferate de tip clastc gi chiar noi tipllri
de supraslructurd
lncercate ia inceput cu prucientd, pe sectoare experimentale limitate, dupe
ce s-au dovedit ./iabile, aceste "inovalii' incep sa fie implementate pe zone de
cale din ce in ce mai irnportante, nu numai pe linii de importanta secundar6, dar
qi pe rtagrstraie 9i chiar pe coridoare euiopene.
Astfel, in Germania au fost experimentate de mai multe decenii dale dln
beion pi'ecortprimar, aiezate pe un stral consolidat de beton, care !a randui sAu
rcazera pe o prisma de nisip grduntos compactat. ln altd varianta, s-a reaiizat.)
caie montai; pe grinzi cjin beton, fundate in acelagi rnod ca mai sus.
in Austria, se experimenteazi noi tipuri de iraverse drn beton
precomprimat, care, ,flontate in caie, for!'neaza un sistem de cadre, ale carar
elemente ocupd gr spai ui oe sub gind ?ntre cele doud pl;ci conseculive dg
prindere [99].
in sfirgit, tol in Gern'iania s-a:evenit la un nou tip de montaj ai ieii :je
elemente metalice sub foime de "Y" ca.e icrrreazd un grilaj rigid, capabil sa
preia mai eficient eforturile de deformatie irans\,,eisali. rnai cu seame pe liniiie
s uai ate.
Tcat6 sjstenaie nc! de alcdtuire a ciii. care se pare ce nu se vcr epuiza
curAnd. pun probleme decsebite de construclle gi int:"ellnere. Ca urrnare. r,a
trebui sd se reaiizeze noi tipuri de utilaje. scu{e gi dispozitive pentru ca atet
constructia. cat Si intretinerea acestor noi forme de suprastructuri sA poat6 fi
consicjerate refltabrle din punct de vedere tehnologic ai economic.
 BIBLiOGRAFIE

1. 1 Atudorsi lllir-cea, RaCu Coistantin ..Sisteme de teleoeteclie pe saza oe iaser pentru

Turcanu Consiantrn natinile de bLirat nivelat 5i ipat"
Referal ltlintific iCts - 1990

2. 2 Bdrdescu ion ,,-iehnologia $! mecanlzarea lucrarior de

cor,'struclii c;vlle si indusl.iale"

3. 3 Chitic lon, Dinu $teian ,,Studiu privind asimiiaree magirilor de rlpai'

iN]'EGRAL P:'oiect rgg i -
Fasselta Prcsp--cte de fubrc5 - F..enia

Fels Woifgang .,Raticnelle Gleiserhaltung bei der Rheinische

Braunkohlenwerke AG Kcln - internaiionales
Veikehrswesen. Heft 3i 83

Framaier ProsDecte Ce fabrica - Frania

Geisi'ra!' llecairsatron Ce I entret e:i ce ia voie ei des

Syriposic.'!'eci"nLqL-e 6Lcarest - 20.03. 1 99i

88 Harhula. Kaousi,ir Serire.0v. , Dcrojnie 'naSinir" - i-ec!:rgrad
i'/eitav
lirla V.. Radu i, lin-cufeanu C ,Cel ferate" - ICB 1975

i-r ra V., Rad! c. l.nqlreait C inCr!m5tcr proieci suprasirirctrl a ca,

Hering Haftmuth Apoiicaiio:) 2rd Test ng aJi iire Dy|rar.ia Tr3ck
Stacilisa (,fl l!ew L.les
'-" F-' ..-- - . 6. i.... ., ^ 'crc

l. Jcll ] J, \J!vr9E:
'La
r6slstence al6iaie ie ra vo e ferrde - lgi7
13 lgnatev A. . Stroitelnie r putevre rnasini" - l\,loscova '1967

i4 lllek Peier ,,Dezvolta.ea ii.rei P assei & Tneurer'

