Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea Stiinte Economice

Business si Administrare
Anul II, semestrul I

STRATEGIA "OCEANUL ALBASTRU"

Al studentului: Riscanu Dinu

2018
Ce este Blue Ocean Strategy?
Blue Ocean Strategy este o strategie de afaceri creată de profesorii W. Chan Kim şi
Renee Mauborgne (INSEAD). Aceasta pledează pentru crearea unui nou spaţiu de piaţă - un
"ocean albastru", ca mijloc principal pentru realizarea unei creşteri semnificative şi profitabile a
companiilor. Teoria este susţinută de un proces de inovare şi de instrumente de management care
fac posibilă crearea acestor mişcări strategice radical inovatoare.1

Ideea centrală a strategiei subliniază faptul că nu are rost să continui lupta în "oceanele
roşii" cu feroce atacuri concurenţiale asupra cotei de piaţă şi profiturilor, ci trebuie să cauţi sau să
creezi "oceanele albastre", neatinse de concurenţă, unde poţi creşte rapid şi profitabil. În
oceanele roşii îţi desfăşori activitatea în piaţa existentă şi te lupţi să fii mai bun decât concurenţii
exploatând cererea existentă şi alegând între diferenţiere şi cel mai mic cost. În oceanele albastre,
creezi o piaţă nouă în care concurenţii sunt irelevanţi, dezvolţi cererea şi reuşeşti să obţii şi
direrenţiere şi cel mai mic cost.

Există o lungă istorie a competiţiei acerbe dintre companiile care luptă pentru cote de
piaţă mai bune, încercând să se diferenţieze de restul firmelor. În economia supraaglomerată de
astăzi, competiţia are ca rezultat apariţia „oceanului roşu”, în care rivalii se străduiesc să
acapareze un „bazin” de profit din ce în ce mai restrâns.2

"Oceanul roşu" reprezintă spaţiul de piaţă existent; metafora se referă la "bătălia

sângeroasă" pe care o duc companiile în aceste pieţe. Aceste companii aplica cel mai adesea
strategii bazate pe competitivitate, cu scopul de a obţine o cotă mai mare de piaţă de la
concurenţii lor. Aceasta este abordarea structuralistă a strategiei, ceea ce înseamnă că firmele îşi
adaptează comportamentul (strategia) în funcţie de condiţiile externe existente (structura
industriei).

Totuşi, această abordare este limitată. Datorită globalizării şi a consecinţelor acesteia

(reducerea semnificativă a costurilor de producţie şi accesul uriaş la informaţii), concurenţa este

1
http://blueoceanstrategyromania.com
2
http://bookblog.ro/recenzie/strategia-oceanului-albastru
tot mai acerbă în majoritatea industriilor, crescând presiunea asupra companiilor şi diminuându-
le marjele de profit.

Pe când “oceanele albastre” sunt pieţele nou create de companii, ca urmare a unor decizii
strategice conştiente (de cele mai multe ori). Acestea repezintă crearea unui nou spaţiu de piaţă
pentru companii, astfel obţinând o poziţie de monopol natural, de care acestea se pot bucura un
timp. Aceasta este teoria reconstructionistă a strategiei, înseamnand că firmele pot modifica
graniţele industriilor (care de altfel sunt doar graniţe mentale).

Cu toate acestea, strategia oceanului albastru nu încurajează companiile să se comporte

în mod monopolist, deoarece acest lucru le va afecta negativ pe termen lung. În schimb,
companiile trebuie să-şi determine preţul în mod strategic pentru a câştiga rapid o masă de
cumpărători, pentru a-şi crea un avantaj competitiv.3

Kim şi Mauborgne sunt de părere că viitorii lideri de piaţă vor reuşi nu încercând să
elimine concurenţa, ci creând „oceane albastre” alcătuite din zone ale pieţei nedisputate şi
capabile de o dezvoltare rapidă.
Strategia oceanului albastru oferă o metodă sistematică de transformare a concurenţei
într-un element irelevant. Examinând o gamă largă de mişcări strategice realizate în mai multe
ramuri economice, cartea pune în lumină cele şase principii pe care orice companie le poate
aplica pentru implementarea cu succes a strategiei oceanului albastru. Aceste principii se referă
la retrasarea graniţelor pieţei, concentrarea asupra imaginii de ansamblu, depăşirea cererii
existente, ordonarea diferitelor secvenţe în succesiunea lor corectă, depăşirea obstacolelor
organizaţionale şi punerea în practică a strategiei.4

  Renunţând la gândirea strategică tradiţională, această nouă strategie deschide o

perspectivă nouă şi îndrăzneaţă pentru companiile care doresc să aibă în viitor un cuvânt de spus
în domeniul lor de activitate.

Astfel, companiile nu vor mai concura cu rivalii pentru o părticică din “oceanul roşu”, ci
îi vor determina pe acestea să devină irelevanţi!

