Sunteți pe pagina 1din 174

Dumitru Stan

s@c[@t@GtA
RURALULUI TRADITIONAL ROMANESC

Volumul I

Redactor:
MARJANA PRICOP

Coperta:
AL. CVASNAI

tsBN 973-9312-47-X
973-9312-97-7
@ Editura Universit6tii ,,Alexandru loan Cuza", 2001
5600 lasi, str. Picurari nr.9, tel./Iax: (0321 174947

EDITURA UNIVERSIT N DRU IOAN CUZA"


CUPRINS
CAP. I PROLEGOMENE LA ANALIZA RURALULUI
TRADITIONAL ROMANESC
9
l. Sociologia gi problemele sociale " " ' a1
)l
2. Sociologia ruralh - o anexd a sociologiei urbane?'
62
3. Satul rom6nesc tradilional: itinerarii subiective"
4. Satul tradilional romdnesc: incercdri pozitiviste 76
4.1 . Fixarea cadrelor spalio-temporale'
78
4.2. Identificarea principalelor categorii
de izvoare valide' 84
4.3. Delimitarea zonelor etnografice ' " ' 92
4.4.Calea mono grafi c d in analiza
sistemului social rural '...... ' l0l
4.5. Sistemismul - varianta teoreticd
qi metodologica oPtimd "" 130

CAP. II PARADIGMA SISTEMICA DE ANALIZA


A SATULUI TRADITIONAL ROMANESC

I. Caracteristicile sistemului social ' " ' " "' 145


2. Hexagonul cadrelor nodale ale sistemului social ' ' ' ' ' " 154

3. lntensiunea cadrului ctrltural din ruralul tradilional.'....'.....


165
4. lzomorfismul comdnitalilor tradilionale romAneqti' "" 177
Dumilru STAN

CAP. III SATUL TRADITIONAL ROMANNSC:


PROLEGOMENE LA ANALIZA RURALULUI
STRUCTUnA $T FUNCTIoNALITATE
TRADITIONAL ROMANESC
l.Oliginea gi tipologia satelor tradilionale romdnepti. .... 185
2. l-ocuinfa tradif ional[ romdneascd . . . . . .... 204
2.1 .Tipuri de locuinfe . ... 204
2.2.Obiceiuri privitoare la construirea casei.
1. SOCIOLOGIA $I PROBLEMELE SOCIALE
...... ... 210
3. Modelul tradilional de familie romdneascd .. ... 221
-3.1 . Perspectiva etno-sociologicd de analizd a familiei. . ....222
3.2. Forme istorice ale evolutiei familiei. , ..,229
Apiruta in prima .jumdtate a secolului al XIX-lea.
sociologia trebuia sd dea rdspunsul la o intrebare devenitd in epoci
3.3. Socializarea prentaritalA ... 244
3.4. Orientareamaritald .........254 un adevdrat leitmotiv: ,,cum poate fi reformati societatea"?
Imperativul reordondrii functionale a viefii sociale era originat in
3.5. Obiceiuri despre cdsdtorie gi nunta. ...... 261 profunda stare de crizd, pe care o traversa lumea occidental[, in
4. Asistarea sociala in comunitafile tradi{ionale romAnegti . .... 272
general, iar din cadrul acesteia, ceafrancezd, in special.
4.l. Momentul realizdrii . .. . .... 274
4.2. Aria de cuprindere.....
Explicatiile filosofante de pdnd atunci asupra existenlei
..... 276
grupurilor umane - oricdt ar fi fost ele de subtile, interesante,
4.3. Realizatorii asistdrii .... ....281
surprinzdtoare - nu-qi dovedeau eficienla pentru activitatea practicd
4.4. Destinafia acfiunilor... . .... 317
4.5. Motivatia activitaqii de asistare sociald .. ...... ... 326
qi, ir-r consecinfd, nLl imbundtileau modul de funclionare a
socialului.
Revolulia industriald, aflatd in plind desftgurare in spaliul
iN Loc DE coNCLUZtl
aa I socio-cultural occidental, nu numai ci nu inldtura multe dintre
JJ I
l. Probleme sociale ale acurlturafiei rural-urbane.. situaliile sociale critice existente deja, ci, mai mult, ea insdqi
2. Argument post.fhctum.... ..
favoiza producerea altora noi. Finalmente, acest amplu eveniment
331
(economic, dar gi cultural) s-a repercutat, concomitent, in e.fecte
342
BIBLIOGRAFIE sociale atitt pozitive cit gi negative. In categoria celor dintdi se
353
inscriau cregterea productivitdlii muncii, extinderea relaliilor de piafd,
accelerarea procesului de urbanizare, inmullirea descoperirilor din
gtiinld gi tehnicd, perfecfionarea modalitililor de specializare
profesionali, orientarea pozitivista a invdfdmdntului gi educafiei
S oc i olo g i u r ural ul ui trrtdi|,, nr!! .!-A*t"
Dumitru STAN

a dotta clasd de ef-ecte' negative. imagine ceva mai clard asuPra disfuncfiilor socialului din acele
etc. Cat privegte cea de
vremun.
teoreticienii au cdzut de acord asupra faptului cd ele erau extrem de
De-a lungul timpului. seria et-ectelor pozitive i-a interesat Et
nLlmeroase, afectau majoritatea covflrgitoare a populaliei 9i erau
percepllte ca avdnd o virulenld mult mai mare decat amplitudinea n-robilizat pe oameni intr-o mdsurd rnai micd decat cea care
lor reald. cuprinde .i-..t.1. negative. .lustif-rcarea acestei orientiri acfionale
preferentiale se spriiiird pe cel p .u\rn douir qrgumente. identificabile
Receptarea exagerat-agravantd a dificultdlilor sociale
irr toate grupr,rrile-sociale. de Ia cele arhaice qi pAna la cele actuale:
curente se producea. intre altele. pe fondul zdruncindrii schemei
;. daca schimblrile socio-culturale au loc in forme gi
sociale tradilionale de viala' qi al constrdngerii locr-ritorilor de a
sensuri dezirabile pentru cea mai mare parte a actorilor vieJii
aclopta comportamente. atitudini noi, riscante, lipsite de
credibilitate. Perturbarea modelului de alcdtuire gi func{ionare a sociale. atunci func!iile necesare reproducerii societ[fii sunt
satisticute cu mare fluerifa. iar eforturile consumate in acest scop
familiei. deprecierea ata$amentului indivizilor faJd de apartenenla
sunt suportate de acegtia cu relativd r"rqurinla;
etnicd. religioasa sau fa!6 de mediul de rezidenld, inexistenla ori
ineficienta fbrnrelor de asistare socialS a defavorizalilor, creqterea
b. dac[ fenomenele de dinamici sociala prezintd aspecte
indezirabile oli incompatibile cu expectanlele majoritalii membrilor
cantitativi a situaliilor conflictuale spontane 9i organizate, e;ecurile
clemersurilor educative fbrn-rale. modifi carea registrelor axiologice
societafii. atunci coltinuritatea 9i normalitatea existenlei corpului
social sunt amenintate. Pentru a nLl ajunge in astfel de ipostaze
societale gi comunitare cu o asemenea rapiditate incdt mulli indivizi
extreme sLtnt necesare eforturi suplimentare din partea actorilor
ajurngeau sd nll mai , corespunda criteriilor de funclionalitate
sociali in sensul cle a cunoaqte cu precizie cauzele cale au generat
axiotropicd ttzuale in mediul in care trdiau, infrac!ionalitatea
impasr-rl funclional qi de a acliona eficient in vederea izollrii
ori
ridicata gi variata etc. erau dovezi ule exlensiunii Si inlensiunii
c'rizeiin care se afla societatea. Dacd la aceste indicii ale patologiei
inlituralii surselor care le perturbi modul de viald'
orice situalie .ut. d.r.gleazd furnclionarea unui sistem 9i
sociale mai addugdm gi alte aspecte def-rcitare precLlm gomajul.
penuria de locuin[e, i1suficie1!a mijloacelor de sr.rbzisten!a in care uecesitd intervenlia unor forJe corective colstituie, pentrtt
acesta. o problenui Sau, eventllal, o dis.funcyie. in cazul sistemului
condiliile rnanif-estarii unor crize de supraproducfie, nepotrivirea
fiapanta dirrtr.e scopurile indivizilor gi modaliti!ile concrete de social existd probleme specifice despre care ntl greqim dacFt
Splrnem ci numai*in anumite conjuncturi se radicahzeazd 9i
devin
satisf.acere a acestol'a, distanla socio-culturald enorma dintre elite gi func{iilor
ntase. orientarea activitalilor socio-economice in special dupa
disfunclii sociale*. Acestea din urmd sunt negiri ale 9i,

principiul profitului gi nu al utilitatii ori rnoralitatii etc., avem o

I
Vezi gi P. Lazarsfeld,Qu'e.sl-ce qtre lu srtciologic, Gallirnard, Paris' t97 l.

t0
Dumitru STAN Saciologio rurolului traclilionnl romdnesc
"
deci. atentate la natura sistemului, pe cdnd problemele sociale adecvate. avrzate in raporl cu fluxul evenimentelor la care ei asistd
sunt doar avertismente sall semnale ale diferitelor tipuri de sau participd in mod direct;
insuficierrfe relativ minore din via{a societalii. Ca atare, actorii c. rol de inteqrare a temelor investigate in cadrul unor
sociali cu c6t vor cunoa$te rnai in profunzime gi mai de tirnpuriu scenarii globalizante cu intenlia descoperirii unor lanluri cauzale
problemele care afecteaza grupul din care fac parte, cu atAt mai extinse care sd permitd corelarea explicativa a func{iilor,
rapid vor putea preintArnpina agravarea. degenerarea lor in problemelor gi
disfuncliilor sociale, precum gi evidentierea inter-
disftrnclii sociale qi cu atAt vor fi mai eficienli in contracararea lor. influenlelor dintre efectele pozitive gi cele negative in cadrul
Intre numeroasele roluri sociale pe care le are sociologia, sistemului social;
c6teva se detageaza prin importanla lor deoarece vizeazd, tocmai d. rol de identificare a celor mai adecvate forme de
problemele gi disfuncliile societalii: interventie asupra acelor unitali sociale marcate de probleme gi
a. rol de barometru sau de mijloc de constatare gi de disfunclii in vederea diminuarii efectelor negative, extirparii acestora
mdsurare a intensitdlii cu care se manifesti problemele gi gi reproducerii ori, eventual, amplificarii efectelor pozitive.
disfunctiile sociale la un moment dat;
b. rol de construcfie imaginari a socialului sau de
anticipale sensului gi profunzimii evolufiei fenomenelor,
a Nu toate sociologiile sunt de acord cu acest rol. De pildd, neopozitivismul
proceselor indezirabile pe care le cerceleazd gi, implicit. de :;ociologic'- orientare fondatd la sfArgitul secolului trecut. dar care este in vogd gi
pregdtire psihologicd (cel pulin) a actorilor pentru a avea reaclii in zilele noastre - a acreditat ideea cd a face sociologie presupune doar
stdpdnirea unei rnetodologii specifice gi efectuarea de cercetdri empirice de teren.
Teoria sociologicd globalizantd gi enLrnlurile sociologice cu caracter de lege ar fi,
in viziLrnea neopozitivigtilor, efbrturi redundante gi lipsite de finalitb{i practice. in
furrctionale: optiuni dif'erite din punct de vedere politic, estetic, religios etc., opinia noastr6, un astfel de reduc!ionism egueazd intr-un tehnicism ingust,
sr,rspiciurri pe motive de infldelitate, dif'eren!e de orientare gi eficacitate in fractureazd, destructureazf, imaginea despre societate in functie de interesele
privirr{a acliunilor donrestice, acceptarea inega16 a rudeniei derivate din casdtorie conjuncturale ale indivizilor gi, rnai ales, nu ingdduie reconstruc(ia mentalA a
g.a.m,d. At6t timp cAt mernbrii farniliei rdrnAn inrpreund gi conservd impreund socialului. Or, sociologii trebuie sd fie preocupa!i ,,nu numai de varietatea
.,cadrele de normalitate" (asigurarea rrrijloacelor de subzistenjd, coabitarea empirici a cunoagterii", ci gi de modul in care un segment sau un factor oarecare
sexuali corelatd cu obli_eativitatea respcctarii interdicliei incestului, grija fa{a de din corpul social capatd importanfd (,,se construie$te" $i ,,se reconstruiegte")
copii etc.) situaliile de acest gen igi gisesc solulii intr-un rnod aproape spontan, tocmai pentru cd se irrscrie/apar{ine unui context situa{ional de ansamblu. A
ca tbrrre de adaptare firnclionald. Nunrai atunci c6nd grupul familial care a pierde din vedere compunerea realitdtii sociale echivaleazd, de fapt, cu lipsa
generat o anurnitd,,problemi" rru gdsegte in interiorul sdu o rezolvare explicdrii intregului societal gi chiar cu proximitatea egecului in cercetarea
convenabilS pentru toli cei care il compun, asistdm la aparilia unei disfunc(ii. ernpiricd. De aceea o bund cercatare de teren trebuie sd porneascd de la o bun6
Din acest moment, familia fie se divizeazhldesfiin{eazd - intrucdt nu mai teorie sociologicd iar datele empirice trebuie sintetizate in teorii globalizante
realizeazd tunctiile specifice, fie continud sd existe in mod disfunclional - in mereu re-construibile (vezi gi P. L. Berger, Th. Luckman, Construirea.gociald a
virtutea presiunilor unor canoane tradi{ionale sau prejudecd{i. realitalii, Editura Univers, BLrcuregti, I 999).

l2 t3
Srtciologitt rurul ul ui tradilionul romiinesc
Dumitru STAN

ei. atat epistemic inductiv sociologiei; in plus. ele ne-au orientat atdt in
Societatea a cunoscut. incn 9e la inceputttrile istoriei
din privinla alegerii ten-rei lucrdrii noastre. cAt gi in selectarea
rer,rEite. cdt gi egecuri fu'clionale. in mornentul in care acestea
ingreuiau argurnentclor aferente acesteia:
urmd nu au mai putut fi depaqite in manierd empirici Ei
problemele a. Obsesia iminenfei eqecului acfional i-a determinat pe
existenta urui numir fbarte mare de indivizi' '1i
obiect de cercetare gtiintifica oamenii dih toate epocile istorice sa adopte atitudini umbivalente:
tlis1ttnc:1iile s'oc,ictle au devenit
sociologice^ pe de o parte au produs qi conservat cdi empirice sau chiar
specializata; altf'el splrs. s-(/u/ trttnsfbrmat in problente
irafionale pentru a avea satisfaclia ,.lucrului bine fbcut", iar, pe de
iaracestlaptS-apetrecut.irrmodparadoxal.intimpulrevo|u1iei
alta parte. au adaugat (treptat) ir-r reacliile lor elemente de
industriale occiclentale din prima parte a secolului
trecut. Ne
s-a ralionalitate qi gtiinlificitate. De pilda. in conrunitdlile arhaice qi
explicdrn acum de ce. in opinia unor teoreticieni. ..sociologia
radicalza unele traditionale din lumea intreagd. practicarea rnagiei a insenrnat
nhscut di' revolugia industriala"r. Aceasta
fenonrene sociale vechi. dar. mai ales, aducea in
prim-plan ,,urzeli irationale de fabule, himere gi rninciuni", dar gi antrenarea
pflni firnc{ionala a unor forte finAnd de calitdlile fizice ale mediului
fenomene atdt dezirabite. cAt qi indezirabile - nemaiintdlnite
- inconjr-rrator. de baza fiziologica a actanlilor. de trdirile psihice ale
atuncl.
acestora etc.' Din asocierea gi corelarea dupd o logica greu de
Merrireafunclamentalaanoiigtiinledespresocietateafost,
lultrror inteles* a Llnor elemente atAt de diverse se oblinea, totuEi. Sliinla
clriar de la aparilia ei. aceea de a rdspttntle in mod curctliv
grupurilor
cDnjtmcttn,il0r socicile ('(tre conlpromileatt stdbilitatea 'J. Maxwell. Mugitt, Editura Univers Enciclopedic, Buculegti. 199-5, p. 178.
,*i'nn.De altf-el. este lesne sd constatdm cdproblematic'cr 's'ociologiei 'Suntern obignuili sd evaludm perfbrrnantele spaliilor culturale arhaice gi
este axati in special pe teme privitoare la anomie'
devianfa'
tradigiorrale dupi canoane ale rnoderniti{ii. inclLrsiv in planul exerciliului logicii.
recuperare. crizd. .q... conflict g'a'm'd' - adicd pe studierea ProcedAnd in acest ntod ajungern la separarea dihotornicd, categoric fbr!at6, a
fapteIorsocialedisftrrrclionalegiastrategiilordeatenuareort popufaliilor c'ivili:ate (rnoderne gi conternpolane) gi a celor necivilizate (antice 9i
medievale) Prirnele le asocienr u$or cu lalionalitatea gi gtiinlificitatea. ln schimb,
eradicare a acestora. in aproape toate teoriile 9i explicatiile despre Lrltinrele alrrnrirn. fhrd prea rnultd govdire, cI erau caracterizate de
sociologice, conceptele de stabilitate, solidarizare, dezvoltare. iragionalisrn, rnisticisrn, antiintelectualisrn, reactivitate incongtientd etc. Nimic
fu.clioialitate. altrLiism, armonie sociald etc. - respectiv categoriile nrai gregit: la urrna urmei, urodernitatea nu a fbcut altceva decAt sa impund o
corespunzatoare unor fapte social-e dezirabile - sunt
utilizate cu nouh schemd de via{a prin transformarea aspira{iilor gi scopurilor indivizilor, prin
prudenla gi reflecta rnai curdnd proiecliile, instituirile. expectanfele reordonarea legistrr,rlr.ri lor de valori. cdt gi prin nrodificarea intensiunii gAndirii
ca alare' faptelor de culturd
sociologilor in raport cu societatea decit realitatea sociala
lo_qice. Noira orierrtare rru tr irrsenrnat, deci, negarea exhaustivd a
;i civilizalie Lrzuale in perioada anterioarh, ci doar conrpletarea gi / sau
Din cele evidenfiate pAna in acest moment se desprir-rd doud resenrnificarea acestora. L. Ldvi-Bruhl ardta, spre exemplu, cd spiritLrl populaliilor
contextul
concluzii pe care noi le apreciem ca alcatuind o parte din prirritive..nu era dif-erit de al nostnr din punct de vedere logic nici rndcar prin
strLrctura lul. (Curnete. PUF, Paris, 1949. p. 79). Crr alte cuvinte, indivizii
r p. 12. cornponenfi ai societa{ilor arlraice nu gdndear.r eronat. ci numai. antrenart alte
A. Totrlaine , Sttc'iolrtg,ie tlc l'oclittn. Seuil' Paris' 1965.
l4 l)
Dumitru STAN S oc io log ia r uralul ui traclilio nd ro mdnes c

ocultd u aclliunii. Aceasta, in mentalitatea omului premodern, eficient Ei respinge in mod consecvent ceea ce este himeric,
amplifica gansele de viafa, devenea reald prin efectele ei gi, in orice metafizic. ir-rutil. dubitabil, iralional in manifestdrile agenlilor
caz, nu era etichetat[ drept negtiinla a$a cum ne considerdm umani5. Cu alte cuvinte, atribu!iile pozitiviste ale sociologului
indreptafili sd afirmdm astdzi. trebuie sa fie acelea de a ardta cu precizie care sunt aspectele
Evanescenla actelor magice este consecinla fireascd a
acfiunii legii ueSterii .fondului intelectual ul societdfir* gi deci, a
cregterii gtiinlificitaJii, ralionalitAlii actelor umane. In acelagi timp
trebuie sd menfiondm, insd, faptul cd oric6te progrese gi ,,zguduiri
intelectuale" ar cunoagte omenirea, ea conservd teama de egec
acfional, precurir gi ambivalenla rafional-irafional in strategia de investigative pornind de la realitate cdtre idei - 9i nu invers -
apropriere a succesului. sociologul constatd prezenla in societatea contemporan[ lui a unui
b) Atitudinea preponderent-pozitivisti a actorilor vielii fond cultural vechi alcdtuit din datini, obiceiuri, proverbe, cAntece'
sociale a devenit posibila abia din momentul in care problemele gi
disftrncfiile societalii aucipdtat gi statutul de probleme sociologice.
Se spera ca in urma reorganizdrii modului de desfdqurare a
investigaliilor asupra faptelor sociale sd se oblina noi cdi de
eficientizare a activit[filor oamenilor precum gi noi explicatii - mai
pulin apologetice, fanteziste gi abstracte - asupra funclionalitalii
sociale. De altfel, chiar fondatorul sociologiei, A. Comte, sugera
cd aceastd noua gtiinld poate deveni credibila numai in mdsura in
care se orienteazd spre real, constructiv, sigur, precis, relativ,

continuturi in rationamentele lor. Privite din aceastA perspectivd, diferenlele de


perforrnan{d cultural6 ale diferitelor categorii istorice de societd(i au fost induse
de natura- con{inuturilor prinse in judecdlile logice gi nu de structurile logice
utilizate. lntrucdt multe dintre aceste confinuturi au relevan{d doar in raport cu
epoca gi locul in care s-au produs, identificarea schemelor logice de gdndire de
pe pozi{ii spafio-exterioare conduce la ideea existen{ei unor,,logici greu de
infeles".
- Vezi S. Haret, Mecanica sociald, Editura
$tiintificd, Bucuregti, 1961, p. 158 qi
urm. toate spaf i ile socio-culturale'

r6 t7
Dumitru STAN
Sociologia rurul ului trucligionnl romAnesc
care pot rezolva problemele ;i
reminiscenlele ctrlturale arhaice s ei pot sd reahzeze dif-eren(a dintre rnodul cum sunt 9i cum ar
in incercarea cle a stabili nrodelti trebui s[ fie faptele, rela]iile, ilstituliile. organizaliile, grupurile
'lui pi il deternlina sd le inclr-rda ir sociale etc. - respectiv componentele sociale de care' intr-un fel sau
oricdrei structuri societale. altul, sunt inevitabil infl urer-rlafi.
Reaclia fireasch a ildivizilor normali confruntafi cu situalii
Normalitatea desfrguririi viefii sociale este congtie ntizard
gi preluita de i'divizi. ra valoarea reald sau c6t mai de anormalitate este de a elabora descrieri. explicalii asupra
aceasta. doar atunci c6nd ei c'nosc (dir.ect sa' indirect;
aproape cle acestora gi, mai ales. de a descoperi antidotul lor. Intrucit aceste
acesteia. adicd, experienlu anormaliriiliir. Abia in
ii opusur obiective sunt greu de oblinut gi nu garanteazh imunitatea corpuh"ri
astfel de rnomente social pentru o mare perioada de timp, membrii societdfii au recurs
la formularea Llnor axiome strategice paremiologice. Acestea
reprezinti principil ,sctpien1ictle de evitare u eSecului, constante ale
orientarii acfionale a indivizilor normali, rezultate ale simbiozei
dintre instinctul de conservare. bunul sim! (comun) qi ralionalitatea
limitate6.
Nici o categorie de indivizi nu realizeazd ,.ac[inr-ri logice" in
exclusivitateT, dupa cum nu existd actori normali care sd fie in
totalitate iralionali. De f'apt, ceea ce pentru unii actori (externi
mediului social referer-r1ial gi situafiei acfionale date) apare ca
dovada de irafionalitate, pentru sivArqitorii faptului concret exi'std
cel ptlin s,trporlul ralionalitdlii inlemeiate in.forla bunului sim1.

un spatiu sau ull interval axiotropic de orientare tirnclionalS. Modernitatea a


relativizat o serie de valori qi, totodatd. a ldrgit sfera de itrterpretare a rela(iei
dintre nornral 9i patologic. in schirtrb. in cotnurritAtile arhaice 5i tradilionale.
fald
con!inutLrrile norrnalitatii qi anormalitafii erau stabilite cu claritate, atitudinea
de ele era aceeagi de la o etapd la alta, iar abaterea de la rnijlocia socia16 era ufor
sesizabil6 gi sanc!ionatd cu asprittte.
,'Vezi gi Herbert Sitnon, Moclels o/ ll',lan; Sr,tciql ancl Ralional. wiley, New York.
| 957.
7 pentrrr
o explicalie detaliata vezi V. Pareto, Traitd de sociologie generale, vol.
l. Payot. Paris. 1917,P.68 9i urn.
t8 tq
Dumitru STAN Sociologict rural ului traditional romfrnesc

Sociologul clujean Achim Mihu numegte sintezele


de a. Reagezarea raportului dintre mijloace gi scopuri in
ralionalitate acfiuni) drept ,,principii ale fundamentarea acJiunii prin micgorarea nivelului aspira{iilor. in
ralionalitdtii nalitate tr.Uul.'i"pistate 9i cazul in care nu se procedeazi astfel, egecul acliunii este inevitabil,
interpretate cunoagterii gtiinlifice. Nu iar actorii igi asumd un dublu risc: pe de o parte nu ating nivelul
trebuie, insd lcolo inc6t ,,rd ,purr._'.a .irntul valoric existenfial la care tind, iar pe de altd parte compromit
comun este in totaritatea lui fals sau cd intre simlui
.o-un gi gtiinla gansele reproducerii bazei existenfiale de la care au pornit. Cu alte
existd intotdeauna o opozilie, dar este necesar
sd recunoagtem cd cuvinte. indivizii aflafi intr-un astfel de context actional nu numai
gi neorganizatd, gi la speculatia cd nu reugesc sd-gi imbundtdleascd starea de confortabilitate, ci,
esenlial de apelul la cunogtinlele dimpotrivd, provoacd degradarea ei pentru cd igi propun obiective
todei gtiintifice,,8. mult prea inalte gi ajung la costuri prea ridicate in raport cu
ai societdlii rdvnesc la obtinerea disponibilitetile lor
b. Efectuarea de suprageneraliziri in sensul c[ soluliile
mijloacele necesare imprinirii'XJttilJiT:"'3,#l
insuficienld se adaugd gi faptul cd aceeagr parte populaliei
Tl':*? unor experienle faste sunt considerate valide gi pentru alte tipuri de
a accede situalii. Aga se explicd de ce variantele tradi{ionale de rezolvare a
mai greu la avantajere cunoagterii gtrinlince gi, deci
,uffiaitut.u unor probleme gi disfunclii sociale s-au reprodus multd vreme in
demersurilor ei este dirninuatd. pri' urmare, gansere
acesteia de pofida faptului cd efectele oblinute in urma utilizdrii lor nu au fost
reuqitd socio-culturald se reduc,
situafiei de intotdeauna in consens cu expectanfele indivizilor.
inferioritate trebuie sd opereze t
proprie de c. Reformularea periodicd a setului de axiome strategice
viala. Multe sunt schimbarile prod
in astfel de paremiologice prin adecvarea lui la presiunile funclionalitalii
imprejurari, dar trei dintre ele par a fi cel mai des
intdlnite. sociale curente. Toate societalile gi comunitetile, indiferent de
stadiul lor de dezvoltare, au avut - gi au in continuare - un numdr
I y:l:, t:::-1*:r-::, in .sociotogie, Editura Dacia, Cruj-N apoca, tee2, p.8.
iAceasra de ,,reguli utile gi clare" care, dacd sunt respectate, garanteazd,
stare este rezurtatul prasdrii indiviziror in pranur curturii
spiritual) gi civiliza{iei (confort'ateriar) dincoro iconfort membrilor lor un nivel minim de reugitd aclionald. Structurate pe
de un niver minirn care, dacd
nu este atins, definegte alte tipuri.de st6ri: nesiguranfd,
stigmatizare, inferiorizare, baza ralionalitalii limitate, aceste reguli sau principii sapienliale de
frustrare etc. Plasarea convenabild antreneaz{. acliune difera nu numai de la o comunitate la alta, ci gi de la o etapd
eremente diverse gi chiar opuse:
reale - ireare, ra(ionare ira{ionare, obiective
- - subiective, cantitative caritative
- istoricd la alta din evolulia aceleiagi comunit[1i. De pildd, in satul
etc' Pe ldngd varietatea elementelor irnplicate, starea
presupune gr
de confortabilitate tradilional romdnesc, regula era ca delictele comunitarilor sd fie
o strategie ac{ionald adecvata. Finalmente, aceasta trebuie sd se
prelungeascd in atingerea scopurilor, in proporlionarea judecate, in cea mai mare parte a lor, de ,,ceata bdtrdnilor"
mullumitoare a costuriror
gi beneficiilor, in rdentificarea Lrnor sL,bstitrte rrnrlionut. (hotdrarile acestei grupdri justiliare erau respectate inclusiv de citre
compensatorii la situatii de egec, in cregteri de presti-qiLr
1u variante
personal g.a. domnitor); in satul actual, batranii - fie nu mai au atribulii juridice,
20
2l
Dumitru STAN Sociologitt ruxil ttl ui lrsditionnl romftnesc

fie au cel mult un rol consultativ.. Prin urmare. axiomele strategice


s-au (re)structurat in mod spontan Ei. in acelaEi timp. au tins spre
pozitivare. Nr,r trebr"rie sd uitf,m. insd, ca ,.reprezentarilor pi
constatdrilol simfului comun le lipsegte in general precizia,
exactitatea; oricAt ar fi de juste gi de pitrunzf,toare, ele sunt socio-cultural, realizabil la nivelul unor sectoare ale sistemului
formulate in ternreni vagi gi t-lll se bazeazd, pe numdrare gi/sau social, nu insi qi in ceea ce privegte sistemul social in intregimea
ntdsurare"-'. lr'ri. Pe ansamblu, putem spllne cd societatea reprezintd un mediu
Actorii normali ai grupurilor contemporane, marcafi de un socio-cultural relativ unitar in care actioneazd. intre multe altele,
numir impresionant de conjuncturi defavorabile gi de perspectiva doua legi: cea a compensatiei gi cea a murtipricrrii efectelor;
egecului acf ional. respectd. in opinia noastrd, recomandarile prima dintre ele ne convinge asupra faptului cd egecurilor
anonir-ne ale urmdtoarelor axiome strategice paremiologice: funclionale petrecute in urele unitali sociale Ie corespund succese
a. ,,Un rlu nu rim6ne niciodatd singur!". Altfel spus, evidente in ale parli ale sistemului. iar cea de a doua ne
prezenta unui aspect de anormalitate in existenla societalii atrage denronstreazd cd, un deficit structural-hrnc[ional se prelungegte
dupd sine, in mod epidemic. producerea altor fbrme ale anormalitdtii intr-un lant de ef-ecte negative intrucdt provoacd blocaje la nivelul
in alte pdrfi ale structurii ei. Cu cAt sunt mai numeroase gi mai tuturor par!ilor sociale interpenetrante.
consistente eforturile de izolare a aspectelor sociale deficitarc ai de b. ,,Toate se leagl pflnl formeazi un intreg!" Indivizii gi
stopare a imprejr-rrdrilor care aLl generat aparilia lor, cu atat fondul grupurile se definesc nu atat prin rnanifestdrile lor singulare, cdt
disfur-rcfional societal igi pieide din extensie. Totugi, o societate prin atitLrdini gi pozilii evalr-rative asllpra tuturor realizdrilor lor. Nu
care si nll cllnoasca deloc experienfa dificult[tilor functionale este este suficient, spre exemplu. ca un individ sa aiba un comportament
de neirnaginat. Nici micar in modelele utopice descrise de platon. economic eficient pentru ca el sd obtind gi o atestare sociald
favorabila; in evaluarea gi conturarea imaginii acestuia sunt
cornisiile de aplicare a Legii fbndLrlui funciar (nr. l8/199 r) au cLrprirrs, in implicate. pe langa actele lui in plan economic, multe alte aspecte:
rnediul lLrral. irr nrod obligatoriLr, urr nunrr de batrani. Acegtia, prin experien{a viala de tamilie. integrarea in societate, religiozitatea, moralitatea,
vArstei lor vetrerabile, sunt considerati drept curroscdtori ai rnodulLri de distributie
valorile Ia care se rapofteazd etc. Naturu sinteticir si complementard ct
a palcelelor de pamdnt de dirraintea procesului de cooperativizare socialistb a
exi.s'lenlei .s'oc'iule este gi mai evidentd in cazul grupurilor mari. De
agricLrlturii (anterior anLrlLri 1962). Agadar, batrAnii satelor actuale pot constitLri
..surse de drept". deoarece sirnpla lor indicatie constituie o dovadd cu caracter pilda. egecurile inregistrate in unele domenii de activitate sociala
.juridic.'fotugi, nLr putine au fbst situatiile irr cale conrisiile de aplicare a legii au determind perturbdri ftrncfionale in alte domenii de interf-erenta; de
fost recuzate. iar bitrdnii din conrponenta lor contestafi, acuzafi de parlialitate aselltellea, reLrgitele atinse in unele sectoare ale manifbst6rilor
ori, nrai rnult. de senilitate; gerontocratia. at6t de puterrricd altadata. s-a depreciat, sociale se prelungesc, in mod normal, in succese ale actorilor din
este respinsd sau, in cel nrai fericit caz, este nrintatd irr societatea actuald
" P. Ilut, Afutrcloreo crtlitutittci ci,roc,ioumunttlrrl, Editura Polironr, Iagi. 1997, p. 16.
alte sectoare. Din corelarea tuturor succeselor gi egecurilor unei

)',
Sociologin rurulului tradilional romdn
Dumitru STAN

ci dovezi de modificare a identitdlii socio-culturale'

automatA, incongtientd a acestul proces' re


Neveanu'
ungem si
Dictionar de psihologie. Editura Albatros' ,,cu ltura
int.i.g.t. cu mai multa ugurin[6' .unul ^r rareorl

G. Johns, Comportament organizalional,Editura Economicd, Bucuregti,


lo 1998,

25
24
Dumilru STAN Sociologiu ruruluIui trudiIittttul rln !!!!:
valoarea actuald a costurilor"". Chiat atunci cAnd se obline o ratd de mtrlt incAt. in t'a1a an'relinfarii lor. ei recurg fie la mani/estdri
incurajatoare a profitului. satisfaclia ac(iunii este diminuatd. intr-o
anumitf, misura. de faptul cd obsesia vulnelabilitalii este. in
continuare. reproclusd. In plus. regis'lrul uclionul di,sponibil e,ste
limitat lu un numiir restrans' cle varianle, iar actorii, avAnd ca scop
principal asigurarea subzistenfei, vor opta pentru alternativa care le strategice paremiologice la care actorii apeleazd. Incercarea
produce cel mai mic deficit. Nepern-rilAndu-gi asumarea unor eradicarii r-urei vulnerabilitali are o probabilitate mai mare de
riscuri*, acegtia devin confbrmiEti, filistini, ritualigti gi, mai ales, reugiti daci demersllrile necesare aproprierii acestLli scop au loc
tradilionaligti''. intr-un interval de tirnp cat mai apropiat de momentul in care
d. ,,Cu cf,t mai repede, cu atf,t mai bine!" Formele fur-rcfionalitatea sociala a fost alteratA sau anulatA. Eficienla actelor
anorrnalitdlii sociale ii inrpresioneazd pe indivizii norhrali intr-atAt de contracarare are indici Superiori de realizare atunci cdnd actorii
ber-reficiazd nLr numai de forla ra{ionalitilii limitate, ci 9i de
" C.S. Becker. C'apilalul unon O unali.ci teoreticd Si entpiricii c'u re/erire valoarea rationalitAtii Etiintifice.
.spec'iuld lu etltrco!ie. Editura All. Bucuregti, 1997, p.61 .

" Dacd fbndul aperceptiv stapAnit de individ este mare gi dac6 mnemoschemele,
De asocierea acestor doui forme de rafionalitate se pot
bucura toti actorii care i$i completeazd participarea et-upirica la
posibilitalile lui de a face combinatii (prelogice 9i logice) sLlnt nulneroase, atunci
situaliile de risc la care acesta se expune sunt tnai puline ori rrai ugor de depdqit. functionalitatea sociald cr-r solulii descinse din cercetarea gtiinlifica'
Arn fi tenta{i sd credern ci un capital cognitiv mare l-ar scuti pe posesorul lui de Sociologr-rl se afld, cLl sigrlrantd, printre ace$tia. Mai mult, el este
a tfAi angoasele corespLtnzbtoare stdrii de risc. O asemenea opticd este nLtmai in obligat prin statutnl sdu sd reahzeze dicrgnoze, prognoze asupra
parte adevdratd. Astfel, acceptdnd ch.,gtiinla este nristtra puterii omului" (F. et,olt.tliei fbnontenelor Si proceselor :;ocictle qi sa avanseze vurianle
Bacou), individul care gtie curn trebuie acfionat corect la un moment dat ar
rJe rezoh,rre a dif'eritelor sitllatii sociale critice.
trebui sd fle rnai puternic sau mai putin vr.rlnerabil decdt restul sentenilor. Or,,,a
gti" este doar conditia (nu 9i garanlia) lLri ,.a putea". iar din acest motiv un savant in r,rltinri instanfd, putem afirma cd inclusiv sociologurl se
poate ti aproape la t-el de neputincios precunr Lrn copil. Totugi, avantajul cel mai
evident, in cazul in cale rrivelul cognitiv (individual sau colectiv) este ridicat,
este acela ci actorii inoveazd, cautd solLr{ii de iegire din starea de risc - inclusiv
in conjunctLrra agravdrii acestei stAri. in schirnb, cAnd capi?alul cognitiv este tnai
pu{in consistent, ei riscd uzAnd de multe precau{ii sau, cel mai adesea, evitd orice
risc gi conservi sclrenrele actionale vechi; evaluarea t'iscLtrilot'se face, de aceastb insuficienfele acestuia, la fel ca oricare altul dintre cet[feni..Prin
dath. prirr prisrna Lrnor prejLrdeci!i contbftabile: inutilitatea schinrbarii. fbr{area urmare. el cLlnoa$te gi aplicd setlll de axiome strategice
ori ,,tr.rlburarea" destinului prin provocarea sclrirnbdrii, invocarea instan{elor paremiologice pe care l-am prezentat anterior. Ca cercetitor, ins6,
,,potrivite" (extelioare) pentru a genera schirr'tbarea etc. iociologul trebuie s6 respecte tlouir exigenle epistemologice
't l. lonescr'. D. Stan. Elemente le:;ociologie, vol. ll, Editura Universit5tii ,,A1. l. fundamentulc.
Cuza" faqi, 1999, pp. 142-143.
27
26
Dumitru STAN Sociologin rural ului toclilionnl romffnesc

a. Neutralitatea gi/ sau obiectivitatea (axiologic[, politicd, posibild numai dacd sociologul renunld la prejudecdli 9i iSi
morald etc.) fafi de problemele pe care le investigheaz5. Degi definegte obiectul pornind {-e la caracteristicile exterioare ale
atdt de des invocatd, obiectivitatea cercetdtorului socialului nu este acestuia; pentru Max Weber'), aspectele exterioare ale obiectului
decdt aproximativd, daca nu chiar imposibil6-, ne spune H. sunt utile doar in separarea lui (din raliuni metodologice) de
Mendras: ..sociologul. intr-un anume fel, se studiazd pe sine atunci celelalte obiecte prezente in c6mpul social, iar pentru a-l defini
cAnd studiazd pe semenii sdi gi societatea'in care trdiegte. Or, este sociologul trebuie neapdrat sd fie capabil de empatie qi
imposibil sd faci un studiu gtiinlific in condiliile in care tu insuli comprehensiune. Unii sociologi au identificat obiectul cercetdrilor
eSti obiect (subl. ns.)... Egti influen{at de boala de care suferi"''. lor cu fenonenele gi procesele exclusiv coleclive (sociologismul,
b. Identificarea obiectului de cercetat gi definirea lui. holismul metodologic); al1ii, dimpotriva, au recomandat direc{ionarea
Aceastd cerinld poate fi satisfdcutd in modalitdli extrem de variate. sociologiei spre studierea ac{iunilor. credinfelor.,.atitudinilor
Astfel, dacd nu toli marii sociologi, atunci cu siguranla toate individttale (psihologismul, individualismul metodologic)'''
curentele sociologice au stabilit reguli de delimitare a obiectului de Exemplificdrile noastre ar putea continua cu multe alte
cercetat gi rnomentele in care acesta poate fi definit. De pildd, situalii de evidenliere a obiectului sociologiei: de la opliunea pentru
pentru E. Durkheimla, o cercetare reugitd a faptelor sociale este apologierea reugitelor funclionale, la preferinla studierii manifestdrilor
devian{ei sociale; de la cercetarea a ceea ce este familiar, la ceea ce
'Subiectivisrnul, atdt al actorilor investiga{i, cdt gi al cercetdtorilor, ne obligd sd apare ca neobignuit pentru viala cotidiand a actorilor; de la
recunoagtem ca cercetarea sociologicd nu va putea evita niciodatd producerea predileclia pentru aspectele persistente in societate in toate etapele
unui anumit cuantum de eroare sau cd legile sociologiei nu vor putea avea decdt
un caracter probabilistic. Totugi, a$a cum o boald oarecare are nigte trepte de
evolu{ie gi de acutizare, la fel putem vorbi despre etape ale subiectivisrnului
l5
(obiectivismului) sociologilor. De pildi, pentru un sociolog partizan gi sus[indtor Vezi M. Weber, Economie et socir)td, Plon, Paris, 1971.
t6
al delindtorilor puterii politice, egecurile acestora sunt fie trecute cu vederea, fie Vezi gi A. Laurent, De I'individualisme, PUF, Paris, 1985. Pentru simplitatea
intrepretate ca adevdrate succese, la rAndul s6u un sociolog radical gregegte prin gi claritatea diferenlierii in aceastd problemd amintim gi punctul de vedere
patima cu care criticd elita guvernamentald. Degi prezenta subiectivismului este exprimat de L. Dumont. Astfel, el menlioneazd doui tipuri de sociologie: ,,in
incontestabild in ambele exernple, fiecare sociolog in pafte igi apreciazd pozilia primul tip... se pleacd de la indivizii umani pentru a ajunge apoi la societatea
ca fiind obiectivd. Aceste niveluri de subiectivism revoltdtor (in special in prima care-i inglobeazd; cdteodatd, chiar societatea insdgi este conceputd ca rezultat al
varianti), produc un rdu imens sociologiei pentru ci ii diminueazd in mod interac[iunii indivizilor. in celdlat tip de sociologie se afirmd rnai intAi ci omul
substan{ial cota de credibilitate. Atunci cdnd sr.rnt depagite asemenea exageriri, este o fiin{d sociala, dupd care se postuleazl cd faptul global al societAtii - nu al
sociologii rlmdn subiectivi in lirnite rezonabile (induse de sursele de educafie, de (societatii)) gdndite in abstract, ci al fiecdrei societd{i concrete in parte, cu
clasa sociald in care s-au format, de caracteristicile mediului de rezidentd, de institu{iile 9i reprezentdrile sale specifice - este ireductibil la orice
mdrimea veniturilor etc.). descompunere. Dacd in primul caz s-a vorbit de individualism metodologic am
ri H. Mendras, putea vorbi, in cel de al doilea, de holism metodologic" (Eseu asupra
Eldments cle sociologie, PUF, Paris, 1969,p. 16.
ra
E. Durkheirn, Regutile metodei sociologice, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1974. i nd iv i du al i s m ttl u i, Editura Anastasia, Bucuregti, I 997, pp. 9- l 0)'

28 29
Dumitru STAN Sociologiu rurul ului tnulitionul romiinesc

evoluliei ei (statica sociala). la alegerea preponderentd a formelor in realitate. sociologul este nevoit sd cerceteze atdt caracteristicile
dinamicii sociale g.a.m.d. exterioare. cAt gi pe cele derivate din contprehensiune (adica din
Prin enumerarea acestor altemative de circumscriere a stabilirea sensului faptelor care all loc in rnediul rural). atat
obiectulLri sociologiei am unndrit. de fapt, sd conchideln asupra manif-estdrile individuale, cdt gi (mai ales) fenonrenele. procesele
propriilor noastre opfiuni relative la acesta, inclusiv in privinta justelei colective specifice acestlri tip de comunitate.
cercetalii satului de cdtre sociologie. in esen1i, alegerile noastre sunt gi b. Societatea este o sintezfl dinamicl de componente
premis'elc care utt stat la bazu elqborarii lucrcirii de /hla. (structuri) gi roluri ale acestora (funcfii). cdnd cercereaza roare
a. Sociologia este gtiinfa functionirii colectivitltilor pdrlile gi toate functiile lor din perspectiva unitalii gi a
umane gi. irnplicit. a relafiilor. faptelor, institufiilor, organizaliilor interdeterminarilor acestora, s'oc'iologttl isi reprezintd societuteu c,ct
erc. realizate de indivizii care le alcdtuiesc. Individul este studiat de pe un imans .si.slent: c6nd are in vedere doar anumite domenii
sociologie doar daci exprir-nd roluri care influenfeazd viaga unui sociale gi efectele sectoriale pe care ele le declanEeaza, sociologul
numdr important de alti indivizi sau dacd el insuqi este afectat sttrciiaza .strhlistente ale soc'ietiilii. Satul este o parte a ansamblului
puternic (pozitiv sau negativ) de prezenfa celorlalti membri ai social ;;i. prin urntare, el poate fi deflnit ca Lln subsistem al
grtrpului siLr . Evident.. sntuleste obiect de studiu pentru sociologie socialulLri. Pentru cd el tinde merell sd rdmdnd suficient siegi gi sd
intrucAt este o fbn-ni de colectivitate umand. Investigarea se reproducd in planul structurilor gi fur-rctiilor. nu greEim daca il
sociologicd a acestuia trebuie sd vizeze^ inevitabil. elemente prin considerdm chiar tur ,s'istent soc'iul. Mai mult. confinuturile rnediului
care el se identificd: relafii, fapte. institr-rfii etc. rurale. Datorita rural devin. pe aceastd linie jLrstificativd. subsisteme. in consecintd.
dimensir-rnilor (spafiale. economice. demografi ce, politice) reduse gi clrnoa$terea sociologicd a ruralului preslrpune demersuri analitice gi
datoriti integra{ionismului excesiv manif-estat de indivizii care il specializate aslrpra subsistemelor lui (economie. familie, traditie,
complul. satul pare [a prima vedere un obiect sociologic ugor ordine sociala etc.), dar Ei interpretdri asupra calitalilor sistemului
de abordat. Accesibilitatea este. in acest caz. inseldtoare deoarece. social rural rezultate din corelarea func{ionald a diviziunilor lui.
c. Starea curentd a sistemului social gi a subsistemelor
In rnod curent. specialigtii se rezumd la a distribLri psihologiei studierea
individLrlui, iar sociologiei stLrdielea grupurilor. Se cuvine, totugi, sa facem doud
lui depinde nu numai de fenomenele gi faptele prezentului. ci gi de
precizari: a) in nrdsura in care individul este infeles ca irrstanfd care se reproduce influentele a numeroase unlecedenle. De aceea este important sd
pe sine, atullci acesta este lnai potrivit sd fie obiect de studiu pentru psihologi, b) gtinr nu numai cum este aceastd stare .,aici gi actrm". ci qi cum a
sociologia este gtiin{a dif'eritelor tipuri de grupuri Lunane, dar poate revendica gi ea ajuns ea sa fie astf-el. Aga se explicd interesul special acordat de
studierea individLrlLri atdt tirnp cat il privegte pe acesta ca produc6tor gi/saLr sociologi uneia dintre gtiin{ele cale studiazd aspectele trecutului
reproducdtor de social. Spre exernplu, in conrunitatea sateasca preotul este un
grupurilor sociale (etnologia), precum qi necesitatea de a investiga
persorraj urric. dar care introdLrce gi rnentine o schenrd sociald de viatd. De aceea. in
opinia noasn'd. orice sttrdiu sociologic asupra unei cornunitati rulale este inconrplet problemele satr-rlui rorndnesc actual pornind de la cunoagterea
daca rrrr cerceteazd activitatea preotului gi eltctele sociale antrenate de acesta.

30 JI
Dumitru STAN
Sociologiu ruralul ui trsclitional romdnesc
caracteristicilor existenfei acestuia in perioada istoricd imediat
Relafia dintre sociologie gi celelalte structuri ale societatii
precedenti, numitd gi,,traditionald"*.
poate fi._comparatd cn relatia dintre lider gi masa pe care o
d. societatea creeazd, prin sine instrumentele functionrrii
conduce'': aceasta din urmd traieqte intens starea de defavorizare.
ei. cand continuitatea existenfei sociale este deranjatd in vreun fel,
rdvnegte la depipirea ei, dar nu qtie care sunt caile gi nici etapele de
trebuie operate schirnbari in scopul reechilibrarii funcfionale. De
pilda. in satul tradilional rom6.nesc au existat, cu siguran!6, multe acfiune necesare imbunatalirii situafiei in care se afld; liderul, in
momente de derivd. Totugi. el nu a eEuat gi nici nu s-a transformat schirnb. ir-rdica nn ,.fir rogu", suplinegte insuficientele cognitive ale
esenfial o perioadi imensd de timp. Surprinzf,toarea lui stabilitate ar masei, ia decizii gi igi asumd responsabilitatea asupra calitalii
putea fi pusa fie pe seama capacitalilor celor care il alcituiau de a efectelor care vor Llrma. Chiar in aceste conditii, efortul cel mai
rabda gi suf-eri in imprejurari iegite din comun, fie pe seama obositor gi cel mai riscant rdmAne de partea masei. La fel se
,,pagilor mdrunti" de adaptare funclionali pe care acegtia i-ar fi intAmpla gi in caz:ul sociologului: trebuie sd stabileasca un
efectuat prin respectarea autoritatii traditiei. Aceasti ultimd diagnostic asupra unor deficienfe pe care societatea le traiegte deja,
varianti a fbst, probabil, mult mai exersati. pornind de la ea ne trebr,rie sd sugereze care sunt pagii necesari iegirii din crizd, sd
explicdm relativ ugor de ce ruralul tradifional gi-a schimbat treptat atenjioneze actorii sociali (care ii vor Llrma recomanddrile) asupra
conlinuturile, dar nu gi-a scl-rimbat esenta gi identitatea. costurilor gi dificultatilor cu care se vor confrunta etc.; riscurile
Reactivitatea sociald fala de starea fondului disfunctional cele mai evidente revin insd celor care acfroneazd in sensul
este relativ imediata qi, mai ales, imanentd. Sociologia a apdrut ca o solufiilor prescrise de sociolog qi nu acestuia ca atare, intrucAt el
formi elevatd a acestei reactivitalii gi s-a impus treptat ca o doar propune beneflciarilor o variantd oarecare de ac{iune.
componentd a societdfii axatd pe irnplinirea gtiinfificd a unui scop Pe ansamblu, spunem cd sociologia trebuie sd studieze. cu
perpetuur in toate mediile umane normale: diminuarea prompti a
precddere. situa!iile care deranjeazd, func!ionalitatea sociala.
efectelor negative generate de problemele gi disfunctiile sociale**.
ProcedAr-rd astfel, ea ajutb structurile societatii s5-si realtzeze

reformarea lui p6nd la oblinerea unei noi stdri de echilibru. O asemena


transformare nu poate fiocolitd cici, afirmd acelagi R. Merton,,,intr-o structura
sociali datd, tensir-rnile gi presiunile, dacd nu sunt lirnitate de reforrne, vor
conduce intr-un anuntit molnent la schirnbarea societAlii" (Social Theory ana
e R. Merton, disfunctiile sunt -
,Sctc'iol Struc'ttrre, Free Press, Glencoe, lllinois, 1959. p. 4l). in concluzie.
ci adaptarea sau ajustarea sistem de prezenta gi actiunea disfunc(iilor sociale creeazd, o situafie oarecum paradoxala:
logique, Plon, Paris, 1965, p. t02). ile sunt indezirabile gi irnpovdritoare, dar favorizeazd accelerarea progresului social.
calitate intrinsecd: dinamizeazl, s ca '' C. le Bon, Psihologia mulgimilor, Editura Anirna, Bucuregti, 1990, pp.65-78.
JZ
JJ
Dumitru STAN
Sociologiu ruralul@

func[iile $i. totodata.ir-rciicd schimbarile necesare pentrtt ca o ceaaaspiraliilor..contradicliiledintreparlileantrenateinacest


proces etc.)l
problemd sociald s6 nu ajunga la stadiirl de disfunclie'
f. aparilia de noi necesitali (pseudo-nevoile Ei pseurdo-
Dacaacceptdn-rideeacl.,sociologias-anisctttnu aspiraliile. ctirjc.rttall de tealizate a concordanfei
dintre gradul de
intArnplatot- intr-o perioadd de criza"l8, atunci suntem obligali sa
.uiifi.ur" a forfei de muncd gi noile tehnologii folosite, probleme
legim destinul acestei qtiinte cle nevoia oamenilor de a depaqi toate timpului liber etc.);
generate de petrecerea ineficientd 9i neadecvatd a
priblemele
'sociologtrl Ei
disfuncliile sociale cLl care ei se confruntd. g. piobleme privitoare la dezvoltare (aspecte de.perspectivd
c. zamfir indicd for]dul social disruptiv prin conceptul mai inclepartata: proiecte. planificari' resLlrse' asociert etc' $l
generic de problemi social5 9i il define$te ca pe ,,u11 proces' o
variantele agravante antrenate de acestea)'
caracteristici. o situalie despre care societatea sau un subsistem al Laaceasticlasiflcareaproblenrelorsocialetrebuiesdmai
ei considerd cd trebuie schirnbat"r". De asemenea, el stabilegte adf,ugdrn faptul c6 ele dif'era ca tipologie, intensitctlc
in exprimare'
clasele de feuonene care intrd in aceastd categorie:
cui ie rezttlvtrre etc. in funclie de mediul social in care
se
a. starea sociald invechita (organizarea deficitard, tensiunile rural funclioneazd
mar-rif'est[. Mult[ vreme s-a considerat c6 mediul
rasiale. imobilismul. alcdtuirea 9i validarea ierarhiei sociale pebaza
inrnodnatutal'spontangicaproblerrrelesocialealarnrantese
' udecdli etc.);
unor prej
intalnesc doar in spafiul urban. Sociologii care au
sttsttnut aceasta
b. f-aptele sociale considerate in sine ca negative in orice
ideeauplecatdelarrnttrgttmen|istoric..sociologiaaapdrutcaun
sistem social (furtul, violul, incestul, onluciderea, inqel6ciunea.
miiloc.t. teorclonare a vielii sociale in societalile cu mari ot.
anomia e1c.).
concentrdri de populalie qi covarEite de efectele industrializdrtr'
c. consecinlele negative ale unui proces social pozitiv (spre
revoluliairrdtrstrialaEisporuriledemograficeinsemnateS-all
exernplu. ef-ectele negative ale industrializ6,t\i, plasan-rentele sociale in acest cadru socio-
oroclus mai i'tdi in rnediLrl Lrrban. Prin urmare.
deficiiare in pofida cregterii capitalului educalional, alienarea iezidenlial trebuiau oPerate, cu
spiri tu lui comunitar concomitent cu desf}qurarea ttrbani zarii etc') ;
(extinderea relelei de locuinle.
d. fluctualiile factorilor externi naturali sall sociali r-r-runc[. diversificarea 9i inr
(catastrofele naturale. revoluiiile, rdzboaiele etc');
construirea de uoi gcoli. spo
e. decalajele procluse de dezvoltare (dif-erenlele de ritm, transport etc.) qi intr-un tirnp cit mai scurt'
inegalitatea gunrllor. discrepanlele dintre rndrimea capacitdlilor 9i Nr,r trebuie, iltsi, si comitem eroarea de a considera
c6' in
rrromentulaparilieisociologiei.inmediulruralexistaoviald
care afectau
It S. RddLrlescu. Honrr,t.sociolr,tgicus, Casa de editurd 9i presd,,$ansa",
Bucuregti, sociala paraiisiacA. in realilate, problemele sociale
sd recunoaEtem,
199.1. o.97. satele eiau suficient de numeroase. dar. trebuie
'' C. larrrt'ir. Strcttegii ctle dezt,olt:cirii socictle, Editura Politica' BLrcureqti,
1977,
sensibil mai pufir-re gi de o intensitate mult rnai redusd,
in raport cu
pp.47.50-55.
35
34
Dumitru STAN

ceea ce se intAmpla in interiorul oraqelor.. Lumea ruralului de la


iumdtatea secoluiui trecut avea nevoie de
schimbdri in cAteva
2. SOCIOLOGIA RURALA
. - O ANEXA A
hon,.nii vitale20: redistribuirea propriet6lii asupra pdmAntului, SOCIOLOGIEI URBANE ?
medicale,
cregterea veniturilor familiale, organizatea asistenlei
stemului de inv[limant, reagezarea raporturilor dintre
or g' anizarea si
etc.
clasele sociale pe principii rnoderne, teorganizarea conducerii Am afirmat in rdndurile anterioare ca, pAnd in
prezent, in
Totugi,inpofidapresiunilorexercitatedeacestedeficiente preocuPdrile sociologilor, Prob
problemelor
ale meditrlui sf,tesc, sociologia, ca gtiinla a rezolvdrri iaport cu cele rurale. Situalia
ceva
sociale. s-a impus mai intai prin teme de sociologie urband 9i sdieasca a fost interPretatd de a
mai tArziu prin subiecte de sociologie rural[' alternativ de ameliorare a funclior
gi reproducdtor mimetic al unor
oraEului.O.ur.*"nea,pentruunii.teoreticieni'satulgioraEul
reprezintd doui spa!ii socio-culturale opuse'
supraordonate
iar pentru allii
primul fiind obligaira ,. spund celui de-al doilea -
gi unitare in cadrul
constituie doud fbrme de habitat complementare
sistemr-rlui social*.
acestor doud
Inconsecvenla punctelor de vedere asupra
mediirezidenlialeseregdsegteinclusivinprivinladenumirii
sunt obiecte
Oir.ipfirr"lor sociologice pentru care. satul 9i oraqul
de acord cu ideea
speciale de cercetare. Ca atare, cei care sunt
co-existenlei qi corellrii funclionale a celor
doul spalii socio-

ate celelalte sunt expresii radicale asupra


le in aceastd problemd au tins' de regul6'
orilor lui ajungdnd pAnd la identificarea
trebuie sd fie
laranului cu ,'o oaie care
lditura Tehnicd, Chiginiu' 1998' pp' l0 -
liondrii urbane, iar in acest
scop trebuie
survenea nttmai in urma interventei statului)' dar rdmdne inferior ordgeanului (cel pu{in
io V. Miftod. Elemente de sociologie rurald, Editura gtiintificA 9i Enciclopedica,
,
Bucureqti, 1984, PP.26-21 .
^a
36
Sociologiu runil ultti trodilionol romAnesc
Dumitru STAN

cel al loctritorilor din spaliul rural.