Salon INVENTA 91

15 Klc'tringei i. T!.a ie/e.t:.rgr' :f J,'ea6A,:5:rc. ar're

FE.|:a:re.rt Wey- rr'r ALSiria rt ielalrcil tc the
E:otoiirc Sucaess'
Rair E19i.eeii.rg l.te:naticrai n' 211988
16 Kiotz inger E. ,,iiJelchi]ief halt ng bei cen Osterreichischschen
6urdesbatnen Der Eisenbahn..genieijr
Heft 5/89

17 Klotzinger E ,,Erkenntnisse zur mechanisieden

Weichendurcharbeilung"
iniernationalen Verkehrv/es:n l-laft 6i57

21t
18 KI● レlnger E .f,lirtscnaft lrche Beirachtungen zur Einsau der
i\4ater,al Fdider und Siloeinheiten MFS 40
lnlernaucnalen Verkehrwesen Haft '1l88

ar n Fiorea Cl tic ionel !{aQr.a de ir$urubat - desurubat tidoanele li

'3 1メ fiii.tiiiere peniru iiniile de cale feratS'
Breve rinn 2n a r' guuh5,8/
MATiSA Verkaufsprogram

MATISA-3ourreuse S 200 ,Manuel d'exploitalion", Livre i, lnstiuctron

Technique, Cr ssier,'Su sse

22 ,И at saror ldasina Ce burat BNRI 85 - Manual cu

'.s:-Lcti'j.i de explcatare 9, 1:reine.€
iIYeorinderea Mecanicd de Materiai RUlSrt -
8.eaov 198C

23 l,4endei Bercu ,acrsr uclla ceii f-rate"

: ., :r.! = 't tr - IOAA

24 M.I - Dlreclia Linil 9i lnstaiatrj GhrC o3 cgpanare pentru maginile de burai,

nivelai Si rioat iiira lli.i BilRl 85
Blrcure$tr . 1985

MT― D「 ecIを ￨I PSta al' ,,lnstruclra p.itru execularea lucrir!loi cje b!raj'
=。
.r 465t277 - 1980
MT-O iecla Li,い inSta a"i . lnsiruci a oe iri:ai:'reie 3 tririlci ierate' n'.

27 C,N, ,:FR SA in9:Iuctiuni penku l"rcrrriie de reparat e cair:1214 2

ri-riria. de caie ieraE nr. 3C3
Srci.r.egti Editui'a Fercviar:i, 2CC?
28 Stafie lon : i!, nel ce !'nasi!1i 9l ,.tilaje grere pert.,i
cc|rsl:, i: a Sl lntretinerea ceii
ir4.C l" il3P'I 1967

29 tulihiilesau $reia'T ,.l,4a9ir de ccnsti.rciii S pentru preiucraree

a?regate or' - EDP Bucure$ti. 1983

3C Piassei & Tneurer Tesi urd Ernsauergebinsse" Wien - Ar-;s:. a

31 Plassei & The:rier Die i\,'!r:',if !i!{ironmaschine EMV 9C

32 Fiassef & Therire. Beaver L4F 90 Llesci'rne :ui GJe se Lr.d Vie cnei

33 Plasser & Iheirrer Ak:uell september 1990

34 Plasser & Therrer ilq,nai08-475-4S

Picspecl, de fabrica

35 Passer&Theuier Dre iv,3sciline RIV 800 B

Prospect c€ labilce

36 Piasser & The!:er N;veilic-sys:em DGS

ProspEfi ce faorice
37 Piasser & Theurer L4esprogramrn EM - SATiGl,4 8C
38 Plasser & Theurer Ballast Managing Systen' Bl\,lS 40
39 Plasser & Theurer Dynamischer Gleisstabiiisatoi - Tesi i,nd
EinsaEercebrnsse
40 Peicu Radu ,,Studiul vibratiilor la ciururi in vecetea stabilirii
unor metcde de calcui $i prorectar€'
Teza de doctorat - ICB 1976
41 Peicu Radu Coiir buti la peilectlcnarea catcltlulu! aturil:ilor
echipirnd maginiie de curatat pi.isma Ce batast"
Referat gl lnljfic - ICB 1976
42 Piasser & Theirrer TechFische Bescnreibung Ces Dynamischen
,

