Pedagogie I

(Fundamentele Pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului)

Conținuturi. Tematică. Scheme. Activități

I. Pedagogia
https://speranta.farca.ro/pedagogia-note-de-curs/

1. Științele educației formate la interferența Pedagogiei cu alte domenii

2. Domenii ale pedagogiei structuri în interiorul Pedagogiei

Filosofie Artă Istorie

Filosofie Științe
Sociologie
Pedagogia Politică
Psihologie Filosofia Istoria
artei Educație
Sociologia educației Pedagogiei
științifică
educației Politici
Pedagogie educaționale
Psihologia Managementul clasei Evaluare
educației Didactică
Instruire asistată de calculator
Curriculum educațional Economia
Management Instruire educației
educațional Pedagogie specială Economie
Pedagogia vârstelor Pedagogie comparată

Management Pedagogia creativității Altele....

Arhitectură
școlară Altele...
Ergonomia
Medicina
Igiena învățării
educației Educație fizică Altele...
Arhitectură învățării
Ergonomie
Medicină
Igienă Sport

3. Pedagogia (constituire, evoluție, reprezentanți, sisteme)

Pedagogia - domeniu de studiu ce are ca obiect educația
Istoria pedagogiei (reprezentanți, sisteme, evoluție)
Pedagogie comparată (sisteme actuale de educație în lume)
 II. Educația

1. Conceptul de educaţie (definiţie, accepţii, istoric, scop, funcții, forme, tipuri)

https://speranta.farca.ro/educatia-note-de-curs/
2. Idealul și scopul educației:
Idealul este fericirea (poate fi atins prin atingerea scopului).
Scopul este libertatea înțeleasă ca:
independență, responsabilitate, împlinirea potențialului, cunoaștere de sine, maturitate afectivă
Din structura scopului decurg funcțiile educației.
https://speranta.farca.ro/educatia-templele-si-slujitorii-sai/

3. Educabilitate
(disputa Chomsky - Piaget)
concepția despre educabilitate determină diferitele modele ale educației

4. Forme ale educaţiei

https://speranta.farca.ro/formele-educatiei-note-de-curs/
https://speranta.farca.ro/pregatire-pentru-educatia-nonformala/

educaţie formală educaţie nonformală educaţie informală

instituție specială + + - -
profesor specialist + + -
curriculum educativ + + -
intenție educativă + + - +
efect educativ + + +
5. Funcțiile educației
https://speranta.farca.ro/cum-pot-gresi-invatatoarele-fata-de-scolarei/
https://speranta.farca.ro/cum-putem-gresi-ca-parinti-fata-de-micul-scolar/
Funcția
de asigurare a independenței formare a responsabilității împlinire a potențialului sprijinire a cunoașterii de sine susținere a maturizării afective

caracteristici
ale funcției
-de anticipare (estimarea -de implicare -de apreciere a mediului -de a conștientiza sursa -de a avea grijă de sine și de alții,
formarea consecințelor actelor proprii, -de a lua decizii natural și cultural, a reacțiilor și a afectelor -de a se bucura de mediul natural,
capacităților proiectare) -de asumare a consecințelor oamenilor și a realizărilor -de exprimare de sine social, cultural, de relația cu cei
-de adaptare actelor proprii, -apreciere de sine -de evaluare și autoevaluare din jur
-de a distinge între nevoi și -de control și autocontrol -valorizarea resurselor de -de a se manifesta ca personalitate
dorințe mediu și personale irepetabilă
-de implicare
manifestări curaj, încredere în sine, realizare de proiecte, implicare, întrajutorare, exprimare, siguranță, încredere, implicare, echilibru
așteptate manifestarea afectelor, recunoaștere, reglaj, creativitate, ingeniozitate, încredere, echilibru
adaptabilitate, mândria de a spontaneitate, reușită,
fi de ajutor sublimare

manifestări încăpățânarea, negare, risc asumare exagerată, frică de egocentrism, perspectivă exprimări, reflecții, cerințe recunoașterea propriilor limite,
incomode consecințe, nevoia de control unică incomode capacitatea de a spune „nu”

caracteristici ale -sigur, încurajator, plin de -organizat, cu reguli, -există dimensiune -toleranță -există susținere și înțelegere
mediului de răbdare, -există fermitate, toleranță, cuturală: artă, știință, -evaluare descriptivă, afectivă: iubire, apreciere,
formare -predictibil, - are modelul unui adult religie, meșteșug, muncă -neutralitate binevoitoare, acceptare
-permite experimentarea responsabil; -contact cu oameni dornici de -este respectat ritmul natural al
-autoritate (reguli care asigură autocunoaștere creșterii;
nu supun; condiții obiective și -posibilitatea exprimării de - valori sociale apropiate de cele
nu subiective), sine individuale

greșeli răsfăț (satisfacerea dorințelor
în locul nevoilor), lipsa de
afecțiune, frică, impunere
autoritarism (supunerea
celuilalt pentru folosul
propriu), indiferență,
neimplicare, privare de
libertate, învinovățire,
recompensă, condiționare,
pedeapsă, control, manipulare
cenzură, neîncredere,
agresarea, laudă,
comparație
judecată, stabilirea unor
modele și standarde, cerințe
permanente, evaluări ne
explicate, hiperdirecționarea,
neverbalizarea
grija exagerată, lipsa de grijă,
manipularea, neexprimarea
afectelor, frica de trăire afectivă
6.Tipuri ale educaţiei;
7. Modele de educație
https://speranta.farca.ro/ce-simte-copilul-care-se-pregateste-pentru-scoala/
https://speranta.farca.ro/dresajul-si-agresivitatea-copiilor/
Omul are mai multe nevoie bazale, deci tipurile de educație trebuie îmbinate
dezvoltare tip de scop mediu nevoie energie teama competențe mijloace educative exemple obiectiv model
educație bazală individuală specifică obținute de autori educativ educativ

fizică fizică sănătate natural dezvoltare de mișcare de coordonare joc; îngrijire, J. J. adaptarea adaptare la
fiziologică neputință psihomotrică; educație fizică, Rousseau natură
rezistență, forță igienă, alimentație
afectivă emoțională fericire familial grijă, iubire, de abandon empatie, joc; coerență și S. Freud libertatea respectarea
iubire agresivitate reziliență, iubire, constanță, grijă, naturii
echilibru, literatură, oratorie, interne
responsabilitate arte, religie, etică
etc.
socială civică independență social realții autocontrol de abandon a avea grijă de joc; reguli, norme, E. integrarea educație
multiple de străin sine și de alții; de autoritate, Durkhaim pentru
a lua decizii, relaționare, societate
civism implicare socială,
etc.
intelectuală intelectuală abstractizare școlar cunoaștere curiozitate de aplicații practice joc, muncă, Herbart „a ști” educație
necunoscut operații logice, matematică, logică, J. Piaget, cognitivă
analiza, cunoașterea lumii Bruner,
generalizarea, Gagne
sinteza
spirituală artistică transcendență valoric creație forța vitală de moarte manifestare etică, joc, contactul cu Jung, „a crea” educație
religioasă estetică, toleranță, valorile umanității, Kant, spirituală
morală înțelegere, participarea la Steiner
autoînțelegere, manifestări artistice,
sublimare religioase, de
binefacere
pragmatică specialitate reușită școlar, implicare stimă de sine de inițiativă, joc; implicare în Freinet „reușită” împlinirea
social neputință implicare, viața practică, Dewey potențialului
finalizare, antreprenoriat,
inovare, de a avea descoperirea
succes potențialului
 III. Curriculum educativ
1. Problematica teoriei curriculumului:
Etimologie: curriculum școlar / lat. curriculum (sg.); curricula (pl.) = parcurs școlar; Definiții; Caracteristici
https://speranta.farca.ro/scoala-temei-pentru-industrialism/
https://speranta.farca.ro/scoala-intre-fabrica-si-mall/
2. Elementele ale curriculumului:
a) programe, planuri, orare, proiecte, activități; b) spațiu, timp, resurse; c) scop, competențe, metode, mijloace, documente de lucru