]J Denis Perreault, La 'st'tciologie nrrale redd/inie' in vol' Sociologie
contenporuine. Vigot' Paris. 1989, pp' 317-320'
39
38

\
Dumitru STAN S oc io log io r urul ul ui tradigional ro mfr nesc

trisdturi comportamentale precum individualismul, egoismul, culturald"-'. In acest sens. amintim faptul cI migranfii de la sat la
respingerea tradilionalismului. mercantilismul, anonimatul etc.; orag. in cea mai mare parte a lor sunt nevoili sd renunte la unele
instrdinarea intragrupald ajunge pdnd acolo incAt un volum mare de obiceir"rri, trebuie si locuiascd in alte condilii decAt cele cu care au
populafie alcituiegte, potrivit afirmaliei lui Riesman, doar o fost obignuili, nu se simt pregatili si facd fagi formelor urbane de
,,mul1ime insinguratd"2a. Densitatea demograficd specifici oragului diviziune sociald a muncii. natura gi calitatea relatiilor interumane
stimr-rleazh. evident. o rlare densitate a relatiilor citadinilor. In Ie provoaci dezamdgiri28 g.a.m.d.
acelagi timp insd, aceqtia rdmAn ,,organic separali cu toata Migrantul, sensibil afectat de situalii rezidenfiale pe care nu
apropierea lor" intrucdt ,,nimeni nu consimte si ac{ioneVg in vreun le-a dorit gi nici nu le-a anticipat. devine preocupat, in principal, de
fel in favoarea altuia frr[ sd oblina un echivalent in loc"". descoperirea acelor variante funcfionale minimale privitoare la
d. Oragul a devenit un spa{iu din ce in ce mai atractiv situarea lui in spaliul oragului prin care sd depageasci starea de goc.
pentru locuitorii din mediul rural intrucdt le oferd ^ganse
Solufia cea mai potrivitd, atdt timp cdt nu reugegte o adaptare
suplimentare de satisfacere a unor scopllri extrem de diverse'o. J. ugoard la modul urban de viafi, este sd utilizeze habitudinile
Dreyfus ne spune cd motivafia cea mai puternicd in declangarea gi inviilate, exersate in mediul rural de provenienld gi care i-au
intrelinerea relafiei culturale dintre sat gi orag rdmAne, totuqi. produs de rnulte ori satisfaclii-. Oricdt ar pirea de nefiresc, trebuie
,,aspiralia dupd confort". Aceasta ii mobilizeazd at6fi de mult pe unii sd spunem cf, un asemenea comportament nu se finalizeazd cu
rurali incdt ei iau decizia de a migra ln mediul urban. altceva decit cu aducerea satului in oraq! Daca interpretf,m acest
Voinla apriori a migrantului este de a depdgi-orice obstacol
intdlnit in noul mediu, numai cd aceastd orientare nu este suficientd. r7
J. Dreytus, La societe clu con/brt. Qtrel enjeu, quelles illusions'? L'Harmanan,
Spafiul urban nu ii satisface in mod facil expectanfele, ci, mai mult, Paris, f 990, pp. 13,27.
ii creeazd o stare neconfortabila de ,,qoc cultural" sau de ,,orbire rs Jean Rerny, Liliane Voye, Sctciologie urbaine, in vol. Sociologie
contentporaine, Vigot, Paris, I989, pp. 336-337.
oragele DatoritA inflr.renfelor integrative ale bisericii. avem tendinta de a eticheta O asernenea opfiune este o reacfie compoftamentald normalA, intalnita in
oraqele rnici cu atributele comunitdlii. Prin raportare la marile concentrdri urbane procesul de invd{are a experien{ei atdt la oameni, cdt gi la animale. Dacd in cazul
acestea au, desigur, un puternic spirit comunitar. Totugi, prin raportare la sat ele acestora din urrnl invifarea se concretizeazf, in elemente senzorio-motorii foarte
probeazd doar trdsdturi caracteristice grupurilor de tranzilie de la comunitate la greu de rnodificat, la nivel uman ea rnai include gi alte aspecte: cognitiv -
societate. [n consecintd, mediul urban nu are o bazd comunitard chiar dacd in simbolice, sociale, profesionale etc. - supuse mobilitatii prin natura lor. Pentru
interiorul lui func{ioneazd grupuri (f'amilii, grupuri de muncd, grupuri de om, atunci cdnd contiguitatea dintre rnediul precedent (natural, dar qi socio-
prieteni) care reproduc, rndcal parlial, trdsaturile cornunitdlii. cLrltural) gi cel curent este diluatd ori, mai rnult, intreruptd, tendin{a este de a
t' D. Riesrnan. La fbule solitaire. Arthaud. Paris. 1964. aplica norme, cunogtin{e, valori, rlodele interiorizate gi verificate deja. P6nd la
15 asimilarea noilor condigiontrri gansele existenfiale sunt induse, inc6, de vechile
F. Tcirrnies .'Coitttrunuute et .toL'idtA c'atcgories fbnclomentales cle la ,sociologie
pttre, Retz CEPL, Paris, 1971 , p.89. habitudini (vezi gi P. Muregan, invdsarea sociald, Editura Albatros, Bucuregti,
'"Yezi V. Miftode, Migra[iileSi dezvollareaurband, EdituraJunimea, Iagi, 1978. 1980. pp. l6-18).

40 4
Dumi\ru STAN S oc i o I o g i a r uru I ul tri t
ryrnlyl!:Ytyl:::
specifice mediurlui sdtesc. iar pentru a cerceta oragul in mod
corect
l'enomc.n prin raportare la rata migraliilor, infelegem de ce unii
sociologi au ajuns si recomande cercetarea ..satului di1 orag''2e. in nu outeur proceda altcurnva decdt sd cercetim mai intAi aceste
acelaEi tir-np, ins6. trebr.rie s6 acceptdm c6 $i pe aceasta cale unt...d.,-,te. in opi'ia noastrd, un demers credibil de sociologie
sd se
problemele sociale ale mediuluri urban se multiplicd, iar sociologia urbana. cel pLr(i' 1' spalitrl socio-cultural romAnesc, trebuie
sociologia rurald
urband pare. incd o datd. sh aibd prioritate in comparatie ctl spriji'e pe date prealatile. procurate in special de
sociologia rurali. gi dc etnologie . _ .-:,)
Nu putine sur-rt gi argumentele favorabile, de aceastd dat6, b. "Mii de ani omenirea a fost rurald"3o 9i, dir-r acest motiv'
.,matricea stilistica" a compollentelor mediului urban
este
intAietitii sociologiei rurale. Amintim, in continuare. cAteva dintre in
acestezl. imposibil nu existe multe elemente de culturd 9i civilizatie
^sd
sateasca. indep[rtarea totald a ruralnlui din urban ar necesita.
cel
a. Satul a preexistat oragului, iar acesta din urmd, ir-r mod
normal, a apdrut gi s-a dezvoltat PQrnind de la capitalul socio- pLrlip ciin pLrnct de ,n,eclere teoretic. ut-t interval temporal comparabil
c,.,'c.l care a transfbrmat satul in oraq Ei, Inai ales, reducerea
p|ld Ia
cultural al unei/unor comttrlitdti ntrale*. in consecinla. mediul urban
clisparitie a relaliilor dintre aceste doud medii. in realitate,
satul Ei
llll ar reprezenta altceva decit ttu produs sintetizat clitl antecedente
ora;ul coexistir. iar in ntomentele de deficit funclional oragul
redescopera gi utilizeazd cu ugurinfa modelul de culturd 9i
civilizafie
r',
M. yotrng, p Willnott, Let,illage clctns lo r,'il/e, Editions du Centre,,Georges
rurali rezolvdrile simple, empirice la care
dir-r care a descins. Agadar,
a ajuns satul in timp par a fi. peutlur o mal'e parte dirltre
ordgeni. chiar
mai atractive decAt cele of-erite de sociologia r'rrband
-
Prin speciflcr-rl obiecttrlui lor' aceste doLrh discipline 9fe1 9-":-tl]ltltip::3i'
In acela$l tllxp'
rutile rnoclulr-ri in care s-au fbrrrlat 9i in care functioneazd satele.
ins.1. atat sociologia ruralh. cat;i etnologia evidentiazd. inf'luentele reciproce
'i.rnf.nfiuf
Jinii. ..f . doud" medil . teriioriale qi, nrai .ales, scot in
'elief
elententele de continuitate rurald in structurile 9i funcliile
urbatre.
:-r;-O. In.r" Marica. Ctrrs cle soc'iologie nrrald. Saltrl cu stucttrrd psihic'ti Si
soti,tli, Cltrl. 1918. P. 10.
'- Fot'nrcle iinrple (rtrrale, traditiorlale) d
sociale trebttie cttuoscLtte de or6genii ac

*li:::.'il [",[:Ji
; J; :'' ::.
"11'';',,' "
Editrrra $tiinlifica, BtrcLrreqti, 1991. pp. 69.74). contilluturilor preqtiirr!ifice este ntl nutnai atractivd, dar 9i necesard'
+)
Sociologio rurol ul ui trudilional romfrnesc
Dumitru STAN
Evident. nivelul urhcmizdrii nu este uniform, el variind de la

o/o' cdin
urbane, ca in 1970 aceasta a ajuns la o pondere de 37,1
o/o-|i cd in anul 2025 peste
anul 2000 ea ar reprezenta numa\ 46,7
60 %o dintre locuitorii Terrei vor fi origeni3l'

care sd le orienteze corect actele curente 9i de perspectivd'. de ,institulii 9i

irnprejLrrari in care sigi poata demonstra calitalile tl9 ,Y:l-'^!:':::l ,?::::i.1 l:

producdtoare de confort..

rl cf. D. Abraham, lntroducere in sociologia urband, Editura $tiinlifica'


Bucuregti, 1991, p. 16 apnd The Prospects of llard lJrbanization, united Nation,

45
44
rurd ul ui trndilionnl romiinesc
Dumitru STAN

populalie rural5"' arnple cercetf,ri sociologice - at6t asupra rnediului urban, cAt 9i
este de 54-7 %- popurlalie urband qi 45,3 7o - asllpra celui rural; in special cel din urmd dintre liderii pe care i-am
Am prezentat toate aceste date pentru a putea trage o menjionat a urmdrit oblinerea de rdspunsuri la intrebarea:',,incotro
singurf, concluzie: satul constituie, incd, o unitate sociala cu o rlare
ne indreptdm?" pornind de la depistarea legilor sociale obiective
repiezentativitate statistici, iar Etiinfa care il cerceteazd, sociologicr generatoare de schimbari-. Spre deosebire de europeni, americanii
rurald, nu poate ./i con,siderotd sub nici o ./brmci doar o anexd a au abandonat mai ugor prejudecalile privitoare la necesitatea
sociologiei urbune.
cercetdrii mediului rr.rral. Aga se gi explicd performanlele pe care ei
d. in spafiile culturale in care sociologia rurall a realizat
le-au atins gi care. se gtie. sttnt superioare in raport cu cele din alte
cercetiri insemnate. progresele in planul ftrnclionalitilii vielii state, cel pulin in planul vielii econornice. Aproape ci nu ne vine
sociale au fost spectaculoase. De pilda. in SUA, Ia nivelul anului
sd credem cb foarte multe dintre resursele dezvoltdrii americane au
1925. se preda sociologia rurali in circa 500 de institulii de provenit din mediul rural.
invdtdrnAnt. iar in 1946 existau aproximativ 600 de catedre e. Unii sociologi s-au grabit sd anunle ,,sff,rqitul tirinimii"''
universitare cle sociologie rural[. Mai mult. interesul per-rtru viala pornind de la cdteva argumente consistente: mecanizarea ltrcrdrilor
sociald rurala a fbst stimulat chiar de citre unii conducdtori ai
agricole. obiectivitatea Lrrbanizdrii, agresivitatea mass-mediei
federafiei americanes-6: in 1908 pregedintele Th. Roosevelt a finalizatd.in crearea cLrlturii cle masd, pierderea independen{ei
infiilfat ..Country Life Copimission", iu 19l9 preqedintele W. funclionale de citre sat etc. Ca atare, mai corect at fi ,,sd vorbim de
Wilson a creat .,Division of Farm - Population and Rural Life", iar agricultori, de grupuri sdtegti, eventual de clase rurale, dar ntt de
in alul 1930 pregedi1rtele H. Hoover a provocat deslipurarea unei

-
irr conceplia pregedirrtelLri H. Hoover, viafa unui stat este influenfatd de toate
sectoarele de activitate pe care le cuprinde. De aceea, in calitate de condrrchtor de
stat a stirnLrlat desliquralea Lrnei ample cercetdri asupra socialultri arnerican vizAnd
r.ru rnai pu{irr de 30 de capitole. Dintre acestea amintirn, aici, c6teva: a) investiliile
tehnice gi descoperirile gtiintifice - cauze ale schirnbdrilor socialel b) transfonndrile
organizatiilor economice gi consecinlele sociale antrenate de acestea; c) circula{ia
infbrrra[iilor qi aria lor de rdspAndire; d) intrebuinlarea pbmAntului gi a strbsolului;
e) tendinlele sisternului educa{ional; f) schimbdri de atitrrdine sociald; g)
obignuin{ele de consum; h) viala agricold; i) problernele oraiului; j) binele
decdt cea care desetrrneazd procesul invers. pLrblic. Finan{atd de Funda(ia Rockfeller, cercetarea a rrobilizat un numdr mare de
" Cf. Sturi,rticct sr,tciold. Ctrlegere de clute' Cornisia Nationald pentru Statistic6, specialigti gi a fbst sintetizatd in lucrarea intitulatd Rec'enl Sociul Trentl,s in the
Bucureqti. 1995, p. 16.
L/nite(l Stutes (2 vol., New York, 1933)
r,' Vezi gi Doru S. Luntinosu, Sociolctgie nrrald, Presa Univel'sitari Rorndni, :7
H. Menclras, Lu /in cle.s pn,suns, Armand Colin, Paris, 1967.
Timigoara, 1996, pp.22.25-26.
41
46
Dumitru STAN Sociologin rurolul ui trulilionul romfrnesc

ldrdnintect crctualii este deosebit de receptivd fald


de
1drdnime"38. Aceste cuvinte aparfin sociologului francez H.
Mendras. un reputat specialist in analiza problemelor de sociologie noutdtile culturii materiale (agteeazd, uneltele agricole mai
rurald. Totugi, credern cd sentinfa lansatd de el ,,sfdrgitul
faranin'rii" - este prea categoricd gi omite un aspect fundamental
pentru existenfa ldranului: mentolitatea. Cel care locuiegte in
mediul rural gi lucreazd intr-un mod sau altul in agriculturd,
inclusiv atunci cdnd nu aparfine clasei tdrdnimii are sentimentul
dependenfei de naturd, manifestd o deferenfa aparte fala de pimdnt
ca principal mijloc de producfie, realizeaza o ritualizare a ciclului
muncii prin legarea lui de ciclul anotimpurilor gi, mai ales, are
congtiin{a cd, pornind de la naturd (pamAnt, seminle etc.), produce vor fi din ce in ce mai satisfrculi de avantajele vietii in mediul rural.
tot naturd (cereale, fructe, legume etc.). Oricdt se vor modifica Iatd care este irnaginea oragului in conceplia sdtenilor, potrivit
profilurile producliei gi modalitdfile concrete de a produce in unor cercetari sintetizate de sociologul francez P. Rimbaud:
agricultur5, aceste elemente de mentalitate se vor reproduce la
diferite intensitdti, iar actantii din acest domeniu nu se vor Imaginea oragului Ponderea in raPort cu
o/"
considera niciodatd veritabili ordseni". in renrezentirile sitenilor totalitatea rispunsurilor -
I Loc de iustruc[ie 1)5
i* H. Mendras, LaJin 2. Tirrp liber 47,s
despu1,san5; 84, p. 16.
Din cauza rnodului excesiv de c lor fapte, 3. Loc de oblirrere a banilor gi a altor
ornul susline ci este relativ indep dorneniul avantaie rnateriale 40,0
agriculturii, chiar atunci cdnd c redus in 4. Avantaie sociale 31.7
comparalie cu ponderea activitatilor mecanizate gi automatizate, acest gen de 1'7 1
independenld este discutabil. De pild5, un frig prelungit, o perioadh de caniculd 5. LocLrl uttor fortle sPeciale
etc. nu pot fi, deocamdatd, contracarate in totalitate indiferent de ingeniozitatea de cultr.rrb
progresului tehnic. In consecinfd, nici marile atdt nrai pufin 6. BrLriai ercesiv 20,0
zonele cu urbanizare difuzd ori comunitltile ru i absolut libere 20.0
de constrdngerile naturii. in unele state superin 7. Aer poluat
nizarea a ajuns
la cote loalte apropiate de procentajul maxirn. 8. Viatd de r"rzind
r7 5
u trebuie sd ne
conducd la concluzia c ar' fi 9. Anonimat si instabilitate farniliala t50
gi activitali cu specific ea p
in sectorul'agrar spun e$te
restul locuitorilor, ci eme
tndsura reald a dependenfei ornului fatd de naturf, gi cd pilstreazd o mentalitate re pfacide Rirnbaud. Socitltd rurale et urbanisalion, Seuil, Paris, 1973, p. 38'
rurala chiar atunci c6nd apartine, in mod formal, mediului urban.

48 49
Dumitru STAN S o c io Io g i a r urul ul ui t radili o nal r9 fttllls c

Cu exceplia prinrei variante de rdspuns, observim cd mar clintcrtultri grupul Si de re.fttcere 0 slarii de solidurilate. Numai
mr-rlt de.f umhtate dintre sdteni manif.estd pruden{a fala de avantajele atunci cdncl a avut autonomie potiticd 9i economica, adicd in unele
ot-erite de orag. in plus, in concliliile in care o societate are o bund perioade ale Evului mediu*0, oragul a realizaL la rdndul sdu aceste
strategie de dezvoltare. inclusiv pentru mediul rural, multe dintre efecte*: in rest. el a fost, in cea mai mare parte a existenfei lui, un
variantelc- de rdspuns cu valorile cele mai mari pot deveni realitali nrecliu al alienirii, al egoismului, al conf'lictelor 9i al intereselor
gi per-rtru Iumea satr.rlui-. incompatibile - deficienfe pe care a incercat sd le estompeze prin
Prin Lrrmare, satul societafii contemporane se poate organizare raf i onala excesivA
consolida intruc6t urbanizarea nu reprezintil solufia cea mai Diferenlele dintre sat gi orag rezulta 9i din urmf,toarea
reugiti pentru a-gi rezoh,a problemele gi distLrncfiile sociale. iar scherni propusf, de sociologii M. Giacobbi 9i 'l'P' Rouxar:
sociologia rurald va rnai rdmAne pentrll multd vreme o disciplina
sociologica importantd. cu Lu1 obiect de studiu inconfundabil.
f. Mediul rural poate reprezenta pentru locuitorii din
'" Rudolf Mar tr4'eher, in vol. Stutlii weberiene
Poledrra. l-Jrbonul in t'izitrneo ltri
orat un model de reugiti funcfionalfl, in special in unele domenii Clusiunr, ClLrj-Napoca, 1995'
(coord. l' Rotariu, R. Poledrra. A. Roth), Editura
precLur nroralitatea. r'eligiozitatea, asistarea sociala, relaliile o.229.
t Este vorba. eviderrt, de oraqul cu detrsitate dernograficd redusd in care
o
intracomunitare la nivel de tamilie gi de gnrp sdtesc. Chiar dacd
normalitatea colnportamentald 9i solidaritatea (de tip rnecanic, in mare rnisurd)
nrulte dir-rtre problenrele sociale sunt rezolvate de rurali in manierd erau institr.rite in p|irnul rand de bisericd 5i doar spriiinite de tactori de natura
empirica. eser-rJiale sunt producerea ef-ectelor de delensionure u oolitica. militard, econotnicd etc.
i-
Prezentatn, in acest sens, cdteva repere ale unei descrieri ref-eritoare la spafiul
rezidential londouez din secolul al XIII-lea: ..Nirrrerri nu trdiegte aici Iir[ sd cada
Altfbl spus. intr-o societate in care problernele 9i distirncliile sociale rurale sunt
neglijabile sau rezolvate cu rapiditate, satLrl poate fi un spaliLr atractiv pentru
afaceli, poate avea facilitili comparabile cu cele ale oragului in privinta /orsF
LrlLri, Iocuitcjrii lui pot dispune de un buget rnare de tirnp liber dcai beneficiazd de
nri.jloace de muncd perfbctiorrate gi. de asenrenefl. pot avea irrstittrtii gcolare
pertbrnrante (cel putin pentru plirnele stadii de gcolarizare) atunci cAnd investesc
in acest sens. Dacd la acest potenlial addugdrrr gi avantajele curente - spiritul
conrrrnitar. intercunoagterea, baza rnorali a raporlurilor, abserrJa rigiditatii
prouranrulLri locLrlui de rnuncd, utilizarea urrui nrediu nrai pLrtin poluat etc. corrfruruta pe strdini cLr lintba cu obiceiurile tale" (ibidenr. p. 135).
intelegenr nrai ugor de ce. actualnrente, transforntarea satului in orag nu tnai ., M. Giacobbi. J.P. Roux. 5i//7iricrlion i la sociologie. Les gruncls thinres, la
constituie un obiectiv rna.jor perrtru locuitorii sdi mIlhotle, le:; gt'ond.s sociologues, Hatier, Paris, 1990, p' 93'
5l
Dumitru STAN Sociotogia rurul ul ui tradilionnl romdnesc

elemente folosite in comun de tofi cei care il alcdtuiesc: spaliul de


Spaliul adia-
locuit, rezllltatele acfiunilor domestice qi extradomestice, strategiile
cent locuintei
grupale unitare. obignuinlele etc.
o Din momentul in care membrii familiei urbane acced in
spatiul extrufamilial (cartierul propriu gi, apoi, toate celelalte zone
Relaliide Relaliide Relaliilimitate
vecinitate pnetenre gi fragnentare ale oragului), relajiile pe care ei le angajeazS pierd progresiv din
afectivitate, familiaritate gi ajung sd fie raporturi tntre strdini. Ca
alare. relutiile tle prielenie - primele ca intensitate afectivh intre
Polul rural Polul urban citadini, dupd relaJiile de rudenie - incearci sa sugereze, simuleze
intimitatea familiala gi au tendinfa de a se constittti doar in
Fig.l Spolii Si modele de relalii perimetrul cartierului rezideniial aferent fiecdrei persoane. in
schirnb. relatiile individului cu concitadinii din celelalte spalii ale
Plecdnd de la informaiiile sugerate de acest model sintetic,
oragului sunt orientate in direclia reproducerii ,,valorii de strdin"
se cuvine sd aducem cateva detalii explicative.
o Familia este unitatea sociali de bazd de la care trebuie sd deoarece au la baz6. suSpiciunea, interesul, predicfia distructivh,
porneascd sociologul care cerceteaza spaliile sociale irrtrucdt la ea prejudecata etc.
se raporteazd,_to\i indivizii normali, indiferent de mediul social r Cu cit spa{iul urban este mai mare' iar mirimea
cdruia aparlin . popula{iei pe care o cuprinde intre grani{ele sale este mai mare,
o Suportul esential al osmozei grupului familial este cu atet membrii sii, lua{i in parte, au o ratl mai scizuti a
rudenio in temeiul consctnguinitdlii la care se adaugd multe relafiilor sociale. Din punct de vedere teoretic, rela{iile unui
ordEean cu alli indivizi din mediul sAu pot fi foarte numeroase
* Despre sociologii care recomandd cercetarea socialului incepdnd cu studierea
pentru cd nimic nu-l impiedicd in mod absolut sd relalioneze cu
individului se spulle fie cd sunt psihologizanli, fieci omit trna dintre primele fiecare dintre concitadinii sdi. Practic, ins6, el este forlat din motive
axionre ale sociologiei potrivit c6reia individul nu poate exista in limitele ftrnclionale sd-gi constituie o sumd relativ constantd de relalii pe
norrnalitalii decAt numai daci apa(ine unui grup 9i desfdgoard rela{ii cel pu{in in
cadrul acestuia. Cu foarte puline exceplii, familia reprezintd primul grup in care
care nu le extinde in mod proporlional cu sporirea cantitativd a
se formeazd individul gi care ii prefigureazi o traiectorie existenliald valabi16, in populaliei urbane. Aga se explicd de ce, prin creqterea numericd a
mare parte, pe parcursul intregii lui vie1i. Agadar, cunosc6nd tipul de farnilie din ordgenilor. spaliul Llrban se dezvoltd ca o cuprindere de strdini;
care provine individLrl putem stabili tendin{ele evolutive ale acestuia, iar acest
avantaj este doar unul dintre multe altele care ii deterrnind pe sociologi sf,
instituliile comune la care se raporteaza citadinii nu sunt suficient
aplofundeze (prioritar) cunoa$terea grupu u i fam i I ia l.
I

52
)i
Dunilru STAN Sociologiu rurulului lrudilionol ron Anesc

rLldenia prin alinitate sau chiar rudenia conven{ionala (,,fr6!ia de


de puternice pentru a-i transfbrna pe acegtia itr comunitari-.
o Funt'lionuliluleu ,voc'iulci rurolii dif-era esenfial de cea crllce"). Mar mult. in cazul in care membdi satului se raporteazd la
un singllr .,strAmo$ eponim". ei formeazd un singur ..neam" qi. ca
urband din cel ptr{in doud puncte de vedere: pe de o parte, extinde
atare. existd o inrudire genefald. Atunci cind relatiile de rudenie nu
sf-era irrtelegerii gi practicarii reluIiei cle rucleni,e, iar pe de altd
pot fr valorificate sau all o pondere redusA pentrll sdtean. existd
parte, favorizea'zd fbrmarea un:ui c'limul corttttnilctr c(tre exc'lude
relatiile de vecinitilte care alr ca ef-ect reechilibrarea firnctionald a
ipost(t:.u dc s'truin pentl'Ll oricare dintre contpotten{ii recunosctrti ai
satului
lanriliifor. Altrtri,s'nttrl t'ec'i1t'ot'rT practicat intre vecini conf-era
o Sistemele rutale de inrudire respectd nu numai criteriul sdteanului un plus de gansd de viald deoarece are urrndtoarea
convingere: L'eeu c'e ntt ;toule in/dptui .singur esle reulizctbil prin
consanguir.ritalii (aga curr se intdmpld gi in majoritatea situaliilor
ot rugercu ujulorului vecinilor .siti.
din mecliuI r,rrban). ci gi rudenia spirituala derivati din ndqie, o Fiind intins pe Lln spafiu restrf,ns gi avdnd un numir
-
Institutiile urbarre uu nuurai cd sunt nrai nutneroase gi mai variate decAt cele din mic de locuitori. satul ii pune pe ace$tia in numeroase situalii de
rrredirrl rural. dar ii atrag gi ii responsabilizeazd intr-un nlod aparte pe rezidenqi. intercunoaEtere. Plin Lrrnrare. nu este exclLls ca menlbrii unui sat. in
Spre exenrplu. dacd irr rrredir-rl rLrral institLrliile ii integreazd nenti.ilocit pe toti totalitate. sa ajunga sA se cunoascd gi sa relalioneze fiecare cLl
locuitorii. in spatiul Lrrban itttegrarea este doar tbrmala 9i nu poate dezvolta tlecarc. Chiar atunci cArrd nu intretin legaturi directe ei rarndn legali
legdturi leale intre persoaue atAt de rrLrlte gi atAt de diferite. Irr consecintd, degi
fbndul institutional citadin este cousistent, indivizii il valorizeazd in nraniere
plin baza comLlnitard (bLurLrri materiale, obiceiuri etc.). La aceasta
egocentriste. iar ef'ectLrl evident este ch el nu se constitr-rie intr-un liant social 9i se adalrga capitalul de imagir-re socialA care insotegte orice individ,
intr-o outern cA L'tazd, cottt tt tr itard
i indif'erent daci gi l-a construit el ir-rsLrEi sau c'ste nro$tenit de la
''' Loctritorii rurali aLr clif'erentiat itrtotdeaulta irire strtiinul propritr-:is, t'enatic 1i
familia din care face parte. Aceastd fbrmd de capital simbolic se
in.srrtiinut.l-'atd de printLtl au rrianif'estat cLrriozitate gi ospitalitate deoarece relatia vehiculeazir in plan local cu nrultd u$LrrintA, prenlerge rela{iei
cu acesla era corrsiderati doal pasagern. in raporturile ctr al doilea ei aLr exprirnat
prLrdeuta gi ingaduinfa intrLrcdi relalia tindea sd se pertnanentizeze. in schimb,
directe gi. adesea. estompeazd salr sLlplinegte o astf-el de relalie.
tata de ultirlul ei au nranif-estat ironie Ei intoleranld pentfu ca il apreciau ca pe Lln Consccinta cea nrai inrpoltanti a situaf iilor de intrecunoa$tere din
delator; despre el credeau cd gi-ar fi pierdut norlralitatea prin nesocotirea a ceea cadrul mediulLri rllral fdnlane. insd. posibilitatea fiecdrui sdtean de
ce ii era permis / interzis de cdtre cornurritatea de apartenen!6. Dintre toate aceste a-$i organiza aclir-rnile, aspiraliile. expectantele pornind de la
categorii untane. cea din urlrri a avut pozi{ia cea nrai defavorabil6 gi a beneficiat ir-rfbrnralii credibile / verillcabile despre persoanele clr care intrd in
cel rnai pLrfin de ajutorLrl. clenterr!a cornunitarilor'. instrAinatLrl. chiar atr.rnci cAnd
contact qi nu cle la ,.valoarea de strdin" a acestora.
corrtiuua si rdntAni in nrediul rezidential t'ural. era, de fapt, izolat, evitat, invinuit
apriori etc. Pentt'u a nu fi stignratiza!i in acest nrod, indivizii nornrali chiar 9i
dupa ce pirhseau cotnunitatea shteasch evitau instrdinarea fa[a de aceasta
(reproduceau cu destLrld fidelitate rrrulte eletnetrte referitoare la tradiqia, religia, rr
Vezi gi f . Ungureartl. l'urutlignte ule ttutttct,,sterii .societtilil, Editura Hunranitas,
nroralitatea ei etc.) Sh remarcdtn, totodata. gi faptul cd in cazul sdtenilor actuali
Brrcr.rreqti, | 990, pp.24-29.
asernena atitudini 5i cotnportaruetlte sLlrlt, inc6, in rnulte privinte. valabile.
5_5
54
Dumitru STAN
Sociologia ruralului trnditional romffnesc
o Cu cfft numdrul populafiei unui sat este mai mic gi cu
o dinamica socio-culturald este mult mai accentuatd in
cAt suprafafa pe care sunt ageza{i locuitorii lui este mai micI,
mediul urban decat in cel rural gi, din acest motiv, concluziile
cu atit rata relatiilor este mai mare, cu at6t spafiul rural ob{irrute in urma unei anumite cercetdri ajung relativ repede sd fie
devine un spatiu adiacent tuturor familiilor lui gi cu'atit invechite. iar sociologii sunt nevoili sd-gi reactualizeze informa{iile
spiritul comunitar este mai puternic, iar functionaritatea prin inilierea unor noi investigalii;
sociall mai reugitl. o satul a preocupat mai pulin pe politicieni gi guvernanli
Aceste detalieri rezultate din compararea minimald a Ei,
ca atare, acegtia nlr au provocat indeajuns pe sociologi in realizarea
spaliului rural cu cel urban ne permit c6teva conchideri asupra
de cercet[ri pe teme rurale;
sociologiilor care au ca obiect de studiu cate unul dintre cele doud
o
se uitd sau se trece cu vederea, cu prea mare ugurinfd,
medii rezidentiale.
faptul cd ponderea populafiei rezidente in mediul rural este, incd,
a. Sociologiu urband este o disciplind aflatd, in mare foarte mare sau cd de rezultatele acfiunilor derulate in spaliul sdtesc
ascensiune intrucdt problemele sociale chrora ea trebuie s6 le ofere
depinde in mare mdsurd stabilitatea intregului sistem social*.
solufii sunt foarte numeroase. Suprapopularea, sdrdcia, poluarea, o prin raportare la orag, satul pare un obiect de studiu lipsit
infracfionalitatea ridicatd, insuficienla infrastructurii, schimbarea
de complexitate, daci nu chiar banal. Aparenta accesibilitate a
paradoxald asupra structurii. destabilizarea grupului familial etc.
cercetdrii ruralului conduce la indepdrtarea unora dintre sociologi
sunt doar cateva dintre aspectele deficitare manifestate in cadrul
de acest obiect. Acegtia se tem ca. lirnitandu-se la cercetarea a ceea
oragului, fa{a de care sociologia de ramurd aferentd acestuia are
ce este facil, fie se compromit din punct de vedere profesional, fie
responsabilitali investigative speciale.
nu au ocazia de a proba calitalile investigative de care dispun**.
b. Sociologia rurold pare a fi secundard in raport cu
sociologia urband din mai multe motive:
o resursele actuale cele mai insemnate pentru existenta
societdtii sunt condilionate, preponderent, de industrializare, adic6
de funclionarea - in principal - a mediului urban gi mai pulin de
ceea ce se intdmpld in mediul rural;
o fiind vorba de comunital $i de grupari mici de populafie, insuficiente. Din acest nrotiv, satul, el insugi afectat de crizd,, nu a putut face
satele au gdsit fie solufii empirice optime de rezolvare a altceva decdt sa se conserve pe sine gi sd ofere oragului un sprijin
nesernn ificativ
problemelor sociale, fie ,,variante de supravietuire";
.

"'Multi dintre sociologi rezoneazii cu problemele satului romdnesc; igi dau


o cei mai mulli dintre sociologi fie s-au ndscut in mediul seama cdt de irnportanta este cercetarea acestuia, dar continud s6 abordeze cu
urban, fie locuiesc in spaliul acestuia, iar aceste aspecte ii obstinatie teme privitoare la globalizare, gomaj, s6r6cie urband, defavorizare etc.
determind sd prefere cercetarea oragului in locul investigarii satului; orniterea, neglijalea cercetdrii fenornenelor petrecute in spaliul satesc constituie,
din pLrnctul nostru de vedere erori care ii impiedic6 s6 gbseascE rezolvdri
56
57
Sociologitr rurulului tradi(ionul romfrnesc
Dumitru STAN
Succesele 'soc'ioktgiei rtrrctle tlepincl' a$a cum
reiese din
c. Multe dintre modelele.firnclionule propuse de 'sctl ar putea d.
cle ntocltil in c'are ect relu{ioneazd ct multe
alte
fi exersate. in mod cttrent sau nuntai in situalii critice. cel pulirr in ,.I.,.n,u J. ruiloJ',
mediul urban romdnesc: cuntularea de roluri de cdtre ordSeni 9i. gtiin!e:
irnplicit. evitarea supraspecializlrii in produclie, prelturgirea MBDIUL RURAL
progranrului de rruncd dincolo de prevederile instrucliunilor legale, (Corlurr itdti le sategti)
asistarea spontana a siracilor. participarea volttntard a locr.ritorilor
la contracararea intemperiilor, igienizarea periodica a cartierului
lezidenlial prin implicarea benevolS a celor care il locuiesc,
rezolvarea pe cale moral-religioasd a unor conflicte (9i nu neapdrat
pe cale juridica) etc. Agadar, fle numai Ei pentru aceste
.,invi(dminte" pe care oragul le primegte de la sat prin intermediul
sociologiei rurale aceastd ramuri a sociologiei nu' trebLtie
neglijata, desconsideratd. Dac[ mai punem la socoteald gi faptul ca
mai mult de jumltate din populafia planetei noastre aqteapta
solufii noi pentru eficientizarea gi armonizarea vielii sociale sdteqti,
intrucAt aparline acestui mediu de rezidenld, atttnci avem o imagine
mai clard asupra rolurilor gi responsabilitalilor actuale ale
sociologiei rurale.
Fig.2 Penetrabilitatea sociologiei rurale

eficiente pentrur ueajunsurile produse in mediul citadin. Nu negdrn irnporlanta La ca oricare altd sociologie de ramurd 9i sociologia
1-el
investi-garii ternelor antintite, insd credenr cd ele ar fi mai ugor de explicat 9i de
rurall urnrdregte studierea ,,faptului social total"44. ca alate,
ea
solr.rtionat dacd ar 1l corelate in pertnanenlh cu starea concretA a acestora itr cu specificitatea
perimetrul nrral. Comunitatea sociologilor din Ronrinia este relativ rnicd. Din trebuie sd cerceteze comunitalile sategti in raport
cadrul acesteia, un numdr extretn de mic de cercetdtori deslbgoard in mod mediului natural in care ele sunt dispuse' cu particttlaritalile
constant investigalii specializate nunrai pe probleme sdtegti. Aceastd eviden(d ne activitililor econonllce pe care ele Ie deruleazd' cu nivelurileal
deternrirrd sd ne irrtreb6m: sd aprecieze sociologii, in continuare, cd satul este o
demografice pe care le tealizeaza, cu profilul
spiritual special
gi ca acesta iqi
conrunitate rezidenliala naturald
locuiiritor acestui rnediu de rezide.f6 E.a.m.d. Si'tetizdnd
depbEegte momentele
disfirncfionale in nranierd spontanE? sd fi a.iuns sociologii la concltrzia cd
problemele satului sunt ntult prea sirnple ori dernodate 9i ca autoritatea lor ri cf. V.
gtiinqifrcd ar avea de sut'erit dacd ar face din acestea obiectul aborddrilor lor? Miftode, Elentenle cle sociologie nrrold, Editura $tiintifica fl
Lisirn aceste interoga{ii in stadiu retoric, pdstrdndu-ne speranta cl negafia este, Enciclopedic6, Bucure;ti' I 984. p.l l.
Paris, 1950
totugi, varianta corecta de r6spuns, mai ales la ultima dintre intrebdrile noastre'
11
Vezi M. Mauss. Socit'tlogie et anlhropol<tg,ie, PUF,
59
58
Dumitru STAN Sociologiu rurulului tradi(ionol romfrnesc

intbrmalii prin interpenetrarea cu multe alte domenii gtiin{ifice, b. satul tradilional romAnesc in forma purd nu mai existd
sociologia rurald suportd un ,,proces de hibridare"4s; in acelagi nicaieri. inc.t.a.ea de a cunoagte modul in care funcfiona acesta
timp ea sporegte in ceea ce privegte profunzirnea cunoagterii este, credem ttoi, nu numai un act necesar. ci 9i unul care
reabzate, cdt gi ca prestigiu statutar in sistemul qtiinlelor socio- onoreazd".
logice. c. satul actual rornAnesc a apdrut pe fondul cultural al
e. Prezentul nostru demers este orientat spre cercetarea satului tr'aditional. Cu cAt vom realiza o cllnoa$tere mai reugitd a
mediului rural tradifional prin utilizarea de informa{ii de la multe ruralului tradilional, cu atAt vom putea sd ne explicdm mai bine
discipline socio-umane (istorie, geografie, economie g.a.), dar cu (daca valorizdm antecedentele pe care le descoperim) ce se
precidere pe cele obfinute pe filiera sociologiei rurale, sociologiei intimpla in satul contemporan gi ctt atAt vom avea mai multe ganse
pastorale Ei etnoglafiei (etnologiei). de a ajtrnge mai ugor la.fbrme eficienle de acliune.
Ipoteza de bazd care ne-a cdlduzit demersul este
urmdtoarea: satul romAnesc tradifional a fost, pe ansamblu, un
model optim de funcfionalitate sociali, iar cunoagterea acestuia
poate reprezenta o sursd de optimizare funcfionall pentru satul
actual.
Nu vrem sa fim inleleqi in mod eronat gi sa se deducd din
afirmaJia noastri cd am dori revenirea la forma tradilionald de
derulare a vielii sociale. O asemenea opliune ar fi, evident, utopic6. -
Cei mai nrLrlti dintle locuitorii actuali ai spaliului romdnesc fie cornpun in tnod
In acelagi timp. insa. avem o jr-rstificare suslinutd de trei argumente nernijlocit nrediLrl rttral, fie srrnt reziden!i urbani originari din lunrea rurald in
care ne incita in a urndri valabilitatea ipotezei noastre: lirnita a 2-3 generalii. De aceea, tendintele lor de a gti cum functiona satul de
a. multe dintre elementele schemelor arhaice gi tradilionale altadatd gi de a invoca arborele genealogic in contextul postcomtrnist al
de viaJa mai sunt valabile in zilele noastre - cel pulin la nivelul irnproprietdririi cu terenuri gi pdduri sunt normale. Mai mult sau mai pufin
motivali. acegtia ajung sd cunoascd istoria comunitatii sateiti, istoria neamului de
Llnor gruplrri miciut'. iar ,,ldrdnirnea este incd expresia sanatalii provenientd, sd identifice diferentele dintre sate, sd cotnpare tradiliile actuale cu
sociale""'; cele vechi etc. Asemenea demersttri, trebuie sA recunoaitem, nu inseamnd cAtugi
de pu{in acte cognitive oarecare. Pentrtt a le putea realiza, indivizii au nevoie pe
de o parte de disponibilitate psihicd de autocunoagtere, iar pe de alta parte de un
plLrs de luciditate pentru ca rezultatul sd fie obiectiv. Cei care i9i asurnd 9i,
" M. Doga,.t, R. Pahre, Noile Sliin!e .sociale. lnterpenetrorea Stiinlelor, Editura
Acaderniei Rorndne, Bucuregti, 1993, p. 132 9i urn. eventual, respecti rrodelele socio-culturale prescrise de antecesorii lor
tu
Yezi gi R. Redfield , The Little Communig,, Chicago Press, 1955. irrdephrta!i igi recLrnosc astfel originea 9i igi atribuie elemente identitare aidoma
u' C. Noica. Mctnuscrisele cle la Campulung Refleclii clespre ldrdnitne Si celor incluse intr-un blazon; faptul de a renega aceste elemente poate fi util
hurghezie, Editura Hurnanitas, BucLrregti. 1997. p. 41. intr-un motnent funclional oarecare, dar pustiitor 9i frustrant pe timp indelungat.
6l
Sociologiu rurul ul tti truditionul ntmfr nesc

ContinuAnd rationamentul in sensul acestei analogii este


lesne de in{eles c5, daca ..marile debite de apd" sunt cunoscute la
3. SATUL ROMANBSC TRADITIONAL : un nivel cu adevdrat profirnd doar atunci cdnd pornim de la
TTINERARII SUBIECTIVE inforrnalii sigure despre ..sursele" forrnarii lor, la fel gi studierea
fenomenelor din mediul urban presupune comprehensiunea
aspectelor caracteristice mediului rural. A ne adAnci in cercetarea
..cand vezi mdrile, raurile. izvoarele. te intrebi in cl-rip originilor socialului, adica ir-r perirnetrul lumii ,,facerii". ,,1dpnirii",
obignuit cLlm este cu putinta marea? Cum sunt cu putinF rAurile? ..izvordrii" (luntea satului tradifional). ne spllne acelagi Constantin
Dar nu qi cr.un sunt cu pgtilld izvoarele? Eqti copleqit de imensitatea Noica-, este cu sigtrran(a un clemers dificil ,,...dar gi mai plin de
rnarii a;;a cum c$ti cople$it cie cea a realitatii. Izvoarelc - degi prin
tensiunea lor intirna qi miraculoasd asigurd perpetuarea 9i veErlicia -
'in analizele recente asupra cLrlturii rornAne se pornene$te cu destuld insistenth
r6mAn in minoratul firii"a8. tn schimb, oceanele, mdrile - in pofida despre,.cazul C.Noica". A. Marino, de pilda. afirnta despre.,tilosofirl de la
Paltinig" ca..a fbst cel mai reprezentativ onr de culturd ronrdn din ultimele
e enorme pe care le poarli - r6m6n dependente'
decenii", c5,.s-a aflat chiar in centrul unei dispLrte: ((acuzat)) gi <<apdrat>
lai u$or de cunoscut. Aqa se explica de ce orice deopotriva de a tl <<colaborat> cLr regirnul disparut" sau c6 este emblematic
oa$tere a .,firavului izvor" este mai greu de pentru r.ttodul .,cLtm poate supravietui cultLrral gi irnplicit social un spirit creator
inliptLrit. O aseme-nea incercare se bazeazd pe multe elemente in plin regim totalitar" (Politica.Si culturd, Editura Polirom, lagi, 1996, p.7g).
necunoscute gi. mai ales. nemdsurabile, dar fErd ea nu ajLmgem K.Velderl, (Contpromi.s Si re.i.stenld. Culturo rontond sub CeaSusescrr, Editura
Hrrnranitas. BucLrregti, 1994, pp. 254,255.258), la rAndul ei, arnintegte unele
niciodatd s5 in[elegem cull s-aLl fom-rat,,balfile cele mari''. aspecte legate de biografia lui C.Noica (s-a ndscut intr-o,,instdrita familie de
Pornind de la aceste patetice ganduri ale lui constantin proprietari tirrrciari"...a fdcLrt studii avansate in Franta;i Gernrania"..,a aderat
Noica gi ralionAnd prip alalogie vom pLltea stabili corespoudenle pentfu o perioada scurtd la Legiunea Arhanghelul!i Mihail",,,a lbst inchis pentru
simbolice intre niveiurile existenlei naturale 9i nivelurile existenlei activitati contrarevolLr{ionare" etc.). rrerrtioneazi cd acesta a creat o adevdlati
socio-cultlrrale. ca atare. satul - ca segment al sistemului social ..9coala tllosoficd" satt cd a stirnulat scrierile protocroniste gi, totodat6, subliniazi
laptLrl ca reqretatul ganditor este exenrplul cel rnai clar in privin!a raporlului
care ,.tinde sd se pistreze f-eciorelnic"ae 9i, deci, sd se reproduca dintre cornprornis gi rezistenti din perioada comunistd. in opinia noastrd, C.
multa vreme in aceeagi stare - nu ar reprezenla altceva decdt Noica ntt trebuie aparat de rrimeni pentru cd nici nrodLrl de viatd gi nici lucrdrile
,,firavul izvor"; de cealalta parte, ora$Lll, prin varietatea.
amploarea sale nu il incrinrineazh in vreun fel. cdt privegte protocronismul de care ar fi dat
fi mobilitatea problemelor gi/sau disfuncfiilor sociale pe care Ie dovada, credetn cd acesta s-a potrivit adrnirabil cu sufletLrl lui Noica; altf'el nLr ar
li putLtt scrie atAt de subtil gi de p6trr-rnzdtor despre spiritLrl rornAnesc, inclusiv
ridicd. ar echivala cu ..bAltile cele mari".
despre ipostazele rurale ale acestLria. Dach scrieri precunt Pogini de.spre.su/lehrl
rortrrinesc' ( |944), Ro:;tireu /ilo.o/ic,ti romdneo:;c'ci ( 1970). Creulie ,,si fitttntt,s itt
C. Noica. Sentinrenttrl romcinesc al /iinyei, Editura Eminescu. Bucuregti'
ut 1978'
t'r.t,tlireu rotutitteusc'ti ( 1973), Sentitnentul rontcinesc' ctl Jiinlei ( 1978) g.a. sunt
pp.26-27.
It L. Blueu. lsvc,tqcle, Editura Minerva, Bucure;ti. 1972,p' 43' acuzatoare pentru C. Noica (pentru cd ar fi stdrnit efluviile protocroniste), atunci

63
Dumitru STAN Sociolttgiu runil ul r'ti lrodilionul romffnesc

invd!1ni1te decdt de a da socoteali de balfile cele mari"s0 1l1tmeu toli comunitarii din toate comunrtalile de odinioar[! Un astfel de

demers nu numai cd nu poate avea loc, dar nu ar aduce nici un plus


r,rrband).
de ef-rcientd. Ideea inutilitatii unei asemenea intreprinderi se
Accentr.rl patetic al cuvintelor marelui filosof romdn. ca 9i persoane
indemnurile acestuia cdtre cititori de a privi qu mai multd atenlie sprijind pe cloui repere togice. aflate la indemina oricdrei
spre lumea satului de altddatd, se justificd cel pu{in prin concluzia .u.". inir-o tb..d sau alta, vizeazd cttnoagterea aprofundatd a
la care au ajurns mulli dintre sociologi: indivizii, ca 9i grupurile, istoriei ruralului nostrll:
sunt ceea ce sunt prin ceea ce au fost determinafi si fie' La n. Sultil lrcrtlili0ntrl rttrtttitte,sc', ca cle altl'el toate courunitAtile
prenroderne din toatd lumea. isi ./brtu locttitorii sa exerseze
0
aceeagi concluzie au ajuns gi alte categorii de specialiEti: istorici,
etnologi. antropologi, biologi, literali $.a. De pilda, scriitorul solidtrritula de tip mec,unit'. Din acest motiv, fiecare sdtean atunci
vadd ce
american W. Somerset Maugham menfiona mai multe surse de cdnd irrtenfiona pornirea unei acliuni. a$tepta mai intdi ,,s[
fbrmare a personalitilii sociale: ,,barbafii gi femeile nu reprezinta fac allii pentru ca sd inceapa 9i dansul"; .,f-tecare iEi fbcea casd,
mdnca. se imbrdca gi se ingropa ca lumea". Cine proceda altfel
era
numai ceea ce sunt prin ei inqigi; ei reprezintd 9i locurile unde s-au
stisrnatizat pclttru cd ..licca ca ueltttttea". fapt ce cottstitttia "cea
,.,.,o'i *ur" cii.i6"5r, ne spu'e C. Ridulescu-Motru. A fi la f-el ca
ceilalti reprezenta o adevaiata ariornd, i' expritnatea colnpoftamentelor
$i atitltcrlinilor indiviclului diri
ruralulromduesc tradiliolal .