Gieisstabiiisaiors DGS 62 NM

43 Pouget TracK Laying and l\larnienance Equtpmeni

Cataiog Stains - France
44 Radu Conslaniln, Jurcanu
Constantrn. Zafiu Petre ,,Cercetari privind pe.Jeciicnarea sistemutui de
'r5su.6 Sicon]anoa Ee.t:u n velu, '^ u19 pr,i
ana iza co!'eciiilor la nlvei ia n a9,na FA.UR 300'
Referat gtiiiliiiic - ICB 1s91
45 Riessberger Klaus, Glawischnig W Dynamis.hei' Gle sstabrlrsatoi - Festlgkelt du.ch
VibratioF - lnterrat oitales Ve*eh.swesen. Hefi
i/197Q

46 Riessberger Klaus .3e'-'ag zL e.e: stac e.er SLhc:terbet:

Ra l,'ray Gayetre. ir45rz 77

47 Robei Plrgiarrne de venle - iMrrnchen

48 Robel Ssh enenmaschine - Prcspecte de iabfloa

4S Se[t-.]-el Geia.c ,Sistem de mdsurd 9i co,raica pe.iru r-agt: e
de burat" - Bf€vei iiaira
5C Sari Gyuia ,Dei EinflLrss des D,ynai't'iscnen Gieisstabtlisatoi
aui die Gleislage' - !rter.aUonales
Verkeh.swessr He.t'
5i Scheuchzer Auousl ProErani cie fab!iaat e
Elvetia 1990
52 Schnee irarcus .lvlaSinile P asser &'l'heurer pefiru i.trettnerea
iiniiior urbane, suburbane ind.rstr ale qi miniere"
Simpozronul AUSTROTECH 91 Bucu.eiti
53 Schreb A. The adaotation of Railway Machinery io the
Conditions Prevaiiirg on Locai Publlc lransport
Systems' - Transport interirational, Dec. '83
54 Sycafer Co oque Fer.ovi8i.e La vc,e'. iun,e 1991,

55 Theu!'er losef Colect:3 de b.evete - Plasser & Iheurer, Austria

'140
56 ;rrcanu Constrn'i r ,,8azele ieo'?iice ale procesuluide burare 3 cAii
feiale - Sesiunea Ce comunrc5ri PiogresL.l
Brarra'981
57 Trrcanu Cctsia.i;n ,,MaSini de rcrsliuclii pentru ce!de comunicatii-
lvla$rn: d9 .irEt.!ctir pentru cii feiale'
Curs rCB 1:32

58 Tuicar'!Consiai'rirn ,.Exoerimeniari asupia rnasiniior grele de caie",

S rrpczicn Utiiaje iCB 1983

59 iurcanu Consia,'rt r- .,..1t,:al pentru stabilizarea Cinamrc6 a ceiiferate",

S: rczior Utiiaje. i9E3

5C iurcanu Ccnsiail r .,Uirai pentru afanarga prisnrer de baiast la calea

feiaia Referat Stiintific lCB, '1983
61 i,r.ca.ir Corstantin l\.4agi.e oe . crcai g, pozrtional calea 'e-a:a
Referar $i:i.: iic lCB, '1983

iurcanu Constantin ,,Deteiiaindri experimentare privino eficacrtatea

l!crul,.ri Ttagrnilor giele Ce ca e'
Refe.at gi lnllii. iCB r983

53 Turcaiu Consiari n +Sl'-cr,r col]ipa'at , pr,r'.d rnag.rle ce 5"'ei

Rererat gtiinlllc iCB. 1983

64 T"rcanu Consiariin .,Bazele teo.eirce are procesulur de b!.are a caii

ferate" - Mecaniza:ea construclii!o. nr. 211982

Turcanu Consiani n Ba.uia lon, . - : '?j oe ai'dra'e a c' sne. de baiast la ca :,