3. Tipuri de curriculum:
criterii tip de centrare pe contează activități educative exemplu
curriculum
centrare magistrocentrist profesor - maestru competențele maestrului prelegeri, model educație mentorială
pedocentrist cursant competențele cursantului dialog, activități, joc educație individualizată
tehnocentrist disciplină obiectivele și logica disciplinei lecții taxonomia lui Bloom

tematică disciplinar logica domeniului discipline lecții Comenius

interdisciplinar gândire divergentă arii disciplinare lecții Finlanda
transdisciplinar inserție în realitate teme de lucru, subiecte de studiu, proiecte activități Japonia; „Școala Altfel”

aplicabilitate teoretic înțelegere elemente intelectuale, cunoștințe lecții filiera teoretică

practic abilități practice deprinderi, aptitudini activități filiera tehnologică

timp prospectiv cunoașterea competențe de viitor lecții, activități Edgar Faure, Dottrens
anticipativă
istoric cunoașterea istorică experiențe ale trecutului lecții Herbart
prezent nevoi actuale de pragmatism activități Dewey
educație

organizarea metodic accesibilizare înțelegerea, de la simplu la complex explicația adecvată Bruner accesibilizare
Gagne
cunoașterii spiralat repetiție reluarea ciclică cu sporirea complexității reluarea Ausubel
intuitiv generalizare învățare prin descoperire, experiențială experimentul sc. Dawson, „Șc.Altfel”
teoretic particularizare teorii aplicate exemplul Piaget
practic teoretizare experiențe înțelese teoretic activități Dewey
socratic maieutica putem învăța ceea ce știm deja dialogul socratic, jocul Socrate

obligativitate obligatoriu elemente bazale educație unitară, accesul tuturor lecții, activități educație centralizată
opțional diferențiere pregătirea pentru individualizare lecții, activități implicare în proces
facultativ individualizare personalizare lecții, activități conducerea procesului
tip de educație instruire intelect cunoștințe, idei, capacitate de abstractizare lecții Herbart, Piaget
educație civică socializare integrare, adaptabilitate activități Durkhaim
educație morală etică respectarea ierarhiei de valori lecții; activități; model Kant
educație artistică estetică capacitatea de inovare, creativitatea activități; model Mehedinți,
educație religioasă conformarea la preceptele religioase activități; model R. Steiner - antroposofia
spirituală
educație fizică sănătate dezvoltare fizică armonioasă activități; model
educație practică pragmatism abilități, deprinderi, aptitudini activități, joc, muncă J. Dewey - pragmatism,

paradigmă tradițional mentoriat, disciplină cunoștințe, integrarea în sistemul școlar lecții Comenius, Herbart
modern cursant cunoștințe, deprinderi, interese activități
alternativ reușită socială adaptare, diversitate, arii multiple de învățare, colaborare „școala e ca viața” 1. Step by Step
(J. Dewey)
spiritualitate creativitatea, toleranța, înțelegerea; disciplinele separate în epoci „corp astral” 2. Waldorf (R. Steiner)
spiritualitate adaptarea la existență chiar în condițiile existenței unor deficiențe integrare 3.Pedagogia curativă
(R. Steiner)
interesul copilului ordinea, disciplina, stimularea inelectului „copilul, părintele 4. Montessori
cunoașterea psihologiei copilului adultului”
pragmatism lucru pe proiecte realizate de la un capăt la altul, capacitate de proiecte 5. Freinet
transdisciplinaritate organizare
leader, comunitate relațiile de întrajutorare, organizare, scop comun joc, relații 6.Planul Jena (P. Petersen)

organizare de stat elemente generale concepția curriculară a decidenților (buget de stat) lecții / activități politici educaționale statale
particular elemente specifice concepția curriculară a finanțatorilor (ONG, fundații, părinți...) lecții / activități inițiative particulare

obiectivitate declarat documente oficiale legislație, programe, metodologii lecții / activități politici oficiale
aplicat activitate metode, practici, activități lecții / activități practici realizate
ascuns elemente arhitectură, decor, activități conexe, personalitatea educație informală infuențe neintenționate
subconștiente participanților

relația predare informare conținuturi organizate, bine transmise lecții, prelegeri... magiostrocentrism
educativă învățare formarea psihologia cursantului exemple, joc, dialog pedocentrism
competențelor
evaluare judecată de valoare rezultatele obținute teste, lucrări dresaj, judecare
 Pedagogie I (Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului)
examinare finală
Examinarea finală (examen oral)
-se va realiza în sesiune, conform orarului ce va fi afișat;
-se va desfășura sub forma unui examen oral cu 2 subiecte pe fiecare bilet;
-se adresează doar studenților care nu au obținut minim nota 5 la examinarea de parcurs
nota finală = nota de parcurs în cazul în care aceasta este peste 5;
-studenții care au peste 5 la evaluarea de parcurs nu sunt nevoiți să se prezinte la examenul oral;
-nota finală pentru cei care se prezintă la examinarea finală se va obține astfel: nota finală = (nota examinării de parcurs + nota examinării finale) : 2

Subiecte pentru examinarea finală

1. Ce puteți spune despre: scopul educației este libertatea înțeleasă ca responsabilitate?
2. Ce înțelegeți prin curriculum educativ centrat pe: profesor, pe disciplină; pe cursant?
1. Ce puteți spune despre: scopul educației este libertatea înțeleasă ca independență?
2. Ce înțelegeți prin curriculum educativ organizat: disciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar?
1. Ce puteți spune despre: scopul educației este libertatea înțeleasă ca împlinire a potențialului?
2. Ce înseamnă curriculum declarat; dar curriculum aplicat; dar curriculum ascuns? Dați exemple.
1. Ce puteți spune despre: scopul educației este libertatea înțeleasă ca maturitate afectivă?
2. Ce înseamnă curriculum obligatoriu; dar curriculum opțional; dar curriculum facultativ?
1. Caracterizați și exemplificați formele educației (formală, nonformală, informală).
2. Prezentați comparativ caracteristicile principale ale curriculumului tradițional și ale curricula alternative (Montessori, Planul Jena, Waldorf, Step by Step, Freinet).
1. Ce puteți spune despre idealul și scopul educației?
2. Analizați principalele schimbări ale curriculumului educativ contemporan din România.
1. Ce puteți spune despre: scopul educației este libertatea înțeleasă sub forma cunoașterii de sine?
2. Ce înțelegeți prin curriculum educativ centrat pe: trecut, prezent și viitor?
1. Care sunt diferențele dintre educație și dresaj?
2. Ce înseamnă: curriculum educativ? Care sunt elementele caracteristice ale acestuia?
1. Ce puteți spune despre educația raportată la: natură, la natura internă a omului, la societate?
2. Analizați obiceiuri iraționale și needucative perpetuate în sistemul public de învățământ. Oferiți minim 3 exemple.
examinator: conf.univ.dr. S.Farca
asistent: lector univ.dr. O. Gheorghe
 Pedagogie II (Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării)