citit gi Dumnezeul in care au crezut. Toate aceste lucruri i-au frcut Nevoia sdtenilor cle a fl cat mai asemandtori 9i tendinla lor
sa devina ceea ce slu1t"5l. de a condantna individr-ralismul lle ajr-rtd in identificarea s[
Tipurile de determiniri formative gi suma acestota vartazd caracteristicilor comr.rnitatii nrrale tradilionale: este de ajuns
de la un individ la altul gi de la o comunitate Ia alta. In consecinfd, avem date creclibile despre modul de viala al catorva dintre
eforturile de cunoaptere a satelor tradilionale nu ar fi suficiente indivizii din acea perioad[ pentru a putea generaliza asupra
pAni cdnd nll am aduna infbrmalii gi nu am realiza explicafii despre
tr C. RAdLrlesc'-Motru, Sulletul neunrttltri noslrtr ('ulititli hune Si tlefecte,
credem ci acuzatorii ingigi ar fi fost onora(i in cazul in care s-ar fi aflat in postura Editura Anima. Brrculegti, 1992. pp l0- I l'
- din existenla
lui Noica. in Lrltimd instan{6, ne exprinrdm convingerea cd in tnetnoria culturii Cercetdrile arheologice qi etnologice asupra perioadei traditionale
satului rourd.esc a' coufir'rat iaptul ca, la nivel local aserndndrile dintre
romdnegti C. Noica nu va fi doar un ,,caz",ci un moment special care a pritnenit aceleagi tipLrri de locuin[d'
comunitari tindeau spfe olnogenitate totala: aveatt
spiritual generalii de rorrrAni qi care ne-a inv6{at sa distingem intre demagogie, ia 9i imbrdcarnintea erau
impostu16, fariseisrn gi adevaratele valori identitare (atdt de necesare oricdrui apat.tenenta religioasd era corrrpacta 9r unitar6, alirnentaf
diferenle doar
popor). identice. rnijloaiele de n.runca gi stilurile de muncd prezentau
responsabilitatea de a
'" C. Noica, ctp.cit., p. 27 .
accidentale. iar la toate acestea se addugau obligatia 9i
t' W. S. Maugharn, The rasor's eclge, Penguin Book, New York' 1984, pp 8-9' lesDecta acelea5i trad iti i
Dumitru STAN Sociologitt r urul ul ui trudiliotutl romiinesc

moduluri cum era comunitatea din care ei fdceau parte. DiJicultatea care nlr delin infbnnaiii decAt despre o micd parte dintre
mure in usentenea .rituatii conslit mai urand in insuficienla comunitalile umane teritoriale tradilionale. La prirna vedere,
izvocu"elor infbrntutit,e tlecat in riscul de a e.fbctuu generalizdri. obstacoltrl cel mai dificil in a realiza analiza copildriei ruralului
Dupa A. Leroi-Gourhan. inclusiv aceastd piedica poate fi depagitd romAnesc ar fi lipsa informatiilor certe afbrente acestui scop. Dupf,
intrucat ..ceea ce nu a fbst consemnat in texte se poate regasi in George Vilsans{. ull astf-el de neajuns este ugor de depaqit
pdmdnt .s^au in spiritr-rl gi comportamentul oamenilor din zilele deoarece, de pildd, un fdran din Maramureg de la inceputul
noastre"t''. secolului nostru era mai degraba contemporan cu un ldran romAn de
b. intre comunitlfile rurale tradi{ionale aveau loc acum 500 de ani decdt cu un bucuregtean al zilelor h-ri.
transferuri culturale. Bunuri materiale, valori, creatii folclorice, Agadar, ruralul tradifional chiar daca il delimit[m din
obiceiuri etc. treceau de la un sat la altul cu relativd ugurinfd pe
punct de vedere ternporal ca fiind unitatea sociall premodern5, in
calea cdsdtoriei exoganre. imitaliei gi sub impulsul curiozitatii ;ri
spaliurl lomAnesc el Ei-a prelungit mult existenla dupd formarea
necesitalii: cel putin la nivel de zona etnograficd refeaua
statr-rlui romAn modern. Acest fapt este confirmat qi de un articol
transf-elr.rrilor a lbst destLrl de extinsd.
publicat in 1932 de Mircea Vulcinescu, intitulat foarte sugestiv:
Potrivit aser!iunilor sociologiei gi etnologiei, cu cdt
fenomenul de transfer cultural reciproc este mai intens, cu atat .,Cele doud Romdnii". CilatorLrl, dupd ce iese din spafiul urban,
trnitdlile sociale irnplicate pot sd ajungd la stondardizdri ,si dobArideEte un sentiment straniu ca gi cum ar fi trecut intr-o alti
echivalenle cultural e. Transf-erurile ctrlturale petrecute intre satele lurne: ..tc izbe;te. u-rai-intAi a$ezarea deosebitd a caselor. Casele de
tradilionale romdnegti au condus la similitudini in privinla cdrdrnicid. thcAncl zid cliiar de la strada cLr porfi mari. inchise pAna
structurilor gi funcliilor lor lhra a inldtura total elementele de sus, in care nu pitrLrnde ochiul. surt inlocuite prin case mici de lut,
particularitale locald. a$ezare in mijlocul cLrrlii, imprejmuite peste tot cu gard de
Prin Llrmare, orice studiu exhaustiv de tip monografic scAnduri. sau de nuiele, rar de zid, gi cu porli impodobite. in locul
aslrpra comunitdlilor sategti premoderne ar scoate in evidenld doud tiblitelor arititoare de drum, te intdmpind. la rlscruci. troile qi

seturi de caracteristici: specifice fiecdrei comunitali rezidentiale cumpene de fdntAni. Te izbeqte, apoi, portul oan'renilor. De o parte
rurale gi comune tuturor unita!ilor sociale rurale tradilionale. <domni> gatiti ca de parada. Cu straie de tip nemfesc. pdl6rie, guler
Aceste ultime aspecte (comune) sunt deosebit de utile tuturor tare. ghete. Spre bariere paldriile se schimbd in gepci. Dar atAta.
categoriilor de specialigti care cerceteazd trecutul existenlial al Dincoace <oameni de la farf,> imbricafi in porturl lor de lucru
ruralului pentru cd acegtia pot opera generalizdri in conditiile in

5r to
A. Leroi-Gourhan, L'hisroire ,\an.\ texres, in vol.: L'histoire er ses ntdrhodes. C. Valsan, O .stiinld nouci - Etnogra/ia lnstitutul de arte grafice ,,Ardealul",
(coord. Ch. Sarnaran), Gallirnard, Paris, l96l ,p.240. Cluj, 1927
67
Dumitru STAN Socioktgia rurul ul ui trudilional ntmiinesc

obignuit: suman. i1ari, opinci, cdciul6"t). cu ocazia priniirii sale in Academia Ron-rAnd (29 mai 1940): ..intre
Modelul comparativ de prezentare a informafiilor este in aga sat qi oraq a fbsl gi nrai persisti pretlttindeni un antagonism, la noi
fel realizat ca gi cum ar fi vorba de .,doua Romdnii deosebite". doud insd parcd mai viu gi rnai accentttat. Pentru cd oragele noastre nu
lurni - pe cale Mircea Vulcdnescu retuzl sd le numeascd Romdnia sunt expresia specificului nalional. Un ora$ german sau francez
..civilizata" (reprezentatd de spafiul Lrrban) gi Romdnia ,.prirnitivd". reprezintd chintesenla nalior-rald respectivd ca gi satul. ba chiar in
..arhaica". ..patriarhala" (reprezentatd de spa{iul rural). Autorul mai mare mdsurd. Oraqr"rl nostrll. infiinfat qi dezvoltat in multe
articolului este de acord sh i,'orbim de doui Romf,nii, numai cd el cazuri, din alte necesitdli decdt cele romdnegti, nll s-a adaptat inca
impune qi o precizare: RomAnia autentici trebuie consideratl a deplin spre a tl aevea. ca duh Ei civilizafie, izvot' de romAnesc
fi alcltuiti din lumea satelor: ..'frei rnilioane de oameni trdiesc curat". Si arnintim ca titlul cliscursului sLlstinllt de LiviLr Rebreanu
intre zidurile caselor inchise strazii. in orage. Cincisprezece milioane - autorul unei .roc'lologii rurule implicite de mare profunzirne prin
trdiesc in casele din mijlocLrl curlilor de la !ard. Nici un milion din cei rornanele ktn Ei Rti.s'c'oulu - a fbst ,.Latrda tdranului romAn". Dupa
dintdi nu sunt romdni. Din cei din r-rrmd slurt ronrdni peste paisprezece rnulte etogii aduse acestui personaj colectiv al istoriei noastre.
milioane"s6. Acegtia al' alcatui. deci, .,RomAnia rorndneascd". concluzia rrarelui prozator apare ca o sentinfd: .,Sur-rtem gi vom
nealteratd. cu calitali qi defecte proprii, neimprunrutate. fi intotdeallua neam de larani. Prin urmare, destinul nostru ca
Camil Petrescu. intr-o vehementi tonalitate ironicd gi neam. ca stat qi ca purtere culturald, atArr-rd de cantitatea de aur
causticd la adresa lumii r-rrbane, arita in 1936 cd dacd vrem sd curat ce se afla in sufletul fdlanului. Dar mai atdrnd, in aceeagi
clrnoa$tem realitatea romdneascd. atunci in nici un caz nu trebuie sd misuri qi de t'elul cum va fi utilizat gi transformat acest aur in
pornim de la dovezile pe care ni le oferd oragul. Locuitorii acestuia valori eterne"i8.
suf-eri de boala .,europenismului". fiind preocupali mai nult de Nici Lucian Blagat'' nu exprimd un punct de vedere
.,cea mai noud modd apuseand, cel din urnrd dans, cea din urmd f-avorabil rnediului urban. Astf-el. in
celebrul discurs. intitulat
fornrd a velbului. cea mai recentd pozd strArnbd. de seringa cu .,Elogiul satului romdnesc", rostit. ca gi in cazul lui Liviu Rebreanu,
coczrind a dansatoarei rosii. de cea mai noud absurditate discr-rtatd tot cu ocazia primirii in Academia RomAnd, ardta cd ,,omul
..if
cu lr.lfrc
^
. oragtrlui... trdieqte in relativitate, in concretul mecanic, intr-o treazd
O impotrivile similari fala de hibridarea deganJatd a lumii tristele gi intr-o superficialitate lucida. hnpresiile omului de la orag,
urbane romdnegti a exprimat gi Liviu Rebreanu in discursul rostit pllse pe cAntal de precizie. ingl-reatd. devenind n-rdrimi de calcul". In

r) M. VLrlchnescu, Prolegonene sociologice lu.sulul rontcine:;c, Editura


-tt L-. Rebrcanu. Luutltr tcirunultri
rontin,in vol. Dreplul lu ntemorie in lectura lui
Eminescu. 1977. pp. 120-l2l .
-"
lbitlent lordarr Chinret, Editura Dacia. vol. lV, Clul-Napoca, 1993, pp.l22-126.
tt C. Petrescu. Suflet nu!ionttl. Ancrli.u cle,,;c'riptiva ct tcrntenului.it'r vol.
Ae:slhe.sis '" L. Blaga. Elogiul :;alului rontinesc,in vol. Dreptul lo rnemorie, in lectura lui
(' urputo-du ttdrcan, Edilu:la Minerva. BucLrregti, 1 98 l, pp. 62- 1 63.
1 Iordan Chirnet. Editr-rra Dacia, vol. lV, Clul-Napoca, 1993, pp. 130- l3 l.
Dumitru STAN Sociologia ruralului trndilional romdnesc

schir-nb. omul satului traiegte ,,in zare cosmici 9i in conqtiinla unui Mai mult, nici mf,car sociologii care au studiat satul
destin emanat din vegnicie". romAnesc contemporan lor - D. Gusti, H.H. Stahl, Tr. Herseni,
Topografia satului romAnesc - Ei, mai ales, a satului V.V. Caramelea, M. Vulclnescu g.a. - nu au fost in totalitate
traclilional - esJe plina de locuri mitologice, fapt care determini obiectivi. iar aceastd constatare ne conduce pe noi la urmdtoarea
locuitorilor sai o stare permanentf, de ,,nostalgie metafrzicd" concluzie: u c'erc'elo .;utul ucluctl ltresupune, inevilctbil, inldlnirea
sintetizatd intr-un mod armonios de a exista. Orizontul ritmic cu ntulte elentenle tlin .fbndttl socio-cullural rural tradilional, iar
alcatuit din deal gi valet'0 a fbcr-rt ca firanul romdn sd evite orice inl1lnire de acest gen provoacd o slare de surescitare
..piscurile prea inalte gi abisurile prea adAnci" 9i sd adopte un mod subieclivit. Mircea Vulcinescu, spre exemplu, a ftcut parte din
de viafd caracterizat nici prin forla liniei clasice, nici prin ecl'ripele de cercetare monograficd alcatuite de D. Gusti, a
exuberanfa orientalS, ci de sfiiciune, teamd, sau, tnai bine spus, de beneficiat de avantajele utilizarii unei metode pozitive de
cuviinldo'. investigare. dar a ajuns in final sd analizeze satul intr-o manierd
in spiritul ,,minoratului firii", al mdsurii 9i bunei cuviinle, preponderent sLrbiectivd. Iatd. in continuare. cAteva dintre reperele
cea mai statornici formi de comunitate 9i de locuire a unui itinerariu subiectivo' (in cea mai_ mare parte), sugerat de M.
poporului romf,n - satul - igi are legile proprii de formare, ,.la fel Vulcdnescu - unul dintre pozitivigtii"* $colii sociologice de la
ca astrele. tot atat de staJornice, ndscute din trecut"o', din rosturile Bucuregti:
naturale, spirituale gi economice. Cu alte cuvinte, orice incercare de a. Agezare qi structurl naturali. Un sat tradilional era
deslugire a aspectelor privitoare la stilul de viafa al oamenilor din dispus ,,de-a lungul rdurilor, sus la munte, jos la $€S", dar
ruralul tradilional. intrucAt vizeazd legile func{iondrii acestuia, are obligatoriu intre ,,pdlcuri de verdeald" qi in apropierea unor
pretenlia obiectivitalii. Practic, insd, atAt timp cdt nu existd o drumuri care il legau de alte sate. Cuprindea o concentrare mai
metodf, de cercetare (rnonografia, observaJia. documentarea etc.). insemnatd de case care alcdtttiatt .,vatra sattlllti", iar dincolo de
toate teoriile privitoare la satul romdnesc tradilional rdmdn simple aceasta se afla cAmpul de lucrat, imagul, codrul, iazul.
scencrrii subiective, mai mult sau mai pu!i1patetice. L. Rebreanu, b. Structura institu{ionald. Schema de viald a sdtenilor era
C. Petrescu, L. Blaga, C. Rtrdulescu-Motru, G. C[linescu, M. hotdrdt[ de bisericd, primdrie, gcoald, cArcitund, prdvdlie etc., dar 9i
Ralea, d. Joja, C. Noica gi mulli allii se inscriu tocmai inreahzdri de locul de la rdspdntia din centrul spafiului s[u unde aveau loc
de acest tip. horele in zilele de dun-rinicd sau de sdrbdtoare.

uu
Icl"tn, Spaliul mioritic, Editura Oficiul de Iibrdrie, Bucuregti, 1936, pp' I l- l2' "' Ibident, pp.32-38.
u' P.P. Panaitescu, Introducere la istoriq culturii romaneSli, Editura $tiin1ificd, ou
P. Caraioan, Pro{b:sorul Dimitrie Gusti Si scoala ,sociologicd de la BucureSti,
Bucuregti, 1969, p. l7 l. in$coulu soc'iologicd de la BuureSll, vol. ll, Editura $tiin1ifici, Bucuregti, 1971,
62 p.126.
M. Vr"rlcanescu, 0p cll.. p. 3 l.
70 7l
Dumitru STAN Sociologiu rurulul tri tradiliottul romiinesc

c. Familia siteasci. Reprezenta cel mai stabil gn'rp din e. Participarea la viafa social5. intrucdt diviziunea sociala
cadrul satului*. Membrii ei fbrmau nu numai o comunitate de a muncii in cadrul satului era restrAnsl. fiecare individ depindea de
singe. ci gi o comunitate de munci qi ,.de soartf,". Functionarea ceilalli clin pr-rnct cle vedere rnaterial intr-o mf,surd fbarte redusd.
normald a acesteia impunea respectarea unor constanle relalionale Din puurct de Vedere spiritual, insd. dependenfa individului fafa de
intre so!i. intre copii gi parinli. intre fia{i etc. grltp era atAt de mare incdt trebuia sd aiba aceleagi credinfe. gusturi.
d. Gospoddria - bazd comunitard Ei sursd de identitate idei. iclealr-rri. sentintente. colt.lportamente etc. ca tofi ceilalli 9i in
sociald. Stabilitatea r-rnei familii depindea de gospoddria pe care ea nici Lrn caz sd ult se izoleze pentrLl a nu primi stigrnatr-rl de .,nebttn"
gi-o construia. in aproape toate satele romAneqti aceasta cuprindea ori ..ndzdrdvan". Obgtea siteascd. in intregimea ei, l-rotdra asupra
casa de locuit. curtea cu acareturi gi grddina (livada). respectiv modului de fblosire a Lutor spafii de r,rtilitate comutrd; in cazul in
tottte btrntrrilc ltrmiliei clclimilute prin tmprejmttire in spaliul de cal'e o decizie cu ef'ecte asLlpra tuturor comunitarilor era luatd doar
reziclenti. Caszr era constrttclia principala 9i curprindea, de regul6, de ilstitutia ancestrald a ,,Sf'atului bdtrAnilor". nu era permis nici
trei incdperi: tinda (locuita curent avdnd ca repere esenliale rlasa. urlui membru al grllplllui sdtesc sA nll o respecte.
vatra gi lavilele). ,,casa lllare" (camera cea mai curatf,' mai f.Fatatitatea jocului rolurilor ;i status-urilor pe
ort cu celelalte incaperi) qi celarul (locul de parcursul cic|-rlui vielii tldivic{uale. Na;te1ea unui copil era
z,iilor pentrtt iarnd)**. Starea gospodiriei uuei considerate. de obicei. un prilej de bucurie. Botezarea lui in ,.legea
ull criteriu de atribuire a prestigir-rlr-ri 9i a creqtina strdnrogeasca" :;i fatalitatea ..darurilor" ctl care il inzestrau
recunoagterii statutului de ..om gospodar" in cadrul comr,rnitdlii ursitoarele erau. in ntentalitatea romfnului premodern, momente
sategt i . inductoare ale firii, starii gi prestigiului individului de la leag[n 9i
pdnl Ia moarte. Cu toate cd ideea predetelmindrii existenfiale a
*
lstorictrl N.lorga apreciazd cd..farrrilia nu are alt uutne in rotndnegte decAt acela de indivizilor llll era pusd la indoial[ - qi. deci. status-r-rrile pe care le
<fhrneaie>". iar aceastd nrodalitate de desenrnare ttu ar fl altceva decdt o reculloa$tere defir-reau trebr-riar.r acceptate indiferent daca ii satisfbceau saLl nu -
a rolutLri f'erneii irrch dirr ,,arhaicele vt'etruri ale uatriarchatului", de a'i mentine actorii satulr-ri tradilional nu rdurineau pasivi. ci i$i asumau in
organic legali pe consanguini. Datorit6 acestLri ,,liarrt". ,,farlilia e ca o tnicd natie. ctr permancn!i pozilia uceuicului szlLl invdfacelului. lr-rdif'erent de
o avere de tLtrttte. care e conlund ctr o cas6. care e pe rArrd leaginul genera{iilor".
(S/trntri pc irtltrnaric, Funda{ia pentrtl Literattrra 9i Arta, BtrcLrr'e;ti. I9407'
virstd. fiecare in parte ir-rvafa gi reinvifa roh-rrile aferente statr-rs-ului
--..cnru sdtr. Astf.el. ipostaza de copil era una de uc'enic'ie lotulci in care erau
este expresia cea nrai evidentd a rragterii unei gospoddrii 9i acest f'apt
invafate cr.rnogtin{e. abilitali. atitlldini etc. identice sau foarte
asemdndtoare cu cele ale parinlilor. In ipostaza de adult. mijlocita
sar,r condilionati de realizarea cisf,toriei. individul reproducea ceea
ce gtia cle la parinlii sai. dar rimAnea ntai departe ucenic. insd. de
sttd-esnrl EuroDei. Editura Paideia. BucLrle;ti,2000' p' ll5)' aceastd claId. in ruporl c'u c,ontuniluleu Sdleu.s'c'r7. Aqer se explici de

72 I '')
Dumitru STAN

ce adullii erau atat de preocupali de insugirea gi utilizarea Lu'rrarea fireascd a acestor fapte de obedienld socio-culturald era
reperloriului axiologic validat socialmente in spaliul care ii integra. reprodllcerea structurilor gi funcliilor comunitdlii.
Etapa batrinelii insernna, intre multe altele, diminuarea Din scenariul sr-rbiectiv propus mai sus, inspirat in cea mai
forlei fizice- a individului gi. mai ales. intrarea acestuia in ipostaza m6re parte din modelul oferit de M. Vulcdnescu, lipsesc, evident,
infeleptului.. a invatatorului cregtin. Cel in cauzd devenea un model multe componente ale vielii ruralului tradilional: hotarul, jitarul,
de via{a pentrll restul comunitarilor. un f'el de sfdnt pe pdmdnt, un scaunul cle m[rturisire. scaunul de iudecatd. juramAltul, mitul.
apropiat al divinitalii, dar Si un ucenic in ale sfinleniei. magia, relafia de gluma etc. Asupra unora diltre aceste probleme.
Nagterea. nunta. moartea erau apreciate de locuitorii satului preclutl gi asupta altora neamintite aici. vom zabovi in capitolul in
tradi{ional romAnesc ca nigte momente fatale ale oricdrei existenle care vom face analiza structLlrall 5i functional[ a satului romanesc
normale. Fiind ,,date", ele concretizau forta destinului in status-uri tradilional. Deocamdat[ ne lin-ritam doar la a conchide ci tipul de
gi roluri foarte asemdndtoare la tofi comunitarii, iar libertatea pe comunitate slteasci la care ne referim forma un sistem social
care gi-o puteau ingadui acegtia era doar flexibilizarea locald (gi nu deosebit de stabil gi c5, datoriti acestei stabilitifi, el a dominat
individuald) Ia nivelul obiceiurilor istoria spafiului nostru de la perioada de formare a poporului
In consecinfd. in satul romdnesc premodern indivizii romen gi pf,nn la inceputul epocii moderne.
primeau sau mogteneau in mod natural status-urile gi igi jucau
rolurile cu precizie pentru a nu-gi pierde normalitatea sociala;

' in ,.Orrrtcu intelcpciunii lui Solonton" (6. l-5 - 20) este prefiuurata calea spre
intelepciune gi sunt, de asenretrea, descrise avanta-lele la care accede infeleptul:
,,Clel care igi bate capul cu intelpciunea indeplinegte desdvdrgirea rninlii gi cel
care igi pierde sonrnul pentru ea va fl irr cur6nd fbra de grija. Ea urnbld in toate
parfile cautdnd pe cei nevrednici de ea gi se arata prietenoasi in drumLrrile lor gi
ii intdrrrpind in tot ce pun la cale. inceputul ei este pofta cea adevdratd de
invd!6turd, iar pofta de invlliturd are in sine iubirea, iar iubirea este paznica
legifor ei, iar pdzirea legilor ei este adeverirea nemuririi. gi nemurirea ne face s6
fim aproape de Dumnezeu. Drept aceea, pofta inlelepciuniii dr.rce la impdra{ia
cea vegnicd". Bdtrdnii satului tradilional rontdnesc, aspiranfi la .,impdrdlia cea
vegnici", aclionau cu ingelepciutre raportdndu-se nu atdt la scopurile lor.curente,
cdt mai ales la sernenii lor gi la expectanfele divinitatii. Ca atare, infelepciunea
actelor lor se prelungea in mod direct in inrbundtd{irea condiliei existenliale a
comunitAtilor din care fdcear.r pafie gi in intdrirea convingerii ci pot avea o
postexistenli fast6.

74 75

I
I
I
Sociologiu rurulului tradilionul roniinesc

idee aproxintativd de dAnsul. ci de cunogtinle interneiate, cAgtigate


in lr-rngi ani cle cercetari scrioase... FaLa a lua viafa sub toate
4. SATUL TRADITIONAL ROMANESC : infd(igarile, nu nunrai a acelora care !i-ar colrveni dintr-un punct
it,lcnRCARl PozITIvISTE oarecare de vedere. gi lira a imbrafiga in legitura lor flreascd toate
, domeniile de la un capdt la altul al experientei, 1y e posibila
alcdtr.rirea unei icoane f-rdele a satului gi a poporului""" (spttnea V.
Scrierile despre satul romAnesc sunt relativ numeroase, dar Pacala, realizatorul unei reugite monografli care l-a orientat din
in cea mai mare parte ele sunt rezultatul unor ,,culegeri cu grdmada, punct de vedere epistemologic pe insugi Dimitrie Gusti)'
lbrd sistem. fErd orientare. lird pregdtire gtiinlific6"o'. Organizarea Pentru cel cate persistd in a cerceta satul romAnesc in
pozitivist-sociologica a cercetdrii acestei fbrnte de conrttnitate are o condiliile in care trebuie sa investigheze ,.toate infEligarile" acestuia
istorie scurtd care incepe. in opinia noastrd. o data ctt anchetele este necesar si nu porneascd de la scenarii subiective. patetice, ci
monoglafice ale $colii sociologice de la BtrcureEti. de la planuri qi organiziri pozitiviste. ln ultin-rd instanfd, un
Inainte ca nretoda sociologici sd devini dominantd in scenariu pozitivist reprezintd un traseu elaptzat de investigare
cercetarea unitalilor sociale rurale. problemele referitoare la satul qtiin{ifica pe care trebuie sd-l urmeze cercetdtorul pentru a ajunge la
romdnesc aLr fbst abordate de preofi, invaldtori. medici, agronomi, rezultate ir-r care obiectivitatea sd prevaleze in raport cu
literali. istorici. etnografi, folclorigti. geografi $.a. - in general de subiectivitatea. Evident, astf-el de orientiri investigative depind de
persoane inrpresionate de particularit[1ile lui strttcturale gi fbarte nrulli lactori: collinuttrl ipotezei de bazd, cantitatea 9i
ftrnclior-rale. Scopul declarat al acliunilor acestor specialigti era de a calitatea surselor infornrative. extensia qi reprezentativitatea
culege, cdt mai repede gi ctr cAt mai mr,rltd fidelitate, clovezi despre egantionului de cercetat. teoria care direc!ioneazd cercetarea.
cultura poptrlard anteninlatd cu disparilia. rnetodele de culegere a datelor g.a.m.d.
Infomrafiile etnografice vehiculate in scrierile din a doua Atunci cdnd cercetdtorLrl are ca scop investigarea unui
jumdtate a secolului trecut gi din primele decenii ale secolului obiect preclun satul lomdr-resc tradilional. despre care gtim cd nu
nostnr prezintd credibilitate in pofida viciilor privitoare
la rnai existd in stare pura qi contpactd. dificultalile de realizare a
metodologia cercetdrii. In plus. ele sunt izvoarele documentare cele cercetdrii sunt mult mai numeroase, iar subiectivisnlul are o
mai utilc' 9i mai adeo'ate incercdrii de stabili care sunt a ponciere mult mai ridicata. Peutru ca asemenea trea-ittnsuri sd fie
caracteristicile esen[iale ale poporului romAn gi. mai ales, ale diminuate (q;i nu totalmente illdturate). investigarea acestei unitali
satului traclifional in care s-au plls fundamentele acestor trdsdturi.
..Ca si vorbegti de un popor gi de tot ce-i aparline. trebuie sd ai nu o ('6
V. pAcala. A1onogrufitt contunei Rri.yinuriu, Tipografia Archidiecezane, Sibiu,
l915, p. lV.
t'5
O. Denstrgiarru, Folc'lorul. Cuttt trebuie inlele:;, E.P.L., Buctrregti, .1966, p. 54
77
76
Dumitru STAN Sociologitt runil ul ui lruililionul romiinesc'

sociale ar trebui sd respecte. dupi pdrerea noastri, un proiect d. Zona de p[dure, islaz gi a pimintului nedes{elenit.
metodologic pozitivist din care sd nu lipseascf, incadrarea spafio- importantd pentru resursele de vdnat gi lemn. pentrul extinderea
temporala a obiectului. specificarea categoriilor de izvoare care suprafelei cultivabile ca Llnnare a deslelenirilor, pentru practicarea
oferi infbrmaf iile cele mai consistente. identificarea Llnor pdstoritului etc.
paradignre care si faciliteze oblinerea celor mai credibile explica(ii H.tl. Stahl igi reprezinta par'lile spaliului satului romdnesc
etc. Asupra acestor aspecte. dar qi asupra altor repere metodologice tradif ional prin urnrdtoarea schemi6s:
lle v()ln opri irr ccle ce rrrmcaza.
-pcidure
4.I. FIXAREA CADRELoR SPATIo-TEMPoRALE aIe
existentei satului romAnesc tradi{ional. Potrivit concepfiei lui -i.sluz
H.H. Stahl - autorul unei lurcrdri monumentale despre sat:
C'onlribu(ii lo studiul sutelor clevdlma$e rontane,sti - comunitatea la -c'CImp
care ne referim a cuprins, inilial, ut spuliu unilar inpcir!it in patru
ztne .f i .sttipanil in clerdlmiis'ie*'' .
VATRA -cdmp
a. Vatra satului fbrmatd dintr-un numir relativ mic de
gospodarii dispuse fie intr-un perimetru dens. f-re intr-unul rf,sflrat. -cump
b. Locul din jurul casei aflat. cel pulin ca tendinfi, in
,.apropriafie familial6" gi in care puteaLr fl utilizate tehnici de -i,vlaz
producfie sau modalitali de exploatare nesupuse cLl strictefe
controlului colectiv sdtesc.
c. Spatiul inconjuritor vetrei de sat aflat in proprietate Fig.3 Strucluro spayiold o sotului trntliyional romfrnesc
devilmaqa, dar distribr-rit prin rotafie sub formd de lotLrri (fAgii
alungite) -rrrupLrrilor familiale. Acest fapt ii obliga pe sdteni ..si ,.Din hotar in hotar". spafiul satului alcituia un ,,trup de
plactice aceleagi asolamente. si execute muncile agricole la datele mogie" care /itnc'lionu cu un :;i,slcm socio-nalun;/. Acesta avea
fixate colectiv gi sd permit6, dup[ strAngerea recoltei, liberul structuri vitale precum pidurea, cAmpul gi islazul. la care se
pigunat al 'u'itelor satului". addugau multe alte structuri auxiliare: balta. iazul, stuldrigul.
poienile. viile. vadurile de moari. luncile etc. care, prin prezenla ori

"' H.H.Stahl. ('ontril:nttii lu stutliul satelor det'dlmuse rcmcine;ti. vol. l. Editura


Acaderniei Rorndne. BLrcureqti. 1958. p. l-r. "* H.H Stahl. P H Stahl. ('ftili:utiu yet,hilor.scrte rontdne]/i, Editura $tiintificd.
Bucuregti, | 968, p. | 5.
Dumitru STAN Sociologia rurilul ui lrncli1ionil romrtnesc

absen(a lor. optimizan sall nricgorau. dupd caz, gansele de viala ale vechile canoane funcfionale. Familia, religia, cultura materiald. cea
intregii comunitdli sateqti'. Inclusiv dupd rnomentr.rl fixirii qi mai mare parte a datipilor gi obiceiurilor etc. sunt aspecte
individualizarii proprietalilor ..locureqti". fiecare gospodar avea structural-funcfionale ale satulr-ri romdnesc prezente in aceleaqi
parte de toate aceste zone economice ale hotarului." intrucAt ,,ele moduri qi in aceleaEi scopuri pe toata durata evului mediu (9i chiar
erau organizate ir-r fbrma de fdgii care stribiteau moqia orizontal de dupa sfhrgitul acestuia). Ceea ce a modificat viala faranilor 9i a
la urnhat la altul"6e. frcut ca satul .,sf, nu-gi mai fie suficient siegi" a fost organizarea
i,r ceea ce privegte cadrul temporal al existenfei satului juridici prin ,.pravile", ,.g[ave", ,,hrisoave", ,'cir!i" etc. str[ine de
rominesc tradifional este rnult mai dificil s[ ne pronur-rfdrn ldri a
voinla sf,tenilor. dar cu mare putere de coercifie asupra acestora.
exista gi argumente potrivnice. Daci, de pilda. facem incadrarea
spafiul rural nu mai riminea locul echilibrului instituit
temporald considerAnd limita inferioari momentul formdrii poporului
de biserici, morali qi dreptul strimoqesc, ci devenea dirijat de
gi limbii romdne. iar limita superioard o ider-rtificam in perioada
irnpunerii modernitalii in teritoriile romAneqti prin Revolulia de la
norme artificiale. exterioare 9i irnpovdrdtoare. ,,Mormanul de
1821, Regulamentele organice, Revoh-r1ia de la 1848, Reforma agrard oseminte ale inaintaqilor", pe care era alezat satul, care ii oferea
din tinrpul domniei lui Al. L Cuza sau Rdzboiul de independenfa de la legitimitate gi stabilitate aclionala igi diminua.forla simbolica 9i nu
1877-1878 - atunci vom constata cd elementele de modernitate au mai cor-rstituia sursa obiceiului pamdntuluiT0. De fapt. obiceiul
patrr-rns in satele romdnegti gi hrainte de aceste ultime evenimente sau pamdntuluri - adica ,,legea din batr6ni" - incepAnd cu ultimele doud
cd functionarea tradilionalista a continuat in multe locuri chiar gi in decenii ale secolului al XVIII-lea, devenea secundar in apararea
secolul al XX-lea. valorii de dreptate gi trebr-ria neaparat confirmat de cdtre codurile
intrucAt asupra inceputurilor satului romAnesc tradilional nu juridice pc care se sprijilea organizarea statala. Indubitabil, multe
credem sd existe controverse. trebuie sd stabilim un criteriu care sd obiceiuri iuridice s-au reprodus gi dr-rpa aceste momente, dar forla
ne ajute in a fixa cu mai rnultl precizie limita superioard sau lor putea fi ugor evitata ori inlituratd daci sdtenii aveau cunoqtinle
momentul in care ruralul din spafiul romdnesc nir mai respecti despre ..legile domnegti" gi le invocau pentru a rczolva diferite
categorii de delicte.
Alcdtuind baza rnateriald cornunitara. aceste componente cointeresau pe Rdul cel mai mare prodLls atunci (9i care, din pf,cate, s-a
indivizi in a cunoaqte qi a ralionaliza rnodul de exploatare gi, totodata, stirnulau ipridacinat addnc in ntentalitatea romaneasca) a fost acela cA
conservarea egalitatii gi a def'erentei in relaliile interpersonale. AtAt tirnp cdt a
actorii vie{ii sociale rurale au acceptat ca deciziile importante
existat, devalrnagia nu a fost altceva dec6t o denrocra(ie locald in care conven{iile
rrormale deveniseri elenrente de rnentalitate individuald gi colectiv6.
privitoare la comunitatea lor sd se ia in afara acesteia gi de cdtre
'. Prin,.hotar" se inlelege, in acest caz, intregul spa{iu apar{indnd unei obgti
sdtegti 9i nu doar locul care delimiteazd doud unitdti teritoriale.
6e
lbiclem. o. 14. t" M.M. Deleanu, Gla.sttl pdtnannltri,Editura Facla, Timigoara, 1981, pp' l8-23'

8l
Dumilru STAN Sociologitr rurul ul ui trudi!9!!!J!n'Anesc

perioada interbelicd,
persoane care nu aparlineau aceluiagi segment social"' biserica gi morala. Aqa ne explicam de ce, in
tradilii 9i refuza'
Secolul reprezenlal o perioadd de mari
al XVIII-lea a spaliul romdnesc mai era. inca, pistrdtor al multor
schirnbdri in plan juridic in cazul tuturor eqti up.oup. ostentativ. pozitivarea viefii cotidiene'
din toate provinciile istoriceTl. Codurile C' Corrrr.rnisnrulgir-rlarxisnrulaLlrell$itsdsldbe.ascdforla
furibund[ a
Brincoveantt, N. Mavrocordat, M' Raco C' tradilionalismului romdnesc prin atacarea sistematica 9i
Mavrocordat, Gr.'Ghica, Al. Moruzi (in Moldova) sau decretele ce|eimaistabileinstanlereproducitoareaschemeiruraledeviafa:
spre o formd de
biserica. De f-apt. marxismul insupi "a evoluat
ideologie utopici; a
religiozitate bastardd,,72 - concr etizatd intr-o
pe membrii
ilp"", principiul ateismului gi a incercat sd-i determinenigte realitali
nll la
rtrralului romAnesc sa se raport eze la tradilii
ca
profunde ale acestui spaliJ socio-cultural. ci numai din nroralitate
saudinr.rostalgie(calarrigtemornerrtehAtrealecopil[rieilorori
-^-
ale strdmoqilor
- lor)'
sintezd. putem spune cd satul rominesc tradilional
a
f;, pdnd
maximS doar
existat nealterat gi cu reprezentativitate statistic[
a continuat sd reziste
ia sfargltut secolului al XVIII-lea, dupd cafe
bisericii, datinilor
de .,legea din batrani". secven!ial sau sectorial prin intermediirl familiei,
,,Modernrzatea juridicd" a satelor romAneqti a influenfat, etc.DatoritlaLrtoritatiiacestorstructurifuncfionale,carenllau
incetat sd influenle ze viala comunitarilor Ei
indivizilor (de$i nu mai
desigur, funcfionarea intregului sistem social rural din acea vreme'
de secolul al XIX-
Totugi, in pofida multora dintre schimblrile care au urmat, oistrau caracterul vital, inclispensabil de dinainte
numeroase forme socio-culturale ale vieiii rurale tradilionale s-au i';lj.';;;i; fficte rurale tradilionale s-au prelungit pana Ia
pdstrat gi reprodus vrene de aproape incd un secol 9i jumState. ,t p. Chaunu. lstorie si anroa-*,o3ditura Clusium, Cluj Napoca, 1995' p'.302'
Ceea ce fusese erodat de alterarea justiliei tradilionale a fost .
in oerioada traditionaia- individul care nu_avea familie,
nu frecventa biserica,
compensat de alte doud instan(e ale echilibrului social rural: nu tJtp..tu tradiliiie etc' l.lu avea $anse sE fie accept
punct de
Abaterile de acest gen erau sanc{ionate din
intervenea aplic
*
Norrnele.juridice invocate aveau caracter principial, general, nu erau suficient i;;;; ;; ;;idivd"justilia sf,teasci
resrilutiv. incepdnd cr.r secolul al XIX-lea' aceste
de adecvati cazuisticii din mediul rural. iar cei care sdvdrgeau judecdlile, cel astfi
facultative. Prtn urnrare, individul care sdv6r'qea
pu{in pentru delictele grave, proveneau din straturi sociale net superioare celor sanctionat pe linie juridica' Totugi' tealna cle sanc'tlut
normal'
int6lnite in lulnea satului.
t, in dale, Editrrra Enciclopedicd,
#';;;LI!- uiitud'init. oricdrui comunitar in afara judecdfii.morale' satul nu
C.C. Giurescu (coord.), Istoria R'mtiniei aceste activitdli nu suni p'i'i"tt'ft"ii"e' ins6'
pe individ qi di a-i condiliona existen{a'
Bucureqti, 1972, PP. | 46- | 62. mai are alte rnodalit6ti ie a-l constrange
82 83
Dumitru STAN Socittlogin rurul ului tnulitionul rumfinesc
jurndtatea secolului al XX-lea. odata cu intronarea comunismului.
lonrdnegti: periouda veche - de la inceputuri gi pdnd ra sfdrgitul
secolului al XVIII-Iea. perioudu mijlocie _- de la inceputul secolului
al XIX-lea gi pdna la inceputul secolului al XX-lea, perioatlu nouii
- intre 1870 9i l910 gi perioudu uctuulci - dr.rp[ 1920. in paginile
anterioare argumenlam faptul ci satul romanesc nealterat de
nrodenritate ar fi existat doar pand la sfarpitul secolului al XVIII-
4.2. IDENTIFICAREA PRINcIPALELoR CATEGoRII DE lea. in consecintd. el a fbst stLrdiat, potrivit periodizarii efectuate de
R. Vuia. doal de etnografia clin perioada veche.
Din picate, c'on!inutul uc'tivitcilii etnogra/ice din prima
perioada este extrem de redus gi evident, neelaborat dupd canoane
gtiintifice. cu excepfia lucrdrii Descriereu Mortrovei (17r6). -
scrisd de Dimitrie cantemir la solicitarea Acaclemiei din Berlin
toate celelalte scrieri de p6nd la sfarqitul secoh.rlui al XVIII-lea
-
cercetatorul este nevoit sd recurgd la o serie de iatoqre tle mare slfnt. in mare parte. specializate pe analize asupra .fLtplelor
credibilitcttc. sd apeleze la nterode care s6-i inlesneascd domnitorilor (aga a, procedat cronicarii: Gr. Ureche, L Necurce, M.
descoperirea a ceea ce s-a mai pdstrat nemodificat din fondul socio- Costin). aduc'uliei ntorule (invcildtttrile lui Neugoe Busarch ccitre
cultural tradilional gi. mai ales. care sd-i Lr$Llreze travaliul de
depistare a ..substratului strdvechi" din realitatea rurald contemporana.
In toate aceste variante, denrersul sociologului trebr-rie si se Despre ilceasta calte iata ce afirnra un etnolog contenrporan: .,dincolo de bunele
coreleze in mod consistent cu realizdrile altor gtiin{e gi in special intentii patliotice ale autorLrlui, al'e toate stdngdciile inceputului de drurm. Ea
inregistreazh obiceiuri vechi gi reproduce versuri populare, incearci chiar unele
cu cele ale etnografiei gi etnologiei; de succesele atinse cle aceste catalogari itttercsatlte. dar totul este sArac plin fbrta faptului cd principele, silit de
gtiinfe clepind, in mare parte, perfbrmanlele sociologiei rurale. viata. petrecuse prea pufin tirnp in tara sa" (v. Manoliu, ll,lic tlic.!ionar cle
Intr-o conrunicare sustinutd in anul 1937 la cel de al XVII- Lt.\lron()ntia .yi nra!contlctqie tdrtinet.st't7, Editura Mentor. Bucuregti, 1999, p. 5).
lea congres internafional de antropologie gi arheologie preistoricd. ln ceea ce ne privegte. avenr o pozilie oarecum dif'erita de cea cuprinsi in aceastd
apreciere; nu ne-qdrn ideea ca D.Canternir a locuit relativ pu{in tirnp in Moldova,
Romulus vuiaTa delimita patru perioade in evoruJia etnografiei
dar in acelaqi timp sustinem ch a fbst bine informat asupra statului pe care il
conducea. ln consecintd, scrierea lui prezintd rnare credibilitate pentru noi,
''' Yezi V. Miftode, llletoclologio .sctt'iologicti ll4ettxle si tehnici cle gercetctre intrucdt dornnitorul se referi la o realitate pe care a cunoscut-o in rnod direct.
itura Porto Franco. Dirrcolo de neajunsuri, firegti, de altfel. in orice intreprindere de acest gen. cartea
uc'tucl
oire et I'dtul uphiclue.s et.fblklorrqtres en lui D Cantenrir va rdnrAne intotdeauna un izvor informativ. indiscLrtabil nrai
vol. ,,XVll-e onal d'anthr.opologie et valoros decat scrierile care apar astdzi despre ceea ce s-a petrecut cr,r sute de ani
lehistorique". Bucu in urmd.

84 85
Sociologitr rurnlului tradiTional romdnesc
Dumitru STAN

Teodosie), educa{iei religiouse (Coresi, Varlaam),


In tinereJd merge in pelit gi-gi alege muiere, ftcAnd nunti. Are
fiul sdtr socru, soacrd, parin{i. frate. sor5. nepo{i. feciori. cumnali, fini.
educuliei juridice (Clarle romdneascit de invdlalurii 1646.
Mortul se pune in mormAnt gi femeile il bocesc... Barbatul se face
indreptcrrea legii - 1652) gi, deci, nu sunt incerchri speciale,
luntre gi punte toate zilele siptdmdnii, aleargd, ingeaud gi inchinga
descriptive sau explicative dedicate vielii din ruralul romdnesc
calul, incarcd carul, bate fierul, arama, e pdcurar, vinde, cumpird,
premodern.
imprumutd. Femeia coase avdnd ac, a!6, foarfece, 16nf,,
Totugi, din conlinutul acestor lucrari rlnbat informalii -s_carmdnd
toarce, mulge, scuturd, gterge, merge prin vecirri... ,,".
deosebit de utile privitoare la modul de a fi al ldranului romdn din
Am prezentat acest fragment din crealia lui Coresi, in
acele vremuri, cdnd numirul oraqelor era foarte mic. iar populafia
prirnul rdnd pentru bogafia detaliilor descriptive pe care le propune
urband avea o pondere nesemnificativd. Spre exemplu. Coresi -
qi, in al doilea rdnd, pentru cd ne ingdduie sd deducem o mare parte
Lrtilizdnd ..tdhnf,ciri mai vechi" - ne transmite reperele esenfiale ale
existentei traditionale romdnegti: .,romAnul crede in Dumnezeu, in
dintre cadrele socio-culturale ale existenlei sdtegti din
premodernitatea rorndneascd: dependenfa fald de mediul natural,
ingeri. in zdne gi a fost botezat de preot la bisericd, unde
orizor.rtul activitalilor economice, distribuirea rolurilor pe sexe,
dumineca... ipi face cruce gi se roagd. El nu e pigAn, cdci vede
func{ionarea grupului dornestic. legdtura cu divinitatea. obiceiuri gi
deasupra lui, pe cer, soarele, luna gi stelele, gi nici silbatic. E ... om
obignurinfc e1c.
vechiu de cetate gi 1aran, avdnd o !ara. o lege... AvAnd pam6nt
l-otodata, trebuie sd spunem ca din aceleagi rdnduri reiese
lucreazd, face ardturd. semlnitura, mdnuieEte sapa, secera, impinge
nu numai conlinutul unei anumite scheme de viald, ci gi echivalenla
boii. Seamdni secard, trifbi, cAnepi. La pddure, la munte. la ges,
a doud formule conceptuale: ,,romin", ca termen ce trimite la o
incalecd pe cal sau se duce pedestru ori cu carul. Toamna, pe
apartenen{d etnicd, gi ,,fdran romAn" - expresie referitoare la
ploaie. vAnt, ceaf6, fulger, iarna pe ger de crapd pietrele std la
apartenenJa socio-profesinald. Din aceastd echivalare rezultd un
addpost. Are casd cu scoarle pe pere{i, cu ugi, o curte, un staul,'un
argument de o consistenld de prim rang pentru lucrarea noastrd:
cdine, vaci ctt lapte, scroafE, oi. gaini. De-i e foame sti la masd pe
poporul Lomdn, in perioada tradilionald a existenfei lui, era un
scaun gi prdnzegte ori cineazd, mdncdnd pdine, ceapd cu sare, cag,
popor de larani, iar a studia satul romdnesc tradilional este ca gi
carne fiartd in oald sau prdjita pe taciuni. Se slujegte de lir-rgur6,
cum am cerceta intreaga societate romdneascd din acea perioadd'.
mesteci gi inghite imbucdtura incet. Toamna pltne curechi in bute
ale c[rei doage le astupd cu papurd, iar rnai tirziu taie qi afumd 75
Apud G. Cdlinescu, Lsloria literaturii rctntdne de la origini ptind in prezenl,
porcurl. Seara igi agterne, se culc[, se acoperd gi doarme. Umbla
Editura Minerva. Bucuregti, 1982, p.8.
descull sau incdlfat, se purecd, se scarpind. se scaldd, se imbdiazd, 'in acest sens pomenirn cuvintele rnarelui istoric, N. lorga: ,,<{trranii> nu pot sd
se,tunde. pune cdmagd, se imbracd. Are simlire, cuget, qi-i place fle decdt locuitorii tdrii, tttti locLritorii 1drii. Cuvdntul are deci acelagi in{eles ca
cAnd pdsarile cAnt[ in arbori, cdnd infloresc ai inverzesc pomii, acela de Romdn" (S/aturi pe intuneric', Furrdalia pentru Literaturd gi Arti,
merii, cireEii. Dacf, e indcrit, amdrit, zice din frunzd. gi din ceterd. Bucureqti, 1940).

