1. Tratamentul protetic a pacienților cu fracturi incorect consolidate. 2.

Proteza
cu două rânduri de dinți. Caracteristica
În caz când asistența medicală n-a fost acordată la timp, incorrect, cind dispozitivul de imobilizare nu
fixeraza destul fragmentele acestea pot sa se consolideze incorect a ducînd la apariția unei inocluzii pe
hemiarcadă sau pe un sector din ea de circa 0,5-1,5 mm în plan vertical și dacă cealaltă arcadă este
integră, pentru crearea unui contact maxim interdentar se va efectua șlefuirea selective a dinților
restanți pînă la un contact maximal interdentar, la prezența unei inocluzii mari, restabilirea contactului
interdentar din această zona se va face prin confecționarea protezelor fixe sau mobilizabile. Dacă
consolidarea incorectă a avut loc nu numai vertical dar și transversal atunci restabilirea contactelor
interdentare poate fi realizat prin gutiere dentare, dentogingivale, proteze mobilizabile parțiale cu placă,
proteze cu doua rînduri de dinți. Cind situația clinică nu ne permite sa aplicam aceste metode sunt
indicate protezele cu doua rinduri de dinti acestea fiind numite si aparate-proteze , desi ele au o singura
arcada sau hemiarada cu dinti asrtificiali care restabileste raportul cu dintii antagonisti, al doilea rind de
dinti il prezinta arcada dentara naturala la care suprafetele ocluzale ale dintilor sunt libere.
Confectionarea acestor tipuri de proteze impune respectarea acelorasi etape clinico-tehnice ca si la
confectionarea protezelor partiale mobilizabile acrilice. Pentru prevenirea lezarii dintilor restanti
pacientului I se recomanda respectarea ideala a igienei cavitatii bucale sau se acopera cu coronae de
invelis.
Indicații: Inocluzie considerabila nu numai in plan vertical dar si in plan transversal, ca urmare a
consolidarii incorecte a fragmentelor in caz de fracturi ale maxilarelor si imposibilitatea reabilitarii
rapoartelor interdentare prin intermediul dispozitivelor sau protezelor mobilizabile.

3.Pseudoarticulațiile. Tactica de tratament. 4.Proteza uni-sau biarticulară.

Caracteristica. Indicații
Pseudoarticulațiile apar ca urmare a inconsolidării fragmentelor mandibulare după fracturi din mai
multe cauze, locale sau generale. Din cauzele locale fac parte: imobilizarea insuficientă, repoziționarea
incorectă, alegerea incorectă a aparatului de șinare, detașarea înainte de timp a șinei, iar din cele
generale :infecții specific,distrofii, avitaminoze, maladii a glandelor endocrine, dereglari ale sistemul
nervos, cardiovascular.

Tratamentul protetic va depinde de:

 prezența sau absența dinților și starea lor pe ambele fragmente

 gradul de mobilitate
 de starea generală a pacientului

 Lichidarea mobilității în pseudoarticulație poate fi realizată prin utilizarea protezelor dentare fixe
numai în caz de o mobilitate mică și prezența dinților cu parodontul sănătos pe ambele fragmente.
 Când intervenția chirurgicală este contraindicată sau amînată și se impune un tratament protetic ,
atunci protezele dentare nu trebuie să impiedice mișcările în pseudoarticulație.
 Dacă mobilitatea este neînsemnată pot fi confecționate punți dentare cu numărul dinților de
agregare mărit care vor contribui la lichidarea mobilității în această zonă. În celelalte cazuri dacă
este necesar un tratament protetic ,se confecționează proteze cu balămăli sau alte dispositive ce nu
 vor împiedica mișcarile în pseudoarticulație , în dependență de numărul de dinți prezenți și de
mărimea breșei , protezele pot fi uni sau bi-articulare.
 Dacă lipsa țesutului osos este de pînă la 1,5 cm și sunt prezenți dinții , protezele pot fi confecționate
uniarticulare. În asemenea cazuri șarnierul articulează numai de o parte a pseudoarticulației fiind
fixat imobil în celălalt segment al protezei. La acest tip de proteze ca regulă este articulat segmental
mic al protezei. În toate celelalte cazuri protezele se confecționează biarticulare și cu cât e mai mare
breșa,cu atît e mai mare brațul tijei articulare din proteză. În zona frontală șarnierele se fixează oral,
în vederea respectării principiului fizionomic, iar în zona lateral-din ambele părți ale hemiarcadei.

5.Particularitățile de tratament a pacienților cu microstomie. Clasificarea

contracturilor

Microstomia- complicație survine în urmaleziunilor orificiului bucal cum ar fi răni, combustii,traume

sau a intervențiilor chirurgicale .
Tratament prin mecanoterpie cu aparate care actioneaza pe intreaga arcada sau care actioneazxa numai
pe un segment al arcadei dentare. Ex: aparate pentru mecanoterapie tip Limberg, Oksman, Petrosov.

Acuze: dereglari de fonație , fizionomie , dereglări ale actului de deglutiție.

 În cazul pacienților cu microstomie care necisită un tratament protetic , protezele fixe (coroane,
punti dentare) se confectioneaza ca de obicei, iar cele mobilizabile nu vor putea fi introduse in
cavitatca bucala, din care cauza se confectioneaza proteze pliante sau demontabile.
 Linguri amprentare speciale pentru asa categorie de pacienti nu se fabrica, iar cele standarte nu
pot fi aplicate. In asa scop lingurile standarde se sectioneaza in jumatate sau se confectioneaza
linguri individuale, iar amprentarea se face în 2 etape pe hemiarcade, dupa intarirea
materialului, amprenta se inlatura segmentar, se suprapun segmentele si se realizeaza modelul.
 Ocluzia centrica sau relatiile intermaxilare se determina prin intermediul blocurilor din ghips.
Dupa realizarea modelelor in laborator, tehnicianul dentar confectioneaza proteze pliante sau
demontabile. La realizarea lor sint aplicate diferite lacate sau culise.
 In unele cazuri se pot confectiona proteze cu sarniere ca sa poata fi introduse in cavitatea bucala
si instalate pe cimpul protetic conform particularitatilor individuale.
 Tratamentul microstomiei, ca regula, se efedueaza chirurgical, deoarece in caz de microstomie
pronuntata, mecanoterapia este insuficienta.

Contractura orficiului bucal reprezinta o patologie a carei cele mai frecvente cause sunt repozitionarea
incorecta a fracturilor , ajutor medical intirziat, cicatrici masive care se manifesta prin limitarea
mobilitatii mandibulei si dereglari functionle a actului de deglutitie, fonatie , masticatie , după gradul de
deschidere a cavității bucale : a)Contracturi grave (deschidere pina la 1 cm)
b)De grad mediu (1,5-2 cm)
c)Usoare (3 cm si mai mult)