I. Educație și instruire
https://speranta.farca.ro/invatamant-si-instruire/
https://speranta.farca.ro/instruirea-scolara-note-de-curs/
1. Noi tendințe în educație
Schimbări curriculare contemporane observate în funcție de reperele educative tradiționale

Criterii Educație tradițională Tendințe contemporane

Profesor central în educație cu rol superior la dispoziția cursanților pentru a le sprijini formarea;
este fie un maestru care își predă propriile lui descoperiri și realizări își propune să găsească modalități diverse de a facilita
în domeniu, fie este centrat pe disciplina predată și urmează logica învățarea și de a găsi metodele potrivite fiecărui cursant în
acesteia parte

Cursant supus al procesului educativ factor principal al educației sale; capabil de alegeri, decizii
pentru orientarea procesului educativ pentru a i se potrivi

Relația educativă verticală, de autoritate; centrată pe predare; relație de siguranță și de sprijin pentru formare individualizată
realizată între profesor și clasa de elevi

Conținuturile organizate în funcție de logica disciplinei; centrare pentru „a ști” organizate în funcție de competențele, interesele, nevoile de
formare ale fiecărui cursant în parte
flexibile; centrate pe „a fi”

Predarea de informații și deprinderi; frontală individualizată în funcție de potențialul și interesul fiecărui

Cursurile sunt elaborate și complexe și în general teoretice (dar pot
fi și de măiestrie); este nevoie de maturitatea cursanților și de un
interes al acestora;
Învățarea în sarcina cursanților
Evaluarea raportată la criterii standard și la obiectivele disciplinei;
sunt evaluate cunoștințe sau deprinderi în procesul de formare
cursant
centrată pe formarea unor competențe; pe dezvoltarea
personalității
raportată la propria evoluție a cursanților; e un feedback
pentru profesor (identifică dificultățile și lacunele pentru a le
remedia) și o oportunitate de cunoaștere de sine pentru
cursant (astfel se poate obține independența în învățare)
2. Relația educativă
https://speranta.farca.ro/scoala-in-secolul-vitezei/
https://speranta.farca.ro/ca-profesor-intre-domnul-vucea-i-domnul-trandafir/

Relația Cursant Profesor Conținut

educativă
Predare tradițională doar receptor singurul furnizor de informații o ultimă variantă a cunoașterii
acceptate la nivelul societății
respective
tendințe -beneficiar al predării, deci poate un sprijin în formarea competențelor: un cumul complex de cercetări
contemporane direcționa prin întrebări și cerințe îndrumând către surse variate de variate; se prezintă procesul
predarea în funcție de interesele personale informații; susținând interesul și cunoașterii și descoperirii
-este implicat în descoperirea remarcând progresul
conținuturilor ce vor forma competențe
Învățare tradițională o datorie; centrare pe memorare în sarcina cursantului informațiile predate de către
profesor sau existente în
documentele școlare
tendințe -este sub mai multe forme: cercetare, -o cerință permanentă de punere la curent - informații din surse variate
contemporane tatonare, descoperire, cu noile cercetări ale domeniului și cu - experiențe și idei ale
-este interdisciplinară și transdisciplinară: noile descoperiri științifice, cu noile contemporanilor
se realizează conexiuni variate între realizări culturale - experiențe și idei ale cursantului
discipline și se prezintă interese plecând -este sarcina profesorului de a stimula
de la teme și probleme învățarea prin trezirea și menținerea
interesului prin susținerea implicării active
a cursanților
Evaluare tradițională este doar evaluat este doar evaluator informațiile predate și
memorizate
tendințe implicat în evaluarea proprie, a celorlalți evaluator al procesului și al propriei competențe, aptitudini, interese,
contemporane cursanți, a profesorului și a procesului implicări pentru perfecționarea relației relația educativă
educativ (conținuturi, metode, relație educative
educativă)
3. Modalități de organizare a conținutului
https://speranta.farca.ro/nevoi-de-dezvoltare-ale-copilului-in-jurul-varstei-de-6-ani/

Organizarea conținutului educativ Caracteristici Autori Riscuri sau dificultăți

nivel de complexitate de la simplu la conținutul intuitiv este explicat și se sintetizează concluziv Gagne timpul de lucru este mai
complex ajungându-se la conceptualizare mare;
unii cursanți se pot plictisi
de la general la se identifică idealul apoi scopul; scopul se poate descrie prin Bloom unele conținuturi nu pot fi
particular intermediul obiectivelor generale; fiecare obiectiv general se generalizate și nici
atinge prin realizare obiectivelor operaționale care sunt operaționalizate
observabile
spiralat elemente ancoră în jurul cărora se creează un context minimal; Ausubel e nevoie de consecvență și
contextul inițial este aprofundat și lărgit cu noi elemente pentru de unitate între profesori și
a trece la nivelul următor, acest nivel este și el reluat și adăugit pe parcursul procesului
și tot așa. educativ
nivel de aplicație de la teoretic la elementele explicate teoretic vor fi apoi aplicate în practică Herbart gândirea teoretică este
practic diferită de cea practică: nu
pot fi aplicate practic
elementele învățate teoretic
în afara unui model aplicat
de la experiență către tatonare, experimentare; implicare în viața practică, Freinet experiențele sunt subiective
teorie antreprenoriat, descoperirea potențialului și sunt dificil de translatat
de la o situație la alta
nivel de dezvoltare în funcție de nivelul vârste ce pornesc de la gândirea concretă și ajung la cea Piaget e nevoie de individualizarea
de dezvoltare abstractă; Bruner educației și de cunoașterea
intelectuală al „orice poate predat la orice vârstă cu metoda potrivită” Bruner fiecărui cursant în parte
cursantului
4. Modele de educație
https://speranta.farca.ro/scoala-sindicalizata-uniformizeaza-copiii/
modele de autori competențe obținute mijloace educative exagerări
educație
adaptare la J. J. Rousseau coordonare psihomotrică, joc; îngrijire, educație fizică, igienă, educația din Sparta
natură rezistență, forță alimentație etc.
respectarea S. Freud empatie, reziliență, sublimare, joc; coerență și constanță, grijă, educație „laissez faire”; răsfăț; absența
naturii interne echilibru, responsabilitate literatură, oratorie, arte, religie, etică etc. responsabilităților; lipsa autorității
educația pentru E. Durkhaim a avea grijă de sine și de alții; de a joc; reguli, norme, autoritate, relaționare, educație pentru formarea liderului;
societate lua decizii, civism implicare socială, etc. obediență; buni executanți