87
86
Sociologia rurul ul rri tradilionul romiinesc
Dumitru STAN

la d'ethnogrup,hls. stabilea un .,plan de studiere a oricdrei societf,{i"78


Valoriflcarea inlbrnraliilor care ne parvin de vechile
prin care recomanda cercetarea urmdtoarelor asPecte ale vielii
sociale indif-ererrt dacd este vorba de societali arhaice, tradilionale
salr contemporane:
a. Morfologie social5: demografie, geografie LlmanA'
tehnonrorfologie.
b. Fiziologie sociali: jurstilie. religie. gtiinfa. valori estetice,
tehnici de producfie.
c. Fenomene generale: lirnbaj. f.enomene nalionale Ei
intcrna{ionale. etologie colectivd'
cu cateva exceplii. acest plan a tbst utilizat 9i de Dimitrie
Cantenrir cdncl a scris lucrarea Descriereu Moldovel, deqi acest
lucru se intAmpla cu mai bine de doud secole inaintea lui M. Mauss'
Pe ansamblu. carlea domnitorultri moldovean sintetizeaza informafii
despre cadrul geografic in care eratl a$ezate satele 9i tirgurile,
clespre rolurile socio-politice ale domniei. despre rela!ia dintre
conducitor gi sLrpugi. despre ,,ndravurile" locuitorilor, despre religia
acestora. clespre obiceiurile din cich-rl vie!ii 9.a.rn.d. De men{ionat
Francesco Grissellini. W. Wilkinson $.a.. iar consemnarile 1or sut-tt este qi faptul cd D. Caltemir nu s-a limitat doar la culegerea de date
apreciate ca ar''dnd valoare istoricd. despre functionalitatea sociala din Moldova, ci a incercat mai mult:
l-otr,rgi. urr-rlt ntai reuqite rimAn clescrierile realizate de
sd o explice Ei sd descopere importanfa simbolica a faptelor
Dirnitr-ie CantenrirTT atit in raport ctt scrierile strdinilor. cAt qi prin corlcfete.
Scrieriie etnografice de pana la sfdrgitLrl secolulr"ri al XVIII-
lea sunt clocttmente itnportante pentru cercetarea satului romdnesc
traditional. dar ele trebr-rie completate cu informalii provenite 9i din
alte surse: registre de dijma, registre de vamd, evidenle ale
consonantele cu unele teorii sociologice ale secolurlr-ri al XX-lea'
De
vistieriei. acte de danie, fbi de zestre. hotarAri judecdtoreEti etc. In
pildA. socioltlgul ft'ancez M. Mauss. in lurcrarea Munttel

t* Ma'.,ss. l\,luntrel cl'elhnrtgruphie. Palot. Paris, 1967,p' l4


p 60
M
Vladrrliu. Etttttgruliu t..nttineusc,ci, Editu'a $tiintifica, Bucuregti. 1973,
7,'1.
7'D Cantenrir. Deit'riereq Alttllot'ei' F-ditura t'itera' Chiginatr' 1997'
88
Dumilru STAN
Sociologia rurdul ui trndilionol romiinesc
specialin ultima dintre aceste categorii documentare sunt acum decdt sd culegem amintirea din spusele bAtrAnilor. Dac[ vom
consemnate gtiri privitoare la ,,agezarea satului. structura
intArzia gi de acum inainte la poezie popular[, basme qi ghicitori, la
gospodariei. acareturile gospodariei, materialul din care este
construitd locuin!a. mdrimea ei. vechimea acesteia, piesele de $tergare. oprege. strichini gi furci crestate, atunci ceea ce se
numegte strdveche culturd popular[ in finutul nostru va dispdrea in
mobilier ce alcdtuiesc interiorul casei. uneltele fblosite in
mare parte lird sa se fi studiat"ur.
gospoddrie. ustensilele casnice, nrijloacele tradilionale de transport
gi modul Ior de folosire. piese de imbracdnrinte gi provenienfa lor
Prin urmare. ttu este suficient sa studiem doar ,,infr1i;area
etnica actuald a rom6nilor" pentru a putea Spune care a fbst stilul lor
(se menliorrcazd... dacd sunt fdcute in casd sau dacd sunt cumpdrate
de la megtegugari gi cu ce pre!): in aceleagi documente gdsim de viaf[ in perioada tradifionall. Este necesar s[ cercetim 9i
precizdri ref'eritoale la vechile sistente de mdsurare a suprafelelor izvoarele care aparfin strict de prirna etapd etnografrcd. de$i, dupd
cum alrr ardlat deja, sursele informative sunt relativ puline 9i eliptice.
de teren, a distanlelor, a greutalilor etc. Sunt. de asemenea.
consemnate date despre viafa de farnilie, obiceiuri de nuntd,
ln schirnb. izvoarele etnografice din secolul al XIX-lea 9i primele
obiceiuri de inmormdntare. precllm gi despre viala sociald a trei decenii ale secolului nostru sunt foarte numeroase, mult mai
complete, iar multe dir-rtre ele nu sunt rezultatul unor speculafii de
comunitalii respective"Te.
cabinet. ci sinteze constituite in urma unor cercetari de teren.
Dupd geograful gi etnograful G. Vfllsan, izvoarele scrise
Pe.rsonalitdfi precr.rm Vasilie Popp, George Barifiu, Anton
sunt utile, dar trebuie verificate prin alte categorii de izvoare
(toponinrice. folclorice. numismatice, onomastice, arheologice etc.) Pann, Alecu Russo, Nicolae Bilcescu, Bogdan Petriceicu-Hagdeu
intrucAt validitatea gi fidelitatea lor depind de calitalile intelectuale $.a., f-re att cercetat fondul tradilional al satului rotnanesc, fie au
gi de interesele celor care le-au consemnat. In condiliile in care scris in favoarea desfdEurarii unor astfel de cercetdri. Unitatea
structrlral-func{ionald a satului tradi{ional a fost pertr-rrbatl (dar nu
sursele inforrnative, de orice tip, sunt insuficiente, nu trebuie sd
suprimata) de modi/iciirile petrecule in sistemul iuridic. Dacl
uitAm cd ..izvoarele cele mai bogate se ascund in studiul infdliqarii
r-r-rodificdrile de acest tip s-au generalizat incepdnd cu secolul al
etnice actuale a romdnilor"80. Or, acelagi G. V6lsan aratd intr-o
XIX-lea. in alte domenii - precum ocupafiile, arhitectura, obiceiurile
conferintd suslinutd in anul 1924 cd..,o intArziere a studiilor curat
etnografice a fbst gi pdna aclun o mare pierdere. De acum inainte ar
de nuntd. obiceiurile de inmormAntare, meteorologia populard,
ac{iunile magice etc. - starea tradilionald s-ct lransmis qproupe
fi un dezastru. Casd, port, ocupafii, obiceiuri, superstilii, mentalitate
se prefac cu o aselnenea iulealf, incdt. pentru multe nu ne rdmdne fdrii ulterctre timp de incd trei-polru generu[ii.
Fidelitatea lanfului de transmiteri ne determind sI afirmdm
cd informafiile pe care le culegeau gi interpretau Simion Florea
]" l. vladtrliu. op.tir., p. 11.
o"
G. Velsan. O stiinld nouti; Etnogralia, lnstitLrtul de arte gratice ,,Ardealul". u
ClLt1. 1927, p. 13. Ide,n, lv'lenireet elnogrufiei in Rontania, Institutul de arte grafice ,,Ardealul",
Cluj, 1927.
90
9l
Dumitru STAN Sociologiu rurilului tradilional ntmfrnesc

Marian (1847-1907), Teodor Burada (1839-1923), Elena gi se defineqte prin comunitatea de origine, de limb6. de destin, de
Niculifi Voronca (1862-1939), Tudor Pamfite (1883-i921), tradilie. de profil spiritual etc. Teritoriul etnic unitar devine
Artur Gorovei (1864-1951) g.a. constituiau, inca. reflectdri ale mozaicat atunci cAnd in cadrul unora dintre diviziunile lui se
comunitdlii rurale tradilionale. produc specializiri ocupalionale (olaritul, plutdritul etc.), opliuni
Actualmente, etnologii gi sociologii din domeniul ruralului valorice specifice (stil local in privinla vestimentaliei. cdntului.
igi sprijina aserfiunile in special pe infbrmaliile provenite de la dansuh.ri etc.), variante locale in practicarea obiceiurilor de muncd,
acegti inaintagi care. in cea mai mare parte. au cules gi au clasificat de inmormdntare, de nuntd g.a.
un imens material etnografic, dal l-au interpretat intr-o mai micd Toate aceste particularitali sunt rezultate din dialogul gi
misur5. in plus, aceste categorii de specialigti, din dorinla de transf'elr.rl cultural desfdqurat intre comunitalile rurale (invecinate,
pozitivare a demersurilor lor, recurg la folosirea metodei cel mai adesea), dar. mai ales. din eforturile locuitorilor de a se
compurulive pentru a stahili ce Si cat anutne s-u mai pdstrul in adapta la caracteristicile medir-rlui geografic in care trdiesc82.
satul uclual /a1d de ,satul tradilioruil. AceeaEi metoda conduce gi la Intrucdt satele romAnegti tradifionale aveau dimensiuni reduse, intr-
o altd concluzie: ruralul actual, ca gi cel tradilional, prezintd un spaliu geografic relativ identic erau grupate mai multe
asemdndri la nivelr-rl unui grup de sate dispuse in acelagi spaliu, dar comunitali foarte asemdnltoare din punct de vedere socio-cultural.
gi diferenle de culturd materiali gi spirituala fa{a de alte grupuri de Cu alte cuvinte, ele aveau, cu mici qi neglijabile varialii, aceleagi
sate; despre satele care aLl aceleaqi caracteristici structural- structuri naturale, socio-culturale gi ili perpetuau existenla
ftrnclionale spunem c6,formeazd o zond etnograficd. rdspunz6nd presiunii aceloragi imperative funclionale.
Despre acele comunitali sategti care comunicau puternic
4.3. ust,lvnrAREA zoNELoR ETNocRAFrcE. O popula{ie intre ele, care obignuiau sd realizeze construclii dup[ acelagi proiect
solidara gi orrogeni din punct de vedere etnic formeazd un neam arhitectonic, care cultivau aceleagi valori ale ethosului gi eposului gi
care, pe ansamblu, aveau aproximativ aceeagi schemd de viaji
Elementele definitorii pentru popor (rnodalitatea de deserrrnare cea mai
spunem cd alcdtuiau o zonl etnograficd83. Mai multe asemenea
diviziuni formau regiuni etnografice (reprezentate de marile
provincii istorice rorndnegti). Actualmente, datoritd mobilitalii
populatiei. teritoriul aparfinAnd unei astf-el de zone este greu de

t' R. VulcArresctr, Dic!ionar de etnr,tlogie, Editura Albatros, Bucuregti, 1979, pp.


soartd. de destin in timp. unitate pentrti care parn6nt. sAnge,
datini, obicei, cu,qet, credin!6, virtute, muncd, agezirninte, po 291-292.
ti Vezi gi V.V. Cararnelea gi colab.,,,Unitatea culturii poporului romdn reflectati
semne de trdire laolaltd, stdpdniri gi asupriri constituiesc ...
recunoagtere. pecefi, tenreiuri". (M. VLrlc6nescu, Dimen.siu in Atlasul antropologic axiologic nafional", in rev Studii si cerceldri
existenlei. Editura FLrndaliei Culturale Rorn6ne, Bucuregti, 199 1, p. l5). an t r opo I ogi ce. lom.l 6 I | 97 9.

92 93
Sociologio ruralului lracliqional romdnesc
Dumitru STAN
Basarabia, in care se numdrau, luate la un loc 23 de linuturt mat
. ...RJ
delirnitat deoarece s-au produs imitalii, imprumuturi, transferuri mlcl'" .
o

socio-culturale pe suprafefe mari, In consecinfd, unele caracteristici ,.se poate vorbi de un numdr de zone etnografice
in prezent.
manifeste intr-un spafiu sAtesc au ajuns sA aparA ca nefireqti pentru cevariazd intre 60 gi 120. Numirul lor va cre$te 9i determinarea se
acesta gi chiar pentru regiunea etnograficd de care aparfine; fiind va preciza pe mlsura avansdrii studiilor de etnografie"o'. Atlasul
alogend intr-o asemenea mhsurd. o astf-el de comunitate sdteasc[ Etnografic al Romdniei. in curs de realizare, va consemna, probabil,
prezintd trdsdturi care nu se regf,sesc aproape de loc la satele o reimparfire a zonelor etnografice, dar, dupa cum apteciazd
vecine. ci la comunitali situate la distanle apreciabile. In toate specialigtii, unele neajunsuri se vor p6stra: ,,nu va putea oferi
cazurile de acest f'el nu se mai indeplineqte condilia ca zona delimitari precise intrucit... releaua lui de localitali cuprinde circa
etnografici s[ fie dispusd intr-un teritoriu relqliv compact- 600 de agezdri distribuite oarecum egal pe suprafala ldrii, ceea ce ar
Totodata. uu putem vorbi de zond.etnograficd formatd dintr- face ca pentru o zot-td etnografici sd nu fi fost alese decdt 3 sau 4
un singur sat sau dintr-un numdr foarte mic de sate' Dacd am localitali. mult prea puline pentru a determina limitele zonelor"s6'
neglija ospectul canlilativ, am ajunge in imposibilitatea de atealiza Pozitivarea cercetdrii ruralului solicitd delimitarea
caracterizarea etnograficd a poporului 9i nu am putea explica liantr.rl zonelor etnografice pentru a putea evidenfia faptul cd ceea ce
care se afla la baza exister-rfei unitare a acestuia. Conc'luzict noastrd desemndm prin sintagma ,,sat romAnesc tradilional" nu este
in acest moment nu poate fi decit una singur6: este dificil sa altceva decAt ideat-tiput de comunitote rurald tradilionald din
identificdm zonele etnografice atAt timp cAt nu ne stabilim cu spaliul nostru*; in
realitate, satele romdnegti se inscriu intr-o
claritate criteriile de departaj are. tipologie destul de larga (asupra acestei probleme vom reveni in
Cei care au imparfit teritoriul romAnesc in zone etnografice capitolele urmdtoare) pentru cd sunt parli ale unor zone gi subzone
au plecat, de reguld, de la segrnentarea acestuia in ,,1dri" (,,lara etnografice. Etnologul Valer Buturi stabileEte zonele gi subzonele
Oltului", .,lara Dornelor", ,,Tara Vrancei". ,,lara Halegulr-ri".
,.Tara Maramuregului" g.a.), procedAnd astf-el in virtutea tradiliei o'
D. Cantenrir, op.c'it., p.23.
istorice rnedievale. in prelungirea acestui gen de delirnitiri am tt C. Stoi.a, P. Petrescu, Dic!ionar de artd populard, Editura $tiintifica'
putea aminti gi vechea impar{ire a teritoriului Moldovei in Bucureqti,'1997, p.495.
to
lbide,n. o.495.
..linuhil'i" - menlionatd de D. Cantemir ca fiind cu mult anterioard -
Fiind un concept Iimitativ, ideal{ipul permite detagarea caracteristicilor
momentului in care el de(inea scaunul domnesc: ,,in vremurile de comune obiectelor dintr-o clasd liri a avea preten(ia cA este cercetatd intreaga
demult, Moldova era impdrfitd in trei pdrfi: cea de jos, cea de sus 9i clasd sau cd sunt culloscute toate trasAturile obiectultri ei. Cu alte cuvinte'
abordarea satulLri tradilional din perspectivd ideal-tipicd inseamn6 sd insistdm cu
- obstinalie asupra caracteristicilor comune comunitdlilor rurale indiferent de
Asemenea caracteristici nu sunt anuntate, pregdtite de antecedente locale, nu zonele, regiunile etnografice de care aparlin qi si renunldm cdt mai mult cu
sunt deterrninate de presiunea cLrlturald a comurritalilor invecinate, ci se itnptrn ca putin!6 fa a cunoagte satul pornind de la ceea ce il individualizeazd.
elenrente de discontinuitate totala.
95
Dumitru STAN Sociologiu rurnl ul tti trudilionul romfrnesc

etnografice din regiunile Transilvania, Oltenia, Muntenia gi a. Predispunerea unitlfii socio-culturale^a unui grup
Dobrogea, apreciind cd numai in urma orientarii cercetitorilor dupa mare de sate prin unitatea spafiului geografic. Ir-r repatlizatea
astfel de delimitdri teritoriale pot fi studiate eficient ,,tipurile de etnograficd ef'ectuatd de V. Buturd acest criteriu reiese cu claritate.
agezdri, construcfii, instalafii. unelte etc."87. Ca atare, el a identificat De pilda. Zona Maramureq cuprinde satele din depresiunea
l3 zone etnografice in spafiurl transilvdnean.9 in Moldova.6 in Maramureg. Zona Bdrdgan cuprinde satele din cArnpia dintre
Oltenia. 8 in Muntenia, iar in Dobrogea numai 2 asernenea unitdli Ialomila Ei Dundre: Zona. Nean'r1 include satele dir-rtre Munfii
socio-culturale. Bistritei gi riul Siret etc. In interiorul unui astfel de spaliu s-au
Divizarea teritoriului RomAniei in unitali zonale gi putut dezvolta facil relele de relafii astfel cd poptrla{ia a evoluat
subzonale de acest gen ar putea fi contestatd intrucdt, pentru cea cdtre o s'luntlurdizure cyllttrald relativit. Traversarea mun{ilor. a
mai mare parte a populaliei farii, diferenfele reale gi evidente care cursurilor de apa nu a fost, la noi, o fbarte mare piedic[ in
ar stimula efectuarea de tipologizdri ar fi doar cele dintre spafiul comunicarea dintre locuitorii aflafi de o parte 9i de alta a acestor
rural gi cel urban sau cele dintre unitalile rezidenfiale de cArnpie gi repere geografice. in acelagi timp. insf,. transferurile culturale nLl au
cele de munte. Daci ne-am rezuma doar la aceste divizdri. multe atins o der-rsitate atdt de mare iucdt sa dispar[ un numdr insemnat de
infbrrnafii despre trecutul gi specificul comunitdfilor sategti s-ar deosebiri socio-culturale dintre sate. Datoritd sincopelor de
pierde. Suntem de acord cu ideea ci satele rorninegti au fost comunicare gi transferurilor culturale sectoriale, in interiorul
deosebit de unitare in privinfa imperativelor funcfionale pe care zonelor s-a delirnitat un numdr variabil de subzone etnografice.
erau obligate sd le satisfac[, dar, in acelaEi timp, nu putem sd nu Spre exemplu, Zona Munfilor Apuseni cuprinde satele montane
remarcdm varietatea zonald gi chiar locald a ciilor de atingere a dintre CrigLrl Repede gi Mureg dispLrse in nu mai pulin de 7
scopulilor [or. Agadar, dupd criteriul .func[iilor de realizat, satele subzone: !-ara Motilor, subzona Munlilor Metaliferi, !ara
rorndnegti ar comporta deosebiri nesemnificative, iar teritoriul ldrii Zdrandului, lara Bihariei, Vadul Crigului, subzona Cnlalele,
ar alcdttri o singurd unitate etnograficd. Dupa criteriul .structurilor subzona Mocdnime88. Din toate aceste exemple putem detaqa
necesare satisfacerii imperativelor funclionale, satele romdnegti urmitoarea tendinld de grllpare funclionalS teritorial6: cu ciil
sunt unitare in primul rAnd la nivelul zonelor gi subzonelor obslctcolele nulurale sunl depdsile cu mai mare uS'urinld Si ctl ctil
etnografice gi abia ir-r al doilea rind la nivelul intregii 1ari. loctritorii dintr-o comtmilule rurulit s'ttnt mqi ntolivoli sd preia din
Distribuirea localitdtilor rurale romdnegti in unitAli ofbrtu ct,rltt.rruld u ultor s:pctlii, ru atdl sfbrele zonelor si.s'ubzonelor
etnografice zonale gi subzonale ar trebui sd corespundi cAtorva elnografice s'e ntoclificc"t ntai rupicl. ln consecin!i, intr-o perioada
criterii care. in opinia noastrd, ar fi: rnai ltrngd sau mai scurtd de timp, zonele gi subzonele etnograflce

s7 88
V. Butr.rra. Emogt'ctJia ytponrhri rr,rtnan, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p.41. lbidem, p. 42.

96 9l
Dumitru STAN
Sociologio ruralului tratlilional romfrnesc
vor fi delimitari utile doar pentru analize asupra satului romAnesc
c. Ofbitarea satelor in zona de influenffl a unui centru.
traditional.
Fiecare sat are propriile structuri funcfionale. dar la fel ca la oricare
b. Similitudini ale manifestlrilor culturale. in accepliunea
alt sistem deschis este receptiv gi selectiv in raport cu elementele
comunf,, sunt considerate parli ale aceloragi zone Ei/sau subzone
culturale str[ine care ar putea sd-i modifice in rnod favorabil
etnografice doar acele comunitdti teritoriale ai cdror locuitori se
conditia existellia15. Reaqezarea structural-fulclionali a unui sat Se
raporteazd,la aceleaqi rituri. legende, basme, nrituri etc., utilizeazd
produce i1mod natural prin preluiri alogene spontane gi in manierf,
aceeagi limba gi sirnboluri gi care practicd aceleagi datini gi
controlatd sau dirijata ca urmare a dispunerii lui in preajma unor
obiceiuri. Pentru specialistul care cerceleazd. din perspectivd
centre cLl mari influenfe administrative, comerciale, culturale.
etnograficd o zond sau o subzonf,. aceste repere sunt importante,
Spaliul de .,iradiere" este. de regul6, tln orag, insf, in perioada
nurnai cd el acordd un plus de reprezentativitate altor aspecte pe
tradilionald el era reprezentat de un tdrg.
care le vede ca definind intr-o mdsurd mai mare obiectul vizat. Este
Actualmente, ora$ele funcfioneazd aproape in totalitate
dificil sd stabilim ordinea relevanlei manifestdrilor supuse
dupd alte reguli decdt cele ale satului. In evul rnediu rontanesc,
investigafiei. Totugi, un etnograf atunci c6nd face o cercetare de
natura legaturilor dintre sate qi tdrguri era alta, in sensul cd primele
teren asupra unui teritoriu anumit qi, mai ales, daci are ca obiectiv
erau determinate de cele din urmd doar in mdsura in care chiar
depistarea elementelor culturale colnune rnai multor sate, interesele
tArgurile ac{ionau pentru conservarea ordinii tradi!ionale. Pe
demersultri sdu se opresc prevalent asLlpra tipurilor de activitiiti
ansamblu, ur-r tdrg era un liant pentru un numdr relativ mare de sate,
economic:e l,l'l uneltelor uferenle acestoro, caracterislicilor
un loc de stirnulare gi de mijlocire a transferurilor culturale.
trrhiteclurale ale locuinlelor, portului locuitorilor, artelor muzicale
Cu cdt Ltn crstf'et de cenlrtr reprezenta o instanld de
,ri coregrctfice exprimate de acestia, ornamenticii la care ei .slttntktrcliztrra prin cxtinclct'eu Si c()ns'ervureu unlr elctncnte
apeleuzit etc.8e.
Agadar, sunt urmdrite de cdtre. cercetator at6t aspectele
t'trltttrttla vct'hi, cu tttdl :on(t ori .s'trbzonu clrutgrufit'a 't-a
inclivitluulizul,7'i s-n prislrul.
culturii materiale, cdt gi cele ale culturii spirituale gi se acordd un
cl. Revendicarea identiti{ii pornind de la un spafiu mai
plus de incredere acestora din urmd intrucdt se erodeaza gi se
mare decAt cel sitesc. Cei care alcdtuiesc un sat au conqtiinla
transfera mai greu decAt cele dintdi. Cu cat numdrul manfbstdrilor
comunitalii pentru cd. to{i beneficiaz[ de aceeaEi identitate
conlune (spirituale gi rnateriale) este mai mare, cu atdt zona /
rezidentiala. Daca indivizii rimdn exclusiv la aceastd identitate,
subzoncr etnogra./icci ure o stabilitate mai mare Si poate .fi
spunem despre ei cd nu au conqtiinfa apartenenfei la zona sau
identific'ald cu ntai nture prccizie.
subzona etnograficd. Atunci cdnd membrii unui sat in{eleg prin
cuvintele .,la noi" saLI ,,in partea noastfd" 9i altceva decAt farnilia
8e
Vezi gi A Becleanu-lancu. Spirintcrlitotecr ronranea.scci P er nt q ne n td, cley en i re, ori satr,rl de provenienld, existd indiciul cd in plan psihic ei recunosc
Editura Politica, Bucuregti, 1980, p.69 9i Lrrrn. apartenelfa la un mare spaliLr etnografic. Ctt cdt presiuneu menlald
Dumitru STAN Sociolttgiu runil ul ui truditionul romfrnesc

u c'oexi,s'lenlei loc'uilrtrilor lu niyelul unui grup de.yule det,ine a. unitatea etnicd a romdnilor nu trebuie inteleasd - nici
stereotipicei, cu utdt zono elnogralicci fSi conseryd specificul Si pentru etapa actuala gi nici pentru pelioada tradilionald - ca mod
poule.fi^mui uS'or de delintitat. identic de viafa pentru rezidenlii din toate teritoriile rurale locuite
In lipsa unor astfel de criterii de stabilire a unitdlilor de romAni:
etnografice s-ar mai putea derula cercetarea de profil plecAnd de la b. necesitatea identificarii gi utilizarii unor criterii de
distributiile administrativ-teritoriale mai vechi sau mai noi', sau de clasificare a satelor tradilionale romAnegti;
la ,.ariile culturale"el contluate in teritoriu iu urma Llnor procese c. inevitabilitatea construirii unei / unor metode de cercetare
istolice succesive de reagezare etnografica. care, pe de o parle sd inlesneasca inregistrarea a ceea ce este comun
Pe ansamblu spunem despre spaliul ettrografic romAnesc ch tuttror spa{iilor rurale romAnegti, iar pe de alta parte sd penniti
este uritar. dar pentru un plus de precizie gi profunzime in cercetarea constatarea elementelor care diferenliazd aceste Lrnitdli sociale.
lui pot fi ider-rtificate urmdtoarele divizituri gi subdiviziuni ale acestuia: Modalitalile de apropriere a acestor obiective pot fi urmdrite
regiuni, zone) subzone qi arii de dispersie neconsonantl (o atAt in activitatea sociologilor gi etnologilor actuali. cAt gi in
localitate sall un numdr fbarte mic de localitdli fbrmate din realizdrile predecesorilor lor. Cel pufin despre ultimul dintre
,,venetici" gi care utilizeazd un model socio-cultural nespecific obiectivele antintite s-a considerat, in a doua jumdtate a secolului
zonei). Unitatea principala de analizd, a unui teritoriLr etnic rdmdne, treclrt gi primele trei decenii din secolul nostru, cd este realizabll
tottrgi. ^.zot1a"'. in esenfd. aceasta este un spaliu de ,.rela{ii gi doar prin apelul la chestionqrul etnogrofic' qi metoda morutgruficd.
influenle" care. priu functionare, conduce la ,,un sistem... relativ
stabil de raporturi. fenomene gi procese sociale"e2. 4.4. CALEA MoNoGRAFICA in analiza sistemului social
Incercdrile de enunrerare a zonelor gi subzonelor regiu'ilor rural. intr-un articol publicat in anul 1934, etnologul I. Chelcea
etnografice din spafiul romAnesc sunt puline Ei neconcordante. fdcea urmdtoarea precizare'.,,pdtura rurald - putem spllne frra grija:
Fiecare incercare de acest gen ne conduce, insd. la urmdtoarele neamul romAnesc in fiinta sa ir-rtimd - este necunoscuta lumii
concluzii cr.r substrat teleolosic: noastre culte pAnd astltz.i. Interesul se degteaptd rnai devreme, cu
rnult mai devreme. pentru trecut. . . Se cautd si se arate ce a fost. iar
e0 ceea ce este rdmAne in intuneric"e3. in mod paradoxal. problemele
De pildA. in anLrl 1857 structLrr-a adnrinistrativ-telitoriald din Transilvania
curc'nte ale satului la ntomentul in care I. Chelcea scria acel articol
numdra -5-5 de,.cercuri", fiecare in parte insenrnand un centrlr la care erau
a|ondate tlLttlteroase comLrnitdli sdtegti cu trdsdtLrri socio-cultrrrale asenrdndtoare.
erau considerate clutoscLlte datorita unor experienle directe de
vezi irr acest sens: Tr. Rotaliu (coord.), Recen,sdntantul din t857. Transilvctnia. via!a. iar. din acest motiv. cercetdrile sociologice se orientatr
Editura StafL BLrculegti, 1996. p 199 gi ur.rn.
" Yezi D. Sandu, Soc'iologiu tranzitiei. l/ulori Si tipuri .sociale in Ronttiniu, "' I. Chelcea,,.[,iteratLrra nronoglaficd a satelor noastre gi problemele in legdtLrri
Editura Stafl', BLrcuregti, 1996, p. 238 9i urm. cLl studiul satului romdrresc. Monrente plincipale", in rev. Sociologie
" V. Miftode. lltigratiile.yi tlezwltareu trrbunii. Editura Jr,rnirrea. lasi. 1e78, p. 138. rotttrineu:;c'ti. nr. 5-6 / 199 I . p. 335.

100 0
Sociologitr rurol ul t'ti lradilittnol romfrnesc
Dumitru STAN
este Ei faptul c6 metoda utilizata de B.P. Hagdeu demonstreazd
de existenfd contemporaneltarea cercetdrii rominegti^cu tipurile de demersuri
a
preponderent spre descoperirea modeltlh'ri tradilional
acestuta. investigative din Occident- Spre exemplue6, in anul 1874 in Anglia
Ciile urtilizatc itl acest sens ar'r lbst' in specia[. chestionarul a apartit u' ,,Ghid sistematic de cercetare antropologic6"
in vederea
studiul
etnografic. monografia etnograficd ori sociologicd.studieze ..,nougt..ii popoarelor r-nai indepirtate' popoarelor necunoscttte'
doctimentelor 9i inventarierea problen-relor De
care sd le populaliilor reiardate sau aflate in proces de disparilie. Tot in
etno grafia (etnolo gia) Anglia. J. Fra.zer a alcltuit in anul 1880 o ,,listi de intrebdri" sub
Clrestionarul etnografrc u frt'tl en
titttil .,CnestiL''ri despre rnaniere. costutne. religie, superstiiii etc'
clata, tle B.P. Hustlati in unul lE78
u
pentm popoarele civilizate gi semicivilizale". Problen-rele fi'rndarnentale
,.nnin Obiceitn'i'ctle poprtrultri roman ,1
ti!
vizale de .T.'Frazer prin acel chestionar au fost:
rc
a. cttl\t,trtr rttoIericrlit'. hrand, imbracarninte, locuinle etc'
llrm1 uL
tu (l,595) - Penlrt'r culegerea b. orgttnizctrea ec'onotnrcu: prodr'rciie, schimb' alcdtuirea
t locuile de romani, o cttmi'tic proprieta!ii etc.
c. 0rgunizcft.ect sociuld: varstd, sex, casdtorie, fan-rilie etc.
,u*itii cle S. Huret (1898) - ltentrtr itlentific'ureu creuliilor
R' Vuiu tJ. t'ttnlrrtl sttcictl lege. rnoralitate, eticd etc'
.lolc'loric'e, Si ntcti lArziu, e. conccplitr tlesprc lunte ' cunoqtinle, filosofie' religie'
ohiceit.u'ile tle Crticitrn ;i Anul
I)('ntt'tt tt inrc'{istrtt ttltit't'ittrilt' t magie etc.
ttlt'lttttit'ii ttttttt' ttrhirl' l ct Arrtt/r/ f . ur ttt S i .i ttc'trr ile :

Httsrlet,r l-ct cleterntinul pe D' Gtrs'li g. lintbct;


Hctscletr, o inlelegere ;'tiinli.ficti u v h. edtrctrliu Si transntilerect ttilnrctld'' '
Fa{a cle- rnodalitAtile de pAna atunci de colectare Prin-rul chestionar aplicat de B.P. Hagdeu era structurat
a

r.rr-rr.ni-ri pe trei capitole problematice 9i cuprindea


400 de intrebdri
nraterialeloretnografice,metodachestionaruluireprezentaunmare
frogr., in efortuide pozitivare a cercethrii socialului. De remarcat disrribuite astf'el: s'urul (de la I la 147). ca.sct(de la 148 la 310) 9i
Itrcrtrrile (cle la 31 1 la 400). Dincolo de multitudinea informaliilor
* care si-t tl$ttfez-e lllLlnca
George Baritiu a publicat inca din 1862 Lrrr cltestioltar ,6 Apud v.v. cararnelea, ,,Categoriile universale ale culturit", in studii si
populara 9i tblclor in
a..utJg.re a infornraliilor despre locLrin{a' port' rnedicirra
de aplicar-e. Din acest c'ercetirri de ontropologie, nr.1ll97 1-
Transilvania. dar nu a forrrulat gi cerinte episternologice - ttn material inrens
rnotiv. irrtAietatea LltilizAlii chestionarului etlrografic
in nlaniet'd gtiinfifica este J. Frazer a diflzat acest chestiotrar in intreaga lunre. a adunat
pe care l-a sisteuratizat in celebra lucrare..Crearrga de attr" (13 v.olunre). Din
atribuitd lui B.P. Haqdeu. privitoare la traditiile din satul
.,,
cf. s. chelcea, Chestionanrl in inve.stigutiu soc'iologicii. EditLrra $tiintifica $i cr.rorinsul acestei lucrdri ntl lipsesc aspectele
Enciclopedica. BucureSti, 1975. p' 138 romAnesc.

'l D. GLrsti. Sttcittlogicr nilitutts. vol l' Bucltreqti' 1946'


p 79
103

r02
Dumitru STAN Sociologia ruralului tradilional romdnesc

oblinute*. instrumentul constl,rit de Haqdeu a avut ca principale inceputul monografierii satelor romineqti este considerat de
efecte cregterea numericd a investigaliilor de teren qi completarea I. Chelcea ca fiind in anul 1892, c6nd V. Gr' Borgovanu publicd
instrurneniului cle citre utilizatorii lui. De pildl, un invilator din Monografia Comunei llva Mare' Convingerea generald a
judeful Dolj. participant la cercetare, a sistemaltzat naterialele monografigtilor de la sfargitul secolului al XIX-lea 9i inceputul
investigaliei dupn o tabulare proprie: secolului al XX-lea a fost aceea cd numai dacl fiecirui sat ori cdtun
i se va redacta propria monografie, ,,numai atunci se va putea
alcdtui o adevdratd istorie nalionald a linutului locuit de romdni,
atunci istoricii nogtri cei inv6!a!i nu vor mai avea nevoie sau sd-9i ia
refugiul la izvoare strdine, care de obicei n-au insemnat decat
defectele poporului romdn, iar faptele cele vrednice, ori le retac, ori
le pun pe iocoteala lor, sau sd alcdtuiascf, istoria din ipoteze"eT.
Primele avantaje oferite de aceastd metodd constau in ,,a
. Sr-rbiectivismul chestiouarr-rlui etnografic Ai, mai ales'
privi faptele in fa!d, prin observalii nemijlocite, personale 9i intr-o
dificultalile de aplicare a acestuia in lumea satului, au fost depigite
manierd cat mai completd"'d, afirmd cel care este etichetat
de impunerea unei noi metode de cercetare: monografia."'
.,pdrintele monografiei gtiinfifice" in sociologia romAneascd: D.
Gusti. in opinia acestuia, metoda istoricd poate crea imagini false,
metoda statisticd trebuie completatd cu intreprinderi de ordin
*
Din pdcate, intbrrnatiile colectate de B.P. Hagdeu nu att fost prelucrate ori calitativ, chestionarul ,,nu dd rdspunsuri sigure" 9i, in consecinfd'
publicate tinrp de apfoape urr secol; din f'ericire ele au rdtrtas in Arhivele metoda monograficd rdmdne ,,singura metodd pe care o poate
Acade'riei RonrA'e. Abia in anul 1970, I. Muglea pi Ov. Bdrlea au editat utiliza sociologia"".
rdspgnsurile obtinLrte la cfiestiola;ele utilizate de ilustrul lor inaintaE
(vezt
Ti pol ogi u /ol cl ont ltr i rrtm anesc'. Ed itura M inerva, Bucureqti,
I 970)' Pdna I Dimitrie Gusti, monografiile sdteEti au avut un
-"',,tr,tonografia... romAneascd, dar sunt nenutndrate feluri pronunlat caracter etnografic deoarece, aqa dupd cum afirmau
nu este o descope|ire
de a intLeprinde nronografii. Concepfia sau sisternul de sociologie care le std la initiatorii unui ,,concurs de monografii comunale" din judelul
baza hotiidptc de aproape gi felul lor de a fr Unii se tttLtlltttrtesc tttttnai crt studiul
Sibiu, urmdreau:
familiei. dand precddere, de pilda, bugetLrlui; altii se tnulltttnesc cu studitrl a. ,,descrierea a tot ce se gtie despre pdmdntul, locuitorii,
statistic. altii cLr descriet'ea reiatiilor sociale 5 a.rn d. Noi anr incercat de
la

inceput cercetafea sociologicd a tLlttlror aspectelor (deci a totalulLti) 9i


trtt nutnat vitele, vietalile ce cad in cuprinsul hotarului comunei 9i nimic nu
de viafa sociald' cum este
descriptiv, ci gi explicativ. a unei fonre flndatnentale
satul" (D.Gusii, Srtcitttogie romaneuscd, I936) A'adar, cuprinderea sociologicd
nt
a totaliidtii Lrnei unitdli sociale este specificul unei rnonografii,
iar din acest punct I. Chelcea, loc.eit., p. 356.
de vedere. D. Cantenrir (Descrier:ea Moldovei) poate fi apreciat ca prirrul e8
D. Gusti, opere,vol.l, Editura Academiei Romdne, Bucuregti, 1968, P. 438.
n'Ibide*,p.283.
r-ealiz-ator de rnonografie (etnografica) din spaliul crrltural ronlAttesc

t04 105
Dumitru STAN iu rurulului tradilional romdnesc

parf, aga de neinsemnat cAt sd se creadd a nu fi vrednic de inmormintare. la sirbatori); modalitali de optimizare a existenfei
pomenit"; prin vraji, descAntece, leacuri bdbegti etc.
b. ,,8 afla ce ar fi incd de ldcut aici, ce dincolea, ce l.Economia'. agricultura, horticultura, cregterea vitelor,
pretitutindenea pentru pornirea unui avdnt mai puternic al inalldrii vdndtoarea. pescuitul, industria, comerlul etc.
atAt economice cdt gi culturale a poporului nostru"; 5. Admi nistralia Si j us t ilia.

c. s6 fie intrebali ,,betranii satului ce gtiu ei despre cum era 6.lgiena.


mai clemult, ori ce auziserd ei de la parinlii lor"l00. T.Cultul religios: apartenenfa religioasd locald gi evolulia ei,
in ultimul deceniu al secolului trecut gi primele doud preo!ii, bisericile.
decenii din secolul nostru au apdrut in toate regiunile romAnegti S.lnstrucliune: frecventarea gcolii, starea cultural[ a gcolii gi
cdteva zeci de monografii care aveau ca obiect de cercetat, in invdldmdntului.
principal, ,,caracteristicile satului vechi" gi, in plan secund, 9. Inslituliile.' familia, biserica, primdria etc.

descrierea modului de funclionare a ,,satului nou"." Dintre Partea a II-a. Cladirile, uneltele Si intocmirile gospoddreSti:
monografiile etno-sociologice, cea mai reugitd gi recunoscutd ca consftuirea casei, pridvorul, casa ceq mare, tinda, podul casei,
atare, este cea realizata de V. P5calilol in anul 1915. Planul pivnila, cdsoqia, Sura, grajdul de bucate,.fkntdna, stdna etc.
urmdrit de autorul ei cuprindea intre altele: Partea a III-a. Ornamentica.' formele ornamentale in lemn,
Partea I in piatrf,, in fier, in oui, in textile etc.
l.Descrierea .fizicd: situarea, orografia gi hidrografia, Planurile monografiilor etnografice au fost analizate de D.
geologia, clima, fauna gi flora. Gusti gi echipele lui de cercetare. In special planul prezentat mai
2.lstoria locald Si zonald. sus a inspirat $coala sociologici de la Bucuregti care, in urma unei
3.Populalia: mobililatea, tipologia gi caracterul acesteia; gedinle desfEgurate in ziua de 8 februarie 1925, a adoptat ,,Planul
utilitali imediate gi constante precum locuinfa, alimentalia, portul, general de monografiere a unei unitali sociale". Orientarea lui
particularitalile lingvistice, crealiile pe care le-a realizat de genul Dimitrie Gusti citre metoda monograficd fusese exprimati cu mult
basmelor, legendelor, superstiliilor, cdntecelor, jocurilor etc.; inaintea acestui moment. Inc[ din leclia inaugurald de sociologie,
obiceiurile pe care le respectd (privitoare la nagtere, nuntd, suslinut6 la Universitatea din Iagi in anul 1910, el anunla utilizarea
metodei monografice pe care,o evalua drept cea mai potrivitd
pentru cercetarea sociologicd'". In esenfd, credem ci marele
*'ou Cf. Foaea Poporului. Sibiu. nr. 40 11894.
Din acest motlv, monografiile desfdgurate pdnd la D.Gusti pot fi considerate
rnonografi i etnografice sau, eventual, etno-sociologice.
l0l lot Vezi D. Gusti. Introducere in cursul de lstoria Filosofiei grecesti, Eticd $i
V. PAcal6, Monogra/ia comunei RdSinariu, Tipografia Archidiecezane, Sibiu,
r9r5. Socictlogie,Tipografia Goebl, Bucuregti, | 910.

t06 t0'7
Dumitru STAN Sociologin ruralului lradilional romfrnesc

sociolog romdn a Idcut aceastd alegere pornind de la urmdtoarele maximum 10 ani, in care includem gi perioada de prelucrare a
premiset03'. datelor - $tiinla Naliunii ar putea fi realizatd"r06.
a. Sociologra, ca gtiin![ a faptelor sociale concrete, trebuie IncepAnd cu anul 1925 cercetdrile monografice s-au
s[ ajute la transformareapozitivd a societdfii. desfrgurat sub conducerea lui D. Gusti, dar nu in ritmul preconizat
b. Nu putem transforma ceva ,,in general", ci modificam de el. Prima monografiere a fost rcalizatl in Comuna Goicea Mare
fapte, ac{iuni, stdri reale din cadrul unitdlilor sociale. Pentru a le din.Oltenia (1925) dupd care au urmat: Ruge! (Brdila - 1926), Nerej
modifica in sensul dorit, este necesar sd avem date gi descrieri cAt (Putna - 1927), Fundul Moldovei (Cdmpulung - Bucovina- 1928),
mai complete (,,monografii") despre fiecare unitate sociald in parte. Drdgug (Fagarag - 1929), Runcu (Gorj - 1930) g.a.m.d. '
c. Sociologul trebuie s[ fie capabil sd spund: ,dacd aceasta Trebuie sf, mai amintim, totodatd, cd in perioada interbelicd
este problema societdlii, atunci pentru rezolvarea ei putem proceda s-au constituit, pe.ldnga echipele nlonografice, gi o serie de ,,echipe
in felul urmdtor. . . " sau ,dacd acesta este efectul x , pentru inldturarea regale studenleqti". Acestea din urmd desfbgurau ,,anchete - tip
sau reproducerea lui, dupdcaz, se poate acliona astfel...". acliune" intrucAt urmdreau depistarea problemelor gi disfuncliilor
d. Siguranla sociologului gi stabilitatea sociologiei derivd sociale la nivel sitesc Ai corijarea lor imediata prin exemplul oferit
din monografie. Mai mult, pentru Gusti, ,,sociologia monografici sdtenilor de cdtre investigatori. Din anul 1935, echipele monografice
este singura cale de constituire a sociologiei ca gtiin1d"l0a. au fuzionat cu ,,echipele regale studenlegti" in speranla sporirii
e. Calea monograficd, probeazd, utilitatea sociologiei in eficienlei in plan cognitiv gi din dorinla aprofunddrii interventiilor
sensul cel mai inalt prin inlesnirea producerii ,,$tiinlei Na!iunii:'. empirice pentru,,luminarea sdtenilor".
Proiectul propus de D. Gusti, in acest sens, era urmitorull0s: dacd Conceplia lui D. Gusti a rdmas gi dupa aceastd fuziune
in Romdnia existd 15.000 de sate, acestea ar putea fi studiate in fundamentul teoretic qi metodologic pentru toate cercetdrile
timp de 4 ani, cate 3700 pe an. Reparlizarea satelor pe cele 11 de monografice care s-au efectuat in mediul rural romdnesc. Pe
judele ale larii distribuie forlele de cercetare sociologicd gi cele ansamblu, planul teoretico-metodologic gustian evidenlia:
financiare pentru plata echipelor la nivelul a 53-54 sate pe jude1. O a. Cdnd spunem realitate sociald inlelegem existenla mai
a doua perioadd, de 3-4 ani, ar fi necesard cercetdrii oragelor gi multor categorii de unitdli sociale sa:u umane: familie, gcoald,
celorlalte realitali nafionale, astfel cd, afirma D. Gusti, ,,in bisericd, sat, orag, stat, na{iune etc.
b. Asemenea uniteli se formeazd gi se menlin numai atdt
'o'D.Stan, D;Gusti-spiritusrectoralsociologieiromdneSti,invol.Pagini din timp cdt mai mulli indivizi au voinla de a rimdne impreund, adicd
isloria invdldmdntului etic Si sociologic romdne.sc, Editura Spiru Haret, Iagi, auvointd sociald.
1997, p. 174 9i urm.
l0a
D. Gusti, Opere,vol.l, EdituraAcademiei Romdne, Bucuregti, 1968,p.312.
'ot H.H. Stahl, Teoria Si praclica investigaliilor sociale, vol.ll, Editura $tiin{ific6 106
pi Encicf opedicd, Bucureqti, 1975, pp.23-24. D. Gusti, La science de la rdatitd sociale, Bucuregti, 1941.

r08 t09
Sociologiu rurnlul ui tratlilionil romfinesc
Dumitru STAN

vo mnd cd actorii sociali e. Detalierile legate de natura manifestdrilor qi cadrelor in


c. Oriunde exist6
fbgoare diferite tipuri" concep{ia gtrstiani au vizal formularea legii paralelismului
din acel loc sunt motivafi,
sociologic. ,,Paralelism inseamnd cd toate aceste categorii nLl
de activitali concrete - pe
numeqte manifeslciri
care ne referim formeazd raporturi de subordonare logicd gi nici nu pot fi reduse
sociule. OricAt ar parea di
uule, iuridice Si unele la altele. adicd nu formeazd intre ele inlanluiri cauzale, ci
sau conlinutul numai condilii reciproce, existenliale; ele nu pol. fi in(elese decdt in
:rtnslittttive (intrucit nu poate fi unitatea lor structurald, ca totalitati sui generis"'u' .
aiba in structura ei aceste doud Parulelismul sociologic, irt acest caz, se prezintd la trei
tti tipuri fiuridice 9i politice) au niveltrri: in interirtrul c'odrelor (intre cadrele naturale 9i cele
tta a oamenilor, de a sPecifica sociale), i n int e r iorul ntan ifb s'ldr il or (inlre manifestdrile regulative
qi' din acest motiv'
normele pe care trebr'rie sd le respecte indivizii gi cele constitutive) gi inlre un.samblul cuclrelor Si ansamblul
se mai numesc qi regulctlit'e'
ctt munife.stdrilor. Producerea legicd a acestor paralelisme este
d. Identific ii"u 'otugoriilor tle maniJestdri echivaleazd posibila deoarece:
vede" satt despre ceea ce
obfinerea de inlbrmalii despre "ceea ce se . manif-estdrile nu pot fi reduse unele la altele, ci apar
omul insug\ cteeazd. Or. mdiestria simultan gi se determind reciProc;
ales atunci cAnd descrie 9i exPlic . cadrele r-ru condilioneazd pe rAnd viala sociald, ci toate
anume cadrele, mediul, clncu exercitd influen{e in acelaqi timP:
manilbstdrilor sociole. Realitatea
numai in mdsura i.r sunt evide'fiate raporturile societ[fii cu
'it*ti*ato . cadrele nu pot fi reduse la rnanifestiri 9i nici
"ur. r cosmologic) E\ legdturile manifestdrile la cadrer
r".
mediul geografic -(c.utlrul (cadrul biologic).
L,rir,."r"in r"" ro"i.tut" ginatura fizicd aoamenilor f. Daca ne menlinem analiza asupra societdlii doar la nivelul
qi biologice' manifeste in o^::?Jr" secvenlelor sau pdrlilor ei paralele, nu vom reuqi niciodatd s[
Condiliona.if. itogtufice "''
societate reprezintd ,i'1"1' nulttrole ale
manifestdrilor umane inlelegem societatea reald. Vom inlelege doar rolul elementului x in
Existd. insa. Ei condi{iondri tempt producerea efectului y, dar nu Ei rolul jucat de / asllpra lui z sau,
care afecteazl omul ir-r modul de chiar, asupra lui x. in mod normal, ideea unilateralitdlii determindrii
Grrsti le ntlme$te t'udrc :;rtc'iule trebuie depagita; factorii determinanli ai societelii se dezvolta in
..societatea are caracteristica de a paralel, dar sunt gi interdependenli in cadrul unor unit[1i sociale.
Din rela{ia cadrelor cu manifestarile gi voinla sociald rezuhd,
erniei Romdne, Bucureqti, 1968' p' 238'
D. Gusti, Pagini alese,Editura $tiin{ificd, Bucure;ti, 1965' p. ll8'
r0e
porane, EditLrra Didacticd 9i Pedagogicd'
"" ldent,Opere, vol. I, EdituraAcademiei Romdne, 1968,p'376.
Bucuregti, 1985. P. 162'
ll0 nl
Dumitru STAN Sociologitt ruralul ui tradilional romfinesc

dinamica gi stabilitatea grupurilor, raporturilor interumane, l.Tipul antropologic.


fenomenelor gi proceselor sociale. 2.Factorii demografici: structura populaliei,
Aceste repere teoretice au stat la baza orientdrii metodei migcarea, populaliei, neamuri Ei
. gustiene de cercetare sociologic5. Planul de desfrgurare a
-
Il.Cadrul biologic' familii (genealogie).
cercetirilor monografice respectl opliirnile teoretice pdnd la nivelul 3.Igiena populaliei : morbiditate,
celor mai mici detalii. Iat[, in continuare, pdrlile unui astfel de alimentalie, locuinld.
planrrr utilizat in realizarea monografiei satului Drdgug (Ig2g, 4.Ereditate gi adaptare la mediu,
1932,1933) din Tara Oltului: seleclia locald.
Logica includerii acestui cadru in planul monografiei
A. CADRELE sociologice a fost, dupd pdrerea noastrd, urmdtoarea: datorita
l.Condilia naturald: geologicS, orograficd, dependenJei populafiei de condiliile locului geografic, in plan zonal
hidrografi c6, climatologicd etc. sau chiar local indivizii ajung sd aibd trdsdturi biologice specifice;
I.Cadrul cosmic' 2.Conditia fizicl: flord si faund. acestea se transmit pe cale ereditard, forleazd atingerea unui anumit
3.Agezarile sociale: vatra satului, case, grad de acomodare la mediu gi, implicit, o selecfie naturald capabil5
drumuri, fdntdni etc. si introducd ea insdgi inegalitali gi ierarhii. Tipul antropologic al
4.Natura gi cultura. unui spaliu delimitat se imbog[legte sau se deterioreazd, gi ca
Primele doud probleme din planul sociologic de cercetare a urmare a regulilor igienice respectate in alimentalie qi in spa{iul de
acestui cadru erau destinate exclusiv descrierii caracteristicilor locuit. Finalmente, aceste aspecte se reg[sesc in compozilia
naturale ale amplasarii agez[rilor rurale; prin celelalte doud aspecte populaliei pe vdrste pi pe sexe, in continuitatea locuirii acesteia in
cercetdtorii trebuiau s[ stabileascd sectoarele gi domeniile existenfiale teritoriul care ii aparline, in indicele cregterii sau descregterii
in care comunitarii erau determinali de calitdlile mediului inconjurdtor demografice a familiilor gi neamurilor etc. '
sau, altfel sprs, sd evidenfieze in ce mdsur[ particularitSlile sqcio- l.Trecutul farii Oltului.
culturale locale emerg din oferta agenfilor naturali. III. Cadrul istoric 2.Trecutul Drigugului.
3.Structura sociald traditionald in Drdgug.

Ilr Apud O. Bddina, Cercetarea sociologicd concretd. Tradilii romdneSti, 'Potrivit conceptiei tui Gusti, indivizii care trdiesc in mod stabil intr-un
Editura Politictr, Bucuregti, 1966, pp.l I 5- I | 8. perimetru eare, prin dimensiuni, este accesibil monografierii prezintd
' Surprinde includerea in problematica acestui cadru a raportului dintre naturd gi particularitali in privin{a fenotipului gi genotipului lor. Acestea sunt, in ultimd
culturd. Totugi, aceasta este fireasci dacd ne gdndim cd natura genericd a omului instan{d, elemente identitare care ii predispun cdtre un stil specific de via{6 socio-
este socio-culturalS sau dacd nu negdm influen{a foafte mare pe care o exercitd culturald. Ca atare, dac[ elementele biologice ale umanului se prelungesc in tipul
mediul natural asupra registrului bunurilor culturale apf,rute intr-un spa{iu dat. de viatd sociala. atunci ele trebuie introduse in cercetdrile sociologice.

n2 lr3
S o c i o I og i a r urul ul ui t rnd ili!,t oA -iin!t"
Dumitru STAN
L structura psihicd, individuali.
Generaliile care se succed in cadrul unei comunitdli beneficiaza
IV.Cadrulpsihic-2.Structuramentalitetiicolective.
nu numai cle ereditate biologicd, ci gi de una cttltural-istorica. Despre
3.Personalitafi din sat: in trecut/in prezent'
primul tip de ereditate se spune cd are o stabilitate incomparabil mai
4.Conformism gi inova{ie.
mare clecAt in cazul celui de al doilea tip. Pentru dinamica lui 9i pentru
Reugitele ori egecurile funclionale ale individului depind,
efectele pe care le impune, acest ultim tip de ereditate a ocupat Ei
intre altele, qi de structura predetermindrilor psihice de, care el
continud sd ocupe un loc de frunte in proiectele de cercetare
beneficiazd. Orientarea profilului psihic personal sufer[' de
monografica. in acelagi timp, realizatorti monografiilor gustiene nu negativ' in
asemenea. puternice modificari in sens pozitiv sau
r-ritau icleea lui G. Simmel potrivit cdreia. in pglida mobilitalii
fr,rncfie gi ie moclul in care individul relalioneazd cu semenii'
generaliilor, istoria este inductoarea formelor socialell2. adicd a unor
Nevoit sd participe Ia viala de grup, orice om normal se modeleazd
scheme de viala care se reproduc in perioade mari de timp'
it-r general, monografiqtii pornesc de la premisa cd din punct de vedere psihic, manifestAnd tendinla de a intra in
.ol,.,rjl. personalitdlii colective 9i de a savArqi fapte care sd fie
evenimentele istorice locale 9i cele ale zonei in care este amplasatd
validate socialmente'
comunitatea de cercetat sllnt evaluate sumar, selectate dupd criterii
Tipologizarea psiholo gtc6' a irrdivizilor, distribuirea lor in
cadrul tipuriloi delimitate, ..tranzac{iile" dintre indivizi concretizate
in dif'erite grade de adaptare psihologicd reciprocdrls, mentalitatea

cdderea in capcana determinismului istoric. Totuqi, pentru D. Gusti


gi discipolii sdi, cadrul istoric local gi zonal reprezintd doar o sumd
de posibilitdji gi depindea numai de voin{a comunitarilor ca acestea
sd fie valors.zate.Deoarece alternativele la care puteau apela sitenii
(din Drdgu$ in exempltrl de fala) erau lirnitate, aceEtia conservau
-
cu grija formele culturale istorice moqtenite, fbceau din ele norme
ale viejii curente gi. deci, tradilionalizau structurile (economice,
juridice. administrative etc.) care le indeplineau in mod satislicdtor
functiile existenf iale.
p. 160

"t G. Sirrrmel, Les problimes de lu philosophie de l'hi.stoire, P.U.F., Paris, 1986.


l15
n4
Dumitru STAN Sociologia ruralulai traclilionil romfrnesc

colectiva generatd de ,,baia culturald peimanentd"l14 etc. hu pot cadrele exercitd o presiune imensd asupra comunitarilor, acegtia le
lipsi din planurile de cercetare monografica. La aceste aspecte, D. domina intrucat le coreleazd cu voinfa lor activd, le direclioneazd
Gusti a addugat, in mod special, studiul rolului personalitdlii in cdtre scopurile lor gi produc, astfel, o serie de manifestiri.
derularea vielii sdtegti, precum gi investigarea predispunerii Pentru D. Gusti, contrar multora dintre teoriile vremii lui,
psihologice a indivizilor obignuili, a personalitalilor sau a intregii cele mai importante manifestdri nu sunt cele economice. ci acelea
comunitdli spre conservare sau, dimpotrivl, cdrre schimbare socio- de tip spiritual: specificitatea unui sat. de pildd, derivd mai pulin
culturalS. in ultim[ instanld, cunoagterea cadrului psihic al unei din suita actelor economice sav6rgite de membrii sai 9i mult mai
comunitdli echivaleazd cu anticiparea reacliilor ei in raport cu mult din tbrmele lingvistice care il individualizeazd, din religia pe
problemele de rezolvat, precum gi a ganselor acesteia de a-gi care o agreeazd, din normele morale pe care le respectd, din
asigura funclionalitatea. concepliile gtiinlifice gi negtiinlifice pe care le vehiculeazd, din
formele artistice pe care le practicd, din suma de datini gi sdrbdtori
B. MANIFESTARILE la care se raporteazd, etc. Manifestdrile economice pot avea deruldri
V. Manifestari spirituale gi consecinle identice in comunitali sategti diferite; in schimb,
l.Graiul. manifestdrile spirituale de acelaEi gen din doui sate diferite pot fi
2.Yiala religioasd. cel mult foarte asemdnitoare.
3.Viala morald. Niciodatd o monografie sociologic[ nu tealizeazd o
4.Conceplia despre lume gi viali: filosofie(cugetarea), cunoagtere satisfrcdtoare daca nu dezvdluie particularitdlile
gtiinla (cerul), timpul qi calendarul, magia (rituri gi credinle exprimdrilor spirituale ale comunitarilor investigali. Despre
domestice, rituri gi credinJe cu / despre plante medicinale). manifestarile economice ale acestora pot fi fEcute, adesea,
5.Viala artisticd: literaturd, muzic6, artd plasticd, arhitecturd, aproximiri gi analogii valabile prin atribuirea caracteristicilor
sculpturi (impodobirea porfilor), ceramicd (olarit), icoane pe sticld, economice ob{inute de la alte cercetiri similare ftrd ca eroarea
interioarele caselor, fes[turi, port; opinii despre frumos. oblinut[ astfel sd nu fie suportabild. Dacd s-ar proceda in acelaqi
6.Obiceiuri gi ceremonii: nagtere, botez, nuntd, mod gi in privinla fondului comunitar spiritual, erorile ar cdpdta
inmormdntare; sdrbdtori de peste an; claca popii etc. valori foarte mari sau, mai mult, s-ar ajunge la indepdrtarea de
7.$tiinla de carle gi lblosirea car{ii. realitatea concretd qi la dezinformdri. Aga se explicd de ce in planul
Dupd cum am mai ardtat deja, fiecare dintre cele 4 cadre ale monografic aplicat de D. Gusti, manifestirile spirituale ocupd
vielii sociale este lipsit de finalitate proprie gi, deci, Itu se pozilie prioritara gi urmeazd imediat dupd finalizarea cercetdrii
prelungegte de la sine in diferite categorii de consecinle. Degi celor patru cadre.

