SĂPUNURI ȘI DETERGENȚI

Săpunurile sunt săruri ale metalelor cu acizii grași și se obțin prin saponificarea
grăsimilor.
Săpunul de sodiu este solid, iar săpunul de potasiu este lichid.Există săpunuri de acizi
grași cu metale grele (tranziționale) numite unsori consistente folosite pentru protejarea
suprafețelor metalice.
Săpunul ionizează în soluţie apoasă:
R-COONa --> R-COO- + Na+
Săpun
Anionul carboxilat (R-COO-) conţine două părţi net distincte în comportarea faţă de apă:

I) radicalul hidrocarbonat R- , care reprezintă partea hidrofobă (fără afinitate faţă de apă)
II) grupa carboxilat (-COO-), care este partea hidrofilă datorită faptului că poate realiza legături
de hidrogen cu apa.
Partea hidrofilă este solubilă în apă, iar și partea hidrofobă (hidrocarbonată)
nepolară este soludila ân ulei șiare proprietatea de a înconjura particula de murdărie sau de
grăsime și de a scoate de pe suprafața textilă formând micelii.
Aceste două părţi din moleculele săpunurilor le conferă proprietăţi tensio-active (de a modifica
tensiunea superficială a lichidelor), de aceea săpunurile sunt buni agenţi de curăţare.

Exemplu de săpun: CH3-(CH2)16-COO-Na+ (stearat de sodiu)

Detergenţii sunt produşi organici de sinteză care au structuri şi proprietăţi

asemănătoare săpunului. Ca şi săpunurile, detergenţii conţin o catenă lungă, hidrofobă şi
o grupă hidrofilă.

După natura grupei hidrofile, se disting trei clase importante de detergenţi: anionici, cationici şi
neionici.

a) Detergenţii anionici prezintă ca grupă hidrofilă un anion (care poate fi –OSO3 - sau –SO3-).
Cei mai cunoscuţi detergenţi anionici sunt:
- sărurile de sodiu ale acizilor alchilsulfonici : CH3-(CH2)n-SO3-Na+
- sărurile de sodiu ale sulfatilor acizi de alchil : CH3-(CH2)n-SO3-Na+
- sărurile de sodiu ale acizilor alchil-aril-sulfonici: CnH2n+1-C6H4-SO3-Na+
b) Detergenţii neionici sunt polieteri cu formula generală R-O-(CH2-CH2-O)n-CH2-CH2-OH,
unde n ia valori între 10-12.

c) Detergenţii cationici conţin o grupă cuaternară de amoniu la capătul unei catene saturate
lungi şi au formula generală R-N+R'3X-, unde R este un radical alchil superior, iar R' este un
radical alchil inferior.

Exemplu: CH3-(CH2)17-N+(C2H5)3Cl- (clorură de trietil-octadecilamoniu)

În prezent se fabrică o gamă largă de detergenți sintetici atât sub formă de praf cât și sub
formă lichidă.
Prafurile, care conțin 20-25% agent tensioactiv se obțin uscând prin pulverizare o pastă formată
din agenții tensioactivi și celelalte ingrediente. Unele prafuri de spalat conțin o substanță numită
protează, care ajută la înlăturarea petelor formate din substanțe pe baza proteine, precum
sângele așa-numite prafuri biologice.
Detergenții sintetici lichizi se obțin prin adăugarea la celelalte ingrediente a unei substanțe,
numită hidrotrop. Aceasta previne separea ingredientelor. Detergenții sintetici se folosesc și la
alte produse de curațare, cum ar fi prafurile de curățat. Prafurile de curățat tipice conțin un
detergent anionic, un mineral măcinat, precum feldspatul și un înalbitor cu hipoclorit.
Detergenți speciali sunt fabricați pentru curățire industrială. De exemplu dertergenții cu agenți
tensioactivi neionici și cationici se folosesc la instalațiile de fabricare a alimentelor și a
produselor lactate, care trebuie curățate la cele mai înalte standarde.