5. Sisteme de educație actuale

https://speranta.farca.ro/dupa-20-de-ani-de-reforma-in-scoala/
Sisteme de încadrare Caracteristici Formează Aspecte negative
educație istorică
România sistem herbartian: specific perioadei industrialiste; executanți, oameni sensibili la generează mase manipulabile de
vechi autoritarism, centrare pe conținuturi organizate recompense și pedepse, oameni care nu se simt
disciplinar; ierarhizator; concurențial; evaluarea ca responsabili pentru viața lor
recompensă-pedeapsă; formare de executanți
sistem centrare pe cursant: specific unei perioade umaniste; oameni competenți și responsabili, profesorii formați într-un sistem
actual nevoie de siguranță și autoritate; deschideri apți pentru a lua decizii și apți pentru vechi își schimbă foarte dificil
interdisciplinare; interes pentru valorizarea a se adapta la schimbările sociale obișnuințele și tind să replice
potențialului fiecăruia; flexibilitate, adaptabilitate vechiul sistem și în noile condiții
Finlanda sistem educația satisface nevoi de învățare și interese ale oameni interesați de propria lor elitele nu sunt încurajate
actual copiilor; sistem disciplinar și interdisciplinar; timp formare; încredere în viitor și în
scurt petrecut în școală; profesorul trezește interesul și necesitatea educației; performanțe
orientează pentru căutarea surselor de învățare; numeroase în rândul masei (nu doar
evaluare explicativă la nivelul elitei)
USA sistem „școala e ca viața” Dewey; pragmatism, conținuturi competențe și abilități practice și fenomene precum bullying-ul;
actual necesare în viața de zi cu zi; relații sociale apropiate sociale workaholism;
de viața reală; copilul petrece mult timp în școală
Japonia sistem școala e un mediu de existență în care copilul își oameni responsabili, apți să se hospitalism (din cauza
actual trăiește viața; transdisciplinaritate autoîngrijească și să participe la insituționalizării timpurii și
viața socială îndelungate); workaholism
Altele Franța, Germania (în funcție de interesele și
experiența studenților)
6. Competențe necesare profesorului
https://speranta.farca.ro/profesorul-este-un-bun-pedagog-competente-pedagogice/
https://speranta.farca.ro/oricine-poate-fi-profesor-competente-stiintifice-artistice-si-socio-culturale/
https://speranta.farca.ro/maturitatea-afectiva-a-profesorului/
https://speranta.farca.ro/profesorul-de-arte-plastice/
Tip de Descriere Caracteristici
competență
psihologice maturitate afectivă inert la manipulări, nerăzbunător, deschis, neconfundarea scopurilor personale cu cele ale cursanților
echilibru
neutralitate binevoitoare stimulativ, reflexiv, capabil de autocorectare, cu umor, dar fără ironie, deschis la ideile altora, curios, implicat
în propria-i formare, responsabil, anticipabil, flexibil, cu autoritate, rezilient, suportă proiecții, consecvent,
onest, adecvare, capacitatea de a asculta, relaxat, răbdător;
capacitare de autorealizare cunoașterea și împlinirea propriului potențial, lipsit de frustrări și resentimente
capacitatea de a fi fericit capabil de a transforma bucuria jocului în muncă; capabil de a descoperi oportunitățile; apt pentru a aprecia
oamenii pentru ceea ce au ei bun; capabil de autoapreciere; apt pentru a stabili relații interumane, creativ
pedagogice capacitate de adaptare capacitatea de a accesibiliza și adapta elementele domeniului la nevoile individuale de formare ale cursanților
își cunoaște cursanții capacitatea de a descoperi și stimula potențialul cursanților
autoritate capacitatea de crea și menține un climat educativ
menținerea interesului jonglarea cu metode și tehnici educative pentru stimularea și menținerea interesului
autoeducație bucuria de a lucra cu oameni și de a învăța permanent
capacitate de evaluare valorizează creativ greșeala
capacitatea de a fi model conștientizează că educă prin ceea ce este
de autoîmplinire capacitatea de a se realiza în domeniul personal
specialitate
capacitate artistică/ bun cunoscător al domeniului
științifică
culturale inserție culturală cunoașterea și respectarea și însușirea valorilor propriei culturi
culturale și utilizarea corectă a utilizarea corectă a limbii vorbite și scrise
intelectuale limbajelor culturale
intelectuale capacitate intelectuală capabil de analiză, sinteză, abstractizare
sociale capacități sociale o bună inserție socială
inserare în comunitate respectarea valorilor civice și de conviețuire în comunitate
stabilește relații stabilește relații de respect
capacitate de colaborare colaborează cu colegii, cursanții, părinții acestora, cu comunitatea din domeniul său
II. Evaluarea
ce reprezintă, ce rol are în educație
https://speranta.farca.ro/educatie-sau-dresaj/

1. Funcții ale evaluării

https://speranta.farca.ro/functiile-evaluarii-scolare-si-mituri-ale-sale/
Funcții Caracteristici Efecte
de învățare - este o oportunitate de învățare: cursantul a încercat rezolvarea unei teme și are o receptivitate accent pe educație: scopul este de
crescută pentru descoperirea soluțiilor formare de deprinderi și de învățare
- profesorul are oportunitatea unei individualizări a învățării în momentul evaluării când poate să
explice în mod specific ceea ce observă că nu a fost înțeles sau reținut
de formare a - criteriile clare de evaluare, prezentate anterior pot oferi siguranța unei evaluări obiective care scopul educației este de a-i ajuta pe
capacității de poate fi realizată și de către cursant. Cu timpul, cursantul însuși nu va mai avea nevoie de o oameni să devină independenți.
autoevaluare evaluare externă, el știind la ce criterii să se raporteze pentru a-și evalua progresul Deci să cunoască reperele obiective
pentru a se putea autoevalua.
de motivare - când cursantul știe exact ce știe ce competențe a dobândit, ce competențe sunt în curs de formare prin educație omul dobândește
intrinsecă și ce competențe nu are încă, va putea să-și dozeze efortul și să-și canalizeze energia către ceea ce pentru sine niște competențe care-i
dorește el să dobândească sunt necesare. Deci este util să
cunoască ce a dobândit și ce mai
are de realizat.
de feedback - evaluând, profesorul observă ce competențe au fost formate și la ce nivel fiecare participant la educație știe
- cursantul are și el un reper clar privind caracteristicile unei competențe ce mai are de făcut