"t Al. Mucchielli, tes mentalitds, P.U.F., Paris, 1985, p.9.

r t6 n'7
Dumitru STAN Sociologiu rurol ul ui tradi1ionul romAnesc

l.Agricultura. ur1 scop fundamental. Ruralul investigat de D. Gusti pdstra in mare


2.Cregterea vitelor: pdstoritul, p69unea, turmele. parte aceste componente economice tradifionale, dar pe ldngd ele
3.P[durea. adduga destul de multe schimbari pe care cercetarea sociologicd
VI. Manifestlri 4.Meserii qi industrii sdteqti. trebuia sd le scoatd in evidenld Ei sa le explice. intre acestea
economice" 5.lndustriacasnic6. amintim adAncirea intracomunitard a diviziunii muncii prin
6.Comer! in sat gi Ia tdrg. diversificarea megtegugurilor. tendinla satelor de a se specializa in
T.Coopera!ia. produclie gi de a cirpdra recunoagtere intercomunitard prin prestigiul
8.Bugetele. derivat din practicarea prevalentd a unei singure ocupalii,
g.Structura economicd a satului. preocuparea sitenilor pentru a obline o productivitate superioard cu
Deoarece activitatea economicd este constitutivd tuturor scopul comercializdrii produselor lor, abandonarea totala a
grupdrilor umane, orice incercare de realizare a unei monografii autarhiei gi realizarea complemenlaritetii economice la nivelul unui
sateqti nu poate s[ omit[ problemele privitoare la producfie, grup de^sate etc.
repartilie. schirnb qi consum. Dacd ne referim la satul romAnesc din In ultimd instanfd, demersurile lui D. Gusti trebuiau sd se
perioada interbelicd, atunci pot fi identit-rcate in cadrul acestuia finalizeze in evaludri ale activitdlilor productive sategti in termenii
resurse gi ocupalii economice tradilionale, cAt 9i resurse, profesii rentubilitcitii (adica sd stabileascd mdrimea veniturilor prin
mai noi derivate din comer! gi industrie. rapofiare la mdrimea cheltuielilor) gi ai potenlialitdlii economice,
in spaliul satului tradilional nu se separa produclia de respectiv sd deduca mdsura in care erau sau nll valorizate
consum. iar indivizii erau preocupafi, in primul rAnd, s[ oblina posibilitalile productive locale.
rczultate economice suficiente pentru a satisface cerinlele de
consum ale grupului familial. Intre familii se practica schimbul de I .Via{ajuridicd tradilionald.
produse gi servicii prin procedeul trocului. astfel cd banii VII. Manifestirile 2.Vialajuridicdprocesivd.
reprezentau o raritate sau, mai mult, oblinerea lor nici nu constittria juridice. 3.Proprietatea: individuald gi colectivd.

- .
in Gdndirea (nr. 6-7 I 1928), P. Marcu-Balq afirma c6,,dreptul e expresia unui
,,Rorndnii ar.r fost totdeauna mai omogeni prin categoriile lor de viafd
constitutive (econonrice gi culturale), decAt prin cele regulative (iuridice 9i fond sufletesc. Acest forrd de ult veac incoace e intr-o continud prefacere. Din
politice)" - considera un apropiat al lui D. Gusti, M. Vulcdnescu. In consecinfS - copildria culturii am trecut spre maturitate. DacS nu se putea pdstra obiceiul
continud el - ..ne trebuie un stat care sh ia in rrdn6 intdrirea congtient6 a valorilor pdrnAntului cu instituliile lui primitive, vom pdstra esen{a Iui". Or, aceastd esenld
constitutive proprii neamului rom6nesc" (Dinrensiunea rr,tmaneascd a demonstreazd, inainte de orice, incredere toali in dreptatea divin6: ,,ea neteze$te
eristenlei. Editura Furrdafiei Culturale Rorndne, Bucuregti, 199 I, p.25) pentru cd asperitdlile, indbLrgd exagerdrile, stinge focLtl insolenlei, usuci florile proaspete
prin acestea (gi, iu special, prin manifestdrile spirituale) ne puteln impune ale nebuniei, indreaptd judecd{ile str6rnbe, imbl6nzegte furia, pune capdt
personal itatea nationald. 96lcevilor qi duqrniniei rdmase dLrpd certurile violente" (cf. Philippe Malaurie,
19
l8
Dumitru STAN Soc iolog i rt r urnl ul ui lrudi(io nol romfrnesc

Orice grupare umanf, nu poate exista fhrd un nivel minim de fafa grupurlui de .judecdtori" intrucAt Lln proces public era considerat
ordine sociald intem[. D. Gusti a considerat cd regularizarea relafiilor ca stigmatizant. ruqinos atdt pentru acuzat, c6t gi pentru acuzator.
interumane in cadrul comunit[1ii sdtegti este posibila ca urmare a Atunci cAnd D. Gusti $i-a propus sd cerceteze ,,manifestarea
educafiei. a fundamentdrii rnorale a actelor indivizilor, a respectlrii regulativd juridica din satul Drdgug" a vizat toate aceste aspecte
preceptelor religioase de citre ace$tia qi, mai ales, datorite instituirii pentru a intelege concepfia traditionald a ruralului despre dreptate pi
unor nonne cu caracter juridic la care ei sd se rapotleze in mod nedreptate, dar gi pentru a demonstra cd procesele juridice dintre
constant qi de care sd se simtd in mod egal protejafi. comunitari erau putine la numdr. Volumul mic de procese probeazd,
Regulile juridice uzuale intr-un spaliu dat trebuie sd aibi pe de o parle calitatea evidentd a ,,legii strdmogegti", iar pe de alta
caracter exhaustiv gi, ca atare, nu trebuie si existe fapte care sd nu parle capacitatea satului de a-gi armoniza relaliile sociale inten're prin
poatl fi evaluate ca drepte sau nedrepte in raport cu voinfa colectivd. institulii mai putin represive decdt justilia.
Deoarece aceasta categorie de norrne (uridice) gatanleazd l.Conceplii politice.
funclionarea,,contractului social" 9i preintAmpind transforrnarea VIII. Manifestlri politico- 2.Grupari gi acfiuni politice.
forlei in drept, comunitdlile qi societdfile au creat institulii juridice administrative 3.Finantele comunale.
adecvate la particularitalile lor funcfionale. La fel s-a intdmplat 9i in 4. Administratia comunald.

cazul satului rontAnesc tradifional: existau instanle diferite de Prezenfa acestui tip de mar-rifestdri in cadrul cornunitdlilor
judecatd, active in funclie de gravitatea delictului, erau tipologizate s[teEti constituie dovada diversificdrii in timp a preocupdrilor
delictele, se opera deosebirea dintre delictul comis cu intenfie 9i cel legate de optimizarea funcliondrii vielii sociale locale. IncepAnd cu
infbptuit din greEeald, se frcea distinclia dintre recidivd 9i fapti a doua jurndtate a secolului al XIX-lea, formele administrative rurale
reprobabilS savArgita pentru prima oard, proprietatea (individualn 9i tradilionale fac loc unei noi componente regulative: activitatea
colectivd) era subiect special de drept, se acorda dreptul la recurs in politici. Bineinleles, pentrll inceput, aceastd activitate s-a impus cu
raport cu gravitatea delictului etc. dificultate chiar gi in mediul urban nu numai in cel rural. Pe mdsurd
in acelagi timp, trebuie sd menlionim 9i faptul ci multe ce gerontocrafia gi-a dirninuat influenla sociald, in aceeaEi mdsurd
litigii interpersonale se rezolvau fErd ca par{ile sd se mai prezinte in orientdrile politice existente in spaliul romAnesc s-au regisit in
adr-ninistrafia gi grupurile politice de la sate. Aga se explicd de ce in
Antologicr gtindirii iuridice, Editura Hurnanitas, Bucure;ti, 1996, p. l8)'
planul monografic al lui D. Gusti frgureazd componenta politicd
Adoptarea dreptului pozitiv a fost efectuatd de satul rorndnesc cu oarecare rllralA. iar aceasta trebuia sd ofere indicii asupra diversitdfii
neincredere care, din pdcate, s-a ntenlinut pdnd astdzi. Cu excep{ia ultirnului orientdrilor politice, aslrpra implicarii locuitorilor in viala politicS,
deceniu cAnd viafa procesivd intrarurald a cepatat cote greu de explicat, sdteni au asupra credibilitatii ideologiilor politice etc. In ultimd instanfi,
trdit nrerer-r cu convingerea cd divinitatea urA$te nedreptatea 9i c6, mai devreme
urmdrirea unghiului politic in derularea cercetdrii monografice era
sau mai tdrziu, delicventul va fi pedepsit. De aceea ei au renun{at adesea la a se
lisa antrena{i in procese juridice. profitabilA, ir-r opinia noastr6, din cel pulin doua puncte de vedere:

120 t't
S ociol og ia r ural ul ui trn !4ro nolJo^frn:t"
Dumitru STAN
informaliile oblinute prin investigaliile monografice din perioada
pe de o parte se oblineau informalii despre responsabilizarea
amintitd sunt surse credibile pentru definitivarea imaginii despre
individuala a sdtenilor prin antrenarea lor la activitatea politicd, iar
satul tradilional.
pe de alta parte puteau fi constatate efectele divizlrii politice asupra
unitafi comunit-a1ii sdtegti. in special acest ultim aspect credem cd a C. UNITATI, RELATII, PROCESE
produs membrilor satului un profund sentiment de frustrarells: I .Familiile gi neamurile.
uno.u, prin neimplicare in viala politicd, 9i, altora, prin 2.Gospodariile.
imposibiiitatea de a ajunge la implinirea aspiraliilor cultivate de 3.Vecinatltile.
concepJiile politice la care au aderat. 4.Categoriile sociale: boieri 9i iobagi.
Datoritd acestor variante de frustrare, in cadrul comunitllilor 5.Cetele gi jocurile de coPii.
sdtegti s-a creat imaginea defavorabild despre politica, ^in general, 6.Cetele de feciori.
imagine care s-a conservat pdnd in zilele noastre. In privinla 7.$ezdtorile de fete.
raporturilor cu administralia locald, sitenii actuali omit faptul cd
IX. Unitn{i gi subunitlfi 8.Hora.
aceasta trebuie sd fie fideld unei grupdri politice aflatd la g.Clubul husarilor.
sociale in sat
coirducerea centrald gi ii atribuie calitdli, responsabilitali preluate 1 0.$ezdtorile de femei.
din modelul tradilional. 1 LObiceiurile ca institulii sociale.
Aceste premise ale funcfionarii manifestlrii politico- l2.Confesiunile.
administrative in mediul rural ne favortzeazd delimitarea unor l3.Grupdrile politice.
situalii oarecum paradoxale: eqecul politicii determind separalea l4.Cdrciuma.
administraliei de politica. iar pentru a satisface nevoia de ordine l5.Biserica.
sociald cregte gradul de credibilitate in instituliile administratrve; cu 16.$coala - Strdjeria - Premilitaria.
cdt administralia curentd se dovedeste a fi deficitard, cu atdt revin lT.C5minul cultural.
tn actualitate forme tradilionale de administrare Si cu atdt mai l8.Satul ca unitate socialS.
mare este noitolgio dupd acestea. La toate aceste precizdri mai
AtAt timp cat indivizii aderd la modelul existenlial al unui
adlugdn una care are, aidoma-celei precedente, rol concluziv: D. grup, ei trebuie sd accepte sistemul institulional impus de acesta.
Gusti a cercetat satul interbelic intr-o perioadd cdnd activitatea
ba'atare, ei sunt nevolfi s[ probeze ataqament fa!6 de regulile 9i
politica rurald se afla la inceputuri 9i cAnd administralia pistra
valorile mediului in care sunt integrali pentru cd numai astfel
multe caracteristici din satul romanesc premodern. ca atare, dobAndesc normalitatea socio-culturald. Lipsa cadrului institulional
este de neconceput chiar gi in cazul celor mai primitive comunitali'
La aceastd constatare ajungem relativ simplu: frr6' otganizare
123
122
Dumitru STAN Sociologitt rurul ul ui tradiqionul romiinesc

institufior-ral[. indivizii nu ar avea de unde sa qtie dacd ceea ce fac o ..gtiintd a instituliilor sociale"l'u. De aceea. in monografiile sdtegti
la un moment dat nu are pentru restul semenilor o finalitate el a surprins atdt tipurile de institulii, pe care le-a delimitat special
indezirabild qi nici nu ar avea motive sd ac,tioneze, direct sau in capitolul .,Unitdli gi subunitafi sociale", cAt gi procesul obiectiv
indirect pentru conservarea grupului de apartenenld. de institutionalizare a funcliondrii comunitdlii rurale. Fiecare dintre
Faptul cd orice individ normal nu poate exista in afara unei instituliile desemnate in planul lui de cercetare poate fi considerati
societati ori a unei comunitdli reprezintd - in sociologie, cel pulin - o unitate sociala qi ar fi meritat o abordare de sine stdtitoare.
lm truism. Instinctiv sau deliberat, fiecare membru al speciei Llmane Totr-rgi, in raport cu unitatea rezidenfiala sdteascd acestea nu sunt
se ocrotegte pe sine prin raportat'e la o anumitd colectivitate. Prin decAt sLrbunitdli cor-rcrete, dar gi complementare intr-o existenta de
rurmare. aceasta din urmd este mai importantd decAt existenta
tlp slstelnlc
individuald, deoarece conditioneaza inevitabil rnodul de a fi al celor
In consecin!6, satul este inleles ca o cuprindere de subunitdli
care intra in componenta ei. Tot la un truism sociologic ar trebui sf,
institulionale primare (pe care indivizii le mogtenesc qi le primesc
ajungem gi atunci cdnd ne referim la institutii: grupurile i9i
ordoneazd funclionalitatea qi iqi asigura continuitatea numai dacd prin socializare gi integrare: gezdtoarea. hora, ceata de apartenenld.
igi construiesc o serie de constante organiza{ionale pe care le obiceir,rrile etc.) gi secunclure (pe care indivizii ingigi qi le creeazd
numim institu{ii. potrivit imperativelor funclionale curente: partide politice, cluburi,
De aceastd data. insd. adevdrul nu mai este chiar atdt de cimine culturale, premilitarie etc.). In timp ce prima categorie de
evident: indivizii concrefi lasi irnpresia ca sunt preocupali mult mai institutii pistreazi multe caracteristici tradilionale, iar cunoa$terea
mult de starea personala decdt de ceea ce se petrece cu ceilalli lor presupune Lrn demers etno-sociologic, cea de a doua se referd la
actori ai mediului lor. in realitate, ei nu fac altceva decdt sa probleme rurale de strictd actualitate gi, deci, revendicd o
exerseze scheme de viala preconstituite, mogtenite, institulionalizate cunoagtere sociologicd.
sau socialmente validate. Altfel spus, ei se nasc intr-un mediu cu Lucrarea noastrd, ca oricare alta axatd pe prdbleme ale
institLrlii specifice de o vechime mai mare (farnilie) sau mai micd soc i o lo giei ruralului romdnesc tradilional, poate valoriza r ez:ultatele
(grr.rparea politica, cdminul cultural), cu efecte mai impozante (gcoala)
cercetdrilor monografice din perioada interbelicd - mai ales datoritd
sau mai pulin impresionante (gezatorile), cu antrenare sociald mai
faptului cd acestea au referin{e consistente asupra unor fenomene
largd (biserica, hora) sau mai redusi (cArciuma, cluburile) etc.
socio-culturale aparlindnd trecutului apropiat gi indepdrtat al
D. Gusti, ca un apropiat al sociologiei franceze comunitAli I or sategti.
durkheirniste, a fbst receptiv la ideea lansatd de P. Fauconnet 9i M.
Mauss care sugerau ca qtiinla despre societate nu este altceva dec6t
Ilt'Vezi M.
;i P FaLrconnet. Mauss, Soc'iologic
Editions de Minuit. l']aris. 1969.

124 25
Dumitnt STAN Sociologiu ruralului tradi1ionnl romfrnesc

perseverenld, presupune, inevitabil, analize asupra relaliilor


l.Rela{ii intle rude de sAnge gi rudenii spirituale. intral-amiliale, asupra rela!iilor generate de diferite genuri de
X. Rela{ii 2.Relalii: simpatice, in familie, intre vecini, intre inrudire gi asupra relaliilor de vecindtate.
stipdni gi servitori. Opinia publica. Cunogtinlele oblinute despre tipurile de relalii comunitare
3.Relalii cu satele invecinate gi cu oragul. sunt asemdndtoare in mare mdsurd at6t pentru satul tradilional, cdt
4.Relafiile cu cei plecali din sat. gi pentru cel actual. ceea ce reprezinLd. gi argumentul fundamental
Nevoia de celalalt ii determini pe oameni sd intre in diferite in justificarea marii stabilitdli a acestei unitali reziden{iale.
tipuri de rela{ii Ei. in funclie de ceea ce oblin din astfel de legdturi, l.Procesul de emigrare gi imigrare.
sd formeze grupuri mai mult sau mai pulin stabile. Satul este cea XI. Procese 2.Procesul de emigrare in S.U.A. 9i Canada.
mai raspAndita gi cea mai stabill formd de agezare umandlrT pentru 3.Procesul de urbanizare.
cea mai mare parte a globului. Aceastd coplegitoare prezenld' 4.Transformdrile structurii sociale ldrdneqti.
grupala ne determind si identificam in interiorul ei formele Toate spaliile socio-culturale au tendinla de a-gi pdstra
relalionale specifi ce, profunzimea raporturilor interumane, dinami ca individualitatea. In acelaqi tirnp, ele sunt tentate gi de ceea ce ar
legf,turilor etc. putea obtine prin preludri (mai ales de ordin material) accesibile in
D. Gusti a fbst impresionat mai ales de constanla qi zonele de contact. Din acest motiv. se produc deplasdri ale populaliilor
naturaletea relaliilor sociale gi interpersonale din satul romdnesc. de tipul emigrafiei, imigraliei, remigrafiei, navetismului etc. Cdnd un
Ca atare. in planul de cercetare monografici el gi-a propus sd spaliu rezidenlial ajunge sd funclioneze pe baza unui model socio-
delimiteze rela[iile pe orizontald (intre rezidenlii vecini, intre cultural extern Ei, deci, nespecific, spunem despre acesta cd suportd
familii, intre comunititi rurale de acelagi rang) gi pe verlicalii (in Lrn proces de restructurare sau de reasezare idenlitard. Un astfel de
cadrul familiei, intre stapdni gi servitorii lor, intre sat gi oragul de a proces se realizeazd. pe orizontalh, intre unitalile reziden{iale de
cdruirazd de influenta-este afectat). Chiar din modul in care tipurile acelagi tip: sat - sat. ora$ - ora$ qi pe venicala. adica intre sat gi orag.
de rela{ii sunt menfionate in planul monografic ne ddm seama de- In aceastd ultimd variantd, imprumuturile gi transferurile socio-
faptul ca D. Gusti a asociat relaliile comunitare cu mediul rural gi culturale se direclioneazd \n special de la oraq cdtre sat, iar
rela;iile societale cu mediul urban ori cu spafiile sategti in care consecinla esenliald pe care o antreneazd esle urbanizareq ruralului.
oragul exercitd o mare presiune. Agadar, a studia satul din Cu alte cuvinte, unitatea sociali sdteascd igi schimba natura
perspectiva relaliilor comunitare, pe care acesta le reproduce cu - dup[ cum spune D. Gusti: ,,se ordgenizeazd" - ceea ce inseamnf,
o noud opticd in valorificarea cadrelor (naturale gi sociale), o noud
ierarhizare a manifbstdrilor, o altd productivitate a acestora,
"t T.P Sirnion, Geoeconontia Terrei, vol. I, Editura Dornino, Tirgovigte, 1997,
p. 150 gi urrn. rea$ezarea sistemuh,ri de institttlii sociale gi modificarea profundd a
formelor de derulare o relaliilor interumane. Asemenea

t26 t21
Dumitru STAN Sociologiu rurul ului trudilionnl romfrnesc

transfbrrndri au loc in ritmuri diferite in cadrul tuturor unitatilor ..lmpodobirea portilor. interioarelor. caselor. opinii despre frumos"
sociale gi se sintetizeaz6, in diferite tipuri de procese sociale. ca (Al. Dima).
atare. atunci cdnd unitdlile sociale teritoriale sunt stabile, ele Dacd pornim de la teoria monografica gi de la planul
reproduc acele procese sociale care le conservd starea identitatea; monografic prezentale anterior. de la acliunile desfEgurate pe teren
Ei
dimpotrivd. atunci cdnd unitdlile sociale sunt instabile, procesele de echipele monografice ori de la rezultatele analizelor etno-
lor sociale se axeazd preponderent pe gdsirea unei noi formule de sociologice realizate de cei care au efectr,rat cercetdrile, ajungem la
existenfa stabila prin reagezarea structurilor qi functiilor sociale. cAteva concluzii surprinzitoare:
In opinia noastrd, D. Gusti a vizat in vastul sdu plan de a. Cea mai mare parte a planulr-ri de cercetare monografici
cercetare sociologicd a satului romanesc at6t procesele de dinamicd vizeazd aspecte care {in mai curAnd de trecut, de momentul
's'oc'io-t'trlturulci menfionate in mocl explicit: mobilitate spatiald, tradilional al existenfei satului, decAt de problemele de strictd
urbanizare. redistribuirea populatiei in ierarhia corpului social etc., actualitate din viata acestuia.
cdt gi aspectele de s'tnticir socio-culrurutld. Acestea din urm6 sunt b. Alegerea satelor de cercetat ,,s-a licut dupa gradul lor de
implicite intenfiei investigative deoarece, pentru a le putea cunoagte pdslrare, de puritate tipicul, specilicul romuncsc fiind proporfional
pe cele dintai este necesard cunoagterea prealabild a antecedentelor determinate de gradLrl de depdrtare fa{a de centrele industriale... Cu
lor; altfbl spus, dacd avem inforrnafii despre ceea ce este relativ cAt satLrl este mai f-erit de inflLrenfa oragului, cu atAt are o mai mare
static in cadrul proceselor sociale. inlelegen-r mai bine profunzimea putere de conservare. cu atAt mai mult este el purt[torul purilalii
schimbdrilor curente supclrtate de acestea. etnice si al traditiei nalionale"lls.
c. Problemele de sociologie - gi, in special, cele de
D. CARACTERIZAREA SOCIOLOGICA A DRAGU$ULUI sociologie rurald - sunt abordate de autorii cercetdrilor monografice
Aceastd parte a demersului monografic gustian trebuia si intr-un mod caracteristic mai curind pentru etnografie. Campaniile
cuprinda analize cantitative gi calitative asupra variabilelor aferente monografice au favorizat strAngerea unui imens rnaterial etnografic,
celor unsprezece dimensiuni cuprinse in proiectul- inilial. dar. in opinia lui P. Andrei. acesta ,,nu este altceva decdt o sumd de
cercetarea nll s-a finalizat, insi, cu elaborarea unei lucrdri ample constatdri gi de descrieri sau nigte' interesante date concrete".
care sd interpreteze gi sd integreze toate problemele r.rrmdrite prin Intrucdt ir-rformafiile astfel dobAndite nu sunt utile ,,pentru
planul aplicat pe teren. Totugi, ea s-a concretizat in serii de analize ldmurirea unor probleme generale care preocupd sociologia... ele
pafiiale intre care amintim: ,,Credinfe gi rituri magice" ($t. Cristescu), rimin numai cercetiri de s'ociografie"t t') .
,,Reprezentarea cerului" (I. Ionicf,), ,,structura economicd a satului"
(Al. Barbat), ,,Tipul antropologic" (F. Rainer), ,,Unitdfi sociale" (T. "t O. BAdinu. Dimitt'ie Gusti Contrihulii la L'unodltcrcu ctperei ,yi activiteilii
sole, Editura Stiintifica, Bucureqti, 1965, p. 127.
Herseni), ,,Demografia gi igiena populafiei" (D.C. Georgescu),
"'' P. Andrei, Soc'iologie generulci, Editura Scrisul Rorndnesc, Craiova, 1936,p.297.

128 t29
Dumitru STAN Sociologiu rurcl ului tradiTional romfrnesc

d. Oricdte ac\ze ar f-r aduse metodei monografice ea rdmdne clasd sociald, bisericd, partid, organizafie), de valorile la care se
o cale extrem de eficace in investigarea ruralului, in general, gi, mai raporteazd, de bogifia materiald pe care o are la dispozilie, de
ales, a satului tradilional romdnesc. Dupa pdrerea noastrd, prestigiul personal sau social cu care este gratulat, de funcliile gi
cercetdrile monografice organizate de D. Gusti sunt importante gi in
rolurile pe care le exercitf, etc. ,,Este, probabil, imposibil sd
enumerdm. fbrd sa omitem, toti factorii care intervin in definirea
prezent prin cel pulin doud aspecte: pe de o parte, pentru
" forlei sociale"l2l.
informaliile etnografice ,, colectate despre satul romdnesc
Despre multitudinea factorilor care il definesc pe individ
tradilional' (altfel, multe dintre aceste informalii ne-ar fi lipsit
spunen cd fortneazd .,forta social6" a acestuia din cel pulin doua
astdzi), iar pe de alta parte, pentru metodo pozitivd prin care a motlve:
inlesnit accesul la informafii credibile. a. Mdrimea fortei s-a construit, in cea mai mare parte, din
e. D. Gusti qi adeplii sdi au injeles monografia,tca sistem elemente primite in mediul socio-natural de apartenen{d. Ca atare,
de sociologie gi, simultan, instrument de lucru, care face posibila orice actor uman este dependent de ceea ce se afld in afara lui, mai
confruntarea sistematica dintre teorie gi realitate, un mijloc simplu ales in imediata lui apropiere gi de capacitatea de selecfie pe care o
de cunoastere integrald ;i amdnuntitd a realitiiyii (subl. ns.), ftrd demonstreazi atunci cAnd se orienteazd in cAmpul de oferte.
cle care sociologia ca gtiinla nu este posibild"l20. La cdliva zeci de b. Exercitarea.fbrlei se face prin acte care sunt confirmate
ani dupa ,.momentul Gusti" din istoria sociologiei ( rom6negti gi, sau infirmate socialmente gi. in consecinfd, orice persoand igi afla
chiar, mondiale) putem spune ci, fErd monografie, aceastd gtiintd ar cuantumul forlei definute numai dacd este integrat[ unui grup. Mai
fi existat, dar, cu siguranld, ar fi fbst mai sdracS. rnult, datoritd relaliilor cu ceilalli membri din grup, elementele
fbrlei sociale stapdnite de individ devin mai numeroase, iar gansele
4.5. srsrsnrsMUL - vARIANTA TEoRETtcA $r METoDoLoctcA lui de viald sporesc. Putem spune, deci, cd unitatea funciionala a
oPTIMA pentru analiza satului romf,nesc traditional. O societate, unor actori diferili este beneficd pentru fiecare actor in parte, dar
oricare ar fi ea, este neomogend prin simplul fapt cd pdrfile cele mai ales pentrLl grupul societal. Acesta din urmi igi constituie, la
mai mici care o compun (indivizii) sunt diferite. Fiecare individ, ca rAndul siu, o .,forti sociali" superioard tuturor membrilor sii prin
parte a societalii, deline o ,,for!d sociald" care depinde de forla faptul cd stocheazd gi selecteazd. valortle culturale individuale de-a
fizicd pe care o posedd, de frumuselea cu care este inzestrat, de lungul a lbarte nrulte genera!ii.
inteligenla pe care o probeazd, de capacitatea de concentrare Fala de mirimea fortei sociale sintetizatd in memoria
intelectuald de care este capabil, de nivelul de cunoagtere gi culturd culturali a societ[fii, individul nu se poate situa decdt pe o pozilie
la care accede, de experienlele asimilate, de performanfele pe care de inferioritate. Prin urmare, ceea ce la nivel individual pare
le-a atins. de importanla grupului social din care face parte (familie,
'2r Apud Cl. Javeau, Leqr,tns de sociologie, Meridiens Klincksieck, Paris. 1986,
r2u
5t. Costea (coord), Istoria sociologiei rontdneSti, Editura Funda{iei ,,Romdnia
o. l7l.
de mdine", Bucuregti, 1998, p.292.

r30 t3l
Dumitru STAN Sociologia rurnl ulni trili1ionnl romfrnesc

nerealizabil, la nivel de ansamblu social devine ,,obiectiv implinit" tielalia .,necesit61i fundamentale primare" -,.rdspunsuri
sau, mdcar. posibil de realizat. culturale"r2l a fost prezentdin toate societdlile deoarece intotdeauna au
Sociologul american T. Parsons consideri cd, din necesitili existat trebuinle qi forle mai mult sau mai pulin adecvate de
acfionale. indivizii formeazd,,grupuri masive" sau sisleme sociale. rezolvare a acestora. Starea unei societali depinde de varietatea
Orice sistem social reprezintd o ,,pluralitate de actori individuali insuficienfelor ei. de mdrimea presiunii exercitate de tipurile de
incluqi intr-un proces de interacliune care se deruleazd, inlr-o nevoi ale memblilor care o contplllt, dar gi de calitatea soluJiilor
situalie af-ectdta de proprietAti fizice. Actorii acestuia sunt motivali inventate de oameni pentru a slibi energia coercitivd degajata de
in funclie de tendinfa oblinerii satisfactiei maxime, iar situalia lor cele dintAi. Atunci cAnd rlspunsurile culturale intdrzie sd apard, sau
este deflr-rita qi nrediatd prinlr-ttn sistent de sirlboluri organizate de cAnd consecinlele lor nu sunt concordante cu necesitalile
cultura din care lac parte"'--. existenliale, societatea ajunge' in stare disfunclionald, iar sistemul
Pentru a in{elege ce inseamnd in conceplia lui T. Parsons social tinde spre dezagregare.
,,situalie afectatd de proprietdli fizice" este necesar si facem apel la Prin urmare. necesitdlile .fundamentale ale unui sistem
distincfia dintre^,,trebuinfe" gi,,rlspunsuri culturale" aferente social (sau ceea ce trebuie neapdrat satisfdcut) reprezintd ./itncliile
satisfacerii lor. In acest sens, B. Malinovski delimita direcliile
acestuia. iar vuriunlele de rdspuns folosite de actori in acest scop
esenliale spre care indivizii gi grupurile iqi indreaptd for{ele de care
formeaz-d c'ontinulul strttclrtrilor s'i:;lemului respectiv. De pildd,
dispun gi,stabilea un numdr de qapte raporturi funclionale dupd cum
trmeazd,'": ,,nutrifia" identificata de B. Malinovski drept necesitate
fundan-rentald constituie Junclia de subzistenld, care este
Necesit5{i fundamentale Rispunsuri culturale implinitd, in mod normal, in urma activitalilor domestice din
Drimare ,.gospoddrie"; ,,inmul1irea" indivizilor reprezintd .func{ia de
|. nutritie l. eospodarie perpeluare a speciei. iar in acest sens sistemul social a generat
2. iurnultire 2. ruderrie forme culturale numite,,cisdtorie",,,familie",,,rudenie" q.a.m.d.
3.comod itate 3. locuin{5 Dacd analizdm socielatea din perspectivd sistemicd, atunci
4. sisurantd 4. aodrare ajungem, inevitabil, la cdteva constatdri pe care le prezentdm in
5. rniscare 5. activitate
cele ce urmeaz6.
6. invdtare
6. crestere
7. isiend
L. Sistemul social nu este altceva a..at
organizarea
7. sdrritate
structurald gi funclionalS a societdlii. O unitate sociald teritorialS de

'tt T. Parsons, Eldmenl.s pour une sociologie de I'action, Plon, Paris, 1995, P. 47.
,2u
r23
B. Malinovski, Une thriorie scienti/ique de la arlture, Parrl-Painlevd, Paris, vez.i si E. Zarnfir. Moclelul :si.slemic in sociologie;i anlropologia cullurald,
| 968, o. 78. $tiintifica. Bucuregti. 1975, pp. 103-105; I. lonescu, D. Stan, Elemente
Eclitr-rra
de sociologie. Editura Universitdlii,,Al. l. Cuza" laqi. 1997' p. l7l 9i urm'

t32 r33
Dumitru STAN Sociologiu rurilului trtdilional romfrnesc

tipul tradilional. datorita existenlei relativ autarhice pe care


satr-rlui c. Pentru a rezolva funcliile sistemului social, structurile
a exersat-o mult timp. poate fi etichetata drept sistern social. Dacd acestuia trebuie sa fie dispuse intr-o ordine anumitd. intrucAt
ii recunoaqtem aceasta identitate, atunci, implicit, atestdm faptul cd funclia tinde si se reproducd de la o etapd la alta, ordinea de
a de{inut structuri 9i funclii specifice. a$ezare a elementelor structurale tinde, la rdndul ei, sa rdmAnd
b. Structurile sociale par secundare in raport cu func{iile aceeagi. Din acest motiv structurile societdlii par sd fie invariante,
sociale intrucAt ele se constituie ca urmiri ale solicitdrilor de ordin ,,niqte totaliteti avAndu-gi legile lor"l26. Totugi, dacd analizam
functional. Pe aceast[ linie explicativd se situeazd gi sociologul C. componentele sistemului pe perioade mari de timp, atunci suntem
Zamftr atunci cAnd afirrnd c[ ,,elementele componen{e ale unui nevoili sd acceptdm ideea cd, treptat, apar diferen{e structurale
sistem interacfioneazd multiplu; relafiile cauzale simple sunt stadiale, iar in loc de ,,constante structurale" ar trebui sf, vorbim
inlocuite cu o cauzalitate multipl[, circulard, completath cu circuite
mai ctrrAnd de compatibilitatea reciprocci a pdrlilor sistemului. Cu
de feed-back gi procese de echilibrare complexd. Starea la un
cAt aceastd compatibilitate este mai mare, cu atdt sistemul social
moment dat a sistemului este, in consecinld, rezultatul acestor
este mai echilibrat gi cu atdt nevoia acestuia de arealiza schimbarea
multiple interacfiuni. iar nu o stare stabila care se menline prin ea
insdgi. Structura nu mai este privitd aici ca o configuratie stabild a este mai micd. Aga s-a intdmplat in satul romAnesc tradilional care
sistemului, ci ca un pattem al interacliunii elementeloi sistemului"l25. a beneficiat de o coeziune structurald atdt de mare incdt afirmatia cd
Aga se explica de ce in cadrul comunitdlilor salr societdlilor cu el a reprodlls mereu aceleagi structuri (economice, organiza[ionale,
trdsituri sistemice. fenomenele de dinamicd au loc inclusiv atunci politice, juridice etc.) timp de multe secole are forla unei evidente.
cAnd ele refizd orice modificare a schemei de viafa. De pildd, in Dac5, dimpotrivd, interpretdm componentele satului tradilional din
satul rorndnesc tradilional schimbf,rile s-au produs lent qi pe fondul perspectiva ruralului actual, ajungem lesne la concluzia cd multe
prejudeciJii potrivit cireia innoirea nu este altceva decdt dintre structurile traditionale pot fi etichetate ca inutile sau, in cel
degenerare, egec $1 indepartare regretabiln de modelul cultural mai fericit caz, ca neadecvate la situafia funcfionala. intrucAt nu
instituit de strdmoqi mai trdim intr-un mediu tradilional gi, deci. nll avem cum sd-i
cunoaqtem direct configr,rralia. ordinea structurald, nu ne rdm6ne
t15
C. Zanfir, Spre o porucligmd a gdndirii sociologice, Editura Cantes. Iaqi, decdt sd stabilim lanlurile de de-structurdri, re-structurdri gi
1999,p. ll4. raliunea practici a pdstrdrilor ori schimb[rilor structural-
'O cornurritate (sisternicd) de dirnerrsiunile unui sat poate fi, la nevoie. functionale din cadrul acestuia.
transformatd radical intr-un interval scurt de tirnp gi in afara voin{ei rnenrbrilor
ei. O asemenea schirnbare galopantd nu se poate produce 9i in privin(a unui d. Funclia sociald este ,,contribulia pe care o aduce o
sistern precum poporul. Prin urtnare, etnicitatea rimdne un aspect de foarte mare activitate parliald la activitatea totald din care prima face parte.
stabilitate. Totugi, nici in acest ultim caz nu este vorba de imobilism total:,,un Funcfia unei anumite tradilii sociale, spre exemplu, constd in
nealn nu e niciodatd o realitate inchisi, sfArqiti, ci o realitate vie ; ... destinul unui
nealn nu e dat odatd pentru totdeauna, el se actualizeazd problematic pentru
fiecare generalie $i.pentru fiecare orn" (M. Vulc6nescu, op.cit.,p. l6). 126
J. Piaget, Structuralismul, Editura $tiintifica, Bucuregti, 1973,p. 129.

134 ti)
Dumitru STAN Sociologit ruralului tradilional romrtnesc

contribufia sa la viala sociali totalf,, adicd la funcftonarea dificultalilor in satisfacerea ei a determinat sistemul social sd
sistemului social total"l27. Sunt situalii in care acelagi obiectiv al diversifice grupul structurilor, adicd si gdseascd substitute gi
vielii sociale poate fi realizat pe mai multe cdi: spre edificare echivalente structurale. Se ajungea, astfel, fie la optimizarea
amintim cd, in satul tradilional romdnesc, imperativul funcfional al ftrncliilor farniliei, fie la realizarea lor cel pulin la un nivel minimal.
ordinii sociale era atins cu ajutorul moralei, religiei, justiliei sdteEti Numai a$a se explicd de ce mediul rural tradilional romdnesc, atdt
sau domnegti etc. Aceastd funcfie, la fel ca oricare alta din sistemul de restrictiv din punct de vedere moral gi religios, a ajuns si
social, cuprinde doud parfi: prima dintre ele are rol energetic, accepte cdsdtoria exogamd, recdsdtoria rapidd gi si tolereze unele
mobllizeaza societatea sd descopere cdt mai rnulte variante situatii adulterine.
structurale Si sd instituie un nivel minim de rezolvare a unei nevoi, f. Potrivit ,,teoriei generale a sistemelor", societatea nu
iar cea de a doua, exercitd rol informativ. de barometru sau de feed- poate fi decdt un sistem deschis, dinamic, dar gi cu capacitate de
back intrucdt stabilegte cdt qnume s-a rezolvat din ceea ce era autoreglare. ,,La fel cum caldura dintr-o odaie este reglatd cu
necesar. Atunci cAnd funclia se realizeazd' la un nivel minim de ajutorul unui aparat termostatic, tot aqa socialul poate fi conceput
intensitate. atdtea cAt gi mediul ei se perpetueazd;incaz contrar, ea ca un sistem de bucle retroactive care leagd gi regleaza variabilele
dispare pundnd in pericol ins[gi existen{a sistemului social. Acest de iegire qi variabilele de intrare"l28. Agadar, sistemul social tinde
deznoddmdnt mai poate fi amAnat sau chiar evitat prin intervenfia in permanenld sd oblina starea de echilibru, iar acest fapt nu
compensatorie a unor structuri alternative lilsau a unor func\ii exclude ca el si impund funclii distru.ctive (precum rdzboiul de
alternative. agresiune, pedeapsa cu moaftea, suspendarea drepturilor civile etc.)
e. Modalitd{ile concrete de organizme a grupurilor prin care sau sd rnenlini in componenla lui strucluri care sd nu poarte nici o
ele rdspund unor nevoi funclionale interne, reprezintd structurile funclie.
,sociale. ir-rtre funclie gi structura aferentd acesteia poate exista o g. Echilibrarea sistemului nu trebuie judecata doar prin
corespondenfi univoc[ in sensul cd existd numai o singurd cale raportarea la efectele fieclrei furnc{ii in parte. Aga dupd cum existd
funclionald qi numai un singur element care sd poarte funclia. in o complementaritate slructurald, la fel trebuie sd recunoagtem
comunitatea traditionald romdneascd; spre exemplu, era aspru e xi s I e n I a c o mpl e rn e nl o r i t it I i i int r e .func I iil e s i s t e mului,s o c i al.

condamnati (ajungdnd pdnd la ,,lapidare") relalia sexuald in afara Privind spafiul comunitar din aceasti perspectivd, putem se
familiei gi cdsdtoriei. Legdturile extraconjugale echivalau cu infelegern de ce indivizii gi grupurile care nu au la dispozilie
,.moartea sociali" a celor implicali, chiar dacf, ele rdspundeau unor anumite slructuri gi nu realizeazd. o funclie precisd, nu sunt
cerinle firegti de ordin biologic. Complicarea funcliei sau cre;terea clasificafi ca anormali din punct de vedere socio-cultural. Stadiul

'2t A. Radcliffe-Brown, Struchtre et fonction dans la sociiti primitive, Editions '" M, Lallement, Istoria ideilor sociologice, vol. ll, Editura Antet, Bucuregti,
de Minuit, Paris, 1968, p.261. 1998, p.87.

r36 tJt
S oci o I og i n r ural ul u i t rndi 1io nal ro mdnesc
Dumitru STAN

situatie similard celei in care locuitorul ruralului are o mare


evolu{iei mediului social impune o structurd ca avAnd rolul cel
proprietate funciard (structura), dar nu o foloseqte pentru a produce
mai important Ei o funclie cu statut vital. Numai atunci cAnd
actorii vielii sociale nu-gi aproprie structura dominantd gi funclia bunuri (/uncyiu). Dac[ infelegem aceste for{e ca stimulente sau
provocdri pentru structurile sisternului social, atunci ne putem
indispensabila, ambele delindnd intdietatea prin voinla colectivitAlii, ei
slrnt stigmatizati gi considerali ca agenli ai dezechilibrului explica rnodul in care societatea gi-a imboga{it funcfiile 9i a
grupal. Aceastd caracteristici a sistemului social poate fi ugor cunoscut mai multe stdri (arhaic6. tradilionala. rnodernd,
postmodernd). Prin Llrmare, nu numai structurile, ci 9i funcliile
identificata in cadrul satului romdnesc tradilional: ldranul putea si
nu aiba structuri materiale de tipul uneltelor, pdmdntului, iistemului social cunosc modificiri, in raport cu imperativele
curente care stau Ia baza existen{ei formafiunii grupale. Totuqi, in
mijloacelor de transport etc., dar sub nici o formi nu putea fi
conceplia sociologului T. Parsons, indiferent de treapta de evolulie
etichetat ca normal daci nu de{inea o locuinla; cAt privegte
atinsd de sistemele sociale, acestea reproduc palru imperative
realizarea funcfiilor, aceluiagi actor ii era ingdduit sd nu aib[ 30'.
copii (rnulli sau deloc), sd nu-gi procure in totalitate elementele funclionale primaret
materiale ale existentei, sa aibi fluctuatii in manifestarea morald
. adaptarca - sistemul social extrage resursele necesare
Supravieluirii lui din mediul natural in care este situat;
etc.. dar nu i se accepta abaterea de la apartenenla religioasd,
nerespectarea s6rbdtorilor q.a.m.d.
. atingerea scopurilor - sistemul social ifi propune,
h. Structurile sistemului social sunt mult mai numeroase 9i inevitabil. obiective de' realtzat 9i iEi construiegte

mai dinamice decAt funcliile. Cu riscul de a nu fi in consens cu mijloace adecvate de apropriere a lor;
teoriile sistemismului clasic, trebuie sd spunem cd existd structuri o integrarea componentelor parJile care alc[tuiesc
slatice care s-au transmis de la o etapa la alta a evoluliei societdlii, sistemul social se coreleazi' se coordoneazd reciproc
insd. forma lor nu a rdmas aceeaEi. De pildi, conducerea societalii deoarece numai din convergenfa lor funclionald renitd
actuale difera enorm de cea din societatea tradilionald. Ca instanld stabilitatea lui;
structurald, in ambele cazurT vorbim de individ sau de un grup o constituirea tmor pattern-uri care sd ofere identitate sau
conducdtor. Practic, insd, structura institu!iei conducdtoare este personalitate culturald sistemului social, care si
alta. Ceea ce s-a reprodus cu adevdrat este funcfia de realizare a controleze modul de satisfacere a celorlalte imperative
conducerii. funclionale qi care, in ultimi instanfd, sd perpetueze
i. Functiile sistemului social sunt ,,for!e in acliune nl29 tipul de civilizaliel3r.
Altfel spus, existen(a structurilor nu are rost at6t timp cdt ele nu
sunt mobilizate sd. se manifeste intr-un mod dezirabil. Ar fi o
Press, New York, 1951' p' 29'
'tu T. Parsons, The Social System, Free
'i' Vezi si R. Benedict, Echantillons de civiliscttion, Gallirnard, Paris, I950.
Paris, 1978, p' 22'
'2' Cl. Rividre , L'analyse dinamique en sociologie, P.U.F.,
139
r38
Dumitru STAN Sociolqgiu rurul ul ui troditionnl romftnesc

Raportate la aceste imperative, toate structurile sistemului transmitd unii altora solufii privitoare la calea optimd de realizare a
social apar .,intr-un context de contract"l12, afirmd adeplii funcfiilor. o asemenea opticd asupra structurilor gi funcliilor
hiperfunctionalismului sociologic. in ultimd instanld, acegtia susfin sistemului social ne conduce la concluzia cd structurile sunt bogate
ur-r pnnct de vedere care corespunde unei societali cvasi-pragmatice in informafii gi ra{ionalitate gi pot fi interpretate ca dovezi ale
gi care nu se aseamdnd^ decdt in parte cu sistemul social din satul istoriei culturii unui spaliu gi ale capacitdtii societatii de a-gi realiza
traditional romAnesc. In cadrul acestuia din urm[, ..starea de funcfiile. Mai sintphl spus. funcfia reprezintd, pentru un grup,
natlrrd" a caracterizat atdt structurile, cAt gi functiile comunitare efectul a ceea ce el trebuie sa solutioneze, pe cdnd structura este
determinArrdg;ne, astfel. sd-l inclr.rdem in categoria .sistemelor de organizarea, actiunea. elementul etc. care genereazi efectul
interac'liuncl33. Familiile, vecindtdlile, tipurile de cete etc. sunt pdr{i concret. Este logic sd inlelegem raportul dintre funclii gi structuri in
cu funclii specifice. incluse suprasistenrului numit ,,sat tradilional" aceastd succesiune determinativd: mai intdi se impune nevoia,
care are, la rAndu-i, o trnalitate extrem de clard: guruntqrect trebuinfa de ceva (funcfia) gi ulterior apare calea aferentd de
continuii ct normctlitdlii .socio-culturale penlru membrii sai. rezolvare (structura). Nr-r excludem situatia determirrativd inversh
j. Funcliile sistemului social sunt preponderent reziduale, (de la structuri la functii), insd, istoria culturii gi civiliza{iei in
afecreazd nivelul sensibilitdlii actorilor (prin starea de confort sau general ;i cea a satului romAnesc in particular ne oferd, cu puline
de disconfort pe care acegtia o traiesc) gi mai pulin ralionalitatea excepfii, argumente incontestabile pentru varianta propusd inilial.
acestora. Din acest motiv spunem ca funcliile sunt bogate in k. Cu cAt func{iile unui sistem social au o energie mai mare,
energie; ir-r schimb. structurile sunt forme culturale care nu-gi au cu atdt variantele structurale aferente acestora vor fi mai numeroase gi
rostul decdt ir-r mdsura in care genereazl, satisfacfii. suf'erind in acest cu atdt raportirl dintre funcfii gi strr.rcturi se ordoneazd, determinand,
scop transfbrmari succesive gi reechilibrari periodice. Totodati, irnplicit, ierarhizdri ale comportamentelor sociale gi ale subsistemelor
starea structurilor ii determind pe indivizi sd, coopereze, sd-gi societalii. Spre exemplu, asigurarea mijloacelor de subzistenfd este o
func(ie mai imporlanta decdt cea privitoare la refacerea capacitdlii de
't2 Cf. R. Boudon, EJecre perverse Si ortline.socitrlci, Editura Eurosong & Bouk, muncd. Aceastd ierarhizare funclionala a impus subsistemul loisir-ului
Bucuregti, 1998, p. 289.
ca infbrior subsistemului economic. Exemplificarile ar putea continua
''''' fn sociologie. se opereazd, distinclia dintre sisternele finaliste gi cele de
interactiune: .,sisternele tlnaliste sunt acele sistenre a cdror organizare gi pi, finalmente, am ajunge la concluzia cd subsistemul educatiei este
dinamich vizeazd indeplinirea unei finalitali gerrerale exprese, prin convergen{a superior celui juridic, ci subsistemul politic se supraordoneazi celui
functiorrald a uuei rnultirri de acliuni".,,sisternele de interactiune sunt formate referitor la morald g.a.m.d.
din rnai nrulte subsisteme, de regulh, finaliste, in care apar interac{iuni specifice, Conceptia sistemisti asupra societdlii este utild in
ce genereazd un anumit echilibru. IntrucAt sistemul de interacliune este rezultatul
cercetarea satului rom6nesc traditional intrucdt principiile teoretice
interdependen{ei mai multor sisterne orientate finalist, acesta apare ca un
suprasistem (sistern de sisteme)". Cf. D. Otovescu, Probleme /undamentale ale ale sistenrismului sociologic favoizeazd delimitoreu structurilor,
sociologiei. Editura Scrisul Romdnesc, Craiova, 1996, p. 189. ./unctiilor rurulului truclilionol si inle.sneste consrruireu unui model
t40 l4
Dumitru STAN Sociologio rurol ului trsclitionnl romAnesc

de invesligare a obiectului. in opinia noastri, pentru a stabili Conceplia sistemist[ asupra societ[lii ne ofienteazd,
problernatica de cercetat pornind de la aceast[ opliune teoreticd gi demersul pozitivist asupra satului tradilional gi prin faptul cd ne
rnetodologicd se poate proceda in doui modalitali. ajutd in construirea unei paradigme de inve.rtigare. Beneficiind de
a. Evidenlierea func{iilor pe care le indeplineSte satul aclual o astfel de schemd de analizd, gi interpretare,' gansele preciziei
gi, plecdnd de la acestea, descoperirea structurilor care ii satisfac intreprinderii noastre sporesc: se realizeaz\, o mai bund seleclie a
exigenlele funcfionale. IntrucAt structurile sunt mai mobile decdt problemelor, se micgoreazd riscul de a pierde informalii gi subiecte
tuncfiile, trebuie continuat demersul prin reconstituirea semnificative, se eviden[iazd, cu mai multi ugurinfd natura de
componentelor tradi[ionale ale satului care implineau inainte de sistem a satului traditional romdnesc etc.
intrarea in secolul al XIX-lea acelaqi set de func{ii, precum cel din
zilele noastre. Aceastd variantd are doui mari neajunsuri: pe de o
parte, ne determind s[ omitem o serie de funclii care in perioada
traditionald erau manifeste gi actualmente sunt doar latente ori au
dispdrut. iar, pe de altd parte,- ne forleazd sI omitem analiza multor
structuri aferente functiilor tradifionale necuprinse in planul
cercetirii pentru cd nu mai sunt imperative in sistemul rural prezent.
b. Stahilireq componentelor s'istemului social tradiyional
prin apelul la toate categoriile de izvoare pentru ca, ulterior, sh fie
deduse funcliile pe care le purtau acele componente. $i in acest caz
existd doud inconveniente: pe de o parte, este vorba despre
imposibilitalea de a inventaria toate struclurile datorita insuficienlei
izvoarelor, iar pe de altd parte, existd riscul de a atribui.funclii unor
structuri care, in acea perioadl de timp, erau neutre din punct de
vedere funcfional sau, poate, chiar afunc{ionale.
Deoarece aceste ultime deficienle i9i fac simlitd prezenfa 9i
in prima variantd de cercetare - unde, evident, se cumuleazd- vom
adopta, in capitolul urmdtor, calea secundd struclural -funclionalistd.
Prin urmare, vom evidenfia varietatea structurilor componente in
sistemul rural tradi(ional romAnesc, pentru a conchide asupra
avantajelor gi dezavantaplor funcfionale generate de prezenla
structurilor.
142
PARADIGMA SISTEMICA DE ANALIZA A SATULUI
TRADTnoNAL RoMANesc

I. CARACTERISTICILE SISTEMULUI SOCIAL

Noliunea de sistem este un adevdrat idiom in sociologie, dar


gi in multe alte gtiinfe, indiferent dacd acestea studiazd natura,
societatea, gAndirea. Accepfiunea generald a acestei noliuni
desemneazi o multitudine de pf,rli corelate funcfional in aga fel
incdt rnodificdrile produse in cadrul uneia dintre ele deterrnind
schimbiri la nivelul restului componentelor. Agadar, dac[ starea
uneia dintre parli depinde de starea celorlalte plrli, sistemul nu
poate fi in stare funclional5 dec6t numai atunci cdnd realizeazd
integralitatea procesuald a structurilor lui. ,,Un proces sau un
ansamblu de procese - afirmd T. Parsons - fre contribuie la
menlinerea sistemului, fie este disfunclional in sensul cf, scade
integralitatea gi eficacitatea sistemului"'.
Sistemul social poate fi privit ca oricare alt sistem numai c6,
pe l6nga caracteristicile generale ale sistemelor, el prezintd 9i o
serie de trdsdturi sp;ecifice.
a. Parlile care il alcdtuiesc (familia, satul, oraqul, locurile
pentru loisir, grupurile de muncd etc.) se impart in patru categorii:

' T. Parsons, Essays in Sociological Theory, 1964, p. 218, apud S. Cernea,


Structuralismul funcsionalist in sociqlogia americand, Editura $tiinIific[,
Bucuregti, 1970, p. lo3.

t45
Dumitru STAN

vitale (purlatoare de funclii principale), auxiliare (realizatoare de


functii secundare), ajitnt:lionrrle (structuri lipsite de funcfie, care,
mai devreme sau mai tarziu, dacd nu igi schimba condilia, nLl se
mai menjin iu componenla sistemtrlui) 9i non-./unclittnale (ptoduc
efecte contrare expectanlelor celei mai mari pdr{i din corpul social
gi reprezintd o aneninlare pentru continuitatea sistemului).
b. P[rtile care compun societatea se dif'erenfiazd' din punctul
de vedere al duratei lor: unele svnr pernxanenle, iar altele sunt
coniunc'ltn'ale. Orice structurd permanentd a fost mai intdi
conjuncturald gi a c[pltat noul statut numai in urma prelungirii ei in
potenfialul maximizat al funcfiei. De pildd, familia a fost o reproducerii sistemului; in mod concret, acesta trebuie sa realizeze
structurd permanentd qi vitald pentru perioada existenlei aciiuni cu efecte conforme cu instituirile teleologice ale actorilor
tradi{ionale. ins6, in etapa anterioard (arhaica) ea a avut un statut
incert, conjunctural gi, eventual, auxiliar.
c. Toate parlile frurclionale garanteazd stabilitatea sistemului;
atunci cdnd. din diferite motive, ordinea lui interna este perturbatd,
acesta fie igi imbogalegte structurile pentru refacerea ordinii, fie
intrd ir-r ipostaza disfunc{ionala ori se dezmembreazl.9i dispare ca
ruritate sociala distincta. Daca pornim de la menliunile unor vechi
documente medievale, oblinem confirmarea faptului cd multe sate
romdnegti au reuEit sd se conserve, sd-qi reproducd starea de intregului, cdt Ei din cea a parlilor lui' D sunt

echilibru gi, in consecinld, ele existd ca unitali sociale 9i in zilele indeplinite, se produce un nivel acceptabil de nlial'
noastrel. AceleaEi documente prezintd informalii 9i despre sate Acesta este atestat de trei instanfe: la nivelul an ial -
care, intre timp. au disparut datorita unor molimi, bAt6lii, f'enomene unde capdtd forma unei stdri globale sau de sintezd rezultati din
naturale catastrofale etc. Disparilia lor reprezintd dovada cea mai corelarea tuturor succeselor gi eqecurilor. Ia nivelul subsistemelor
clard privitoare la dinamica obiectivi a echilibrului sistemului Iui - prin evaluarea prodr-rctivitl1ii specializdrilor _funcfionale in
social. Mai trist este atunci cAnd unitdlile sociale sistemice de tipul raport cu fiecare dintie subu.italile sociale gi. i' fine, la nivelul

r Vezi I. Toderagcu, Crestomalie ele Islorie meclie a Romaniei Documenle. lasi, r S. Dunristrhcel, Sale clispdrttte - sale atneninsate, Editura Institutul European,
I 984, pp. I 04, I I 3. IaEi, 1995. pp.2l-23.