3
http://blueoceanstrategyromania.com
4
 Strategia oceanului albastru. Cum sa creezi zone de piata inedite, astfel incat concurenta sa devina irelevanta – W. Chan Kim,
Renée  Mauborgne, Harvard Business School Press, 2005,
 Cirque du Soleil reprezintă triumful “strategiei oceanului albastru”. Este evident că
strategia acestora este complet diferită faţă de cea a circului tradiţional. Cirque du Soleil vine pe
piaţa cu o ofertă care merge împotriva logicii "tradiţionale" din industrie, însă se bucura de un
succes enorm. Aceste diferenţe nu sunt întâmplătoare, ci urmează un tipar pentru mişcările
strategice blue ocean: unele elemente sunt eliminate sau reduse (ca efect, structura costurilor
companiei este redusă), în timp ce alte elemente cresc ca valoare (şi în mod corelat, ca investiţii)
sau sunt nou create (efectul este creşterea în mod semnificativ a valorii pe care cumpărătorii o
primesc). Acestă exercitare simultană a diferenţierii şi reducerii costului se numeşte inovaţie
valorică (value innovation) şi este piatra de temelie a Blue Ocean Strategy.5

Iată mai jos un sumar al principalelor diferenţe dintre cele două abordări:

Strategii bazate pe competitivitate Blue Ocean Strategy

· Competiţie în spaţiu de piaţă existent · Crearea unui nou spaţiu de piaţă

· Înfrângerea competiţiei · Ignorarea competiţiei

· Exploatarea cererii existente · Crearea şi captarea unei noi cereri

· Alegerea unui poziţii de diferenţiere sau · Urmărirea simultană a diferenţierii şi a

de cost redus costului redus

Proces de inovare: formularea strategiei blue ocean

Procesul de creare a noilor pieţe (oceanele albastre) într-un mod structurat şi replicabil
urmăreşte maximizarea oportunităţilor şi minimizarea riscurilor asociate. Procesul de formulare
este unul colaborativ, vizual, experienţial şi explorational.

Logica este de a analiza mai întâi situaţia actuală a companiei, a industriei şi a

competiţiei. În această etapă începe explorarea modalităţilor de reducere a costurilor, precum şi a
celor de creare a plus-valoarii pentru consumator.

Strategia oceanului albastru se poate aplica în orice tip de organizaţii din orice sector -
privat, public sau social, în orice industrie. Ariile de aplicaţie cele mai întâlnite sunt cele de
inovare a modelului de afaceri, inovare de produs/serviciu sau inovare a experienţei
consumatorului.
5
http://blueoceanstrategyromania.com
 Arhitectura tipică a unei iniţiative blue ocean strategy are patru etape, fiecare constând
într-o serie de workshop-uri şi "muncă de teren", pentru validarea prezumţiilor făcute şi pentru
explorarea nevoilor/aspiraţiilor consumatorilor. Rezultatul acestui proces este o nouă ofertă
strategică (value proposition), care stă la baza unui nou model de afaceri (business model
innovation).6

Procesul de formulare a strategiei oceanului albastru

Această nouă strategie presupune reducerea de costuri odată cu creşterea valorii pentru
cumpărător. Kim şi Mauborgne inversează în totalitate conceptul general acceptat şi demonstrat
că inovaţia de valoare apare numai când întregul sistem de variabile al companiei – utilitate, cost,
preţ – este integrat în mod coerent, ceea ce presupune o creştere a costurilor pentru orice salt
valoric al produsului. Astfel, „inovaţia de valoare este ceva mai mult decât o simplă
inovaţie” 7pentru că obliga compania să realizeze „un salt valoric pentru cumpărători, cât şi
pentru ele însele”8, fiind astfel corelată cu strategia întregului sistem de activităţi organizaţionale.

Cirque du Soleil şi Southwest Airlines sunt doar câteva dintre exemplele abordate, prin
studii de caz, reprezentând companii care au creat “oceane albastre” în conjuncturi de afaceri şi

6
http://blueoceanstrategyromania.com
7
Strategia oceanului albastru. Cum sa creezi zone de piata inedite, astfel incat concurenta sa devina irelevanta – W. Chan Kim,
Renée  Mauborgne, Harvard Business School Press, 2005, pg. 35
8
Strategia oceanului albastru. Cum sa creezi zone de piata inedite, astfel incat concurenta sa devina irelevanta – W. Chan Kim,
Renée  Mauborgne, Harvard Business School Press, 2005, pg. 35.
contexte macroeconomice foarte diferite. Profilurile lor strategice au fost create pe baza aceloraşi
trei caracteristici: focalizare, diferenţiere şi un slogan convingător.

Marea problemă a oceanelor albastre este sustenabilitatea lor: de cât timp e nevoie pentru
că strategiile să fie imitate de concurenţi? Soluţiile pot fi căutate printre barierele pentru imitaţie
şi aici avem o listă interesantă care începe cu atitudinea celorlalte companii de a ridiculiza noua
ofertă, dimensiunea mică a pieţei care nu mai suportă un al doilea jucător etc, dar adevărata
soluţie este tot inovarea, să fii gata din nou să cauţi un nou ocean albastru.

Deşi par a fi truisme – sunt concepte ideale în teorie, obiectivul oricărui antreprenor:
crearea unui produs care se diferenţiază de concurenţă şi se adresează nu numai unui segment
nou de utilizatori, dar în acelaşi timp „fură” din utilizatorii unui produs alternativ (poziţionat mai
sus sau mai jos decât tine), cu costuri reduse şi valoare ridicată pentru cumpărători – autorii
„Strategiei oceanului albăstrui” depăşesc partea conceptuală, creând o structură de analiză a
pieţei, cumpărătorilor, propriei afaceri şi pun bazele unui tipar pentru crearea unei noi strategii9.

Bibliografie
Strategia oceanului albastru. Cum sa creezi zone de piata inedite, astfel incat concurenta sa devina
irelevanta – W. Chan Kim, Renée  Mauborgne, Harvard oceanului albastru Press, 2005

9
http://ensight.ro/ Recenzie: Strategia oceanului albastru de W. Chan Kim, Renée Mauborgne  
Internet

www.bookblog.ro

www.blueoceanstrategyromania.com

www.ensight.ro