de evaluare a - profesorul poate observa eficiența metodelor sale profesorul se poate adapta la
metodelor - profesorul poate individualiza procesul educativ, sesizând ce tip de învățare specifică are fiecare specificul de învățare al fiecărui
profesorului cursant și ce i se potrivește pentru învățare cursant
de evaluare a - tipul de sistem educativ și modul de organizare al curriculumului pot și supuse evaluării în sistemul educativ se poate adapta
sistemului funcție de evaluările macro (evaluări naționale; bacalaureat etc.) schimbărilor sociale fără riscul de a
- aceste repere pot atrage atenția asupra hibelor de sistem și de organizare pentru modificări în deveni anacronic
timp util în scopul de reglare a sistemului care poate să nu se mai potrivească căci apar schimbări
sociale, de educație parentală, de tehnologie și organizare, de cerințe pe piața economică
Tipuri de evaluare
https://speranta.farca.ro/tipuri-de-evaluare-scolara-note-de-curs/
Reper Tip Când se realizează Scop
momentul inițială la începutul unei etape educative pentru a se observa nivelul cursanților și pentru a se putea proiecta procesul educativ
evaluării adaptat la acest nivel
de parcurs permanent pentru feedback oferit cursantului și profesorului pentru reglare permanentă a
procesului educativ
finală la încheierea unei etape educative pentru trecerea la următorul nivel și pentru stabilirea unui proces de revenire și de
recuperare pentru fiecare în parte
standarde de la standarde generale pentru obținerea unor certificări standardele generale sunt stabilite prin cercetare pentru fiecare grup de studiu și există
raportare criterii standardizate de nivel pe care și profesorii și cursanți trebuie să le cunoască.
Condițiile de examinare sunt și ele similare și stabilite
la propria performanță permanent pentru evaluarea potențialului și pentru sesizarea progresului, a elementelor de eroare,
a aspectelor care nu au fost asimilate
obiectul cunoștințe când sunt importante informațiile pentru sesizarea nivelului de cunoștințe ale cursantului pentru adecvarea procesului
evaluării educativ la acest nivel; pentru sesizarea erorilor de înțelegere și pentru corectarea lor
deprinderi când sunt importante deprinderile pentru adaptarea schemei de antrenament al automatismelor
competențe la examinări finale sau pentru pentru structurarea unor elemente complexe de personalitate care să fie utile în mai
angajare multe domenii de manifestare
produse expoziții; întruniri științifice; indiferent de autorul lor, se va evalua valoarea produselor realizate în funcție de repere
târguri estetice și/ sau economice
cine este cursantul în evaluări individuale pentru identificarea potențialului, nivelului și caracteristicilor personale
evaluat un grup de cursanți în evaluarea unor teme, proiecte pentru formarea spiritului de echipă, a competențelor de colaborare și cooperare
realizate în comun
metoda când sunt experimentate metode pentru a observa impactul metodei și cum poate fi ea îmbunătățită, unde se poate aplica
noi de îmbunătățire a predării și unde nu, cu ce efecte
profesorul autoevaluări, inspecții, grade pentru eficientizarea competențelor de predare
sistemul evaluări de sistem pentru operarea unor schimbări de sistem în timp util
forma de cercetare (cantitativă, în cercetare pentru testarea unor noi modele, tehnici și metode educative înainte ca ele să fie
evaluare calitativă) implementate
evaluare didactică în procesul didactic pentru eficientizarea predării și a învățării
scopul evaluării obținerea unor admitere, burse, premii, angajare pentru a observa corespondența între competențe existente și cele ce vor fi cerute astfel
facilități etc. încât să nu apară decalaje mari care ar duce la nemulțumiri
autocunoaștere permanent pentru eficientizarea efortului personal și pentru autodirecționarea activităților
feedback permanent pentru eficientizarea procesului educativ în timp real
cercetare cu ocazia propunerii unor pentru îmbunătățirea și adaptarea procesului
schimbări
De evitat în evaluare
https://speranta.farca.ro/maria-sa-profesorul-este-gol/
Greșeli Descrierea formelor în care apar
Dresaj pedeapsa, recompensa, condiționarea,
impunerea autoritaristă
Motivația extrinsecă învățarea pentru notă, pentru aprecierea
profesorului, pentru burse, pentru
câștigarea de premii, medalii
Concurența folosirea evaluării pentru ierarhizarea
cursanților, pentru comparație raportarea
la nivelul clasei
Manipularea folosirea evaluării pe post de manipulare
pentru a obține liniște sau participare
activă
Accent pe evaluare procesul didactic se reduce la indicarea
unor surse de studiu pentru a se putea
concentra pe o permanentă evaluare.
Evaluarea în sine devine mai mult o
judecată, o moralizare continuă în funcție
de criterii subiective ale profesorului
Toate acestea sunt elemente incompatibile În toate cazurile, profesorul nu face
cu procesul educativ
Nu au ce căuta în educație!
Caracteristici ale profesorului
Profesorul nu are încredere în sine, nu
poate stabili un mediu de autoritate (în
care cu toții să se simtă în siguranță) și
atunci recurge la strategii de
inferiorizarea cursanților săi
Profesorul este narcisic, nu se apreciază
pe sine și îi constrânge pe cursanții săi
pentru a obține aprecierea lor
Profesorul este temător și nesigur și
încearcă să dreneze tensiunile
cursanților între ei pentru că simte că nu
le poate face față
Profesorul este dornic de a-și satisface
propriile interese
Profesorul se erijează în judecător. Nu
mai predă, doar evaluează pentru a-și
aserta un loc de putere; impune criterii
aleatorii și subiective de evaluare pentru
a-și controla cursanții ca pe o masă de
care el însuși se teme.
educație!
Efecte asupra cursanților
formarea unor oameni dependenți,
incapabili de a se manifesta liber
formarea unor buni executanți
incapabili de decizii și nici de a fi
responsabili pentru ei înșiși
formarea unor oameni invidioși,
centrarea interesului și a energiei către
distrugerea adversarului; incapabili de
cooperare și de lucru în echipă
formarea unei mase ușor de manipulat
care să răspundă simplu unor manevre
externe
formarea unor oameni anxioși, cu o
stimă de sine scăzută, care îi judecă pe
ceilalți. Își canalizează energia către
găsirea vinovaților și nu către rezolvarea
situațiilor
În toate cazurile oamenii nu pot fi
fericiți, responsabili, creativi și nu pot
stabili relații sociale echilibrate
 Pedagogie II (Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării)
Evaluare finală

Examinarea finală (examen oral)

-se va realiza în sesiune, conform orarului ce va fi afișat;
-se va desfășura sub forma unui examen oral cu 2 subiecte pe fiecare bilet;
-se adresează doar studenților care nu au obținut minim nota 5 la examinarea de parcurs
nota finală = nota de parcurs în cazul în care aceasta este peste 5;
-studenții care au peste 5 la evaluarea de parcurs nu sunt nevoiți să se prezinte la examenul oral;
-nota finală pentru cei care se prezintă la examinarea finală se va obține astfel: nota finală = (nota examinării de parcurs + nota examinării finale) : 2

Subiecte pentru examinarea finală

1. Ce puteți spune despre: educația tradițională?
2. Ce înțelegeți prin competența de maturitate afectivă a profesorului?
1. Ce puteți spune despre: tendințele contemporane din educație?
2. Ce înțelegeți prin competența de neutralitate binevoitoare a profesorului?
1. Ce puteți spune despre: noile tendințe de modificare ale relației educative?
2. Ce înțelegeți prin competența de autoritate a profesorului?
1. Ce puteți spune despre modalitățile de organizare a conținuturile educative (criterii, autori, caracteristici)
2. Ce înțelegeți prin competența de autorealizare a profesorului?
1. Caracterizați și exemplificați principalele modele de educație
2. Ce înțelegeți prin competența profesorului de a trezi și de a menține interesul cursanților?
1. Ce puteți spune despre unele sisteme de educație actuale (prezentare comparativă)?
2. Ce înțelegeți prin competența profesorului de a gândi în timp real?
1. Ce puteți spune despre funcțiile evaluării?
2. Ce înțelegeți prin competența de inserare în cultura proprie a profesorului?
1. Care sunt principalele tipuri de evaluare?
2. Ce înțelegeți prin competența socială a profesorului?
1. Analizați efectele greșelilor de evaluare
2. Ce înțelegeți prin competența profesorului de a fi bun specialist al domeniului său?
examinator: conf.univ.dr. S.Farca
asistent: lector univ.dr. O. Gheorghe
Bibliografie
Abric, J.C., Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
Ackerman, R.,J., Fiice perfecte. Fiice adulte ale alcoolicilor, Editura Trei, București, 2016 (1989)
Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Polirom, Iași, 2010
Albu G., Introducere intr-o pedagogie a libertății: Despre libertatea copilului și autoritatea adultului, Editura Polirom, Iași, 1998
Albu, G., Comunicare interpersonală. Valenţe formative şi temeiuri psihologice, Institutul European, Iaşi, 2008
Albu, G., Introducere într-o pedagogie a curajului, Editura Trei, București, 2017
Albulescu, I., Pedagogii alternative, Editura All, București, 2014
de Ajuriaguerra, J., Manuel de psychiatrie de l'enfant, Masson, Paris, 1971
Antonesei, Liviu, O introducere în pedagogie, Dimensiunile axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Antonesei, L., O introducere în pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002
Anzieu, D., Le moi-peau, Paris, Dunod, 1985
Anzieu, D., Creer, detruire, Paris, Dunod, 1985
Andersen, H., C., Povești, Editura Flamingo GD, București, 2005
Aubry , J. et coll, La carence de soins maternels, P.U.F., Paris, 1955
Ausubel, P.D., Robinson, G.F., Învăţarea în școală. O introducere în psihologia educaţională Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,București, 1981