146 147
Dumilru STAN Sociologia rurulului trotlilional romdnesc

indivizilor concreli care ,,mesoari" confortul prin hrana pe care o blocaj funclior-ral, iegirea lui din impas se producea in mod reactiv.
consumd, vestimentaJia pe care o folosesc, locuinlele de care ca in cadrul unui organism. prin deschideri disperate fald de ceea ce
dispun etc. se afla in afara lui.
Aceste trei instanle de atestare a satisfacfiilor existentiale nu Avdnd ca pLtnct de . plecare concepliile organiciste,
refuzd evidenla cd sunt necesare reageziri structurale gi funclionale sociologul Roberto Miguelez* scoate in evidentd unitatea gi
in cadrul sisternului. Opliunea fala de schimbare este exprimati, stabilitatea tuturor sistemelor sociale prin urmdtoarele proprieta!i
insd, in mod diferit: daca in viala individual5 sunt acceptate, ale acestora:
adesea. schimbarile radicale, la nivelul sistemului social gi al a. reprezintd un mod special de viald intre celelalte niveluri
subsistemelor lui modificdrile produse de la o etapd la alta sunt ale existenlei;
relativ nesemnificative. Prin urmare, putem spune cd indivizii b. instituliile sunt elemente specifice societalii gi ocupd
schimbd multe structuri sociale, dar societatea valideazd, numai pozilii flxe in cadrul structurii sociale;
unele dintre acestea. De aceea sistemul social este deosebit de c. flecare institulie are o funclie necesari, dar capdta
stabil qi. in multe caztri, chiar conservator. conotalii particulare in raport cu sistemul social unde se manifesti;
f. Toate caracteristicile anterior mentionate contin, in mod d. din interdependenla institutiilor rezultd complementaritatea
irnplicit. ideea cd sistemul social tinde sa se echilibreze prin funcfiilor societa{ii gi, implicit, integralitatea ansamblului social;
autoreglare. Aqa se gi inlelege de ce sunt respinse schimbarile e. orice societate se nagte, se organizeazd ca un sistem, se
spectaculoase sau de ce o oarecare rezistenld faJa de fenomenele de dezvoltd, iar atunci cAnd formele patologiei sociale din interiorul ei
dinamica este prezentd in toate sistemele gi, mai ales, de ce existd o nu mai pot fi inldturate -..moare".
anumiti neincredere fald de ceea ce provine din exteriorul Aceste proprieta{i generice le-am putea localiza gi in
sistemului. Pentru a se autoproteja. societatea ar putea respinge privinta satului tradilional romAnesc:
orice element de schimbare gi s-ar putea limita doar la a reproduce a. A avut un stil de viald diferit nu numai de cel al altor
ceea ce ii priegte la un moment dat. Totugi, nu poate si procedeze niveluri ale existentei naturale, ci gi fala de restul unitdlilor sociale
numai in acest mod din cauzd cd ea are caracteristicile unui sistem nerurale;
deschis', iar dependenla de ceea ce se aflI in afara ei ii provoacd b. A avut un cadru institulional propriu caracterizat prin
s'chimbarile in mod obiectiv. De la aceastd reguld nu s-a abdtut nici fixitate relativd gi specializare difuzd: spre exemplu, la nevoie,
(mdcar) satul tradilional romAnesc, renumit prin conservatorismul biserica putea exercita funcliile gcolii, ale cetei de batrdni, ale
sdu: se invecina cu alte unitali socio-rezidenfiale. de acelagi tip sau asistentei sociale etc '
de alta naturd. comunica pozitiv sau negativ cu acestea Ei chiar
atunci cdnd nu avea intenlia deschiderii^spre alte sisteme resimfea o " R. Miguefez, L'dmergence de la sociologie, Presses de I'Universitd, Ottawa,
serie de influente din partea acestora. ln special in momentele de 1 993, pp. 5 l -52.

48 t49
Sociologio ruralultti troditionnl romiinesc
Dumitru STAN
e. Satul tradilional romdnesc a cunoscut atdt momente de
c. Fiecare institulie sdteascd avea o funclie de bazd. dar nu
deflcit lLrnclional (insr-rficienfa cantitativd a produselor necesare
se urmirea cu orice pre! prelungirea existen(ei instituliei dacl nu
consumului, abuzuri ale boierilor, cdderea in robie, molimi etc.),
mai era necesard ftrncfia pe care o purta aceasta. Institulia gcolard.
cAt gi situatii de echilibrLr gi armonie: volum demografic optim in
cle pilda. a rezistat doar episodic pe intreg evul mediu romAnesc
raport cu mdrimea proprietdtii, relatii intra- gi extra-comunitare
intrucdt comunitatea nu vedea in ef-ectele ei o creqtere esen{iald a
avantajoase, precipitalii sr"rf-rciente concretizate intr-o mare
qanselor de viafa. Cu cdt presiunea funcliilor a devenit mai mare, cu
productivitate agricold etc. Patologia gi reugitele sistemului social
atdt conrunitari i g i -au or ganizatl reot ganizat structuri le institulionale
sdtesc au depins. aga dupa cum rezultd din enumerdrile anterioare.
qi ar-r fbcut din ele sttporturi pentru stabilitatea colectivd.
atdt de f-actori naturali. cAt gi de lactori sociali.
d. Studierea socialului din perspectivd sistemistd ne forleazd
La nivel individual - gi nu numai - binele, succesele sunt
sd pornim de la ,,axioma sociologicd": ,,indivizii sllnt ceea ce sunt
trdite cu intensitate mai micd decat egecurile. Din aceastd cauzd,,
datorita rnediului social din care fac parte"; in permanenJd ei
patologia - f-re cr era de sorginte naturald, fie de ordin social
trebuie sd compare variantele personale de acliune cu ceea ce este
preocupa mai mult pe membrii satului tradilional decat ceea ce
-
acceptat. recomandat socialmente gi, mai mult, sd se raporteze la
funcfiona eficient qi eficace in mod curent. De altfel, considerdm c[
rnodelul social ca la singura solufie posibila pentru ,,ieqirea din
membrii satr-rlui traditional aveau o psihologie epicureic[
labirint". Cel pu!in ca tendin{d, instituliile sdteqti acopereau dominantd: nu doreau atat de mult perfbrmanfe sau ,,atingerea unui
necesarul func{ional la nivelul ansamblului social. Era posibil ca in
maxim al posibilitdlilor lor", cj rAvneau doar la ,,absenta durerii,'.
unele momente si nu mai existe structurile aferente unor funclii:
Mai mult, durerea ca atare era abordatd gi toleratl diferit in raport
biserica r6mAnea fdrd preot. unele familii rimAneau fdrd adapost. unii
cu cauzele care o generall: atunci cdnd formele patologice aveau
copii ajungeau orfani, comunitatea rdmAnea lird conducdtori etc. in
origine naturala, comunitarii apreciau cd acestea nu eralr altceva
astfel de cazuri. reaclia organismurlui sdtesc era imediatd: rolurile
decat .,senrne" ale pedepsei divine gi ca orice actiune de impotrivire
preottrlui erau preluate in exlrenris de r-rn bdrbat recunoscut prin
ar fi fost inr:tild; in schir-nb. patologia sociard era asociatd cu
inJelepciune gi pietisrn, locuin{a era construita rapid prin intervenlia
irnpulsivitatea unor personaje sau grupuri, iar fati de acestea puteau
rudelor, vecinilor qi a altor categorii de comunitari, orfanii erau
ti exprimate atitr.rdini de respingere in diferite grade de profunzime,
infiati qi nicidecum instriina{i de comunitate ori l[saJi fdra ajutor, ingaduite de religia cregtind.
vidul de conducere era suplinit prin luarea ttnor decizii colective
Am putea crede cd atunci cAnd aclionau fenomene patologice
g.a.nr.d. Se producea, agadar, tn clivai structurul-filnclional de o
naturale, sistemul social de tipul satului tradilional era condamnat
asemenea naturd incAt concluziala care ajungem nu poate fi decdt
sd se destrame gi cd avea $anse sd se reproduca numai in situafia in
una singurd: sistemul social sitesc trebuia sa-$i gaseasca solulii la
care patologia era de origine sociala. in realitate. situalia era tocmai
problenrele proprii in aga fel incat sci depinda cal moi pulin de ceeu
invers6: satenii gtiau cd mediul inconjurdtor se refdcea de la sine gi,
ce nu-i apurlinea, adic,6 de ceea ce se afla in exteriorul sdu'

150 5t
Dumitru STAN S o c i o I o g i u r u ru I ul ui t rlrcl4, o!!! .!rn!!9!!

Prin suma de interdicte gi permisiuni indicate individului 9i


validate de citre grup. sistemul social se reproduce. In mdsura in
care sunt acceptate schimblrile provocate de indivizi, sistemul
evolueazd concomitent cu asigurarcabazei de continuitate. Numai
atunci cAr-rd sistemul respinge orice forma de dinamicd el devine
neajunsuri ale relaliilor sociale, sistemul social al unor sate
retardat gi, n-rai de vreme sau mai tdrziut, nu se mai poate reproduce.
traiilionale a fbst atAt de afectat incit fie s-a desfiinlat, fie s-a
Despre aceasta ultimi variant[ a conservatorismului total sau a
fracturat in mai multe unitdli sociale siteqti'
PAnS in acest moment am acceptat axioma sociologic[
tradilionalismului ,,osificat", ,,sclerozat" credem c[ nu mai existd in
for-i purl nicaieri; ,,noutatea experienlei" este o trebuinli general-
Lrmand-gi ar fi impotriva naturii ca omul sa respingd toate situaliile
de schimbare. Nici micar cele mai izolate comunitl1i umane nu se
rezumddoar la reproducerea identici a schemei de viald' In schimb,
trebuie sa acceptlm cd in toate sistemele sociale existf, un anumit
nivel rJe reproiuctibilitate. Cu cat acesta este mai mare. cu atdt
structurile sistemului sunt mai unitare qi cu atAt se reahzeazd
complementaritatea func!iilor.
intr-o astfel de schemd de viala s-a aflat satul romAnesc
tradilional: gi-a reprodus modelul socio-cultural fbri sd-$i reprime
schimbdrile pozitive interne care veneau in completarea altora mai
vechi, a inclus adesea fapte antinomice (mila cregtind 9i rdzbunarea,
furtul gi darnicia, laqitatia gi vitejia etc.) tocmai pentru a-9i realiza
funcliile gi a creat o diversitate structurala fErd sd-9i piardi
omogenitatea etc.
in ultirnd instanla. a existat conform principiilor active in
oricare sistem social numai cd a avut un indice de reproductibilitate
ceva mai mare. El rimAnea unitar - degi nu era omogen - 9i r[m6nea
funcfional - degi in interiorul siu se produceau fapte antinomice.

t M.J. Levy, The Structure oJ Sr.tciety, Princeton University Press, New Jersgy'
1952, p. 63.

r53
152
S oc iol og in r urul ul ui t rfldllto no!-rontdn!!:

Primele doud categorii de cadre le vom numl non-umune


sau ptff-ncrturctle deoarece ele sunt, pAna la un anumit
2. HBXAGONUL CADRELOR NODALE ALE punct'
SISTEMULUI SOCIAL

O realitate atdt de mozaicatd precum un sistem social, nu


poate fi analizatd fdrd a delimita parlile determinante, ,,nodale" care
o cornpun pi care o fac sd funclioneze. In opinia noastrf,, o
paradigmi structural-funclionala a sistemului social, sau a unui
subsistem al acestuia, trebuie sd surprindd $ase coordonate:
geografica. biologica. demografica, psihica, istoricd qi culturalb.
Acestea ar putea fi reprezentate, pentru un plus de organizare
explicativa, in urmdtorul model:

L Cadrul geogralic ll. CadrLrl biologic

Catlre naturale i

i lll. Cadrul lV. Cadrul psihic


i clcrnografic
Cadre naturale :

modificate de :

apartenenfa ;

culturaltr i

Vl. Cadrul cultural ar.r. Spre exemplLl, structura creierului,pozi a

mdinii. conformafia buzelor. pozilia lar a


Cadre culturale
corporald etc. sunt detalii din aspectul biolog e

Fig.4 Diviziunile sistemul ui sociol u R. Aron. lntrocltrc'ere in /ito'sofia istoriei' Eseu despre I i m itel e obiect ivitolii
i.storic'e. Editrrra Humanitas. Bucuregti, 1991 . p' 240'

54 55
Dumitru STAN Sociologiu rurolului tradigionol romfrnesc

de o parte il fac sd se deosebeasci de alte specii, iar pe de altd fenomene pot fi interpretate ca fiind, intre altele, rezultatul unor
parte, creeazd diferenle intre actorii aceluiaqi grup. Totugi, se politici demografice, cregterii calitalii viefii, stimulentelor
recomandd ca .,sociologul care elaboreazd... monografia societdfii religioase, emancipdrii culturale. Indiferent de latura pe care o
sdteqti sd nu facd cercetdri asupra reflexelor, proceselor fiziologice accentu[nt atunci cAnd judecdm rolul factorilor demografici pentru
ale locuitorilor pentru a descrie viafa lor sociald... in marea viafa pociala. trebuie sd acceptdm cd acegtia determind natura
rnajoritate a cercetdrilor sociologice presupunem cd procesele relaliilor dintre indivizi, nivelul productivitdlii muncii. organizarea
biologice reprezintd o constantd..."'. NLI este mai pulin adevdrat, gi controlul social etc. Satul, in ansamblul perioadelor evoluliei lui,
ins6, cd intre locuitorii satelor de munte gi cei de cAmpie, de deltd, nu a avut indici demografici impresionanti. Cel pulin in etapa
etc. existd oarecari deosebiri de talie, de capacitate fizicd, de existenfei satului tradilional, aspectul demografic se rezuma la
predispunere naturald cdtre anumite munci, de vulnerabilitate fala concentrlrile de populafie rezultate din ,,aglomerdri de cdte 15 -20
de anumite boli g.a.m.d. Astfel de diferenle antropologice sunt, in de gospoddrii"e. Dacd volumul Ei densitatea populaliei sdtegti ar fi
mare mlsurd, neglijabile, intrucAt prin educafie, culturi gi fost mai nrari. atunci nivelul de cunoagtere interindividuala ar fi
civilizalie sunt ugor de depaqit. fost mai r-nic Ai s-ar fi trecut de la prevalenfa spiritului comunitar la
Urmdtoarele doud categorii de influenle asupra sistemului cea a spiritului societal. Altfel spus, locul satelor ar fi fost preluat
social le-am putea numi fie cadre naturale modiJicate de de cel al oragelor.
apu1cncnlu t'ulturuld. fie cudre sociole nalural-condi;ionate. b. Cadrul psihic este reprezentat de toli acei factori
Aceastd situaJie se produce datorita naturii duble a cadrului prezewa[i pe de o parte din capacitatea senzoriald, perceptivd,
demografic Ai a cadrului psihic, in sensul cd ele prezintd, atdt temperamentald adica din ceea ce se mogtenegte prin
caracteristici fizice, cdt gi culturale. mecanismele transmiterii genetice - $i, pe de altd parte, din ceea ce
a. Cadrul demografic are o dimensiune fizica intrucdt se formeazd ca urmare a participarii individului la viala culturald a
distribulia populaliei pe cele doud sexe, pe categorii de vdrsta, grupului: caracter, trremorie, imaginalie, reprezentare colectivd
natalitatea. morlalitatea, fertilitatea etc. sunt etichetate drept etc.l0. Profilul spiritual sau ,,spiritul generai" (Montesquieu) al
f-enonrene naturale ale vielii sociales; in acelagi timp, insd. aceleaqi actorilor care alcituiesc sistemul social se repercuteazd in
performanlele aclionale ale acestora gi, totodatd, in indicele de
' J. Szczepanski, Noliuni elementare de sociologie, Editura $tiin{ifi c6, Bucuregti, stabilitate sistemicd. Multe dintre disfunctiile care afecteazd
1972. pp.3t -33.
E V. Trebici, Populalia Terrei. Demogra/ie ntondiald, 'f . Tighiliu,
Editura $tiin1ificd, Soc'ielute si mentulitate in fara Rorndneuscd si Moldova. secolele
Bucuregti. 199l. p. 272 { urm. .\'l'-.Yl'll. Editura Paideia, Bucr-rreqti, 1998, p.34.
"'Vezi gi S. Moscovici. P.sihotogiq soe.ietld sau Masina de fabricat zei,Editura
Universitdlii,,Af. l. Cuza", laqi, 1994, p. 29.

r56 157
Sociologitt rurulul ui tniligionril romiinesc
Dumilru STAN
1ie valabile dincolo de fiecare perioada in parte" gi, in consecintd.
societdlile qi comuni deficienle ale
,.singurele legi ur-riversal valabile ale societdfii trebuie sa.fie legile
manifcst[rilor psihice: sr-rgestibilitate
care leugd perioudelc istorice succe,tive"''. Totugi. sistemurl social
facil[- stiri extatice sponsabilitl1ii
rural in toate variantele existenfei lui. ntui nrull ,s'e c.on,servti clecut se
individuale qi/sar-r colective etc. .schinthd. iur alunc'i cand.s'asc'himbci mui ntull se adupleuzd decAt
Psihologia comunitarului din medir,rl rural a fost 9i este se trunsfitrmu radicul.
dominata de dorinta de a se purta, a acfiona, a gdndi, a simJi ir-r mod Indiferent daca istoria se prezinta sub formi evenimenfiala
potrivit cu Lrn eveniment dat. o intArnplare. o activitate. o faptd datd sau sub forma regularitalii, indivizii apeleazd la ea reinterpretAnd-o
plecincl de la premisa cd .,intotdeauna existi in afara lui ceva mai pentru ci ,,este o func{ie a nevoilor prezentului" $i "o funcfie a
sentnif-icativ decAt propria lui persoand"; locuitorul satului .,i9i ef-ectelor evenimentelor trecutului. efecte ivite in prez.ent't4. Orice
atribuie intoldeauna o pozilie modestf, in lume" de unde 9i reinterpretare a istoriei nu inseamnh anularea sau schirnbarea ei, ci
predeterminalea psihica de a-Ei conserva rnediul socio-cultural in o noui selec{ie Ei o noui evaluare a ceea ce trebuie pf,strat. Unele
care trdi egte ''.
parli ale f-aptelor istorice nll vor plltea fi niciodatd neglijate
Ultimele clor-ri cadre le numim cullurule Ei par a influenfa in deoarece. in caz colltl'ar, s-ar r-reglija esenta acestora. Aga se explicd
mod decisir,' starea tuturor celorlalte cadre pe care le-am prezentat de ce in cadrul satului romdnesc se pistreazi nu numai semnificalia
nlal sus. unor fapte istorice locale, zonale. ci gi stilul de viafa consonant cu
a. cadrul istoric este reprezentat de toate antecedentele acestea.
nenaturale ale sisternulLri social. respectiv momentele exceplionale b. Cadrul cultural cuprinde ,.totalitatea valorilor materiale
(evenimentele) gi regularitalile sau constantele derullrii vieJii qi spirituale createin... procesul istoric de afirmare a omului ca om
acestuia. Un eVenintent istoric poate stimula sau inhiba activitatea
indivizilor atAt ca participanli direcli la desfdqurarea lui. cdt 9i ca
- proces care evidenliazd progresul ornenirii - in cunoa$terea,
transfbrnrarea gi st.lpdnirea naturii. a societalii qi a cunoagterii
urnraEi ai celor care le-au tealizal. Constantele din istoria unui insdgi"''. La acest sens larg al conceptului de culturd se raliazd gi
sistem social conduc la formarea unor legi privitoare la evolulia h'ri M. Herscovits atunci cAnd afirmd cd omul este ,, atdt creator", cdt gi
Ei, totodatA. la o anumita percepfie asupra
timpulr.ri. Spre exernplu,
duratd 9i incetinit"
,.creatia set" (autocreator). cd,.apartenenfa culturald presllpune
pentru comunitalile sdtegti tirnpul este de ..lungi
sintetizarea unor factori istorici naturali gi sociali" sau c6nd susline
intrucdt ..trecutul este proiectat in prezeut Ei viitor"'''
t)Lrpi K. Popper.. ..ul.l pot cxista uniforniitdli sociale care sd
,' Cf. C. Zamfir. Fitoso/iu istot'iei, Editura Stiintifica 9i Enciclopedicd, Bucuregti, " K. Popper, llli:eria istorici:;mului. Editura All , Bucuregti, 1996,p.27.
'' A. Schaff. Lstorie Si aclct,dr, Editura Politica. Bucuregti, 1982,p.312..
198 l. o. 65.
't I Bitlan, Introclttcere in istoriu Si ./ilo.so/ia culturii, Editura Didacticd gi
't I.Ba,les.u. Sulul c'ttnlemporctn .yi et'ttltrtitt ltti istoricit, Editura $tiintificA $i Pedagogica. BLrcuregti, 1993, p. 19.
Errciclopedica. Bucuregti, 198 l. pp. 70,18.
t59
158
I

S oc io log ia r ural ul ui traclilio nul ro ry!n::!


Dumitru STAN I

culturd"l6' rominesc, in general, nu poate fi decdt selectivf,. ca atare, ne vom


ca,,tot ceea ce in mediu este datorat omului reprezintd axa doar asllpra unora dir-rtre cadrele amintite, in timp ce altele vor
I

gi-cea mai
in ur,i,oa instan!f,. cadrul cultural cuprinde, deopotriva,
I

performanla fr analtzale doar la modul parfial sau, chiar, implicit. Logica unui
neinsemnald realizarc a omului, dar 9i cea mai inaltd astfel de demers derivd 9i din faptul cd din multitudinea de structuri
atinsi de el. gi funcfii interne sistemului social, unele sunt vitale, a$a dupd cum
Unele realizdriculturale se bucurd de o 2rpreciere aparte din ufi.-unr in paginile anterioare, iar altele sunt conjuncturale sau
ca atare'
partea ,,producdtorilor" 9i/sau , lipsite de importan{d.
'uc"rt.u'uor defini esenla intreg pilda' in
Evident cd at fi o mare impruden![ sd le neglijam pe
societatea zilelor noastre s-ar ajur
acd nu ar
ctual ar
mai putea fi utilizate miiloacele
prin apelul la elemente tradilionale, intr-o misuri mult
prea
suplini,
u6r"rr1a inaqinilor agricole' Astf'el de exemple
ne conduc la o
-l.a realizdrilor
concluzie greu de evitat 9i imposibil de negat: forla
culturaledintr-ounitate-socialdesteate'statdin,t'uncliede
valoriJicareaelementelorofbritetlecelelaltecadre,denivelulde cultural nlr s-ar afla in leg[turl cu cel geografic, acesta din urmi nu
contragereaacestorqdindezirabilitateasocialdsi,maiales,din ar influenla in vreun fel aspectele demografice, intre intensitatea
miisuri in care ele satisfac Juncliile sistemului 'social'
'cadre
le considerdm a fi parli trairilor pritri.. gi evenimentele istorice nu ar exista o relafie de
Deoarece u..r[ gase cauzalitate E.a.m.d.
social 9i,
obligatorii ale unei paradigme de analtzda oricirui sistem Fiecare dintre componentele acestui hexagon depinde, agadar,
intrucit noi ne-am prop-ut s6 analizlm starea sistemului rural de toate celelalte gi exercitl. la rAndu-le. o presiune asupra tuturor
tradilional romanesc, firesc ar fi sd identificlm confinutul
lor la
mai pe acestora. numai ca indicele de influenlare difera de la un caz la altul'
niveiul comunitalii vizate.Ne vom limita, ins6, sd cercetdm Plecand de la acest punct de vedere, ajungem Ia concluzia
largdoaropartedintreacesteconlinuturigianumeacelearelinute cd analiza gi explicarea unui anumit cadru nu poate fi efectuatd
de izvoarele etnografice tocmai pentru reprezentativitatea lor' ldc6nd abstracfie de celelalte cadre.
Urmirireainegaldmdsuriaacestorcadreestemultmaiutilain Datorita situaliilor de interdependenla existente in interiorul
condiliile cercetdrii unei singure comunit[li sateEti sau
a unei
sistemului rural tradilional rominesc menlionf,m, in continuare, o
singure zone etnografice. serie de repere ale conlinutului fiecdrei parli din hexagon'
oabordarestructural-funclionaldasatuluitradilional ordinea dispunerii acestor cadre nu este intdmplitoare.
Ipoteza de bazd, care a condus Ia aceastd ietarhizare a fost aceea cA
Paris' 1952'p' 64' satul tradilional romdnesc s-a aflat mult mai aproape de ,,starea de
'u M. Herscovits, Le.s bases de l'anthropologie culturelle' Payot'

l6l
160
Dumitru STAN Sociologia ruralalui tradilional romdnesc

naturd" decdt oragul contemporan lui sau dec6t satul actual; in Iatd care au fost etapele ralionamentului nostru in funclie de
pofida acestui fapt, nu-l putem confunda cu o formd sdlbatica de care ne-am decis asuora acestei succesiuni a cadrelor sistemului
comunitate intrucdt avea un cadru cultural cu personalitate social:
inconfundabild, care realiza un control ,,cibernetic" asupra restului a. FacilitAfile mediului geografic se prelungesc in calitdtile
cadrelor. biologice ale locuitorilor gi, impreuni, acestea se regdsesc in
anumite niveluri demografice. Un exemplu care probeazd aceastd
CADRUL CEOGRAFIC CADRUL BIOLOGIC constatare este clima prielnica ce favorizeazA menlinerea sAndtAlii
. t 0rielele slruc'turalat c Omogenilate stnrclurald Si oamenilor, iar din mediul propice gi din dezvoltarea optimi a
.,Su/i c i e nld contitativd funclionald organismului lor se ajunge la sporuri insemnate de natalitate.
c Sa I is/bce re a Jil nc ti ilor o Calita!i apreciate: forlafizicd,
r nee ifi re err I lr rri i ntn tp rin le {ru ntu.s e, te a,s d nd l o le n
b. Din convergenfa caracteristicilor primelor trei cadre
II. rezultd, intre altele, integritatea psihicd (individuald gi colectivi),
iar din forfa corelate a tuturor acestor antecedente derivd
particularitilile istorice ale unui sistem social. De pild5, relaliile
CADRUL DEMOCRAFIC CADRUL PSIHIC
. Ferlililate pentnt perpetuarea c Densilalea mare a relayiilor interumane au o anumiti intensitate psihica in care pot 'fi
numelui Si neamultLi lnlentmane identificate presiunile naturale reprezentate de mdrimea densitdlii
c Densilole:-cit:tttd . Simfitl ndsurii populatiei pe unitatea de reziden\d., de normalitatea fizicd, a
c Morlalitate infontild ridicatd t
o Motiv de ntobilitate
A4odestia
c Solidarilatea
indivizilor $i de bognlia sau sdrdcia mediului geografic de
( ind iv i dtut I o i grupal ii)
S t Asumarect ierarhiilor
apartenen!f,; pornind de la modul in care se compun aceste
spatialii o Respectul fula de atttoritate coordonate vorbim de obiectivitatea faptelor istorice locale, zonale,
o Conduita de refugirr poporane etc., adic[ in interiorul fieclrei uniteli sociale sistemice.
(resentnarea)
c. Organrzarea $i valorizarea energiilor degajate de primele
CADRUL ISTORIC CADRUL CULTURAL
cinci p[r!i ale hexagonului cadrelor este infrptuita de cadrul
c Evenintente locale c $tiinta acliunii cLrltural. Acesta recepleazd ofertele fieclrui cadru in parte, precum
referen(iale c Ordinea sociald gi ceea ce rezulti din sintetizarea lor, pentru a face propria oferta
c ll4oclele octionale oferite de o Obiceiuri, datini prin care sd optimizeze existenla tuturor cadrelor precedente $i,
.slrd moS i Jus t i/icare prin c Mitologie Si religie
a rgu nte nte I e t re cu tulu i totodatd, pentru a asigura stabilitatea sistemului social. Altfel spus,
c N ormalitale contunilard
un sistem grupal uman ftra cadrul cultural este de neconceput sau,
dacd ar exista, ar fi exclusiv natural, sdlbatic Ai reactiv. La nivelul
Fig.S Diviziunile sistemului social rurol trodiyionol acestui ultim cadru, energia cadrelor precedente se transform[ in
informalii, iar acestea se repercuteazd. in acfiuni de creare a
't62
t63
Dumitru STAN

rdspunsurilor culturale aferente necesitdlilor, mai mult sau mai


pulin presante, ale sistemului social.
Fiecare dintre cadrele incluse in hexagon a reprezentat, in 3. INTENSIUNEA CADRULUI CULTURAL
forme specifice. cauze profunde, institutoare ale unei scheme DIN RURALUL TRADITIONAL
speciale de viald sociald. Cadrul cultural se detageazd,, insd,, in
raport cu celelalte cadre, reprezintd ,,cat)za cauzans" gi, in
consecintd, introduce particularitafile structurale gi funclionale ale ,,Orice societate are o culturd oricAt de simpld ar fr ea", iar
,,orice fiinld umand este culturald in sensul cd participi la o anumitd
sistemului. Acest cadru nu numai ci este o sintezd a tuturor
culturd gi civilizalie"lT. Dacd utilizdm sensul cel mai larg al
cadrelor care ii preced, dar, prin feed-back, le condilioneaza
conceptului de culturd, atunci includem in conlinutul acesteia gi
existenla acestora in mod decisiv. In mod concret, o culturd impune
aspectele de civilizalie. Ca atare, in cadrul culturii sunt cuprinse
doar anumite evenimente ca fiind definitorii pentru sistemul social,
toate realizdrile umane: alimentafia, adiposturile, imbrdcdmintea,
ii controleazl pe indivizi in aga fel incdt acegtia sd ajungd doar la justilia, educa!ia, filosofia, literatlra, credinlele gi practicile
vn anumit profil spiritual, ii determind pe acegtia si-gi adecveze
religioase, datinile gi obiceiurile etc.l8.
ritmul sporurilor demografi ce g.a.m.d.
F[rd a desconsidera importanla celorlalte cadre, in paginile Cea mai rtare parte a structurilor cadrului cultural
corespund unor funcjii bine delimitate. in capitolul anterior
urmf,toare vom analiza cadrul 'cultural al satului traditional
romdnesc. Orientarea predilectd spre acesta este indusd in primul
aminteam cele patru imperative funcfionale, comune tuturor
sistemelor sociale, propuse de T. Parsons, iar acum intentiondm sd
r6nd de faptul cd din inlelegerea lui deducem starea calitativd a
ardtf,m culn erau distribuite structurile culturale ale satului
celorlalte parli ale hexagonului, iar in al doilea rdnd pentru cf,
tradilional romdnesc in raport cu aceste imperative.
izvoarele care ne pot sprijini in demersul nostru sunt, in cvasi
a. Imperativul funcfional al adaptirii. Locuitorii spaliilor
majoritatea situaliilor, de ordin cultural.
rurale tradilionale depindeau, in mare mdsurd, de elementele
materiale prezente in mediul in care erau amplasate satele. Ca aIare,
cea mai mare parte a acestor unitali teritoriale porneau radial
dinspre munte pdnd la ges. Aga se face cd in spaliul unui sat se
gdseau pdduri - necesare pentru oblinerea unor materiale de

't R. Linton, Fttndamentul cultural al personalitdlii, Editura $tiintificA,


Bucuregti, 1968, p. 71.
l8
Vezi gi O. Drirnba, lstoria cultttii Si civilizaliei, vol. I, Editura $tiintificd 9i
Enciclopedicd, Bucuregti, 1985, pp. 5-6.

164 165
Dumitru STAN Sociologiu rurolului tradiyionat romdnesc

construc(ii Ei a lemnului pentru foc, dealurl - folosite pentru ca nu aveau momente critice numeroase, persistente in functionarea
creEterea animalelor gi cdmpii utile pentru practicarea lor (cel putin din pllnct de vedere economic). in perioadele in care
agriculturii. Adaptarea la condifiile de mediure se reg[sea in problemele gi disfunctiile sociale deveneau impovdrdtoare, iar
structurile ocupafionale ale s[tenilor, in alimentele pe care le rezolvbrile nu mai puteau fi gdsite in interior gi in timp util, satele
consumau, in tipurile de locuinle pe care le construiau, in uneltele tradilionale aveall reac!ii de adaptare prin deschidere fa{d de
pe care le fbloseau etc. Cu cAt locuitorii se adaptau mai bine unui oferlele culturale externe. De remarcat cd in urma acestor
spaliu geografic, cu atAt ei gdseau bele necesare subzistenlei cu mai deschideri nu-Ei schimbau specificul funcfionar, ci doar se
mare rapiditate, cu atAt se conserva formula geneticd a comunitalii reechilibrau ca existente sistemice.
sategti. cu atAt sporurile demografice deveneau mai mari etc. 9i cu
atAt mai nult aveau gansa de a-qi dezvolta un cadru cultural
eficient.
in astfel de imprejurdri, sistemul social rural devenea mai
stabil, iar datoritf, acestui fapt, relaliile de schimb cu alte zone
erau, oarecum, evitate. Astfel se explicd de ce satele de munte au
ajuns la un standard de viald mai ridicat decdt satele de c6mpie sau
de ce satele de munte gi-au pdstrat mai multd vreme puritatea
structurald in raport cu restul satelor romAnegti. Desigur. s-ar putea I'diferent de starea sociala ori de calitdtile individuale ale
invoca faptul cd releaua de comunicaJii era mai restrdnsd pentru
locuitorii din satele de munte, dar nu credem cd acesta era motivul
adevirat pentru care mediul social rural montan se comporta ca un
sistem relativ inchis. Munlii din spaliul rominesc prezintl inallimi
accesibile. iar localitilile igi aveau ,,vatra" la altitudini joase; in
plus, existau pasuri, trecdtori, cursuri de apd, care favorizau in mod
natural comunicarea dintre zonele rurale aflate de o parte gi de alta
a muntilor.
Aqadar, aga-zisa ,,izoIare" a satelor montane nll provenea
din dificultatea deruldrii comunicirii cu restul satelor, ci din faptul

te
Yezi 9i $t. Milcu (coord.), EtnograJia Vdii Bistrilei Zonu Bicaz, Piatra Neamf,
t913.

t66 t6l
Dumitru STAN Sociologiu rurul ului trtdilionul romdnesc

acestea adaugdm intrajutorarea la nivelul familiei extinse, la d. Imperativul funcfional al menfinerii latente
nivelul vecinatifii qi chiar la nivelul intregii comunitali - deducem sistemului. Tendinla satului tradifional de a respinge ceea ce nu-i^
in mod firesc faptul cd scopurile sdtenilor nu ieqeau din cadrele aparfinea se justifica prin faptul cd penetrdrile culturale externe au
normalitdlii socio-culturale gi, in consecinfi, erau realizabile. provocat. cel pulin in faza iniliala de influenlare, mai multe
c. Imperativul func{ional al integrlrii comunitare' disfunclii decdt funclii. Totodat[, schimbdrile pozitive produse cu
Actiunile unui individ sau ale unei familii din satul tradilional ajutorul unor structuri strdine prezentau inconvenientul de a nu
oferi gi criterii de verificare a efectelor secundare antrenate de ele.
In planul vielii materiale, prehtdrile din alte spafii culturale
au fost mai numeroase intrucdt se putea renunla cu relativd ugurinld
la ele - atunci cAnd nu satisfdceau expectanfele.
individuale sau familiale, cdt mai ales, in sprijinul comunitar. in privinla vielii spirituale, rcfuzurile erau categorice: erau
,,intreg satul" reacliona compensatoriu, in mod aproape spontan, admise preludri doar dacd elementele culturale strdine prezentau
atunci cAnd o catastrofE (decese, incendii, inundafii, pierderea afinit51i cu cele locale. Frecventarea tdrgurilor, adoptarea unor
turmelor etc.) marca negativ modul de viala al indivizilor 9i ,jocuri orbgenegti", participarea la oaste, trimiterea copiilor la
familiilor. Prin urmare, legea integrdrii sociale (A. Comte) se gcolile din alte spafii, acceptarea unor reJete alimentare specifice
altor comuniteli, preluarea unor obiceiuri practicate de notabilitali
(notar, primar, invd!6tor) etc. au fost cdi prin care tradilia locald a
fost ,,atacard"20. Dincolo de aceste pigmentdri alogene, satul
gezitori, hore, nunfi, inmbrmintdri, sirbdtori, munci colective etc', tradilional romdnesc se prezenta ca uq, spaliu axiotropic
iar toate comunit[1ile sdtegti erau integrate intr-un spaliu etnic, fundamentat pe un registru axiologic propriu''. Intrarile gi iegirile
administrativ, politic mai larg. din registrul axiologic erau supuse unor confruntf,ri cu principiile
Integrarea comunitard era supravegheatd cu ajutorul unor morale, estetice gi religioase locale. Acestea erau capitaluri
culturale incorporate de la inaintagi gi prezentau doud avantaje:
fuseserd verificate in multe alte situafii aseminitoare gi garantau
menlinerea latentd a sistemului sdtesc in pofida ,,agresiunii" din
to N. Radu, C. Furlund. G. Jelea-Vancea, C. B6lan, Prelbceri socio-umane in
individuale sau colective. O dati descoperite cdile funclionirii
optime, ele erau utilizate mult timp gi, din acest motiv, comunitdlile Romania secolului XX. De la comunitatea trodilionald la societatea postcomunistd,
sitegti au fost (gi sunt), in comparalie cu oragele, mult mai Editura Fundaliei,,Romdnia de Mdine", Bucuregti, 1 996, pp. 1 30-l 3 l.
2t
Vezi gi I. Ionescu, D. Stan, Elemente de sociologie, vol.ll, Editura Universitilii
conservatoare gi pdstrdtoare a tradiliilor.
,,A1. I. Cuza" lagi, 1999.

t68 169
Dumitru STAN S o c io I o g ia r ural ul ui trnd itrio nal ru mfr nes c

partea elementelor culturale aparlindnd altor spalii axiotropice.


unei familii extinse, in care indivizii erau unili prin rudenie, fie
Dincorelarea ceror patru imperative funclionare cu sub forma unui grup de .fitmilii care se raportau la acelagi orizont
structurile aferente acestora rezult6, in opinia noastrd, urmdtorul spafial gi cultural. Existenfa oricdrui grup familial depindea in
model al cadrului cultural din ruralul tradilional: primul rdnd de viata economicd pe care o practica. intrucdt in
desfdgurarea activitelilor productive interveneau, adesea, momente
Locuintd _ -> Diviziune naturald de egec Ai contingenld, comunitarii au impus. treptat gi in mod
VIATA
FAMILIE S- 9i sociald a muncii
R(]ONOMICA preponderent empiric. serii de componente pozitiviste ale actiunii
Vatrd Productivitate (fixarea unor rndsuri, tratarea unor boli, descifrarea semnelor
il. specificd naturii etc.). in consecinfd, pentru ei gansele creEterii confortului
AI
tl existenlial sporeau, numai cd acesta nu trebuia oblinut cu orice
IV 4l
IV pre!, ci numai in urma respectdrii normelor ordinii socisle: nu se
-Morald
-Religie
-Ciclul muncii vdna oricAnd, nu se frceau defiigdri din fbndul silvic comun
9i al vielii peste limita necesarului, erau respectate cu strictefe maximd
-Educalie
-Meteorologie
-Asistare IV. III. populard sdrbdtorile religioase, se luau decizii in comun privind demararea
social6 -Medicind unor lucrf,ri de s'ezon etc. Prin aceste mininie precizdri privitoare la
gi
farmacopee grupul familial, viata economicI, componentele pozitiviste ale
Justilie
- -->
\- Obiceiuri populard ac{iunii gi ordinea social[ comunitard, nu am frcut altceva dec6t sd
Onorne socrnlA CorupoNerure desemndm reperele fundamentale ale funcliondrii cadrului cultural
POZITIVISTE din satul romdnesc tradilional. Despre unele dintre aceste repere
ALE ACTIUNII vom prezenta descrieri gi explicalii in capitolul urmdtor.
b. Orice familie traditionald normald trebuia sd aibd o
Fig.6 Reperele fundomentole ale catlrului cultural Iocuinld amplasati in vatra satului sau, oricum, ,,in locuri curate",
din rurilul tradilional ,.aducdtoare de noroc"23. Membrii familiei exercitau roluri in
funclie de apartenenta sexuale (barbafii impreuni cu fiii lor se
scheme din perspectiva teoriei ocupau cu ,,pdstoritul", iar femeile gi fiicele acestora desfbgurau
echilib al structurilor gi iunciiilor sistemului muncile de la vatra satului) sau in raport cu categoria de v6rstd pe
social, rele constatdri: care o reprezentau: copiii $i batranii realizau activitdti care nu
a. comunitatea rurald premodernd se prezenta fie sub forma

" Yezi gi A. de Peretti, Organiser cle.sformationr, Hachette, Paris,


E. Bernea, Cadre ale gdndirii populare romdneSti, Editura Cartea
1991, p. 13. Romdneasc6, Bucuregti, 1985, p. 22 Si urm.

170 t7l
Dumitru STAN Sociologio rurolului trartilionnt romiinesc

presupuneau un efort prea. mare, iar persoanele ,,irr putere', Dacd productivitatea rdnranea in continuare scdzutd,
infbptuiaLr ..muncile diflcile"2a. sdtenii
erau nevoiti sa-gi regleze dimensiunile consumului
In acelagi timp. la nivelul comunitdtii sdtegti exista gi o in aga fel incat
rezervele sa le fle suficiente de la un ciclu cle produc,'ie
diviziune sociqlci a muncii intrucat unele persoane erall specializate la altul.
Atunci cdnd sporu'.ire demog'afice au fost mai insem'ate,
pe fierarit. mordrit, oldrit, prelucrarea lemnului etc. deqi nu incetau ldranul
tradi{ional a incercat sd-gi proiecteze o productivitate inaltd
total sd practice gi restul activitdtilor specitice ruralului25. a
muncii gi sd compenseze astfel deficitul de consllm. in acest sens
De remarcat este gi faptul c[ intre calitalile spafiului gi-a amplificat ,,'yriinla ac!iunii" prin md.sururea rimpurui,
amplasarii locuinlei gi diviziunea muncii exista o relafie de prin
stabilirea Llnor sernne de delimitare a momentelor zllei
condifior-rare reciprocS: de reguld, caracteristicile spaliului rezidenfial anotimpurilor26, prin fixarea unor repere anticipative
ii a fazelor
ii for{a pe indivizi sd aibd doar anumite profiluri ocupa}ionale, iar in raport cu
/enomenele mereororogice, prin optimizarea capacitalii de muncd in
in func{ie de profunzimea participarii lor la diviziunea muncii urma apelului la diferite eremente cre mediccrtie
.farmacopre2T
aduceau ntodiflcari spafiuJr-ri gi mediulLri de locuit. ori' pur pi simplu, prin delimitarea unor seturi des,is;emne
c. Viala economicd a sitenilor premoderni se prelungea nefuste. Astfel, in mentalita,toea populard, unele Jit.rte si
intr-o productivitete a nntncii relativ sc6znt6. cel pulin in cazul obiecte sau fiinfe
era' .-semne prevestitoare"'o gi exercita' o prternicd ..violenla
celor care se ocupau cu agricultura, productivitatea era mult simbolicd": albina, fluturele, Lrrslrr, cerbul, florile, ranurile,
infbrioara celei oblinutd de ruralii actuali. Sd nu infelegem ca livezire
etc. - prezente, intr-un f.er sar.r altur, in campur acfional
indicii cd actiunea inceputd se va finariza .ri ,.,"".r. in -
erau
laranii satului tradilional nu erau preocupafi de problema cregterii
cantitative a rez\lrarelor activitdfii lor. cea mai mare parte a schimb,
bnfnita. mistrelul, fulgerul, tunetul, cerul innoural.
obiceiurilor de munca, atdt in satele de pastori cdt gi in cele de apatulbure etc.
erau dovezi ale iminenfei egecurui. Despre toate
aceste ,,mdsurdtori,,
agricultori, vizau, intre altele. productivitate ,,ca niciodatd" gi gi corelalii simbolice pe care le-au reahzat actorii rurarului
sdndtate pentru actanti. Acegtia din urmd, chiar daca erau in tradifional spunem cd formau cadrur pozitivisr al
deplindtatea fbrlelor fizice, nu ajungeau la nivelul de produclie
viefii ror, intrucat
avealr la bazd, nu numai elemente specurative, ci ji
ravnit fhra sd beneficieze gi de incuviinlarea divinitafi. Excesele reguraritali
derivate din observalii indelungate.
de orice fel erau respinse de divinitate, iar acest precept ii d. componentere pozitiviste are acfiunii sdteniror erau
determina pe sdteni sd se multumeascd gi cu indici inferiori de puternic modulate de credintele lor magice, mitice
productivitate. gi rerigioase.
"'Yezi gi L Ghinoiu, l/ar.stele timpului,E
rr VButurA, C'ultura spirituulci rontoneu;;cd, Editura Minerva, Bucureqti, I 992, -' Yezi gi C. Dan Niculae, Lertc.uri ren
p. 375 qi urrn. Si thos
& Axis Mundi. Bucuregri. 1994.
=' lden, Srrdt,echi miirturii cte civiliza!ie romoneascri, Editura '^ V. Vasilescu, Simholuri patrimoniale.
$tiintifica $i
EnciclopedicS, Bucuregti, 1989, pp. 315, 328, j38, 363. tura
EuropaNova. Bucuregti, 1997, pp 102_103.

172
t73
Dumitru STAN Sociologio ruralului rraclilionol romiinesc

Regularitilile validate de convingerile religioase se transmiteau de cleprot,enienyci De la o vArsta fi


la un individ la altul, de la o generafie la alta, pAnd cAnd deveneau pirinfi, br-rnici, vecini, rude ir
reprezentdri Si conceplii colec'tive; in planul acfiurtii concrete atagamentului necondilionat fa1
acestea deveneau dcprinderi colective sau obiceiuri. manifestarilor deviante: lene. fi
Toate obiceiurile practicate de o comunitate sdteasci verbala etc.
fbrrnau, aldturi de lbndul pozitivist de observa[ie, conlinulul S'tiinlei Dacd vatra casei reprezenta un spafir-r
ucliunii. Obiceiurile controlau modul de derulare a viefii locuitorilor intimitate" a inciividurui era ibarte scazLrta2e,
in care ,,zona de
la niverur vetrei sategti
de la ir-rceputr-rl gi pAna la sfArgitul anului, de la demararea unui zona de intimitate iqi sporea dimensiunire.
Artfer ,pur, J'rt.-ur a.
cicltr de muncd gi pAna la finalizarea lui, de la nagterea Lrnui individ coduri relalionare apricate in famirie
nu mai era utir, in totaritate, in
gi pana la rnoartea acestuia. albra cadrLrlLri acesteia, iar rerafiile
interindividuare se fbrmarizau
Scopurile prezenlei obiceiurilor in orice comunitate rurald sau se artificializau treptat.
au fost, in prir-rcipal, doud: e.ficienlizarecr ucliunii prin ctlragarea Elementere de'dif-erenliere a naturii
rerafiiror ra niver de
lbrlei ,vttct'ului de pcrrlect ucl(tnlilor $i ordonareu modului de comunitate sdteascd, fald de ceea
ce se practica in comunitatea
derulure u vielii sociule. Pentru un plus de ordine comunitarf,, in lamiliald, puteau fi sursa .,no, uni-ozitaii
int.e indiul;i gi restur
funclionarea sistemului social rural tradilional au fost utilizate, sdtenilor sau intre familii gi comunitatea
sdteascd. pentru a evita
dupd cum am ardtat deja in capitolul anterior, nu numai obiceiuri d".grlrll:a funcfi,onala, saiur u i-pr. s,tructuri
juridice, ci gi pravile domnegti. Agadar, prima mare ,,breqd" ins,titutionarizate:
p'incipii de moraid, forme d.
Uirirf .",'"',,';;;: satului,,
produsi in modul de viafa tradilional din lara noastra a fost (opinia pubrica) etc. Dintre acestea, "ctu.ur",
biserica a avut rorur hotdrdtor
pozilit:urea iustilie i in sensul trecerii ei dupa principiile deoarece avea auloritate, statut
cli
rnodernitilii. Actul de jr-rsti1ie, chiar gi dupd rnodernizarea lui. a era indispensabild existentei oric
pdstrat conota!ii tradifionale. Spre exemplu, indivizii practica golurile strurcturale atunci cdnd r I

dreptatea nu nurnai in cadrul institr-rfional al salilor de judecata ale dacd un individ nu beneficia de
i

tribunalelor. ci, rnai mult, au tendinta de a rdspAndi dreptatea chiar putea sd rdmdnd in sfera normalit
de la vArsta copilariei, cAnd nu sunt rf,spunzdton fala de lege. Aqa oferi biser-ica: sfat, ajutor material,
tntegrare comunitard etc.
se face c5, in esenfa justitiei moderne se afli aspecte care fin de l,n exemplu la fer trc evident in'privinta
obiceiuri, cutume, iar aceastd influenfi, credem noi. nu poate . .
cel privitor la achrcurect
rorurLri bisericii este
/brmurci u ctpiiror.$coara a fost o institutie
disparea vreodatS. rar i'tdl'ita i' satr-rr rom6'esc tradili,onar.
Rorur invalatorurui;';;r;
e. Bazele ordinii ,sociule (in sens de stabilitate structurald gi jucat, cel mai adesea, de preot.
Absenfa mijloacelor necesare
tunclionald) se irnplineau in satul tradilional, intr-o prima etapd,
prin elemenlele culturctle pe care le incorporau indivizii infamiliile t"
Vezi Al. pease, Lintbctjul lrupului,
Editura Pof irnark, Bucuregti, 1993, p.46.
n4
175
Dumitru STAN

desfEguririi procesului gcolar, cu r, a fEcut


ca popula(ia din ruralul tradilio totalitate,
4. IZOMORFTSMUL COMUNITAITIOn
analfabetd. in mod surprinzdtor. de carte"
qcoala TRADITIONALE ROMANE$TI
(sau, poate, tocmai de aceea) satenii preluiau 9i avantajele
care dicurgeau din frecventarea ei. Ca atare, ei aveau convingeri de
genul: .,gcoala face omul om gi altoiul pomul Poffi", ,,unde gcoall
Dispuse in zone geografice diferite gi avind manifestdri
Je ivegte,'pamdntul se-mbogafeqte", ,,omul cu carte vede departe"'u
etnografice specifice, satele tradilionale romdnegti ar pdrea, in urma
etc. Din aceste proverbe deducem nu numai respectul sdtenilor fa!6 unei analize superficiale, cd au structuri gi funclii care le deosebesc
de gcoala gi fala de educalia oferitd de aceasta, ci 9i faptul cd ea radical. In realitate, unitalile sociale rurale tradilionale sunt
rin impunerea de statute inferioare 9i statute caractertzate printr-un izomorfism care, aga cum vom demonstra in
educalia gcolard era nesemnificativd ca pondere paginile urmitoare, se sprijind pe argumente foarte numeroase. Mai
atunci elementele educaJiei informale acfionau mult, izomorfismul comunitdlilor rurale poate fi constatat nu numai
compensatoriu astf-el incAt imperativul funclional al ordinii sociale la nivelul spafiului etnografic romdnesc, ci qi la nivelul fntregii
era satisfdcut. Iumi sdteSti.
Pe ansamblu. echilibrul sistemului social din satul tradilional Se poate vorbi, agadar, de un izomorfism global sau de un
era rezultatul convergenlei unui numdr de factori dintre care Se ,,ideal-tip" de sat care ar avea patru caracteristici principale32:
detagau locuinfa, activitatea economic[, gtiinla acliunii 9i ordinea a. reprezintd un spaliu relativ restrdns, tn mare parte
sociald. La urma urmei, acestea nu erau altceva decdt structurile autonom in raport cu societatea din care face parte intrucAt are
cele mai importante din cadrul satului gi se bucurau de o pozilie structuri proprii de conducere, organizare, producfie, educalie;
superioard pentru cd inlesneau producerea celor mai importante
b. are specificitate economicd - prin faptul cd predomind
activitelile agricole gi, implicit, o specificitate a consumului de bunwi;
functii ale sistemulti: subzistenfa, educarea, normalitatea socio- c. gradul de intercunoa;rere la nivelul grupului comunitar
culturald.
este ridicat gi, in consecinfd, relaliile sociale locale sunt previzibile;
d. stabilitatea grupului gi a relaliilor intracomunitare se
sprijina pe un fond de tradilii locale pe care toli locuitorii sunt
nevoili sd il respecte pentru a evita atragerea unor forme specifice
de sancliuni.
Aceste trisituri se intdlnesc, deci, atAt la satele rominegti
to Cf. S. Stoian, P. Alexandru , Pedagogie si Jblclor, Editura Didactic6
Pedagogictr, Bucuregti, 1978, p. 182.
" M. Giacobbi, J. P. Roux, Imilation d lo sociologie. Les grands thimes, la
t' F. Mahler, Tinerelea in timp Si spaliu, Editura Albatros' 1986, pp' I o7- o8.
I mdthode, les grands sociologues, Hatier, Paris, 1990, pp.90-91.