Cni.i!i Tudor fef6ii - Erevei Rorl.,aara nr. 856651198.4
65 furcanu Constart n ,Eahrpament Dertiu riveiarea materialeloi
gia-ulare ir'r vagoane". Reierat gtirniific lC9 ig34
5i l;icaa! Consianti! Ce :!:; :p !;_c para'ea L6J.-r io' ia c1 e;
fe!'atd . Referat girintiiic lCB, 1984

T,.rrcei! C i:n, Iaitescu Nlco ae ,,Uiilaj oentr! stabirzarea dinam,c: a clii ieraie'-
llocani.r'u/ , Radu Flanan, Nemetl Si. Brevet Ro..anla nr 86875/'1984
Preoieasa i\,4aria

f:f'car! Constan!n ,Teo a a,.r.erii spai ale". N!ecanizarea

ccnsiructilicr nr 3/1934

,.Cercetiri par!iic petfectionarea agregateior de

b;rare peniru calea feara€",
Relerai Ftiiniif. iCB. 1982

l,Iaglna de bura: niveiat 9i ripat .omaneasca lrp

FAUR Referai strinirirc lCB, 1985

Tu.canu Constanirn i,'1;adea h'iaria ,[4a9ina Ce ciuruii p|isina de balast a unei c,r
Bula icn. Mradin Gheorghe ferale' - ilrevei Romen a Nr. 88759/1-o85
Tufcanu Constant n .Afer aic. pe.tr-r c: s:1'3 de balasl S n"pozion
CAGaCF - Fete!: 1966

:+i
74 Turcanu Constaniin .Teorla b口 rarl spatiale si apl oatl la construci a
nla,in,or grele de calel
SImp02● ●CACCCF― F● :● ゛t 1986

75 Turcanu Constanlir .Elaborarea de nol!rallri pentiti construct a ll

,ntretnerea ca o「 ′ erate・
SIη っozlor DLI BIstrtP. 1986

furcanu Ccnstantln Fiorea Marin Иecanizarea

.Tren de Oozat calea ferata・ ヽ
Co■ StruC,110r● 1 `′ 1987

77 ・Ceicetう l pttv nd recanizarea cu●

Turcanu Constantin ￨ICう l ferate
doつ いereu de rer Retra1 01 ntttC IC3 1987
Turcanu Ccnstantin ,Ecい larea cal ferate,
'pamert
RFtFerat ol pentru nlv●
n1lc IC3 1988

79 Turcanu Constantin lonescu Nrca ae. ′aoina de Ourat ccnt ou●・ ―

.ヽ

Gaidc$ AufelEn Radu lviarian 8revet Roぃ a´ ia n「 9548314988

grele
Turcanu Co.rstantin ,Te^dlnte actuale in dezvo tarea ma,inlo「
ce cate1 31η ooZ10n Dヒ I Gaiat ,988

81 Tu|carru Constan:ir ,ヽ clmalini de lTare Product v tate pentru

construcl a。 11■ t「 e:nerea c1lor trate'
SI摯 9oz on Ut ale lCB‐ 1985

52 :ir.anrrCcnstantir. ,ci]Ointe aCtuale in comeniul rnaOinlo「 pentit

ccnstr"cl a oi,ntiet rerea c瀬 lo「 ierate.
S■ poz on Uヽ ョe`988

83 TurcanuCcirs:2.i]'l .Stab",2area diramioさ acう l teratc・

Sal● nul Na10i)デ ￨￨っ Invent,.Bい 。 「 1937

84 Turcan!C(rirstantin .Ullale pentrt cc istruct a l:1■ trel nerea Calo「

ie「 ate' Salooし ￨ヽ oi onal de invenll Ta19■ vlキ le

988

;uican!i Consia.::i ,Co=so103「 ea a・ t,,cialら a cOI Ferate・ Salon■ :