Balint, M., Medicul, pacientul său și boala. Aspecte inconștiente în practica medicală, Editura Trei, București, 2017
Barbier, D., Ieșirea din depresie, Editura Trei, Bucureşti, 2012 (2000)
Barthes, R., Plăcerea textului, Editura Cartier, Chișinău, 2006
Bion, W.,R., Seminarii braziliene, Editura S.Freud, Binghamton, Cluj, 1994
Bydlowski, M., Psihanaliza maternităţii, Editura Trei, Bucureşti, 1998
Blaga, L., Hornicul şi cîntecul vîrstelor, Editura Hyperion, Chişinău, 1993
Blaga, L., Isvoade, Editura Minerva, București, 1972
Blandiana, A., Ora de nisip, Editura Eminescu, București, 1983
Bocoş, M., Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007
Borges, Jorge Luis, Cărțile și noaptea, Editura Junimea, Iași, 1988
Bowlby, J., O bază de siguranță, Editura Trei, Bucureşti, 2011
Brazelton, B., Greenspan, S., Nevoile esențiale ale copiilor, Editura Trei, Bucureşti, 2013

Caragiale, I., L., Momente și schițe. Nuvele și povestiri, Editura Litera, București, 2010
Cazimir, O., A murit Luchi, Editura Polirom, Iași, 2011
Cărtărescu, M., Solenoid, Editura Humanitas, București, 2015
Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
Cernat, V., Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iaşi, 2005
Chelcea, S.; Mărginean, I.; Cauc, I., Cercetarea sociologică, metode şi tehnici, Editura Destin, Deva, 1998
Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative, Editura Economică, Bucureşti, 2001
Ciolan, L, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008
Ciolan, L., Nedelcu, A. (coord.), Școala așa cum este, Editura Vanemonde, București, 2010.
Clerget, Stephane Criza adolescenței. Căi de a o depăși cu succes, Editura Trei, București, 2008
Cocoradă, Elena, Introducere în teoriile învățării, Editura Polirom, Iași, 2010
Cohen, L.; Manion, L., Research Methods in Education, Routledge, London and New-York, 1998
Cojocaru, V. Teoria şi metodologia instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008
Coleman, Jon, Adolescenții și sexul. Un ghid pentru părinți, Editura Trei, București, 2013
Cosmovici, A., Iacob, D., (coord), Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1998
Crahay, M., Psychologie de l’éducation, PUF, Paris, 1999
Crăciunescu, R., Psihologie pentru pregătirea profesorilor, Editura Universitatea din Craiova, 2004
Creangă, I., Poveşti. Amintiri. Povestiri, Editura Minerva, Bucureşti, 1983
Cristea, G.C., Psihologia educaţiei, Editura Coresi, București, 2002
Cristea, Sorin, Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, Iași, 2010
Crocq, Luis, 16 conferințe despre traumă, Editura Trei, București, 2014
Cuciureanu, M., Punți de trecere între învățământul tradițional și cel bazat pe modele pedagogice alternative în învățământul românesc, Institutul de Științe ale Educației, București, 2011
Cuciureanu, M., Motivația pentru învățare în școală. Practici educaționale, Editura Universitară, București, 2017 https://www.editurauniversitara.ro/carte/pedagogie-
95/motivatia_pentru_invatare_in_scoala_practici_educationale/11591
Cuciureanu, M., (coord.), Cultura elevilor și învățarea, Institutul de Științe ale Educației, București, 2014 (http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Cultura-elevilor-si-invatarea.pdf)
Cucoș, Ct., Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași, 2008
Cucoș. Ct., Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale, Editura Polirom, Iași, 2001
Cyrulnik, Boris Murmurul fantomelor, Editura Curtea Veche, București, 2005
Cyrulnik, Boris Mai bine mor decât să spun. Rușinea, Editura Trei, București, 2013

Dave, R.H.coord., Fundamentele educaţiei permanente, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991
Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991
Defoe, D., Robinson Crusoe, Editura Litera, București, 2013
Densușianu, N., Dacia preistorică, Editura Arhetip, București, 2002
D’Hainaut, L., Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
Diatkine, R., Psihanaliza la vîrstă mică, Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti, 2006
Djuvara, N., Între orient și occident, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008 (1989)
Djuvara, N., Civilizații și tipare istorice, Editura Humanitas, 2008
Dolto, F., Psihanaliza şi copilul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993
Dorondel, Ş., Moartea şi apa, Editura Paideia, Bucureşti, 2004
Dostoievski, F.M., Opere, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1966
Dumitru, I. Al., Ungureanu, D., (coord), Pedagogie și elemente de psihologia educaţiei, Editura Cartea Universitară, București, 2005

Eibl-Eibesfeldt, I., Agresivitatea umană, Editura Trei, Bucureşti, 1995

Eliade, M., Nostalgia originilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994
Eliade, M., Aspecte ale mitului, Editura Univers, Bucureşti, 1978.
Eminescu, M., Poezii, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984
Euripide, Teatru complet, Editura Gunivas, Chișinău, 2005

Farca, Speranța, Psihanaliza şi cele patru vârste ale eului, Editura Trei, Bucureşti, 2003
Farca, Speranța, Ce trăiește copilul și ce simte mama lui, Editura Trei, Bucureşti, 2010
Farca, Speranța, Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2011
Farca, Speranța, The Newborn and his mother, e-book, iTunes, 2012
Farca, Speranța, Grădinița mea favorită!, ebook, iTunes, 2012
Farca, Speranța, Venirea pe lume a copilului, ebook, iTunes, 2013
Farca, Speranța, Independența copilului, Editura Humanitas, 2018
Farca, Speranța, Copilul meu începe școala, PDF
https://www.dropbox.com/s/nqz6qoet35ri5dc/Copilul%20meu%20începe%20școala%21.pdf?dl=0
Farca, S. coord., Începem grădiniţa! Ghid pentru părinţi şi educatoare, Editura Pim, Bucureşti, 2010
Farca, S. coord., Acasă la grădiniţă! Ghid pentru părinţi şi educatoare, sit www.ise.ro, 2010
Fenichel, Otto, Teoria psihanalitică a nevrozei, Editura Trei, Bucureşti, 2013 (1953)
Fexeus, Henrik, Manualul abilităților sociale superioare, Editura Trei, Bucureşti, 2018 (2017)
Florea, N. M., Țăranu, A. M. (coord.), Pedagogie. Curs de formare inițială pentru cariera didactică, Editura Fundației România de mâine, București, 2008
Freud, S., Opere, Editura Trei, Bucureşti, 2002