176 177
Dumitru STAN Soc io logia r ural ul ui trndigio nal ro mdnesc

cat $i la cele ale eschimogilor, tasmanienilor, siberienilor g.a.m.d. inorale la care ajunge in mod proporfional cu evolufia vArstei. In
Omologia spaliilor rurale rezultd din funcliile vitale pe care jurul vArstei de 10 ani individul este capabil sd realizeze selecfii
rezidenlii trebuie sd le implineascd, iar acestea, la rAndul lor, derivd intre elementele culturale care ii sunt propuse pentru utilizare gi
drn energia instinctelor care unificd naturo umand. De pild5, dupd poate sd distingd intre ceea ce este personal gi ceea ce este
N.C. Paulescu, instinctul de proprietate dezvolt[ omului rural un convenlional", Dupd cdt de receptiv gi de selectiv este, orice
triplu impuls: a) de a-gi clddi o locuinld; b) de a-gi apropria un membru al comunitalii rurale se formeazd ca individualitate gi ca
pdmdnt care sd-i producd substanlele organice - vegetale gi animale personalitate sociald. Acest proces poate fi sugerat in mod sintetizat
- necesare propriei nutrilii gi aceleia a familiei sale; c) de a se de figura urm[toare:
aproviziona, adicd de a pune in rezervd substanfe alimentare sau
valori echivalente pentru a putea satisface trebuinlele viitoare33.
Agadar, ordinea din viala umand este generatd nu numai de factori Sursele formlrii individului ca
personalitate in mediul rural
socio-culturali, ci gi de cei introdugi de caracteristicile speciei
biologice, de predispunerea pentru formarea de grupuri familiale,
de acceptare instinctivd a. ierarhiei, de delimitare natural5 a
proprietatii etc.". Comunitatea familiald Comunitatea sdteascd
Un argument in plus in favoarea sus{inerii izomorfismului TIPURI
rural global ar fi cel privitor la modul in care se formeazd. sdteanul de ot'erte

ca individualitate, dar gi ca personolitate sociald. Practic, orice


locuitor al satului beneficiazd de raportarea la doud comunitdli: rdsptrns ulect iv max int
comunitatea familiald gi comunitatea sdteasc[. Normalitatea se cur itat e n econd i1 io n atd s iguran ld co nd iS ionat d
individului depinde de influenlele primite din partea ambelor obiSnuinle fuadilii
instanle comunitare numai cd, in timp ce familia ti oferd mai multd educayie printard educalie permanentd
libertate Si moi pulind coerciyie, comunitatea sdteascd inverseazd individualizare socializare
raportul: mai multd constrdngere ,ri mai pulind libertote.
Receptivitatea individului fa![ de ofertele familiei gi ale comunitefli
sdtegti poate fi judecati in funclie de stadiile dezvoltdrii cognitive gi P a I i tate indiv i dual d
erson
Personalitate sociald
33
N.C. Paulescu, lnstincte, patimi Si Eonflicte, vol.l, Editura Anastasia,
Fig.7 Ofertele comunitare in formarea personalildyii rursle
Pucuregti, 1993, p.3l .
'" C. Portelli, Meta/izica istoriei, Casa de Editurd ,,Eolia", Bucuregti, 1994, pp.
85-86. i5 vezi J. Bideaud,
9i O. Houdd, J.L. Pedinielli, L'homme en developpement,
P.U.F.. Paris. 1993.

178 t79
Dumitru STAN Sociologia ruralului traditional romfrnesc

Cu puline exceplii, iar acestea sunt legate de etnografice romAnegti. De pild[, impdrlirea bestiarului mitologic3T
particularitalile ofertelor familiilor anomice fald de copiil6, in toate in animale ,,curate" gi ,,spurcate", ,,prietene" gi ,,dugmane", ,,care
spaliile rurale acest model de formare a personalitaii sateanului se fac bine" gi ,,care fac rdu" etc. erau taxonomii practicate in moduri
verificd. Nivelul aspiraliei, pozilia fala de educalie, religiozitatea, similare in toate satele noastre tradilionale. De asemenea, nu
solidaritatea g.a.m.d. sunt calitdli pe care, in cazul in care le trebuie sd uitdm cd miturile fundamentale - ,,Traian gi Dochia",
mdsurdm intensitatea, le identificdm la valori asemdndtoare in cea ,,Miori1a", ,,Megterul Manole" gi ,,Sburdto*1::38 - sunt rdspdndite in
mai mare parte a ruralului global. Dacd din punctul de vedere al toate spatiile romdnegti gi oferd aceeagi identitate (etnicd gi/sau
imperativelor funclionale putem vorbi de similitudini rurale naJionala) tuturor locuitorilor acestei 1dri.
gf obale, in privinJa structurilor realizatoare de funcfii existd mari b. Cultura materiall pare a reprezenta aspectul structural
deosebiri de la o civilizafie la alta, de la un spatiu etnic la altul. ce a instituit cele mai mari diferenle intre satele tradilionale
Aspectele globale ale izomorfismului rural sunt, evident, romdnegti. in realitate, deosebirea esenfiald a satelor era introdusd
valabile gi in cazul in care compardm diferite tipuri de sate nu de structurile materiale, ci de performanfele ingdduite de acestea
rom6negti. Degi vorbim de regiuni, zone gi subzone etnografice, in ori modul de folosire a lor. Existau, spre exemplu, sate care utilizau
spbliul etnic romanesc tradilional nu existau doar funclii izomorfe, numai plugul cu brdzdar din lemn gi sate caie aveau gi pluguri cu
ci Si structuri izomorfe. Este greu de acceptat cd un sat de cdmpie brdzdar din fier. Structura, in aceste caztxi, era identicd, iar
avea aceleagi structuri ca unul de munte sau de deal. Totugi, la o diferenlele se datorau unui aspect secundar: materialul din care se
analizd, mai profundd, gisim mult mai multe asemdniri decdt conJecliona unealta. Un alt aspect de culturd materiald sprijina
deosebiri atunci cand compardm satele tradilionale romdneEti. Iatd, izomorfismul satelor tradilionale romdnegti: alimentafia. Hrana se
in continuare, cdteva exemple care justificd afirmatia noastrd. oblinea din aceleagi structuri materiale (materii prime) numai cd se
a. Mitologia romflnI este de o bog[fie tematicd uimitoare, oblineau feluri de bucate diferite in funclie de zonA3e. Accesul la
dar, pe ansamblu, satisface aceeagi funclie: aproprierea sacrului gi consumul de alimente era gi el reglat de practici magice sau de
transformarea acestuia din ceva existent ,,in sine" in ceva manifest apartenenla cregtini fapt care confirmd o datd in plus
pentru oameni. Miturile romAnegti au apdrut qi s-au dezvoltat in izomorfismul sdtesc.
primul rdnd datoritd locuitorilor satului tradilional. varietatea c. Particularitlfile lingvistice oricdt ar fi fost de numeroase
miturilor, conotaliile regionale gi locale ale acestora nu au
impiedicat constituirea unor simboluri ale personajelor, faptelor, tt M. Coman, Bestiarul milologic romdnesc, Editura Fundaliei Culturale
temelor mitice cu semnificalii aproape identice in toate zonele RomAne, Bucuregti, 1996, pp.5-8.
tt G. Calinescu. Miturile
fundamentale romdneSti, in vol. Frumosul romanesc in
concepyia Si viziunea poporului, Editura Eminescu, Bucuregti, 1977, pp. 183- M4.
t6
Vezi cap. ,,Cultura 9i personalitatea", in P.B. Horron & Ch. Hunt, Sociolog4 ''' O. Vdduva. Pa;i spre .sacru. Din etnologia alimentaliei romdneSti, Editura
Mc. Graw Hill Book Company, Michigan, t980. Encicfopedictr, Bucuregti, 1996,p.33 9i urm.

t80 t8r
Dumitru STAN Sociologiu rurol ului trndilionul romfrnesc

la nivelul regiunilor ori zonelor etnografice nu au constituit sistemicd a satelor trcrdilionale din spaJiul nostru etnic:
niciodath piedici in realizarea comunicdrii intre romdni. intot- a. fu'cfiile gi structurile acestui tip de comunitate erau
relativ identice in toate zonele etnografice;
b. izomorfismul structural-funcJional a asigr.rrat natura
sistemicd a ruralului tradilional din perimetrul locuit de romani.
Aceste concluzii, ca gi restul dezvoltdrilor teoretice rcalizate
nord dar gi de cei din sud, de locuitorii zonelor montane ca gi de cei
din spa[iul de deal sau de cdr-npie etc. Dacd ,,lirnba este strdns
legatr de istoria populatiei care o vorbegte"4r, iar istoria romanilor
se caracterizeazd. printr-o unitate incontestabild. atunci diferen-
lierile lingvistice locale nu pot fi decdt mult prea pufine pi, in orice
caz, neproducdtoare de bariere radicale in relaliile interpersonale
sau intercomunitare. Prin urmare, romdnii au beneficiat de unitate
lingvistic[, fapt care a ugurat, a stimurat comunicarea dintre mem-
brii satelor tradilionale gi, in acelagi timp, a favorizat angajarea
unor relatii de transfer cultural. Pe aceastd cale nu numai ca s-au
evitat tendinfele separatiste qi exagerat de autarhice, ci, dimpotrivd,
izomorfismul ruralului tradilional s-a consolidat mai mult.
Ei

Din a.gune'tele pe care le-am prezentaLpana aici desprindem


doui concluzii care ne confirmd paradigma construitd pentru analiza

Yezi I. Popescu-Sireteanu,
:Bucovina, Cuvinte romdnesti .fitndantentare, Editura
Iapi,1995. " C.E. Marica, lnc'crcare cle deJinitie a salului, in Revi:sta p:rihologie, Cluj
'' Al' Graur, Etimoltgii romtinesti, Editura Acadernica, Bucuregti, 1963,p.7. Sibiu, 1942, pp.39-40.
de -
182
t83
sATUL TRADtnoNAL RomAruesc.
srRucrunA gi rurucTtoNALtrATE

l. ORTGINEA $I TIPOLOGIA SATELOR


TRADTTToNALE novrANngrr

Din cele prezentate in capitolele anterioare se detaSeazd


concluzia potrivit cdreia satul romanesc este o realitate socio-
istorici gi etnograficd, agezatd intr-un cadru natural-geografic cu rol
determinant in privinla orientdrii locuitorilor in prohl ocupalional gi
cultural-spiritual. Prin structura lui complexd, prin sistemul de
organrzare - funclionare, de gdndire gi de acfiune, el a fost
agezdmdntul fundamental al vielii statului timp de secole gi chiar de
milenii'.
in accepliunea celor care il locuiau inainte de pdtrunderea
factorilor modernitdlii, dar gi a celor care il populeazd actualmente,
cuvAntul ,,sat" avea/are mai multe inlelesuri. intrucAt interesul
nostru este de a descrie gi explica satul tradifional romdnesc, ne
vom opri asupra cdtorva dintre sensurile care se potrivesc acestuia2:
a. populafie bare locuia o ,rvatril,', adica un spaliu in care
era dispus un grup compact de case la care se addugau teritoriile
situate in imediata apropiere azonei de reziden(d;

' P.P. Ursachi, Prolegomene la o esteticd a folclorului, Editura Caftea


Romdneascd, Bucuregti, 1980, p. 28.
'Yezi qi H.H. Stahl, P.H. Stahl, Civilizalia vechilor sate romtineSti, Editura
$tiintifici, Bucuregti, 1968, pp. I l-12.
I

l8s
Dumitru STAN Sociologitr rurol ului tradiyionul romdnesc

b. ,,moqie", in sensul de bunuri moqtenite. care provin de la pre! create de omenire de-a lungul istoriei); din pdcate, aceastd
nrogi gi de la strdmogi; prejudecata se menline, in mare parte, gi astdzi) etc.
c. ,rhotar", respectiv o suprafald clar delimitat[ asupra i. loc pitoresc, nepoluat, locuit de oameni sindtogi care
cdreia numai cei care o locuiau gi aveau sentimentul de apartenenld lucrau in agricultur[, care se bucurau de timp liber gi de un
la ea puteau avea dreptul de proprietate sau de folosinfd gi, in program nedirijat de instituliile formale ale statului etc.
general, doar acegtia erau indreptalili sd beneficieze de structurile Semantica termenului ,,sat" are accepliuni mai vechi gi mai
9i funcliile ei; noi, favorabile gi defavorabile, peiorative sau restrictive, mai
d. agezare omeneasci pufin populatl in care locuitorii igi apropiate de realitate ori idilice etc. Cert este, ins6, ci acest cuvAnt
puteau produce alimentele de care aveau nevoie pentru consum gi igi are istoria lui dupa cum gi realitatea pe care o desemneazd igi are
care putea continua sd existe inclusiv atunci c6nd nu comunica gi lstona el.
nu schinrba produse cu alte agezdrii: Originea termenului este din limba latinl in care fossatum
e. unitate administrativ-teritoriali care formeaz1 o obqte inseamnd,,o ingridituri cu ganfi un cuprins de lume, o lume... ,,n,
func(ionaf d in baza Llnor norme impuse de inaintagi gi care ir-r ultimA instanfb o totalitate ,,pdtrunsA de identitate" prin simplul
respingea qb inilio intervenliile regulative externe, considerdnd cd fapt ch este mdrginita de hotar. Ingriditura qi ganful, ca repere de
deciziile cele mai bune privitoare la derularea vielii ei specifice nu delimitare a spaliului satului tradifional fie au existat in realitate
puteau aparline Llnor persoane din afara ei; sub forma unor cursuri de apa ori a unor ,,copaci de hotar" fie, mai
f. ,,gura satului" sau opinie publicd imposibil de curAnd, erall reprezentate de un drept special al locuilorilor de a
manipulat, care realtza judec.ali informale asupra faptelor deviante stdpAni un teritoriu fala de care strdinii erau ,,ingrddi1i" gi nu-l
gi care stigmatiza fdrd iertare*; puteau leza.
g. ,rtovir[gie", cu semnificalia de asociafie realizata prin Dupa istoricul G. Childe, satul este o comunitate sedentard
elemente puse in colnun, coparticipare la un mod de viafd asumat, apirutd in neolitic gi care, in perioada de inceput a existenlei lui,
cointeresare in privinfa evoluliei comunitdlii, speran!6 de altruism cuprindea de la 6 pdna la 40 de familii'. In spafiul carpato-
reciproc etc. dundrean, aceasti unitate sociald este identificatd de izvoare incd
h. comunitate inferioarl mediului urban, atdt ca posibilita{i, din preajma anului 1000 i.H. sub forma unor grupuri de familii
cdt gi ca realizdri, intrucdt cuprindea o populalie necivilizatd, fixate intr-un teritoriu care le permitea s[ se ocupe cu practicarea
neinstruiti, lipsita de confort, cu un nivel de aspira{ie foarte scdzut
(multd vreme s-a crezut cd doar oragul produce bunurile cele mai de ' G. Erdeli, l. tanog, Mari concentrdri urbttne ale lumii, Editura $tiintifica $i
Enciclopedicd, Bucurepti. I 983, p.8.
u
C. Noica, Rostirea.filozoficd romdneascd, Editura $tiintificA, Bucuregti, 1970,
' Vezi A. Toynbee, Orasele in miscore, Editura Politicd, Bucuregti, 1979 o. 258.
- i
Vezi gi A. Sauvy, L'opinion publique, P.U.F., Paris, 1967, p. 6. G. Child., De la preistorie la istorie,Editura $tiintificd, Bucuregti, 1967, p. 18.

r86 t87
Dumitru STAN Sociologin ruralului tradilional romdnesc

asriculturiis. sdu se indepdrta de vecinii sdi, iar prin strdngerea leglturilor cu


- in evolulia comunitdlilor sdtegti de pe teritoriul larii noastre cdmpul siu le sldbea pe cele care il legau de ceilalli oameni.);
a existat o fazd arhaica in care, dup6 cum afirmd sociologul I. c. decuparea suprafelelor satelor pe loturi (gospodarii) qi a
B5descu, s-a impus tipul ,,s5lbatic"e caracterizat prin: gospoddriilor pe cicluri de muncd;
a. volum demografic restrAns; d. autarhie la nivelul existenfei comunitdlii sdtegti gi
b. relafii reduse cu celelalte comunitaf gi limitate fie la troc autosubzistenld la nivelul comunitdlii familiale;
(schimb de produse gi de daruri cu ocazia unor intAlniri), fie la rdzboi; e. gradul de stdpdnire gi de folosire profitabila a
c. relafii intracomunitare reglementate in mod mecanic prin proprietililor funciare depindea de numirul atelajelor, al animalelor
apartenenla la genealogie, vdrstf, gi sex; de tracliune qi de numdrul braJelor de muncd;
d. importanfd foarte mare acordatd ritualului in desfbqurarea f. distribuirea gi redistribuirea proprietdlilor funciare (gi nu
relaliilor intracomunitare gi in realizarea controlului social; numai) era o problemd a dreptului local, obignuielnic.
e. spirit comunitar puternic, indus de faptul cd nivelul 'Ne surprinde acest punct de vedere (preluat de I. Bidescu din conceptia lui H.
consumului de produse gi cel al siguranlei individuale depindeau Mendras) intrucdt, dacd rdmdnem in sfera lui de influen{d, nu mai gdsim
aproape in totalitate de forla colectivitdlii. argumente suficient de puternice favorabile justific[rii spiritului comunitar.
Dupd aceastd fazd. a urmat etapa tradi{ionald sau feudali Acest spirit era emblematic pentru satul tradilional, iar producerea lui nu s-ar fi
a evolufiei ruralului romAnesc, intinsd de la momentul formdrii putut realiza fhrd existen[a unei intense relele de relafii interindividuale,
poporului rom6n gi a limbii romdne gi pdna la sfdrqitul secolului al intracomunitare, Dacd distan(ele fizice dintre indivizi gi dintre familii ar fi
crescut, cu sigurantd congtiinta comuniunii sdtegti s-ar fi erodat gi, implicit, ar fi
XVIII-lea. Satul aferent acestei perioade constituie obiectul anahzei scdzut intensitatea spiritului comunitar. Cel pulin in cazul satului tradilional
noastre, il numim ,,tradi1ional", ) iar in conceplia sociologului romdnesc, acest efect nu s-a manifestat din mai multe motive: a) pentru o mare
amintit mai sus s-ar deosebi de restul tipurilor de sate prin perioadd a existenfei acestui tip de sat, proprietatea asupra terenurilor a fost in
lo:
urmdtoarele trlsdturi forma devdlmdgiei, iar indivizii erau concentrali la ,,vatra satului" tocmai pentru
a. dependenld mare a locuitorilor fala de calit5lile mediului a intdri pozilia de egalitate fald de toate suprafetele; b) chiar gi dupd momentul
individualizdrii proprietIlii sau al distribuirii terenurilor pe grupuri familiale au
natural;
rarlas spa{ii de folosin{d comund sau obgteasc6 spre care comunitarii aveau doar
b. tendinla ldranului de a-gi fixa locuinla pe suprafaJa pe anumite cdi de acces pentru a nu incdlca proprietdlile private; c) suprafa{a satului
care o avea in proprietate gi care era, in cea mai mare parte a ei, in era pulin intinsd, astfel cd nu distanlele fizice dintre familii determinau reducerea
afara vetrei satului (reducind distanla care il separa de pdmdntul densitAtii relaliilor; d) pericolele care amenin{au satele erau, in cea mai mare
parte a lor, din afara spaliului delinut de acestea, iar pentru a le putea depdgi mai
o
Vezi gi V. Pdrvan, Dacia, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1972. ugor sdtenii au recurs la reac{ii de ap[rare de genul concentririi vetrelor de
n locuire gi intrajutoririi. Daci la toate acestea adiugdm gi pericolul stigmatizdrii
l. BadescLr, Satul conlemporon si evolu[ia lui istoricd, Editura $tiin(ifica $i
Enciclopedic6, Bucuregti, 198 1, p.27 gi urm. celor care se indepdrtau de comunitate, credem ci proprietatea tradilionald la noi
t0
Ibidem, p. 18. nu a cauzat scdderea spiritului comunitar.

r88 r89
Dumitru STAN Sociobgio rurulul ui tradilional romfrnesc

ldsafi sd decadd complet spre folosul unor aventurieri strdini gi unor


Asupra modului de formare a satelor tradilionale romdneqti
l: exploatatori bagtinagi, proprietatea munfilor locuili din vechime,,l2.
s-au conturat doud ipoteze.folcloricet ,,intemeierea din pustie" 9i
Rolurile genealogice jucate de fondatorul satului ,,din
,,originea donativd".
pustie" erau foarte numeroase, insd doud dintre ele se detagau ca
a. Intemeierea satului ,,din pustie" este varianta care
importanld: .stabilireo numelui comunitdlii
susline cd a fost posibila ocuparea liber[, nereglementat[ a unor si impunerea unui set de
reguli de functionore a acesteia.
teritorii ldrd st[pAn, de citre un om sau de citre un grup de oameni
care gi-au stabilit ,,vetre de locuire" gi care sunt considerafi de Referitor la primul dintre aceste roluri, iati ce spune
$t.
Meteq - unul dintre participanfii la cercetarea monograficd asupra
urmagii lor ,,strdmogi descdlecdtori". Strdmoqul satului, potrivit
legendelor, venit nu se gtie de unde, ,,bate parul", ,,se aEazd",
satului Drdgug: ,,intemeietorul satului a fost, desigJr, in timpuri
strdvechi, un ldran inimos cu numele Drag sau Drdgug, care s-a
,,cuprinde" un spaliu frrd stdpAn Ei ,,face sat". Dup[ Nicolae Iorga,
a$ezar in mijlocr-rl cdrnpului, intre munte gi rdul cel mare din
astfel de sate sunt,,genealogice" intrucdt au crescut dintr-un autor, lara
iar spila de neam este baza juridic[ asupra proprietdlii: ,,to!i oltului. Cu familia lui, din ce in ce mai numeroasd gi ramificatd, a
inceput sd scormoneascd pdmdntul, sd ldzuiascd pddurile, sd intindd
locuitorii satului aveau drept la pamdnt, ceea ce era firesc, pentru
pdgunile pentru turmele tot mai bogate ale obgtei ce s-a injghebat in
cd pamAntul fr,rsese. pentru a spune astfel, creat de strdmoqul
jurul mogiei strdmoqului Dragug de ra inceputul de mulie sute de
comull, care se a$ezase in mijlocul p[durii sau intr-o regiune
ani al satului"ll.
rnliqtinoasa ca s6-l transforme in pamdnt arabil. De fapt, el,
strdmoqul, era proprietar. Crea{iunea sa agratd devenea astfel o in privinla celui de al doilea rol este suficient sd spunem cd
satul devenea ..Lrrnbidtor pe batrdni". La un moment dat. neprecizat
forrnafie politici, autonomf, sub multe raporturi, ddinuind efectiv
cristalizatd in fa(a altor formafii analoage, datorate altor strdmoqi.
cu siguranla de istorici gi etnologi, ,,pdmantul arabil al satului,
precum gi celelalte zone, au fost impirfite in pdrfi perfect egale,
Pdrea ca fie viu gi imparfea pamAntul comun intre descendenfii sai,
intre frafii descendenfi ai gintei intemeietoare; pa4ile egali se
dupd necesitdlile fiecarui qef, cap de familie qi alor sai, fiecare
nlrmesc baftani. Familiile coboratoare din fiecare dintre acegti frali
dintre copiii Ei nepolii sii neavdnd decAt dreptul care Ie revenea
subimparJira, cll trecerea generafiilor, (betranii> lor in pa4i
dupd gradul lor de descendenli. Aveau, deci, drept sd cultive ceea
inegale, dupd numdrul copiiror mogtenitori, dar pdstrard fiecare
ce le revenea pe baza arborelui genealogic; qi acest sistem s-a
tradilia bdtranului din care se trdgea. Astfel, cutare iat umbla pe l4
pdstrat inca in comunitdlile de mogtenitori, cici acesta este sensul
bdtrdni, altul pe 45 de bdtrani, ce reprezintd parlile egale de la
cuvAntului rom6nesc <mogneni> (coproprietarii moqiei, ai mogte-
nirii bdtrAnegti) gi care aveau, pAnd in ultima vreme cAnd au fost Ddveloppement de la que.stion rurale en Roumanie,lagi, 1917, apud
l. I Prgl
H.H. Stahf. op. cir.,p.60.
'_$t. Mete;, Drdgus - un sat din fara oltului.
" H.H. Stahl, Contribulii la studiul satelor devdlmase romdneSti, vol. I, Editura
l.S.R., I943, p.143.
Trecutul fiirii oltutui, Editura
Academiei Rorn6ne, Bucureqti, p. 55 ;i urm.

190 t9l
Dumitru STAN Sociologia rurnlului trsditional romfrnesc

prima impa(ire a pimdntului"la.


calitalile morale gi religioase etc. constituiau repere dupi care
domnitorul putea improprietdri prin donalie un individ sau un grup
Finalmente, o astfel de impdrfire instituia drepturi urmagilor
de indivizi.
,,bdtrinilor" asupra tuturor zonelor economice ale satului - de la
Suprafafa astfel dobdndit[ se structura sub forma unei ,,mogii"
munte pAn[ la ges. Aga se Ei explici de ce loturile lirdnegti din
aparfir-r6nd unei farnilii nucleare sau, aturci cAnd donalia viza un
zonele care nu au fost comasate prin procesul ,,cooperativizdrii
socialiste" se prezinti sub forma unor fdqii lungi 9i inguste; in ,,neam" sau un grup de familii, sub forma unei comunitdli sdtegti.
Inilial aceasta avea dimensiuni demografice reduse, dar dupl cdteva
esenfi ele demonstreazd modurile de realizare a subimpdrlirilor
generafii ea atingea cu adevf,rat dimensiunile unui satl5.
generalionale a fiecdrui ,,betran" din structura economicd.
in mod surprinz[tor, ,,umblarea pe bdtrdni" a funclionat in Unitatile rurale infiinlate in acest mod se bucurau de dreptul
satul devalmag chiar in condiliile in care proprietatea era colectivd.
la proprietate in devilmdgie, iar membrii componenli aveau
libertate individuald. Istoricii consideri c6 in spaliul romdnesc, mai
Mai mult, acest tip de distribuire a proprietAlii sf,teqti a favotizat
I

ales in feudalismul timpuriu gi cel mijlociu. multe sate s-au fbrmat


creareade inegalitali gi ierarhii intracomunitare deoarece la fiecare
pe aceastd cale. Prin actele de donafie, domnitorii rezolvau situafii I

,,betran" se raportau cuantumuri diferite de urmaEi. Era posibil ca


ireconciliabile apirute intre r-rnii boieri gi taranii de pe proprietatile I

de Ia un ,,batran" sf, se revendice descendenli de ordinul zecilor, iar


la altul - de ordinul sutelor. Atunci cdnd obgtea sdteascd oblinea un
lor sau din preajma acestora gi, totodatd, igi creau spalii in care I

populafia le era total atagatd ca reacfie de recunogtin{a fatd de


avantaj (spre exemplu, bani, produse, servicii din instrainarea prin
gcnerozitatea lor.
arendi a unei suprafele din zona de islaz), acesta se impdrlea in
mod egal ,,pe bdtrdni" gi nu pe numf,rul membrilor intregii comu-
Potrivit culturii populare, ipotezele privitoare la formarea
satelor romdnegti sunt, insd, mult mai numeroase. Iatd, in continuare,
nitati sate$ti.
cAteva variante care delimiteazd comunitdflle sdteqti pomind de la
b. Originea donativl a satului. In perioada medievalf,,
rnodurile in care acestea realizau alegerea locului de amplasare:
domnitorii aveau drept absolut asupra teritoriului statului. Ca atate,
ei aveau libertatea de a decide asupra proprietafii in sensul ci a. Sate constituite pe locul unde au avut loc vinltori
puteau improprietiri sau, dimpotrivd, sd suprime dreptul de ritualice. Dupd diferite legende, animalele sdlbatice precum zimbrul.
cerbul. ursul, lupul etc., degi erau urmlrite pentru a fi vdnate, jucau
proprietate in funcfie de diferite criterii. De pild6, etezia, nepiata
dirilor c[tre domnie, nesupunerea, trddarea etc. reprezentau motive rolul de cdlduze. Acolo unde ele deveneau victime ale vdndtorilor
se punea temelia unei vetre de sat gi se considera cd era un loc
de confiscare a proprieta;ii. ln schimb, fidelitatea fala de
binecuvdntat intrucdt divinitatea a favorizat succesul actiunii.
problemele domniei, participarea la luptele de apf,rare a statului,

'' Yezi gi N. Dunire, Civilizapie tradipionald romdneascd in Curbura Carpaticd


'o P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romdneSti, Editura $tiintifica, Nordicd, Editura gtiintificA qi Enciclopedici, Bucuregti, 1984.
Bucuregti, 1969, p. 162.

t92 193
Dumitru STAN Sociologia rural ului tradiyional romfinesc

Animalul vdnat nu rdmdnea o victimd oarecare, ci devenea un gi dovedit[ de obiceiul de a invoca in sens negativ pe intemeietor
animql or{tcol, un simbol al intemeierii comunitelii prin pornind de la motivul cd acesta nu a ales un loc prielnic pentru
incuviintarea forlelor sacre. in plus, se considera cd trisdturile a$ezare: ,,CAnd se intemeia un sat, cel dintAi om bdtea un par in
ftzice gi simbolice ale acestor vieluitoare se transferau in calitatile pdmdnt, pe care il considera ca fundament sau temelie. in jurul
locuitorilor respectivului sat. parului se construiau casele gi gospodiriile gi aga lua fiinfi un nou
b. Agezarea satelor pe locuri indicate de animale. sat. Dacd satul are pozilie bund tofi il binecuvdnteazd., dacd. arc
Varianta anterioard de intemeiere a comunitalii rurale era legatd de pozilie rea toli il blestemd"l8 - susline etnologul I. Ghinoiu.
activitatea de vdndtoare. Aceastd noud variantd este urmarea Valentele sirnbolice ale st6lpului sunt nume.oasele, iar
valorizdrii unei alte ocupalii fundamentale din spaliul romAnesc: dintre acestea amintim: .s'entn de proprielale, loc de mijloc sau
pdstoritul. in urma observirii comportamentului animal, pdstorii au centru al spaliului sdtesc, locul undi .forlele sacre devin conver-
ajuns la concluzia cd acestea au un accentuat instinct de conservare genle Si menlin srabilitatea comunitdlii, locul unde trebuie
probat de faptul ca igi aleg locurile cele mai bune qi mai eficiente amplasat altarul bisericii, spaliu de iradiere a fertilitdlii etc.
pentru adapostire. In consecinld, s-a apreciat cd acolo unde turmele lnteresant este qi faptul cd despre cel care amplasa acest reper se
pdstorilor gi-au stabilit culcuqul in mod neconstrdns se putea stabili spunea cd ,,nu mai trAie$te mult". in plus, el insugi anticipa gi igi
..vatrd de locuire sdteasc6". Aga ne putem explica de ce, in cele mai gestul sdu apdrea ca o autosacrificare
^efect, iar
asuma acest
multe informalii etnografice, intemeietorii satelor sunt ciobani, inle nte ieloure2o .

crescdtori de animale, pdstoril6. Toate aceste ipoteze privitoare la formarea satelor traditionale
c. intemeierea prin decizie spontanl ca urmare a oboselii, romAnegti se regdsesc, mai mult sau mai pufin, in tipologia acestora.
a constatdrii imposibilita$i de continuare a deplasdrii, datoritd Etnografii, sociologii. geografii, istoricii S.a. au rcalizat demersuri
influenlelor persuasive gi obsesive ale unor vise, revelagii etc.l7. in speciale de clasificare a comunitafllor sategti de pe teritoriul tdrii
cdutarea unui loc propice formirii r.rnei agezdri sdteqti, o familie sau noastre, apeldnd la numeroase criterii intre care au prevalat cele
un grup de familii des{dgura peregriniri pe spa}ii mari. Deceplia privitoare la structura, morfologia qi viala lor economicd. in cele ce
negasirii unui loc aferent expectanlelor lor i-a determinat pe urmeazi evidenliem o parte dintre criteriile de clasificare qi tipurile de
cdutdtori sd renunte la criteriile de alegere gi sd decidi ,,baterea s a te romdnerrll concordante exigenlelor criteriale.
stdlpului" sau a,,ldrugului" ca dovadd de implantare teritoriald.
Tradilia intemeierii prin ,,baterea stdlpului" era foarte rdspdnditd
l6 V. Trebici, t. Ghinoiu, Demografie Si etnografie, Editura gtiintifica l8
V. Trebici, l. Ghinoiu, op.cit., p. 305.
Enciclopedicd,Bucuregti, 1986, p. 3o4 9i urm. l' Vezi R. Vulcdnescu, Coloana cerului, Editura Academiei Rom6ne, Bucuregti,
" Yezi gi Gh. l. Britianu, Tradilia istoricd despre intemeierea statelor 1972.
romdneSti, Editura Eminescu, Bucuregti, I 980. t"
Vezi M. EIiade, Mesterul Manole, Editurp Junimea, Iaqi, 1992.
194 195
Dumilru STAN Sociologio rurslului lraditionol romiinesc

a. Dupa criteriul istoric gi al vflrstelor culturale2l, etnografice sunt utilizate denumirile ,,odaie" (Moldova gi Muntenia),
comunitdlile rurale din spaliul nostru (la fel ca satele din toatd ,,poiatd" (fara O^agului), ,,sdlaq" (Banat);
lumea) se impart in; o cdtune" - reprezentdnd comunitali rurare cu mai pulin de
o arhuice sa:u primitive (datate pe toatd durata mileniului I 100 de familii gi gospodarii, foarte rdspdndite
i.H. gi primele secole ale erei noastre) caraclerizate prin economie
in feudalismul
romdnesc cdnd rnai erau desemnate gi prin cuvdntul
,,cotund',;
naturald sau inchis6, aplicarea principiului forfei in relatiile
interindividuale gi intergrupale, abundenld a actelor magice in toate ' sqte propriu-zise - formate din peste r 00 de familii gi
gospoddrii.
ipostazele existenfiale etc. c- Dupd criteriul genezei , (in completarea gi argumentarea
o tradiyionale (de la formarea poporului romdn gi pAnd la celor doud genealogii: ,,intemeierea din pustie;, pi ,,originea
sfArgitul secolului al XVIII-lea) in care principiul forlei a fost
inlocuit de morala religioasd, iar ordinea sociali era stabilita de
donativd" - descrise in paginile anterioare) satele tradilionale
romanegti pot fi clasificate in trei categorii: sate matcd, sate roi
si
dutini (structuri gi funclii impuse de destin gi divinitate) si obiceiuri sate de colonizare.
(structuri gi funclii derivate din acliunile umane curente, dar o satele matcd sunt pomenite in documentele vechi emise
o
subordonate voinJei divine); datd cu aparilia statelor feudale romaneqti. o agezare
,,matcd,, nu
. o moderne sau actuale (incepdnd cu secolul al XIX-lea) - era altceva decdt un nucleu centralizat de populafie, avand in
caracterizate prin pozitivarea modelelor aclionale, sporirea fi'unte un ,jude" sau ,.cneaz", o vatrd de locuire inconjuratd de
influenfei din partea mediului urban gi chiar dependenfa masivi de ,,crdnguri" gi ,,cdtllne". conducdtorul comunitdlii igi exercita
culttrra gi civilizatia acestuia, acceptarea rezewatd a unor avantaje autoritatea, in special cea jLrridica, nu numai asupra satuiui propriu,
rezultate din industrializarea urband gi periurband, diminuarea ci gi asupra unitelilor teritoriale mai mici din preajma. batoritd
progresivd (dar nll anularea) a apelului la schema de viata unor calamiteli naturale sau sociale (secete, invazii etc.), satele
premodernd etc. matci igi schimbau vatra agezdrii, iar locul pdrdsit a cdpdtat, in
b. Dupa criteriul mlrimii teritoriale gi demografice, timp, semnificalii magice, fiind numit de popoi,,loc r6u"24.
localitalile rurale traditionale romdnegti se deosebeau in : o satele roi25 au fost acele .o-unitali rurale intemeiate
..din
o c'rdnguri" - formate din 2-3 familii gi gospoddriile lor, pustie". ,,Roirea" reprezenta acfiunea de separare a unei familii (sau
dispuse in zona platourilor montane: dacd pentru astfel de situatii in a tmui grup de familii) de satul ,,matcd", urmdnd ca ea s6 ocupe
un
Muntii Apuseni se folosegte denumirea de ,,crdng", in alte zone
t' L " l. f . Rusu, Elemente aulohlone in limba romand. Subs tr atu I rom dno-al ban ez,
Bddescu, Tintp Si cultura. Trei leme cle antropologie islorica, Editura E gucuregti, 1970.
$tiintifica 9i Enciclopedicd, Bucureqti, t988, p. 59. cit., p.308.
" L. Apolzan, ,Sate - cranguri in Munlii Apuseni. Ob.servalii asupro asezdrii lor .r5 sdtenii Si stdpanii in Moldova, Editura Socec,
rurulc, Craiova, 1944, pp.8-9. B
196 t97
Dumitru STAN Sociologia ruralul ui tradilional romfrnesc

teritoriu virgin, ,,un loc pustiu". ,,Roirea" s-a petrecut, probabil,


atunci cdnd in cadrul unui sat matci s-a creat un surplus
demografic sau atunci cdnd o stare conflictuald din interiorul
acestuia nu s-a putut rezolva decdt prin separarea totalf, a pdrlilor.
Plrdsind un spaliu cultural, ,,roiul" a creat o nou[ vatrd sdteascd,
dar a utllizat pentru aceasta capitalul cultural al zonei de
provenienld. Pe aceastf, cale, modelul socio-cultural al unui sat se
extindea pe o suprafall mult mai mare.
In multe cazuri, ,,roirea" s-a produs doar pdnd la limita
exterioard teritoriului satului matcd ori intr-o zond. izolatd ce
aparfinea tot satului matcA. in consecinfd, in asemenea situafii, pdnd
la momentul stabilirii hotarelor, satul roi gi satul matcf, rdmdneau
legate prin utilizarea in comun a unor structuri ale vechiului sat
devf,lmag: padure, islaz. iazuri etc. Ca urmare a cregterii
demografice gi a exploatf,rii extensive a pamdntului, satul roi s-a
transfbrmat, la rdndu-i in sat matc6, Din noua ipostazd, satul forla
producerea unor noi roiri in amonte gi aval. Pe ansamblu, roirea
satelor a condus la formarea de ,,sate noi" (atAt de intdlnite ca
denumire in zilele noastre), la concentrarea popullrii in anumite
zone geografice Ei, mai ales, la similitudini in derularea modului de
viala rurald la nivelul unor supraf-efe insemnate.
o Sate de colonizare26. in perioada existen{ei satului
tradilional romAnesc, locuitorii acestuia aveau fie statutul de ,,!drani
liberi", fie cel de ,,!Irani dependenfi". Din secolul al XV-lea gi pdnl
la jumdtatea secolului trecut, celor care erau dependenfi de boieri,
de domnie, de mlnistiri - li s-a oferit prilejul de a-gi dob6ndi Prin combinarea ultimelor douf, criterii de tipologizare
libertatea. in cazul in care satul, in intregimea lui, curma starea de 2'
Vezi 9 u , Geogra/ia satului ronrdnesc, in vol.
dependen![, acesta urma sd se dezvolte pe acelagi teritoriu; era ntilitans, Sociologia
ficd, Bucuregti,1974.
" Apud, opulaliei si isezdrilor umane,Editura Didacticd gi
tu
V. Tufescu , Ronania, Editura $tiintifica, Bucuregti, 1978, p. 304 Pedagogi .201.

198 199
Dumitru STAN Sociologia rural ului traditional romfinesc

(particularitafile cadrului geografic de amplasare gi specificitatea fbrme neregulate;


locald a vietii economice) agezdrile sitegti au fost impdrlite in mod o s'ate de-a lungul drumului
dihotomic2e:
- in care exista o singurd uli1i, iar
locuin{ele erau dispuse perpendicular pe aceasta, de o part+i de alta,
o sate de vale in cadrul cdrora locuitorii erau . sqte dreptunghiulqre cu forme geometrice regulate,
-
preponderent cultivatori intrucdt beneficiau de avantajul de a fi parcelat qi cu drumuri drepte;
situali pe soluri f-ertile, propice pentru diferite categorii de culturi; . ,\'ate compact adunare
- cu o densitate a constructiilor atdt
t sate de platou dispuse in zonele montane gi de mare incdt ldsau impresia existenlei unui tdrguqor:
submontane, locuite in cea mai mare parte de crescdtori de animale o s'atul circular
care, din cavza climei gi reliefului, erau prea pufin preocupafi de
- in care locuinlele erau ingirate in formd
de cerc pe rnai multe centuri concentrice, iar in mijlocul spafiului
cultivarea pdmAntului. comunitar rezidential se afla, de reguld, biserica;
f. Dupa criteriul morfologiei agezdrilor rurale tradifionale, . s'ate radiale sau polip cu locuinfe dispuse pe ulile care
aplicat la noi de geografi (V, Mihailescu) gi etnografi (R. Vuia), a pornesc radial din centrul aSezdrii.
rezultat o tipologie relativ extinsd. Iatd clasificarea la care ajunge Desigur, criteriile de clasificare a satelor romanegti pot fi gi
R. Vuia, referindu-se in special la regiunea etnografici a mai numeroase cu toate cd diferentele structural-functionale dintre
Transih, anieiso:
. izolate: se intdlneau in zonele montane unde
,\'ate cu case
populafia se ocupa mai ales cu crepterea animalelor gi unde nu se
putea face distincfia clard intre ,,vaIrd" gi ,,mogie";
. sate rds/irate - in care locuinlele erau dispuse pe terasele patru forme sunt valabile mai ales pentru clasificarea satelor
zonelor deluroase gi care s-au format din concentrdri de locuire in moderne gi conten-rporane.
prea.ima unor case tzolate; Locuitorul simplu din mediul rural actual, ca gi cel din
. sale de vale - cu locuinle agezate in raport cu un curs de spatiul urban. nu stdpinegte date insemnate
gi criterii de clasificare
api care strdbate spaliul depresionar de rezidenfI;
. sate ingrdmddite - se caracterizau prin dispunerea unui
numir mare de locuin(e pe un spafiu mic, accesul la acestea
fdcdndu-se din drumuri inguste qi numeroase care se intretdiau in

to M D. Matei. E. Enrandi. Hubitatul ntetlieval rural din Vulea Moldover t'/ Modul taxonomic in care gAndegte rezidentul ruralului din
bqzinul SoneSului Mare (Sec. XH'VII), Bucuregti, 1988, p. 69. zllele noastre era accesibil gi locuitorului din satul traditional.
to
R. Vuia, Satul romdnesc din Transilvania Si Banal,Cluj, 1945,pp.9-94. Acesta, nu numai cd igi compara propriul sat cu celelalte pe care le
200
20

a
Dumitru STAN Sociologia rural ul ui tradilional romilnesc
cuno$tea - gi, deci, opera clasificdri _ dar, mai mult, rcaliza
Degi constatau existenfa diferenfelor dintre zonele rurale,
delimitari pornind de la diferenlele existente numai in comunitatea locuitorii satului tradilional ajungeau la doud concluzii care atenuau
lui; de aceea, ,,in mod tradilional, in Romdnia, satele sunt divizate tendinfele de ierarhizare valoricd a spafiilor culturale:
a. fiecare sat prezintd nu numai dezavantaje. ci gi avantaje
in raport cu alte sate (prin elementele care il particulariz eazd);
b. oricdte diferenfe ar fi intre sate, p6nd la urmd ele trebuie sd
rezolve nevoi (func1ii) similare; omologia nevoilor determind
o mare
asemrnare a structurilor: locuinld, ocupalii, familii, imbracdmihte
etc.

doua variantd era, de fapt, mult mai importantd decdt prima


deoarece introducea tipologii, valida pozilia locuitorilor fala de o
axd axiotropicd uzuald in epocd gi, mai ales, definea locul unui sat
in raport cu cele din vecindtatea lui. Aga ne explicdm de ce, in
suficient de multe cazuri, modalitatea informald de denumire s-a
oficializat gi s-a pastrat ca formd identitard unicd.

'' G. Kligman, Nunta mortului. Ritual, poeticd Si culturd populard in


Trans.ilvania, Editura Polirom, laSi, 199g, p. 27.

202
Sociologiu rurnl ul ui tradilionul ntmfrnesc

netdgaduit asupra primitivismului locuitorilor. prin urmare,


2. LOCUINTA TRADITIONALA ROMANEASCA bordeiele nu ar fi altceva decat o formd evoluatd a grotelor, utilizate
ca locuinfe imediat dupd procesul de antropogen ezd,. in realitate,
insd. intre aceste doud tipuri de locuin!6 existau diferente foarte
2.1. TtPURI DE LoculNTE. Surprinzatoare prin varietatea mari. De pilda, planul construcliei unui bordei era destul de
lor, locuinfele din satele tradilionale romdnegti au constituit complicat gi, in orice caz, comparativ cu grota, mult mai pulin
unul dintre domeniile in care conceplia filosofico-religioasd, dependent de caracteristicile locului geografic: la intrare avea o
ingeniozitatea tehnicd, dorinla de o viala mai bun6, valorificarea prima incdpere, dispusd in pantd, numitd gdrlici, de unde se cobora
mogtenirii culturale gi talentul artistic s-au imbinat Ei completat de pe nigte trepte la nivelul celorlalte incdperi. Prima dintre aceste
o manierf, atAt de evidentd incdt pu{ine alte situalii existenliale incaperi era numitd ,,cu soba" intrucAt partea cea mai importanta
. suporta comparafia. Aceastd afirrnalie este valabild nu numai atunci din acest spatiu era reprezentatd de vatrd. Pentru evacuarea
cdnd ne referim la locuinlele de^suprctfulri, ci $i in cazul celor mai fumului, aceasta era prevdzutd cu un co$ piramidal care se
pu!in pretenfioase: bordeiele". Atenfia acordatd de istorici gi prelungea pdnd in afara acoperigului.
etnologici acestui ultirn tip de locuinld se datoreazd, in special Din inciperea care cuprindea vatra se deschideau spatii
vechimii lui gi abia in al doilea rAnd gradului de extindere sau laterale utilizate pentru locuit, pentru depozitarea proviziilor gi
modului rudimentar de realizare a construc{iei. chiar pentru adbpostirea animalelor. De menfionat este faptul cd
Bordeiele sunt considerate cele mai vechi locuinle ale ,,odaia de locuit" se incllzea printr-o ,,sobd oarbA" in sensul cd gura
romdnilor. Erau construite mai ales in zonele de cAmpie, sub de alimentare cu combustibil se afla tot in incdperea cu vatrd. Unur
nivelul solului. (deci, nu trebuie sd le.rconfundAm cu locuinfele dintre perelii acestei camere era chiar o parte a corpului sobei gi,
. ll, I
semiingropate"), prin cdptuqirea perelilor cu lemn de stejar (in
r
din acest motiv, intregul spafiul era identificat prin expresia ,,la
Oltenia) sau neutilii6nd deioc lemnul (in zona limitrofb Dunarii)ra. sobd". Paturile erau agezate pe l6nga perelii acestei incdperi, purtau
Faptul practicarii locuirii intr-un spaliu atAt de diferit de cel numele de ,,laviti", iar, in funclie de numdrul membrilor familiei,
aflat astdzi la indemdnd ar putea sd pard, pentru mul1i, o dovada de ele rnai puteau fi dispuse gi in spaliul unde se afla vatra sau chiar in
alte camere cu rol de dormitor. Aspectele planimetrice ale bordeielor
'" Yezi pi Gr. lonescu, Arhitectura pe leritoriul Romaniei tle-a lungul veacttilor, erau variabile: existau bordeie mici, mijlocii gi mari, cu o singurd
Pucureqti, 1982. incapere sau mai multe. dar toate aveau formd de dreptunghi, cu
'''' V. Neanrtu, Borclei ;i semibordei Mctd cle locuire in vremeo fbuclalisntului colluri rotunjite gi acoperig suslinut de pari.
tintpuritr, in Civilizalie meclievalci ;i noclernd romaneascd, EditLrra Dacia, Cluj- Pe ansamblu, existenfa acestui tip de locuinld s-a datorat nu
Napoca, 1985,p.68.
" H.H. Stahl, P.H. Stahl, Crvilsayia vechilor sate romdnestr, Editura $tiin!ifica,
Bucureqti, 1968, p. 50 pi urm.

205
Dumitru STAN Socplogia rurul ului trodiyional romfrnesc.

atat saraciei', lipsei materialelor de construclie ori comoditdlii qi ldsarea frigului se reintregea grupul familial, in odaia de locuit
negtiinlei sitenilor, ci unor imprejurdri istorice defavorabile: satele incepea sa fie utilizatd din ce in ce mai des sau chiar constant.
erau atacate des de navdlitorii de la sud de Dundre, iar in cazul in Spre sfargitul perioadei tradilionale, locuinta tirdneascd a
care addposturile le erau distruse (ceea ce de altfel, se qi intdrnpla),
relacerea lor dura pulin $i collsta aproape numai in ridicarea unui
nou acoperig (din paie gi pamdnt).
Locuin{ele de suprafafi se inscriu intr-o tipologie ceva
mai largd: case cu foigor, case cu cerdac, case mansardate, case cu
pivnile etc. Pentru perioada tradilional[ a satului rominesc cele mai ,,oddi" rezultd gi din faptul cd nu era folositd in mod curent, ci
multe dintre locuintele de suprafald erau formate din tindd". numai cu ocazia unor evenimente familiale (botezuri, nunfi,
camera de locuil (utilizat6, eventual, numai in perioada de iarna) 9i priveghiuri etc.) sau pentru primirea oaspefilor.
cdmara (pentru depozitarea rezervelor alimentare care nu puteau fi
ldsate in tinda).
in anotimpul cdlduros mulli membri ai familiei erau nevoili
sd locuiascn in spajii din afara casei (,,sllage") in funclie de seg-
mentul diviziunii muncii la care participau. Prin urmare, densitatea acfionat gi in acest domeniu: satenii qi-au imbogdfit interiorul cu
fiind mai mici, locuirea se fbcea aproape numai in tindi. Dup[ noi tipuri de piese ge mobilier, au recurs ra deplasarea sobei in
raport cu anotimpul- (cald sau rece) sau au construit sobe in toate
' incdperile, au adecvat mdrimea gi utilizarea spaliului de locuit la
Actualmente, locuirea in bordeie este foarte rari gi constituie un indiciu
reprezentativ al sdraciei. Mai mult, sunt numite bordeie inclusiv unele locuin{e
numdrul membrilor familiei etc.
de suprafafd care sunt mici gi ofer6 un confort mult prea redus. in perioada Principalele_ elemente componente ale od[ilor vechilor case
tradilionalfl, bordeiele, mai ales in cazul celor cdptugite cu lemn de stejar, erau romAnegti au lbst'-': vatra, patul, lavilele, masa, scaunele, lada de
chiar mai costisitoare decdt locuinfele de suprafald. zestre, culmea sau ruda, blidarul, dulapul scund, scoartele,
" Un spatiu de marirnea unei canrere de locuit sau de dimensiuni mai mici din ldicerele, piesele ornamentale (cerarnici, sculpturi, cusdturi etc.),
care se realiza trecerea spre restul incdperilor. in unele zone etnografice, tinda
era o camerd rece, intrucdt nu avea o instala{ie de incdlzit, 9i un loc de depozitare
icoanele. Toate acestea erau dispuse in aga fei incdt locuinta avea
a alimentelor gi/sau uneltelor. in alte zone, tinda cuprindea cuptorul sau, mai o structurd unitard gi, implicit, o functionalitate sistemicd.
mult, vatra de la care porneau gurile sobelor oarbe pentru incdperile invecinate. -
Acolo unde tinda includea vatra, spatiul ei se transforma in incdpere locuitl in anotimpul cald era utilizatd soba din tinda, iar in anotimpul rece era folositd
permanent; era mai pufin confortabi16 decdt celelalte incdperi, insd, era utili din soba din odaia de dormit.
r5
nurneroase puncte de vedere: favoriza ptrstrarea curdleniei in restul incdperilor, | vladuliu, Etnogra.fia romaneascd, Editura $tiintifica, Bucuregti, r973, p.
aprofunda spiritul comunitar, stimula comunicarea intre membrii farniliei etc. 179 9i urm.