inte「 nat ona1 0e lnventI.P'at「 a Neaml 1988

T!rcaair Constantin ,Terdini3● Ctuale in dolmeniし lma,in,or grele de

cale' 一ヽ1_・ oanizarea const「 じclllCr o「 1′ 1989

87 Tu.ca.u Constantin ,Solり 11 no10e ma,ini pentru construct a,〔

intiet nerea cう ‖
o「 ierate elaborate ln cadrul,CDI

Consftttu rea,,´ a,lri pentro cё l de comuni● ail,

IC3-Facu tatea de U=la0 1989
ii,.aanu Constantir. .し 11al pertrt Cura、「ea cal trete de minereu Ce
Fie「 Dcsa=invente nf 141819′ 1989
‐
furcanu Constanlrn ,Agre9‐ t lo vibropresalea balas,ului pe la
ca。 わtul traverselo「 1
Dosarlnvent e ni ,42106′ 1989

90 Turcanr Constantin .ヽ Иa,inぅ un ficatう Oentru burat nivelat,r pat sl

oonso"dat caleaた「ata'
Dosarinvenleぃ r 143264′ 1989

342
91 iutcanu Consiaitin ,Soluti or ginal● irl oomeniui ma,Ini o「 oe cale・
SImpozlonulic8-PIasser&Theurer.Inventa
lSOC
-iL,rcani.j
92 Costii Radu Starie ton
ittZ滉 鷹Iξ 織7』lξipemexecⅢ
a

EC MATRIX ROM Bucurest,2003

93 Turcanr Cosiln RadJ SOIじ li Onginale in consャ ucll,

Ed MATRIX ROM 8ucuresu,2oo3
94 Turcanu Costrn Radii, Staile io. Prsme de balast pentru callerate mOderne.
Ed MATRIス ROM Bucure,日 、2005

VAIA CAR P「 ospecte de ttbr ca ta‖ a

ヽ́′enty R
ungSerndぉ ぃ9
Fl留 鼻尾 ♀璧 1:‖ 品 摺 晟』卑lleⅢ
ETR ni 3/1991
｀
´ザ●dhc■ Prospecte deね blc● ―Cermania
Za,u Petre .Tenぃ 。￨。 91● Si rnecanizarea luc「 さ
「1lor de
const,し c筆 F.Curs iC8,1982

09 MIc― DL lnst「 じcl a pent「 し,o,os rea vagonulし ,de riう surat
calea MMMc― CDFT 1972
00 MTTc― DLI 16stiucua pentr.oo「 me sltolerante n「 214.
CDPT ,989

343
 Anexa nr. I

B
a D b

NP
摯
/ ヽ _1卜 、、
＼
1 1
￨

ｚ
ａ い
Ma百 mle

Ｒ
Ｒ
ａ
Ｆ ＝
︲ ｉ
ｅ ｎ
ｕ ｅ

Vmよ
l li:ゝ 1鷹 :
(km/h). pe an) a(m) b(m)

3,10 3,10 6,20

R>2000 :
3,10 3,30 6,40
I Rく 5000

︵０
‘︶
０
3,10

∞ 一  ∞

“ 一  〇
ヽ

ｉ
４ 一  ２，
‐R≧ 5000

一  ６，
‐ R>800

〇
1 100 ≦2 3,10
Rく 5000

2,90 3,30 6,20 1

3,10 3,30

dublら 160 . >2 10 3.30

:::::: 1 3‐

340 3,50

Secliune transversalA prin suprastructura ciii

(linie dubli in curbi)

344
 Anexa nr. 2

!escnqa

Supraiala sectiLrnii : 7670 cm2

Masa pe metr"l 1 60,24 kg/m
lvlornenl de ineriie (axa x - x) 1 30383 cma
fdodul de jneftie - ciuperce 1 3336 crn'
ivlod de jnetie - talpi
r: i : 375,5 ci.r3
Momeni de inert e (axa y - y) : 512,3 cm''
lvlodul de inertie (axa !, - y) : 68,3 ct':'i'
Dimensiuni A= 20456 mm
B= 52,053 rnm