Gardner, Howard, Truth, beauty, and goodness reframed: Educating for the virtues in the 21st century, Basic Books, New York, 2011
Gardner, H. & Davis, K. The App Generation: How Today's Youth Navigate Identity, Intimacy, and Imagination in a Digital World, Yale University Press, 2013
Ghinoiu, I., Panteonul românesc. Dicţionar, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001
Goethe, J.W., Faust, Editura Grai şi Suflet, Bucureşti, 1996
Goethe, J.W., Suferințele tânărului Werther, Editura Litera Internațional, Bucureşti, 2004
Golu M., Fundamentele psihologiei, vol I-II, Editura Fundaţia România de mâine, București, 2002
Golu, P., Golu, I., Psihologie educaţională, Editura ExPonto, Constanţa, 2002
Gorovei, A., Datinile noastre la naştere şi la nuntă, Editura Paideia, Bucureşti, 2002
Green, A., Narcissisme de vie, narcissisme de mort, Paris, Minuit,1983
Grimm, Poveștile fraților Grimm, Editura Polirom, Iași, 2000

Haddou, Marie, Cum să-și întărești încrederea în tine, Editura Trei, București, 2015 (2000)
Hawking, W. Stephen, Scurtă istorie a timpului, Editura Humanitas, București, 2015 (1988)
Hattie, John, Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori, Editura Trei, București, 2014
Harari, Yuval Noah, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, Editura Polirom, Iași, 2018
Harari, Yuval Noah, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, Editura Polirom, Iași, 2018
Harari, Yuval Noah, 21 de lecții pentru secolul XXI, Editura Polirom, Iași, 2018
Hart, Sura; Kindle Hodson, Victoria, Ora de comunicare nonviolentă. Un proces de predare și învățare bazat pe relaționare, Elena Francisc Publishing, București, 2006
Hesse, H., Knulp. Demian, Editura Rao, București, 2014 (1925)
Hesse, H., Narcis și Gură-de-Aur, Editura Rao, București, 2014 (1930)
Homer, Imnuri, Editura Teora, Bucureşti, 1998
Hollis, M., Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, Editura Trei, Bucureşti, 2001
Horga, I., Dimensiuni curriculare ale educaţiei religioase, teză de doctorat
Hosseini, Khaled, Vânătorii de zmee, Editura Niculescu, București, 2013

Iacob, M., Mihăilescu, A. (coord.), Arta în școală. Concepte și practici, Editura Universitară, București, 2016 (http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/arta_in_scoala.pdf)
Ilie, V., Repere în formarea inițială a profesorilor, Editura Sitech, Craiova, 2015
Illeris, Knud (coord.), Teorii contemporane ale învățării, Editura Trei, București, 2014
Ionel, V., Pedagogia situaţiilor de învăţare, Editura Polirom, Iași, 1999
Ispirescu, P., Basmele românilor, Editura Regis, Bucureşti, 2007

Jinga, I., Istrate, E. (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, București, 2008.
Jung, C.G., Personalitate şi transfer, Editura Teora, Bucureşti, 1997
Jung, C.G., Opere, Editura Trei, Bucureşti, 2010
Joiner, Thomas, Mituri despre sinucidere, Editura Trei, București, 2013
Joiţa E., Instruirea constructivistă - o alternativă, Editura Aramis, București, 2006

Kafka, Franz, Colonia penitenciară, Editura Moldova, Iași, 1991

Kast, Verena, Umbra din noi. Forța vitală subversivă, Editura Trei, București, 2013
Kast, Verena, Fiicele tatălui, fiii mamei. Căi de ieșire din complexele paterne și materne, Editura Trei, București, 2014
Khan, S., O singură școală pentru toată lumea. Să regândim educația, Editura Publică, București, 2013
Klein, M., Iubire, vinovăţie, reparaţie şi alte lucrări: 1921-1945, Editura S. Freud, Cluj, 1994
Kogan, Ylany, Strigătul copiilor muţi, Editura Trei, Bucureşti, 2001
Kohut, H., The analysis of the self, International University Press, New York, 1971
Kohut, Heinz, Psihologia sinelui. Prelegerile de la Institutul de Psihanaliză din Chicago, Editura Trei, București, 2016 (1996)
Kraepelin, Emil, Maniac-Depressive Insanity and Paranoia, Edinburgh, Livingstone, 1921
Krakauer, J., În sălbăticie, Editura Humanitas, București, 2012

Lacan, J., Ecrits, Editura Seuil, Paris, 1966

Lacan, J., Le transfert. Livre VIII 1960-1961, Editura Seuil, Paris, 1991
Lebovici, Serge; Weil-Halpern, Psychopathologie du bebe, Press Universitaires de France, Paris, 1989
Lebovici, S. et Soule, M., La connaissance de l'enfat par la psychanalyse, P.U.F., Paris, 1970
Lungu, Dan, În iad toate becurile sunt arse, Editura Polirom, Iași, 2014

Marinov, V., L'anorexie, une étrange violence, Presses Universitaires de France, Paris, 2008.
May, Rollo, Descoperirea ființei. Fundamentele analizei existențiale, Editura Trei, București, 2013
Marinov, V., L'anorexie, une etrange violence, Presses Universitaires de France, 2008
Măntăluță, O., Velea, S. (coord.), Școala altfel: să știi mai multe, să fii mai bun! Evaluarea programului național de activități extracurriculare și extrașcolare 2012-2013, Institutul de Științe ale
Educației, București, 2013
(http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2014/06/Evaluare_Scoala_Altfel.pdf)
Mărginean, I., Măsurarea în sociologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iaşi, 2000
Moore, B., Cum să-ți controlezi anxietatea, Editura Trei, Bucureşti, 2016 (2014)
Morschitzky, Hans; Sator, Sigrid, Când sufletul vorbeșteprin corp, Editura Trei, București, 2016 (2004)
Mucchielli, Alex, Arta de a influența, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Mucchielli, Alex, Arta de a comunica, Editura Polirom, Iaşi, 2005
Murphy, T., Oberlin, L.H., Agresivitatea pasivă. Cum să o recunoști și controlezi la tine și la ceilalți, Editura Trei, București, 2007
Neacșu, I., Instruire și învăţare. Teorii, modele, strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
Negovan, V., Introducere în psihologia educaţiei, Editura Universitară, București, 2005
Neuburger, Robert, Prima ședință de psihoterapie. 20 de motive de a face (sau nu) o psihoterapie, Editura Trei, București, 2011
Noica, C., Cuvînt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987
Novak, A., Metode cantitative în psihologie şi sociologie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998
Novac , C., Bazele psihologiei educaţiei, Editura Universitaria, Craiova, 2007
Nuță, Adrian, Abilități de comunicare, Editura Sper, București, 2004

Ogden, H.Thomas, Limita primitivă a experienței, Editura S.Freud, Binghamton, Cluj, 1994 (1989)
Ovidiu, Opere, Editura Gunivas, Chișinău, 2001

Paloş, R. (coord.); Sava, S.; Ungureanu D., Educaţia adulţilor, Editura Polirom, Iaşi, 2007
Pamfile, T., Mitologie Românească, Editura All, Bucureşti, 1997
Pavelescu, G., Magia la români, Editura Minerva, Bucureşti, 1998
Păun, E. Potolea, D. (coordonatori), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Pearson, C., Trezirea eroului interior, Editura Trei, București, 2018 (1991)
Peretti, A., Legrand, J-A, Boniface, J., Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2001
Perls, F., Eul, foamea și agresivitatea, Editura Trei, 2008
Piaget, J., Reprezentarea lumii la copil, Editura Cartier, Chișinău, 2005.
Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamente teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Păun, E. Potolea, D. (coordonatori) O lectură a educaţiei prin grila postmodernităţii. Pedagogie. Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Păun, E. Pedagogie. Provocări și dileme privind școala și profesia didactică, Editura Polirom, Iași, 2017
Pânișoară, I.O., Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică, Editura Polirom, Iași, 2009.
Platon, Opere, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1989
Plutarh, Vieţi paralele, vol. I - IV - Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960-1969
Popa, Nicoleta Laura; Antonesei, Liviu; Labăr, Adrian Vicenţiu, Ghid pentru cercetarea educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2009
Potolea, D.; Neacşu, I.; Iucu, R.; Pânişoară, I.O., Pregătirea psihopedagogică – Manual pentru definitivat şi gradul didactic II, Editura Polirom, Iaşi, 2008

Radu, T.I., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008
Rayner, Eric; Joyce, Angela; Rose, James; Twyman, Mary, Chilow, Cristopher, Psihodinamica dezvoltării umane – Creștere, maturitate, senectute, Editura Trei, București, 2013
Riemann, Fritz, Formele fundamentale ale angoasei, Editura Trei, București, 2005
Richter, H.,E., Familia ca pacient, Editura Trei, Bucureşti, 2016 (2017)
Robinson, K. O lume ieșită din minți. Revoluția creativă a educației, Editura Publică, București, 2013
Rotariu,Traian; Iluţ, Petre, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom, Iaşi,1997
Rotariu, Traian; Bădescu Gabriel; Culic, Irina; Mezei Elemér; Mureşan, Cornelia, Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Editura Polirom, Iaşi, 1999
Rousseau, J., J., Emil sau despre Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973

Sabbatini, Andreea, Imagini mișcătoare. Reflecții psihanalitice asupra filmului, Editura Trei, București, 2014
Saramago, Jose, Eseu despre orbire, Editura Polirom, Iași, 2013 (1995)
Sălăvăstru, D., Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iași, 2004
Segal, Julia, Fantasmele din viața cotidiană, Editura Trei, București 2018 (1991)
Senge, P. (coord.), Școli care învață: a cincea disciplină aplicată în educație, Editura Trei, București, 2016
Singly, F.; Blanchet A.; Gotman A.; Kaufmann, J.C., Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Editura Polirom, Iaşi, 1998
Shakespeare, W., Opere, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997
Shakespeare, W., Regele Lear, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997
Shakespeare, W., Visul unei nopți de vară, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
Shoenberg, P. Psihosomatica. Utilizări ale psihoterapiei, Editura Trei, București, 2017 (2017)
Sorescu, M., Poezii alese, Grupul Editorial Art, București, 2006
Spitz, R.A., De la naissance à la parole: La première année de la vie de l'enfant, P.U.F. Paris, 1968
Stan, E., Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea, Editura Institutul European, Iași, 2014
Stan, E., Autoritate și educație, Editura Polirom, Iași, 2018
Stein, C., L'enfant imaginaire, Denoel, Paris, 1971
Steinhardt, N., Jurnalul fericirii, Editura Polirom, 2008
Sternberg, R.J., Thinking styles: theory and personality, in Stenberg, R.J., Ruzgis, P., (Eds.), Intelligence and Personality, Cambrige University Press, 1994
Stoica-Constantin, A., Creativitatea, Institutul European, Iaşi, 2004
Stiemerling, Dietmar, 10 abordări psihoterapeutice ale depresiei, Editura Trei, București, 2011
Swift, J., Călătoriile lui Gulliver, Editura Arthur, București, 2009

Tyminski, R., Hoțul interior. Psihologia furtului și a pierderii, Editura Trei, Bucureşti, 2016 (2014)
Tisseron, Serge, Lumea virtuală: avataruri și fantasme, Editura Trei, București, 2013
Thoma, Helmut; Kachele, Horst, Tratat de Psihanaliză contemporană, Editura Trei, București, 1999
Turk, C., Comunicarea eficientă. Cum să le vorbești oamenilor, Editura Trei, București, 2013 (1985)
Tustin, Frances, Carapacea protectoare. Funcționarea autistă la copii și adulți, Editura Trei, București, 2013
Tragicii Greci, Antologie, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, București, 1958
Țibu, S., Goia, D., Parteneriatul școală-familie-comunitate, Editura Universitară, București, 2014. (http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/03/Parteneriat_scoala-familie_ISE.pdf)
Ulrich, C., Învățarea prin proiecte, Editura Polirom, Iași, 2016.

Vatavu, Naiana, Artterapia, Editura SPER, București, 2015

Velea, S. (coord.), Participarea elevilor în școală și comunitate. Ghid pentru profesori și elevi, Editura Agata, Botoșani, 2006
Vieru, G., Ghicitoare fără sfârșit, Editura Prut internațional, Chișinău, 2005
Vergiliu, Eneida, Editura Gramar, București, 2010
Voronca-Niculiţă, E., Datinile şi credinţele poporului român, vol I, II, Editura Polirom, Iaşi, 1998

Watzlawick, Paul; Beavin Bavelas, Janet; Jackson, Don, Comunicarea umană. Pragmatică, paradox și patologie, Editura Trei, București, 2014
Winnicott, D.W., Jeu et realite, Edition Gallimard, Paris, 1971
Winnicott, D.W., Copilul, familia și lumea exterioară, Editura Trei, București, 2013

Yalom D. Irvin, Călătoria către sine. Memoriile unui psihiatru, Editura Vellant, București, 2018 (2017)
Zafiropoulos, Markos coord., La question feminine en debat, Presses Universitaires de France, Paris, 2013
Zgaga, P., Neacșu, I., Velea, S. (coord.), Formarea cadrelor didactice, Experiențe europene, Editura Universitară, București, 2006.
Zamfirescu Dem.Vasile, Nedreptatea ontică, Editura Trei, București, 1995
Zlate, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași, 1999

http://speranta.farca.ro
http://www.ise.ro/teme-de-cercetare
http://edu-news.ro/top-10-conferinte-ted-pe-teme-educationale/
http://www.journals.elsevier.com/international-journal-of-educational-research/
http://research.rs/; http://aer.sagepub.com/
https://rechercheseducations.revues.org/
http://www.recherches-en-education.net/
http://www.simplypsychology.org/bruner.html
http://www.myenglishpages.com/blog/ausubels-learning-theory/
http://infed.org/mobi/howard-gardner-multiple-intelligences-and-education/
http://www.theoryfundamentals.com/gagne.htm
http://plato.stanford.edu/entries/lacan/
http://changingminds.org/disciplines/psychoanalysis/theorists/winnicott.htm
http://www.simplypsychology.org/bowlby.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Spitz
https://www.youtube.com/watch?v=R0JKCYZ8hng
http://www.tandfonline.com/toc/rere20/current
http://www.academicjournals.org/journal/ERR
http://www.nfer.ac.uk/publications/educational-research/
https://etwinning.ro/
https://etwinning.net/
http://programe.ise.ro/