Profilul tinei tip UIC 60

345
 Anexa nr.3

sINA TIP 60
Aria sec,unil,mぅ rlm‖ e stalce si masa

Distanta de la l\,lomentul de ine[ie lModululde

centrui de greutate rezistente fate de
(cmo)
axa orizcnta;5

一ユ型 ｃ 理 ｏｃｔｐ 〓 ュ綱ｇ ＱＤ゛ Ｏｃ‘■

０ ヽ一■０て０ュＤ∽ ＾
'ヽ
￨

0 1

一〇 Ｃ 一
さ ￨

一 ¨ハ こ ０ 一 ３ 一〇
斗゛﹄
¨
ＣＣ一

ｏ﹂２３● “一ｎＣ一α
み
，

76,85 809519,40513055'引 29137741335‐ 61 68.4 60,21

Observaller Masa teoretica este caicuiatd ou densitatea de 7.85 kg/dm3.

ECLISA TIP 60
Ana sec,unil,m燿 薔nltte sta'ce si masa

346
 Anexa nr. 2

Leoendal

S,Jpraiaia sectiunii 7670 cn2

Masa pe rnetru 60.21 kg/m
llornent de inertie (axa - x) 3038,3 crno
'i
Modul de inenie - c;upsrce 333,6 cm3
lvlodLrl de Ine,iie - larpi 375,5 cm3
N4omenr de inertie (axa y - y) 512,3 ci"na
lvlodul de inertie (axa ), -,') 68,3 cm''
Dimensiuni A= 20,456 mm
B= 52,053

Pro■ lul§ ineitip UiC 60

345
 嘔０
一
lvlomentul de inelle i o´ 。dului de「 e21Stenil

０﹂
０〇一０￠ＯＳ一
‘一
ＯＣ一

 ＾
ゼ ０＞ Ｏ ＸＯ ００ ●一れ﹂   ．一

０ぅ０ヽ
ぅＸ︶
37,7 437,9 499 72,s I zo,s 17607

Obse"afre,lvlasa teoret cう este calculatう cu densitatea de 7.86 kg/dm3

347
 Anexe nr. 4

l Placa s、 plぅ 。u lnc‖ nare tip 60 pentru traverse de leぃ ぅ

n:

2 T,イ on 32 STAS 1521‐ 721

3 01e,te tp 49 STAS 1952-631

4 inelresotttr plu c23 STAS 3270-681
5 surub SIヘ ハ22x75 STAS 3270-681
6 Ptu“ !う hexagona:う B,422x22 STAS 3269-731
7 §Ina tip 60:

8 PIう oぃ ta cauciuc K 60 L:

9 Traverstt normalう delemn lAl‐ 260 STAS 3912‐ 73

Prinderea ginei tip 60 UIC pe traversa de lemn

348
 Anexa nr. 5

￨＼

とoα θ′dar

, Piaoう 。o ctlenう K‐ 60,

2 PI,cう simplう fう r名 ,つ c nare tip 611

3 1nel reso● oublu S25 3TAS,384-671

4 'lron 85 STAS 2952´ 621

5 CleOte tip 49 STAS 2952‐ 621

6 inelresorttriplu C23 STAS i 384‐ 67:
7 Plu‖ !l hexagon‐dlゑ 8ヽ 422x22 STAS 3260‐ 731
3 surub SIty122x75 STAS 3270‐ 681
9 ,1● らヽ
ip 6ol

10 PIう cuta cauciuc K 60し :

￨` Diblu(lenlr p● el enal
12 Dop cu ar ploare(polet‖ ena)
13 Trave、 うbeton p吟 oor.pttmat T1 6

PrinCsrea linei tip 60 pe traversi de betcn

349
 Anexa nr, 6

--'1-

ir+-,--- ,- t

Joanta iip 60 pe traverse de beton

inainte de sudarea ginelor

Anexa na. 7

Traversa de beton tip T 17

pentft! Sina tip 60 9i 65

v = 9,105 m3r G = 262 kg;

Cozi SBPl, o" > 190 kg/mm?;
12x3O3.0nmr g =5,2k9
Arrndlura preiensloIaia.

350