206 207
Dumitru STAN
Sociologiu rurul ul ui traditionul romiinesc

De pildd. in Moldova, existau cuptoarere cu vatrii care


ocupau caln o patrime din suprafafa ,,oddii de locuit". Ne-am putea
intreba: la ce bun o asemenea construcfie? daca funclia ar fi putut fi
rezolvatd intr-o manierd mult mai facild. in realitate, in acest caz
avantajele prevaleazd, in raport cu dezavantajul pierderii de spatiu. De
fapt, nici acest dezavantaj nu era in intregime intrucdt se crea un
sector al camerei numit,,pe cuptor',, ,,dup6 cuptor" sau,,dupd sobd',.
Acest spatiu, situat oarecum izolat de restul camerei. era
locr-rl unde dormeau copiii. Printr-o astfel de distribuire a spaliului
se evita starea de promiscuitate: era ca qi cum ar fi existat camere

ternperaturd suficient de ridicata pentru a-i feri pe copii de pericolul


dobAndirii unor boli specifice sezonului.
Locuinfa fdranilor din ruralul tradilional trebuia sd satisfacd
o serie de func{ii de bazil: sd reuneasca zilnic ori periodic pe toli
mernbrii familiei. sd garanteze acestora o stare minimi de confort
existenfial, sf, produci atagamentul, asocierea spontand a tuturor

includi nigte repere axiologice minimel8 pentru a obtine


I crl I TighiliLr, Sctcietate si menroritore in aceasta sd
!'ara Romaneascd s,i, Mordova.
e,X.\X L' il. Editura pa ide i a, B u c u reg ri, 1 99 8, pp. 7 3,
lre lo ll 7 4.
r. EVooKlrl0v, Rugdciunea in Biserica de Riis'drit, Editura porirorn tt
ragi, lgg6, Vezi Gr. Ceorgiu, Naliune, culturd,
p.28. iclenrirate, Editura Diogene, BucureEti,
1997, p.340.
#

Dumitru STAN Sociologia rurdului trndilional romfrnesc


calificativul social: ,,ca lumea". Spre acest obiectiv, locuitorul Alegerea locului gi a materialului necesar pentru construirea
satului tradilional se indrepta inca din momentul desfrgurdrii unor
unei case noi. dotarea corespunzdtoare qi organizarea unei noi
practici ritualice privitoare la construirea casei.
gospoddrii erau probleme care antrenau dificultali atdt de ordin
economic, cat gi de ordin spiritual. La acestea trebuiau sd gdseascd
2.2. ostciluRr pRIVtToARE LA coNSTRUIREA cASEt. solugii nu numai beneficiarii locuinfei, ci gi rudele acestora: ,,tinerii
oricc Iocuin{i premodernd trebLria sd fie construitd intr-un se cdsdtoreau, dar sarcir-rile pentru construirea casei le reveneau, de
perimetru care sd satisfacd o serie de exigente de naturd pragmatica
obicei. pdrinlilor gi bunicilor, prin care s-au transmis din moqi-
gi, in acelagi timp, sd corespundd unor coordonate magico-reli-
strar-'ogi randuielile pentru durarea .i'r40 - spune etnograful v.
gioase. Pentru locuitorii satului traditional romdnesc, .urlu
n, Butur6.
".u
doar un simplu addpost, ci constituia gi locul unde se elaborau
Potrivit tradiliilor poporului romdn nu era deroc intamplator
unde, cand gi din ce se construia o casd noud, cum era orientatd
casa pentru a o feri de spiritele malefice din preajma ei, cine avea
dreptul sa ridice o construcfie pentru a fi durabild, cum trebuia
procedat pentru a atrage sporul, norocul. sindtatea in spa(iul de
locuit etc. Prin urmare, obiectivul construirii unei locuinte trebuia
sa fini cont de numeroase exigenfe structurale gi functionale care
pot fi grupate gi corelate in raport cu suita operatiilor de realizare a
construirea unei case incepea din momentul aleeerii locului
cladirii. Acestea, repetate in timp, au intrat in componenfa unor
gi se incheia abia atunci c6nd se rcariza,,intrarea in cas=a noud".
in obiceiuri. Aga dupa cum rezultd gi din rdndurile urmdtoare.
a. Materialul pentru construcfii era ales in strAnsd
deper-rclenfd de ceea ce oferea mediul geografic in care era a]ezar
satul. Pentru cea mai mare parte a locuintelor traditionale se
trtlliza, ca principal material de constrLrctie, remnul aflat din
vetre de casd, s-au restrdns treptat. pe aceastd cale s-au
abundenfd in aproape toate parfile ruralului romdnesc: brad in
afiul satului, de-a lungul mai multor generafii, gruptri -
zonele montane. stejar, gorlrn, fag - in zonele de deal gi de cdmpie.
ii sau c'ase pe neamuri. Era evitati fblosirea lemnului de carpen, intrucat se considera ci in
acesta ar avea ascunzig ,,necuratul", dupd cum nu trebuia sd existe
'n M. Budig, Microcosntourl go.spoclat.esc practici ntagiL'e,ti religioa.sc lc
crpdrare, Editura Paideia, BLrcuregti, 199g, p.25. a0
v. Butule, Cttlturd spirihtald rontanectscd, Editura Minerva, Bucuregti, 1992,
p. 267 9i urrn.
210
2tl
Dumilru STAN

locuinld fbra a avea in componenla ei lemn de tei (protector contra


vrajilor. fulgerului, grindinii)ar. d cd, in unele zone, in locul ales pentru
obiceiul mai cerea ca tdierea lemnelor pentru casi sd se a aSezat, la ldsarea serii, un vas cu apd
facd numai in zilele considerate faste gi in anumite faze ale lunii, de dimineafa, daca se cbnstata cre$terea
pentru cd numai in urma respectdrii acestor condilii se puteau implini a interpretat ca ,,semn bun,, sau ca dovadd
dorinlele celor care Llrmau sd locuiascd in ea. pe ansamblu. era .,llL:"H'
recomandat ca o astfel de acliune sd fie demaratd lunea intrucat
de e fe cre etei, 0.. ".#l:"o
r e s ec
.""::f:f tli lt'"li;
..tot dimpotrivd, niverur apei din uu, .ru mai
Iucrul inceput lunea merge bine, cu spor gi tine mult, e trainic,,42. scdzut, atunci exista
indiciul ca locur nu este propice pentru construirea
b. Alegerea locului. pe tot cuprinsul saturui erau ,,locuri nesocotirea acestui avertisment ar aduce
rocuinlei qi cd
bune" gi ,,locuri rele". Era un mare pericol construirea casei in familiei mai multe
suferinle qi prejudicii decdt avantaje. Din
locuri ,,blestemate", p€ ,,haturi,', pe locuri unde existau vetre toate aceste condiliondri
gi direc{iondri in alegerea adecvata a locurui
parasite-, pe sLrprafefe oblinute prin abuz ori prin jurdmdnt fals.
De
de casd sesizdm
asemenea, nu trebuiau ridicate construcfii in locuri unde au fost
epidemii care alr provocat decese nllneroase, in locuri pangarite
prin crime gi sinucideri, ,,spurcate" prin aruncarea gi depozitarea
unor reziduuri sau in spafii in care au fost atrase
,,for{ele reului', de
cdtre persoane care au desfdgurat acte de vrajitoriea3.
Stabilirea amplasamentului casei nu se realiza numai prin
afla langa drllm"45 prin
acest element
evitarea ,,locurilor rele" recunoscute, ci se solicita pdmdntului de legdturd se
oblinear"r integrarea gi.deoarece
participarla comunitard.
insugi sa indice in ce mdsurd alegerea a fost bine efectuaia. in acest
c'
construirea temeriei. inainte de toate trebuie
sd
menliondrn cd munca de construire a unei case nu
era incredinlatd
rtYezi S. Fl. o'icdrei persoane: erau alegi megteri cunoscdtori
Marian, Legende tre.spre.frctri, insecte, pdsdri,Editura Trans pres, gi aparatori ai
Sibiu, 1996. statutului marital, renumifi prin iscusinfd,
harnicie, d;. $i;.in *O[
altruiste, moraritate_gi piogenie. Despre acegtia
se credea nu numai
c5 gtiu sd ,,inalte" o rocuinfd, dar gr cd
sunt inzestrafi cu harur de a
construi in aga fer incat rezultatur sd fie
deosebit de durabil. i; pr;;
''A..Gorovei Credinli
, orului romdn, Editura Grai gi Suflet
_
Cultura Nalionald, Bu
" Al. Popescu, Tradilii pli, Editura gtiintificd gi Encictopedici,
Bucuregti, 1986, p. 206.
212
?r?
Dumitru STAN romdnesc

proprietarii locuin{elor rcalizate de astfel de megteri erau convingi cea .,insuflefirea rui printr-o jertli" incorporatd
in zid gi, mai ares,
cd odatd cu finalizarea cl5dirii li se transfera o parte din conlinutul in temelie. Degi locuintere tardnegti nu erau monumentale,
gesturire
priceperii gi harului constructorilor. sacrificiale erau sdvdrgite, in mod normar, de
to{i cei care
ridicau o
Pentru durabilitatea casei, temelia era consideratd partea constr'clie. in urtimd instanfd, rocuinfere se asemdnau
foarte murt,
cea mai insemnatd. De modul cum era reahzatd aceasta gi de suma in special la nivel local gi zonal.
instituirilor simbolice invocate cu acest prilej, depindea, in mod Este de cd exista gi o anumitd constanld in
direct proporlior-ral, starea farniliei care urma si foloseascd locuinfa.
Din acest motiv, in momentul purcederii temeliei erau desfbgurate fl:]l]i,:9ltil,
tnrel'tlldtvtdualc-
meieroare. Bineinfeles cd diferenfele
materiale, de grad de congtientizare
ac{iuni legate de cultul cregtin (slujba religioasl speciald, stropirea a necesitdlii s naturi a scopurilor vizate prin
cu apd sfinlita) ca acte de purificare, dar gi de oblinere a acceptului construcfie etc. puteau sd fie cauze care sd
determine o diversificare
divinitalii pentru ridicarea construcliei intr-un anumit loc. La mult rnai accentuatd.a tipuriror de jertfe. or.
din simpra inventariere
acestea se addugau gi alte forme de invocare a sacrului - de a acestora ajungem la concruzia cd rituarur
sacrificiar era nu numai
provenienld precregtinf,: sacrificarea unor animale (de reguli. un necesar. ci gi rerativ accesibir tuturor rocuitoriror
ruralurui
cocog) gi stropirea locului cu sAngele acestora, punerea la temelie a tradifional romdnesc. Acest fapt dovedeqte pe
a. o furt. egalitatea
unor obiecte de mare importanfa simbolica - pdine, sare, grdu, statutard a indiviziror in raporturire cu
divinitatea,'iu, pe de altd
metale, flori etc. - in speranla c[ acestea igi vor extinde atributele parte existen{a unei strategii de obtinere
a generozitalii divinitatiii
asupra p[rinlilor gi copiilor din acea casaa6. prin jertfa neimpovdrdtoare gi neinspdimdntdtoare.
In comentariile realizate asupra mitului ,,Megterul Manole", Dacd in satur romdnesc premodern ar fi existat
convingerea
Mircea Eliade a dezvoltat ,,tema sacrificiului" ca demers magic de cd mdrimea jertfei determina direct proporlionar
mdrimea frotecliei
asigurare a durabilitIlii construcfiei. Astfel, in mentalitatea tradi- sacrale, atunci cu sigurantd s-ar fi practicat
curent sacrificiire umane
fionala, un corp arhitectonic devenea trainic numai dacd se produ- intemeitoa.e. or, religia cregtina a interzis practicarea
sacrificiilor
umane gi animale in desfhg
" O enrrnrerare a obiectelor.,interneietoare" face etnologLrl Al. Popescu (op. cit., ie. Totugi,
prelungiri simbolice ale
p. 2ll): ,,apd sfin1it6, bani, semin{e, pdine, untdelemn sfin1it, vin, [uic6, zahdr, continuat
inclusiv dupa pitrunderea
sare. flori, ou, tdnt6ie, potcoavd /o bucati de fier, piatrd, cap de cocog, gdind, pui, vorba de
cap de berbec,miel, pene de gdind (pdsiri), pdr de animale, oase de animale,
substituirea jertfirii trupu
alente ce
pdsdri, pui (r.rneori vii), cdine, pisicd, un inscris cu numele proprietarului, anul puteau fi incorporate in temelia locuintei
ldra a deranja divinitatea:
construcIiei". Aceste obiceiuri erau rdsp6ndite pe intreg teritoriul !6rii, iar simularea zidirii umbrei unui om. pllnerea intre
materiarere de ra
obiectele pe care locuitorii le mobilizau in desfbgurarea lor aveau o atdt de rnare baza construcliei a ,,mdsurii" ori a ibtografiei
forld simbolicd incAt acopereau in Inare parte registrul aspiraliilor gi unuia dintre batranii
familiei extinse etc. au devenit nu doar substitute,
expectantelor lor. ci sacrificii
tt'
l. Talog, loc.cit., p. 24o. ,,reale" prin efectele lor.

214 215
Dumitru STAN Sociologia rumlului traditriond romfrnesc

O datd parcurse aceste momente de pregatire gi de agezare a


temeliei, adic[ de anuntare a intr[rii familiei in circuitul social
printr-un spaliu identitar (casa), activitatea megterilor trebuia sf, se
desfrgoare fhrd intreruperi mari gi cu largul sprijin al comunitarilor
(de reguld, rude) atagali intereselor beneficiarilor. intdrzierea
finalizdrii construcliei gi, cu deosebire, nelocuirea casei erau gregeli
de care sdtenii se fereau. in caz contrar, spiritele nefaste ocupau
locuinfa noud ,,inainte de mutarea proprietarilor"4T.
d. Intrarea in casa noui reprezenta un prilej de mare
bucurie pentru familie gi, in acelagi timp, un serios motiv de teamd.
Acesta provenea din suspiciunea potrivit cireia casa, in pofida
actelor sacrificiale prealabile, igi va lua suflet de la prima persoand
care va pqi peste prag. Pentru a preintdmpina un astfel de
deznoddmdnt, proprietarii casei aveau grijd, ca aceasta s[ fie sfintitd"
printr-un ritual religios special: ,,preotul impreuni cu dascdlul, urmat
de intreaga familie, inconjurau casa de trei ori, dupd care ridicau
masa de trei ori, exact ca la pomenirea mortilor"48.
Se credea cd numai in urma acestor acte ritualice, locuinta Bunastarea gi veselia exprimate in aceastd sdrbdtoare
deveneau. prin extensie, caracteristici ale tuturor celor care Llrmall
'' M. Budig, op.cir. p.6t.
' ,,Sfin1irea casei" se ficea in mai multe etape in func{ie de fazele ridicirii
construcfiei. Astfel, ritualul era manifest in momentele de alegere a locului
pentru casd, de incepere arealizdrii temeliei, de finalizare aziddriei, de execulie
a v6ruitului gi, bineinleles, in momentul mutdrii familiei in casa nou6. Suntem
surpringi de frecvenfa prezen{ei preotului din satul tradilional pentru efectuarea
ritualului cregtin la intemeierea casei, iar surprinderea noastr[ este cu atdt mai
Privite din perspectiva temporalitalii, casele membrilor
mare cu cdt, actualmente, acesta nu mai este solicitat deloc sau, eventual, doar la satului tradilional concentrau trei orizonturi cle locuire:
ultimul din rnomentele enumerate. Pentru perioada premodernd, ins6, ne spune a) miilociu - reprezentat de cei care foloseau locuinla Ia un
M. Budig, slujbele de sfinlire a casei reprezentau ,,o regulf, de la care nu se moment datfdrd, ca ei ingigi sd o fi construit;
abdtea absolut nimeni in mediul rural, indiferent de statut socio-economig sau
intelectual" (op. c it., p.60).
ot *"
lbidem, pp. 60-61. V Butrrra. op cit ,p.277
216 217
a

Dumitru STAN Sociologia ruralului trudilional romfrnesc

b)
superior - constituit din generaliile care succed grupului parte, nu facem altceva decAt sd evidenliem o serie dintre funcfiile
familial mijlociu; structurii care o subordoneazd (casa). Iatd cdteva dintre rolurile
c) inferior - alcatuit din generaliile care au precedat jucate de ,,vatra casei" in satul premodern romAn - in concepfia
existenla grupului familial mijlociu. etnologului R. Vulclnescu: ,,loclrl unde se gategte, se incdlzegte, se
Pornind de la aceste etape de locuire, putem compara, descdnta, se vrdjea, unde se colindi in sdrbatorile solstiliului de
simbolic, locuinla tradilionala cu un arbore uriag a carui tulpind iarn6...". ,,spafiul sacru din cas6, in care se linea focul mereu
(familia orizontului temporal mijlociu) f-ace legdtura intre raddcini aprins (micar cu tdciuni ascungi sub cenugd), unde se gdteau
gi ramtrri reprezentAnd, in primul caz, generaJiile care au fost gi in pomenile de sAmbetele morlilor..."; ,,altarul pe care femeile oficiau
al doilea caz, generatiile care se vor nagte in spaliul eis0. intdi riturile domestice legate de ciclul viefii (nagtere, nuntd,
Agadar, ca element structural al sistemului social rural, moarte) gi de ceremoniile festive corespunzatoare. Pe vatra casei
locuinfa s-a p[strat in aceeagi forrni timp de multe generafii. Daca ndgteau ugor ferneile care nu puteau nagte pe pam6nt. Pe vatrd se
structurile rurale privitoare Ia locuire au fost atat de conservatoare, jurau sau se blestemau gospodarii intre ei. Pe vatrd de Anul Nou se
atunci, indubitabil, func{iile lor au avut, la r6ndu-le, aceeagi invocau mogii qi strimogii pentru apdrarea mogiei, gospoddriei,
caracteristicd numai ci de o profunzime mai mare. in capitolele casei, de niprazne. potop, cutremure, trisnete. Pe vatri se imbaiau
anterioare afirmam cd structurile, intr-un sistem care se reproduce, in copii cu ierburi tdmdduitoare sau intiritoare copiii sldbdnogi...
sunt mult mai ugor de schimbat decAt funcfiile; in mod normal, Tot la vatrd doftoroaiele gi vracii, igi preparau, elixirurile, licorile
pentru o funclie a sistemului rural tradi{ional erau mobil izate mai gi leacurile"5r. Nu am fi insistat atAt de mult asupra enumer[rii
multe structuri. De pild6, pentru funclia de subzistenld au fosl acestor roluri dacd nu am fi constatat, la actorul ruralului
create structuri ocupalionale relativ variate (pdstoritul, agricultura, tradilional. o adevdratd obsesie a vetrei in exprimarea puterii gi
viticultura, vdndtoarea etc.; pentru .funclia educativd erau active aLrtoritdfii lui. Astfel, in ir-rteriorul comunitSlii sdtegti, forfa acestuia
structuri precum biserica, gcoala (mai rar), opinia publicd, cetele, se legitima, in mare parte, prin valra casei proprll, unde se simfea
qezatorile etc. Inclusiv .funclia atdt de importantd de optimizare a stdpAn sprijinit de drepturi civile qi divine. Atunci cAnd ieqea din
Sans'elor de viatd prin apelul la sacru antrena ac{iunea mai multor perimetrul localitalii, sursa identitarb generatoare de siguranla
structuri: magia, mitul, biserica, troifa g.a.m.d. devenea vatra sotului de provenienld, iar atunci cdnd igi explica
Destul de puline au fost situatiile in care o structuri a apartenenla etnicd, insugi spaliul ,,la-yii " sau al statului, delimitat de
ruralului tradifional a satisfbcut mai multe func{ii, intre aceste granile, devenea o vatri ocrotitoare". Chiar dacd acest ultim tip de
cazuri se afla locuinla gi, chiar mai mult, un element al structurii
acesteia: valra. Dacd insistdm asupra funcliilor purtate de aceastd " R. VLrlcanescu, Mitologie rontctnd, Editura Acaderniei R.S.R., Bucuregti, 1985,
o.1 8.
32
r0
Yezi pi V T. Cretu, Existenta ca intenteiere. Perspecliva etnologicd, Editura
V. Trebici, L Ghinoiu, op.cit., p. 300. Facla, Timigoara, I 988.

218 219
Dumitru STAN

vatrd avea dimensiuni imense, el genera locuitorilor sentimentul


ci
se af'la,,acasd" la fbl de mult ca ipostazele precedente.

, Practic, prin aceste accepfiuni ale vetrei se rearizau


delimitari ale spafir,rlui, se fixau interese gi drepturi, se ordonau
legaturile dintre unitalile teritoriale, dintre instituliile centrale gi
cele locale etc. findndu-se cont de principiur suborrJonarii
si
incluziunii sistemice a unitdliror .sociaie. conform acestuia, vatra
statului. avand extensiunea cea mai mare, dirija din anumite centre
ale ei, activitatea vetrelor comunitalilor sategti; acestea, la
rdndul
lor' includeau vetrele caselor familiare gi stabileau exigenjele l,

sosiale ale tuncfiondrii grupale gi personale. profunzimea triirilor I'


locuitorilor in raport cu tipurile de vatrd era, insd, in orcline inversd I

relatiei de incluziune'. nu respingeau gi nu neglijau comuniunea ll

statala, dar starea lor cotidiand era afectatd direct de ceea j

ce se
intdmpla la nivelul satului gi, mai ales, in spajiul locuinfei familiale. I

Aga se gi explica multitudinea funcliilor casei gi rigoarea cu


care se
I

cduta implinirea acestora. I

,.Cladirea umbroasd cu feregti mici, pridvor pe stAlpi gi cu


I

bogatd grddina imprejur"-tl adica locuinla sateanului roman


-
perioada tradilionali era nu numai un spaliu de locuit,
din
- ci gi un
adevdrat centru din care sdteanul se indrepta spre lume.
I

" N. forga, lstoria ronttinilor in chipuri si icoane, Editura Rarnuri, craiova,


I 921 . o.5l .

220
221
Dumitru STAN Soc'iologiu rurolului trulilionol romfrnesc.
3.1. pERSpECTTVA ETNo-socrolocrcA DE ANALIzA A
FAMtLIEI. Asupra complementaritalii etnologiei gi sociologiei ne
i
a rdmas peste timp aproxi_
putem pronunta, ldri sa gregim, pornind chiar de la modul in care xercitarea df cdtre pdrinli a
a copiilor. in schimb, laiura
ele fac dir-r farnilie o parte a obiectului lor de studiu. Astfel, in timp
:ntatd de morald, educafie, econo_
ce sociologii au insistat in teoriile gi cercetirile lor asupra remarcat prin flexibilitate, adapta_
problemelor ,,manifeste" ale familiei - condiliile materiale de
existen!5. rela!iile spirituale gi biologice derivate din cdsdtorie. b. pe misurd .. o-.ni.?;T':T::#,1'll u...urr mdsurd
stabilitatea legaturilor de sdnge, raporturile acestui grup cu restul famitial
a progresar de ra p..ao-inunju'i;.r;;ilI-
.grpul. naturar-
grupurilor sociale etc. - etnologii au vizat aproximativ aceleagi biologici la pozilii cvasiprioritara'a factorilor
socio-culturari. Din
aspecte, numai ci aserliunile lor sunt valabile pentru comunitalile acest motiv, interpretdrile actuale (R.
Mc. Iver, W. A. garre, p.W.
familiale arhaice gi traditionale. Mousegravg. care suprariciteazFt.rorul
l.a.)
cadrul familiei sunr din ce in ce mai
reraliei biorogice in
Perspectiva etno-sociologicd asupra fenomenelor sociale, in izorate gi
general, gi asupra familiei, in special, se dovedegte a fi deosebit de -ui irii"
*."pru,..
a$a cum este infeles astdzi,
utili din cel ptrfin doud puncte de vedere . in primul rdnd, pentru cd :i qi funcfii, altele decdt cele ale
,,omul primitiv este, intr-un anumit sens, contemporanul nostru gi rem. astfel, confirmarea evolutiei
pentru cd existd incd oameni pe care ii putem socoti mult mai em provocarea pentru a reahza
apropiali de primitivi decAt de noi."s4 ta atare. necunoscAnd . In acelagi timp, insd, suntem
trecutul matrimonial al omenirii nu putem infelege corect milial,, deoarece nu ne_am putea
particularitalile manifestirilor prezente ale acestui fapt social gi, i etnologii au ajuns la definiri
mai mult, nll-putem evita ori rezolva unele situalii de dificultate Spre exemplu, pentru etnologul
funclionala. In al doileo rand. o asemenea perspectivd asupra milie reprezintd orice grupu..-d.
familiei este avantajoasd pentru cd ne ajutd sd infelegem ponderea :le condiliit6.
factorilor de ordin biologic gi a celor de ordin socio-cultural in a. igi are originea in cdsdtorie:
constituirea gi functionarea ei. De altfel, aceste dou6 categorii de b. este compusd din sof, sofie, copii rezultali
.
matrimoniala gi, . din relatia
factori s-au inpus ca structuri paradigmatice in demersurile etno- in anumite situalii, p".roun. ., ,"^"fi g.lT
sociologice de studiere a farniliei gi au condus la formularea unor de rudenie;
constante- -. c. este unitd prin drepturigi obligalii morale, juridice,
.
economlce, sexuale, religioase gi sociale.
Pentru sociologii E. Burgess gr n.
'u S. Freud, Totem si tabu,Edttura $tiintificd, Bucuregti, 199 l, p. l3
rocte familia este o unitate de
55
V. Trebici, L Ghinoiu , Demografie Si etnografie, Ediiura $tiintificd $i
Enciclopedicd, Bucuregti, 1986, p. 127. i6
cf' N' Darnian, sr-tc'iorctgia/amiriei, rJniversitatea
Bucur esti, 1972, p. 57.
222
223
Dumitru STAN Sociologia rurul ului tradilional romiinesc
1f
anterioare gi anume cea dintre arhaic, tradilional gi modern sau
actual - ca repere temporale nodale ale evoluliei umanitSlii.
Acceptarea acestei distinc{ii ne ingdduie sb obfinem informa{ii
legate de originea f'amiliei, stadiile istorice ale acesteia, regulile de
realizarc a chsdtoriei. sistemele relafiilor de rudenie q.a.m.d. inair-rte
de a ne indrepta analiza spre o parte dintre aceste probleme,'trebuie
mare de caracteristici ale acestuia:
sd facem cdteva pre cizciri.
a. existenla unui numdr de persoane inrudite; a. Familia ca institufie socio-culturald s-a impus de timpuriu,
b. reunirea lor este urmarea actului de cisatorie;
exist6 un ansamblu
familial ext:
Intre membrii grupului f-amtltal
de dar ca rnodel pozitiv de via{a umand s-a definitivat gi stabilizat
c. iintre
treptat. Aproape in unanimitate, teoreticienii apreciazd, cf, familia a
drepturi qi obligalii garantate juridic;
d. relatiile interpersonale sunt de ordin biologic, psihologic
ap[rut pe scheletul primei forme de comunitate umand (ceata sau
gi morall
hoarda), intr-un moment greu de ptecizat gi pe care ne-am obignuit
ansamblu de norme 9i reguli privind conduita membrilor
sa-l definim ca ,,arhaic", ,,indepirtat", ,,vechi", ,,strdvechi" etc.
care il alcdtuiesc;
Tipul arhaic sau primitiv de familie s-a intins pe un interval
imens de timp, care a cuprins perioadele paleoliticului, mezoli-
f. organrzare structurald cu o anumitd distribulie a
ticului, neoliticului gi cea mai mare patle a epocii metalelor. A inceput
rolurilor gi sarcinilor familiale;
prin a se asemdna foarte mult cu comportamentul qi organizarea
gregard a antropoidelor, a continllat cu etape fluctuante de organizare
l'regemonicd in fui-rc{ie de sex (matriarhat, patriarhat), pentru a se
sintetiza intr-o formd stabila de familie (in partea finald a epocii
r-rretalelor) bazalh pe legea subordondrii vArstelor (gerontocra{ia) Ei a
sexelor (rolul privilegiat revenindu-i bdrbatului).
b. Cregterea numericd a membrilor comunitifilor arhaice a
condus la delimitarea qi reglementarea sferelor grupale pentru care
indivizii aveau libertatea desfEgurbrii relatiilor sexuale. Prin
Llrmare, s-au constituit, progresiv, forme speciale de condilionare 9i
organrzare a acestor relafii in urma stabilirii situaliilor de incest.
Regula interdicfiei incestului a atras dupa sine modalitdli de
control social. care erau exercitate in primul rdnd Ia nivel
tt N. Mitrofarr, I. Mitrofan. FantiliQ cte lo A la Z, Editura $tiintifica' Bucureqtt'
microsocial (farnilia nucleard sau simpld). Coercilia provocatd de
1991, p. 144.
1.' A 225
Dumitru STAN Sociologitr rurulului tradilional rominesc

aceastd regulh afecrat, ulterior, nu numai microsocialul, ci 9i


a potrivit cdreia ,,noul sd nu se indeparleze prea mult de vechi, ca
macrosocialul arhaic: ginta sau clanul (familia extinsd), fratria viitorul sd se lege bine de trecut"". Suprimarea unor atribute ale
(constituitd dintr-un numdr de 2-5 gin!i), tribul (format din doud familiei traditionale s-a repercutat, de regull, in amplificarea
fratrii), satul, oragul - stat etc. disfunclionalitalilor sociale gi chiar in confundarea nolrnalului cu
c. Tipul arhaic de familie, atdt de bulversat 9i de patologicul. Drept consecin{6. acesta din urma, patologicul. a ajuns sd
inconsecvent, s-a reordonat q;i stabilizat in urma presiunilor unor se impund ca ul1 nou model sau valoare (!) sociald.
instan{e conexe: religie, molald, educalie etc. A rezultat astfel, un ,.Cei care incearci suprimarea tradiliei, aceia ori creeazd
nou model familial care a rezistat ca structurd qi functionalitate altele, ori desfiinleazdvra\agi raporturile sociale animalizAnd pe om",
pAnd la inceputul epocii moderne. Denumit de etnologi 9i sociologi spune E. Speranfia60. Aceasti afirmafie este confirmatd de multitu-
ca ,,model de mijloc" sau model tratliyionul de familie, el este dinea formelor actuale de deviantd intrafamiliald: anomizarea stdrii
caracteristic in primul rAnd pentru perioada medievald, dar mai genera!iei .,sandwich"*. anularea gerontocra!iei, desconsiderarea
poate fi intdlnit chiar gi ir-r zilele noastre in zonele rurale ,,pure". bdtrAnilor pe rnotiv cd nu mai fac fala ritmului schimbarilor sociale,
Fomilia tradilionald, prin importanla pe care o acorda acceptarea ugoari a soluliei divorlului, abandonul familial corelat cu
consaguinitaili $i rudeniei de orice fel, prin a;ezarea raporturilor recisdtoria facila, diminuarea moralitalii Ei a responsabiliteii
intragrupal e pe baze afective gi pe altruism reciproc necondilionat, grupului tamilial etc.
prin climatul de solidaritate pe care il cultiva nu numai in interiorul Precizdrile efectuate pdn[ in acest moment ne permit sd
ei, ci gi la nivelul comunitalii sateqti (prin armonia gi echilibrul pe conchidem urmitoarele :
care le degaja), asigura normalitatea funcfion_drii socialului 9i, din a. Familia, ca microcomunitate, are o istorie in care
acest motiv. este amintitd adesea cu nostalgie.to aspectele de ordin socio-cultural s-au impus treptat in fala celor de
Invocarea familiei tradilionale este stimulata qi de faptul ci ordin biologic. Tendinla procesuald, obiectivd, a acestor aspecte a
familia oclttald, prin noLrtdlile pe care le aduce: cregterea bugetului fbst/este, in ultima instanfd, de fixare a grupului familial intr-un
de tirnp petrecut de individ in mediul extrafamilial, diminuarea model de mare regularitate qi stabilitate funcfionala.
accentului patriarhal in raporturile dintre sexe, cre$terea indepen-
denlei economice a f'emeilor, sporirea spectaculoasi a ratei divorfurilor
gi a recisitoriilor. agravarea dependenlei familiei de structurile t" G. Ern. Marica, Fenontenul lradiliei, Tipografia ,,Cartea Rom6neascd", Cluj'
economice extrafamiliale gi extracomunitare, inversarea unor roluri 1946, p.40.
ale membrilor cuplului familial, modificarea substanliald a raportu- "u E. Speranlia,Tradiliu Si rolul ei social, Oradea, 1929.
-
rilor dintre pdrinti gi copii g.a.m.d. - pare sd neglijeze condilia Generatia inteflnediard. numitd de sociologi gi generafie,,sandwich", ii
cuprinde pe pdrin{ii care sunt suprasolicitali intrucAt trebuie sd intre{ind pirinlii
proprii care irnbdtrAnesc i copiii proprii care rdtnAn in categoria populaliei
58
F. Trinnies. Cottttnunauld et sctcidtd, Retz, Paris, 1977. pasive pArid la firralizarea studiilor.

226 221
Dumitru STAN Sociologio rurulul ui trodiyionnl romdnesc

b. Modelul actual de familie are la bazd modelul tradilional, analizele asupra criteriilor (mai vechi sau mai noi) de alegere a
care la rdndu-i sinrerizeazd trisdturi, elemente. mecanisme familiale partenerului/partenerei pentru cdsdtorie, asupra importanlei pe care
arhaice. o acordd grupul familial fondului cultural tradi{ional etc. Acest
c. Pe mdsurd ce ne indreptam intenliile cognitive asupra lbnd problematic, pe care il identificam cu relativd r,rgurinld atdt in
familiei delafaza actuald cdtre faza traditionala ori cea arhaic[ din sociologie, cdt gi in etnologie. ne intdregte convingerea cd perspectiva
istoria acestni grup, in aceeagi mdsurd gi in aceeagi ordine, etno-sociologicd este rnai profitabila decdt recuzarea adevdrului
regresivd, cunogtintele noastre sunt mai nesigure, iar sursele de inLerpenetrari i acestor $l.iinte.
documentare sunt insuficiente. Asupra tipului contemporan de
familie, demersurile de cunoagtere sunt foafte numeroase, iar 3.2. FoRME rsroRtcE ALE EvoLUTtEt FAMtLtEt. in
privitor la familia tradi1ionala aborddrile sunt relativ multe; in randurile anterioare aminteam o serie de probleme cercetate de
schimb, studiile asupra familiei arhaice sunt cele mai pufine gi mai etno-sociologia familiei. De asemenea, mai spuneam cd, analizele
controversate. asupra tipului contemporan de familie au o pondere mult mai mare
,,Moartea primitivului", desconsiderarea gi respingerea clecdt referirile la celelalte tipuri considerate istorice. Scopul
tradiliilor, modernizarea coloniilor, disparilia treptatd a satului au lucrarii noastre este de a descrie gi explica modul de viala din
condus la o diminuare continud a sferei obiectului de studiu al ruralul tradilional, inclusiv in privinfa grupului familial. Or, mai
etnologuluit" $i, in acelagi timp, l-au determinat pe acesta sd-gi ales in delimitarea problemelor referitoare la acest grup avem
indrepte demersurile fie spre .,etnologia oragului", fie spre tendinla de a ne orienta exclusiv din perspectiva culturii gi
consemnarea acelor aspecte ale societdlii care sunt pe cale s6 civiliza{iei contemporane cdrora aparlinem.
dispara, au dispimt deja sau reprezintd exotisme gi curiozitati. or, Pentru a evita aceastd gregeald. am considerat cd este utild o
in aceastd ultimd ipostazd, activitatea investigativd a etnologului se trecere in revistd a principalelor etape ale evolufiei familiei, in
aseamdnd mult cu aceea a sociologului. Multe dintre metodele general. Finalmente, cunoscand caracteristicile tipurilor istorice de
sociologiei sunt valabile gi pentru etnologie, iar o mare parte dintre lamilie, vom putea spune cum a fost familia tradilionala romdneascd.
conceptele gi teoriile acestor doud qtiinte fie sunt comune, fie se ln plus, spunem noi, cuantumul erorilor se reduce simtitor dacd
suslin reciproc. A$a se explici gi apelurile consistente ale raportim trdsdturile familiei tradilionale la grupul din care ea a
sociologului la ofertele etnologiei - incepdnd cu raportarea la apdrut (familia arhaicd) gi nu la tipul contemporan de familie in
formele istorice de familie, la regulile de constituire a relaliilor care ea s-a erodat gi metamorfozal.
matrimoniale, la principiile gi sistemele rudeniei etc. gi incheind cu ln anul 1877, etnologul L. Morgan publica lucrarea La
.\ocidtd urhui'que62, in care propunea o periodizare a evoluliei
"' I. Mihdilescu (coord.),,,Teme gi problerne de etnologie urban6", in Cercetiiri
soc'iale nr. I I 1994. p. 7 l. " Yezi L. Morgan, La Sociltd archai'c1ue, Anthropos, Paris, 197 l.
228 229
Dumitru STAN Sociologitr rurd ului trrutilionol romilnesc

societdfii in trei epoci: sf,lbdticia, barbaria 9i civilizafia. pentru c. O analizd.


fiecare dintre aceste epoci, autorul a realizat detalieri pe trepte de familial nlr ar plltea fi_etno_sociologica extinsd asupra grupului
rearizat1t cu seriozitate dacd, iufa.u.n u-
profunzime: de jos, de mijloc si de sus, pornind de la mai multe arnintit deja, nu se direcfioneazd, cdtre aspectele definitorii
criterii: tipurile de unelte, tipurile de activitdli dominante, mo.durile ale
acestuia: tipurile de cdsdtorie gi ceremonialul
de alcdtuire gi organizare a grllpurilor q.a.m.d. Un criteriu esenlial aferent, sistemele
relafiilor de rudenie, regurile care stau ra baza funclionrrii
de interpretare a evoluliei societalii era. pentru L. Morgan, tipul de casdtoriei gi familiei, r'aporturile dintre membrii
familiei, raporturile
familie manifest in aceste perioade, plecand de la tipurile de tamiliei cu comunitatea sdteascd, mitologia legata 'de
cdsitorie realizate. concluzia etnologului era aceea ca au existat famirie
q.a.m.d. Or, toate aceste probleme nu vedem
trei forme principale de cdsdtorie care au condus la tot atdtea tipuri analizate in mod corect fdr1, a purcede de la
*_ u, putea fi
formele istorice ale
de familie. Astfel, ,,sdlbaticiei ii corespunde cdsdtoria pe grupe, cvoluliei familiei.. o asemenea optica ar ingddui
barbariei - cisdtoria pereche, civilizafiei monogamia..ul. evidentierea
- profunzimii setului de aspecte definitorii pentiu
fiecare fazd, d,e
Asemenea clasificari au realizat mulli alli ganditori intre cvolulie a g'upului maritar, efectuarea de ctmparalii
care ii amintim pe J.J. Bachofen, J.F. Mc. Lennan, H. Spencer sau.
intre tipurile
de familii gi conchiderii asupra ritmulr,ri dezvoltarii
mai recent. R. cresswell. G. Balandier. p.p.warnier g.a. Deoarece calitative a
onrenirii prin lamil ie.
scopul acestor clasificdri este surprinderea evoluliei istorice a Deqi analiza noastrd nu este una de tip extensiv,
adoptdm
familiei, apreciem cd rezultatul ar putea fi gi mai relevant in cazul t'ulea i'rrtris'rti pentru_a dovedi faptur cd
in care pornim de la urmdtoarele premise explicative: t'omdneos'crl nu poate fi consideratd una
./ttmitia tradirionara
de tip primitiv sau, mai
a. In orice societate a existat un sistem de ordonare a rrult, cd este mai apropiatd de /amiria zileror noqstre
crecat de
relaliilor matrimoniale, adicd de stimulare a unei forme de cdsdtorie rimare ale evoluliei lui istorice.
gi, implicit, de constituire a unui anumit tip de familie.
icative, etno_sociologia familiei
b. Degi sunt diferente de ra un spaliu cultural la artul onantul inventar de probleme
privitoare la cdsdtorie gi familie, pe ansamblul umanitd{ii constatdm
i la doua intrebari fundamentale:
convergenfa manifestdrilor spre ceea ce am numit ,,etern familial".
Acesta este dovedit de exprimdrile matrimoniale foarte asemdndtoare A r gum ente l e c e l o r c are au r^" r,
{: K';i:;^' :3i: r:'#::W,
:i
- pentru anumite perioade istorice gi pentru spalii insemnate - fapt ce clivergente. Pentru prima- intrebare, "
spre exemplu, sunt infdligate
a provocat pe etnologi sd,realizeze clasificdri gi tipologii. clemente -iustificative de ordin biologic, economic,
rerigios,
Psihologic etc., dar rdspunsul cel mai bun pu.. a fi cer dat de
('laude Ldvi-Strauss:,,unirea maritara
intdreqte interdependentele
lt 9f tr Engels, originea Janti/iei, a proprieta!ii private si a .statttlui, Edirura
Politicd, Bucuregti, 1987, p. 77.

230 z)l
Dumitru STAN Sociologia ruralului traclilional romiinesc

sociale"64 qi, in acelagi timp, sporegte gansele de existenld prin sexuale cornplet nereglementate ar fi specifice treptelor animale de
.,legarea" celor care nu sunt consanguini. dezvoltare. In plus, sentimentul geloziei este foarte puternic la
Cea de a doua intrebare impune un rdspuns mai larg gi o vertebratele superioare (implicit la om). incdt, in afara unor
perspectivd analiticd asupra formelor familiale arhaice. ,,Familia momente sexuale orgiastice cu caracter ritualic (promiscuitali
omului primitiv ... trebuie sd fi avut o formd intermediard intre ocazionale), este greu de crezut cd rnanifesterile de promiscuitate
familia antropoidelor qi aceea a celor mai inapoiate grupuri de au funclionat salr cd au fost chiar permanente. Dacd.a existat efectiv
oameni de azi"o'. spune N. Petrescu. De altfel, considerdm cd o fazd a comunismului sexual, atunci aceasta s-a impus, probabil,
tipurile de familie au fost propuse in totalitate in perioada arhaicd, in momentele de dezechilibru demografic, cdnd specia umand,
iar celelalte perioade istorice nu au fdcut altceva decAt sd cornunitilile erau ameninlate cu disparilia. Chiar gi in aceste situalii
estompeze sau sd aprofundeze dezvoltarea culturald a unuia saur limita credem cd. au existat forme timide de reglementare a
altuia dintre tipurile arhaice. Prin urmare, in evolufia istorica a relaliilo^r matrimoniale, valabile pentru intervale scurte de timp.
familiei s-au impus trei rnari tipuri pe care incercim sd le schitdm Intrucdt acceptdm ideea ca in faza comunismului sexual se
in cele ce urmeazd. formau farnilii, atunci trebuie sd acceptdm gi faptul cd aveau loc
a. Familia de scurti durati din faza comunismului sexual. cdsdtorii. Ordonarea relaliilor sexuale se infbptuia prin ,,cdsitoria
Era caracterizatd, inainte de toate, prin starea de promiscuitate (in extinsS" sall ,,de grup", iar familiile rezultate erau ,,monogamii de
lat. prctmiscars inseamnd comun, accesibil tuturor). In aceastd fbarte scurtd duratd" (un ciclu de un an pAnd la nagterea unui copil,
situafie, toli barbatii dintr-o comunitate (ceata sau hoardd) aveau dupa care, partea maritali era schimbatd). Totodata, este de
drepturi conjugale asupra tuturor femeilor din acea grllpare umana. presupus ca acest tip de familie, in special datoritd unor presiuni gi
Relalia sexual[ avea loc fbrd respectarea de reguli sau interdiclii gi disfunclii de ordin biologic, a instituit treptat interdicjii: excluderea
netindndr-r-se cont de gradr-rl de rudenie. Copiii rezultali dintr-o relatiilor sexuale dintre pnrinfi gi copii, dintre frali gi surori -
aselnenea formd de funclionare a grupului foloseau apelativul de echivalate ca situalii incestuoase. Se frcea, astfel, tranzilia spre un
,,Iatd" pentru toti barbalii din ceatd, se considerau frali gi surori, nou tip de familie.
degi nu
^erau
ndscufi de aceeagi mamd. Inilial, ceata sau hoarda funcjiona exclusiv pe baza
In mod normal, ar trebui sd considerdm aceastd, fazd, ca consanguinitilii intrucAt cuprindea un numdr de ,,p6rinli-fra1i" gi de
reprezentAnd preistoria familiei pentru cd, ne spune Ch. ..copii-fralf '. cAt gi prin reproducere incestuoasi. Prohibilia
Letourneau in lucrarea Evolutia cdsiitoriei ,si familieioo. relatiile incestuluio' a fost suslinutd, pentru inceput, de instituirea totemului
ca mijloc de stabilire a rudeniei gi de limitare a posibilitalilor de
realizare a cdsdtoriei. Ca atare. se outeau casdtori intre ele numai
"" Cl. Ldvi-Strauss, Antropologia structurald, Editura Politica, Bucuregti, 1978.
ut
N. Petrescu . Primitivii, Editura Casei $coalelor, Bucuregti, 1944, p. 133.
"' Cf. Fr. Engels, op cit., pp.34-36. '
(,1
^S.Freud.
- Totetn Si tabu, ed. cit., pp. l3-20.
aaa
232 z))
Dumitru STAN
Sociologin rurulul ui tradilional romdnesc
persoanele care aveau apartenenfe totemice diferite. Totugi, in
obligat indivizii sd respecte regula exogamiei gi sd rcahzeze
funclie de modul de atribuire a totemului exista posibilitatea ca un
coaguliri grupale pe spajii insemnate. De acum cdsitoria devenea o
copil sa primeascd la nagtere un alt totem decdt cel al parinlilor gi
adeviratd probd la care nu oricine avea acces gi care era dep[gita
lrafilor lui. Din acest motiv. el ajungea sd nu fie considerat rudd cu
prin indepdrrarea exigen{elor riturilor de iniliere, prin dovedirea
consanguinii sai, avea libertatea sd incheie cisitorii cr-r acegtia fEr6
lipsei incestului gi prin parcurgerea unui ceremonial specific.
ca relafia sd fie declaratd incestuoasd. De asemenea, in situafia in
b. Familia poligami sau pluralh rezultatil din cisitoria
care primea totemul pdrinfilor. iar acelagi totem era delinut gi de
multipli. In mod cLlrent se utilizeazd termenul de poligamie pentru
alte persoane din hoardd, consanguinitatea nu oferea motive in plus
a desemna familia rezultati in urma cdsdtoriei unui bdrbat cu mai
de diferenJiere a gradului de rudenie (copilul avea acelagi grad de
rnulte fernei in acelas'i timp. Accepfiunea corectf, a termenului
rudenie cu toli cei care, consanguini sau nu, aveall acelagi totem).
poligamie, spune R. Lowie, desemneazd, insd, deopotrivd, ,,relafia
Stabilirea registrului situaliilor incestuoase gi urmdrirea
rnatrimoniald concomitentd a unui bdrbat cu mai multe pafienere
acerbh a respectdrii interdicliei incestului s-au fEcut, spune Cl.
(poliginie) sau a unei femei cu mai mulfi parteneri (poliandrie)"71.
Ldvi-Strauss, nu din rnotive morale, ci din rajiuni de ,,beneficiu
Analiza etno-sociologicd asupra familiei trebuie sd surprindd
social"68. Pentru a verifica aceastd ipotezd., cercetdtoarea americand
motivele care au condus la cisf,toria poliandricd sau poliginicd,
M. Mead a realizar o cercetare de teren avdnd ca subiecti bdstinasii
qtiut fiind c[. in special ultima, a avut o pondere foarte mare in
din Noua caledonie. in opinia acestora, dezavantajele unei cisatoiii
r eahzar ea rela!iei maritale.
incestuoase sunt evidente: .,sd te cdsdtoregti cu sora ta? Ce oblii?
PoliandriaTt, sp.e exemplu, practicatd intr-o mdsuri mai
Nu vrei sa ai cumnali? Nu intelegi deci cI daca te cdsatoregti cu
rnic[ decdt poliginia, se justifica prin numdrul redus de femei in
sora altui om gi dacd alt bdrbat se cdsdtoregte cu sora ta ai avea cel
raport cu cel al bdrbafilor, prin pozilra privilegiata a femeilor -
pufin doi cunnafi qi daci te cdsdtoreqti cu propria sord. nu ai nici
clerivata din faptul cd ndgteau copiii (,,producdtoare a
tmul? $i cu cine o sd rnergi la vAndtoare? Cu cine o sd faci producatorilor"), prin dreptul acestora la infanticid (din ca:uza
plantdrile? Pe cine o sd vizitezl?"6e .
insurficienlei mijloacelor rnateriale), dar gi prin tendinfa de a
.Prohibilia incestului a fondat societatea, sus{in teoreticieni
prelungi o conduita intdlnita in faza cornunismului sexual:
precum Durkheim, Lowie, Freud, StraussT0, intrucdt, pe de o parte a
respingerea monogamiei gi posedarea femeilor de un numar mai
redus posibilitalile de realizare a cdsdtoriei, iar, pe de alt6 parte, a
mare de bdrbati. In cazul poliandriei, aceasti ultima situalie era,
t'* totugi. reglementatd; nu se inscria in totalitate in caracteristicile
Cf .Ldvi-Strauss, le,r slntL,tures lldmentrrires cle la paren/1, Mouton, paris,
1967. o.550.
t'' N.constantinescu, Relaliile de ruclenie in .socieralile trctdiyionale, Editura t' R Lowie, Traitd de sociologie prinrilive, Payot, Paris, 1969, p. 47.
Acaderniei Rorndne, Bucuregti, lr981 , p, 63. 'rR Delidge, Anthropologie de la parentd,, A.Colin, Paris, 1996, p. I I I gi unn.
t"
Cl. Ldvi-Strauss, o/r. cil., p. 550.

234
235
Dumilru STAN Sociologiu rurolului trncliyiond romiinesc
comunismului sexuirl intrucdt partenerii de relatie matrimoniald nu
aveau acelaqi nume. Aceste interdictii aveau particularitdli
erau frafii femeii gi, deci, am putea spune cd se respe cta,laun nivel locale,
care, in general. lineau cont de o ,.ri. de dificurtali in practicarea
minim de profunzime, regula interdictiei incestului. exogamiei: distanlele spafiale mari dintre comunitali, ingreuierea
Poliginia, celdlalt tip de cdsdtorie multipld, este intdlnitd gi comunicdrii din cauza diferenlelor ringvistice, 'diferenle
in prezent pe spatii foarte mari, insd pufi'e elemente mai sunt apartenenli religioasd - care, dacd erau menlinute dup6
de
pdstrate ca in etapa arhaicd. in momentul apariliei, poliginia cdsdtorie,
ar fi atras represalii divine asupra grupurui familial prejudecdli
consemna suprema{ia barbatului din epoca metalelor, dezechilibrul
privitoare la striini etc.
-
numeric dintre barbali gi femei (primii fiind decimali mai ales de
rlzboaie), sustinerea prestigiului social gi politic al bdrbatului prin
b. Regula endogamiei. obriga individul sd-gi caute parlenera
pentru cdsdtorie in i'teriorul comunitatii, dar fErd
delinerea unui numdr cat mai mare de solii. poliginia actuald, la fel sd incalce regula
interdicliei incestului. Scopurile urmdrite prin aplicarea acestei
ca in cazul celei arhaice, presupune din partea bdrbatului
posibilitnli economice de a-gi intrefine, material, erau numeroase: pdstrarea averilor in interiorul comunitdlii
fartenerele cu care 'egr-rli
sdtegti, evitarea alterarii puritalii sdngelui, conservarea
este cdsdtorit. Totodata, ea justificd statutul social inferior al femeii, apartenen{ei
dependenla prea mare a acesteia de so!, precLlm gi orgoliul religioase, evitarea deficienlelor de integrare intr-un mediu
strdin
patriarhal, spiritul dominator al barbatului. ctc. Aplicarea cll maximd strictele a acestei reguli ar fi
condus, in
Un tip aparte de familie plurali a fost poliginandria _ rnulte situatii, la blocaje matrimoniale gi, treptat, la disparitia
rezultatd din cisatoria de grup a mai multor barbali cu mai multe comunitatii. Din acest motiv, chiar cele mai rigide grupari
umane
femei. in astfel de situatii (foarte rare), fiecare barbat era solul tuturor all recurs la forme de relaxare endogamicd, adicd la mdrirea
sferei
femeilor din familie, iar fiecare femeie era solia tuturor bdrbafilor spa{iului de
selecfie maritald. A$a au apdrut ,,zonele de
parlicipanti la relafia matrimoniala. Aceastd fonnd de familie a fost, endogamie", iar, in acest sens, M. pop, referindu_se la
spafiul
probabil, cea mai apropiata de starea de prorniscuitate caracteristica satului tradilional romAnesc men1iona73.. zona endogamicd
a unui
etapei comunismului sexual, o incercare de limitare a sferei relaliilor sat, zona e'dogamici a unui sat gi a sateror vecine
Iui, zona
sexuale {dra, insd, a renunta total la liberratea acestora. cndogamicd a linutului sau a regiunii. prin urmare,
cdsdtoria se
Familia plurald, indiferent de tip, a insemnat un mare ;rutea realiza intr-un mediu suficient de extins, dar, care, in acelagi
progres fala de faza anrerioard prin faptul cd a reugit, de teama timp, permitea verificarea tuturor variantelor de incdlcare
a regulii
incestului, sd impund reguli fundamentale de realizare a cdsdtoriei. interdictiei incestului.
a. Re gul a exogamie i. Interzicea incheierea relafiei matrimoniale Corelative problemelor endogamiei sunt gi regulile privi-
intre membrii consanguinii ai familiei nucleare, intre membrii toare la relaliile matrimoniale intre rude: leviratul (atunci
aceluiagi clan sau ai aceluiagi trib, intre cei care aveau acelasi totem cdnd
etc. ajungdnd p6nd Ia a face imposibild cdsdtoria intre cei care
' ' M.Pop, obiceiuri tracli\ionare
romiinesti, Editura Meridiane, Bucuregti, r976.
z)o
237
I

Dumilru STAN Sociologio ruralului trotligionol romfrnesc

vdduva era mogtenita $i luata in cf,sdtorie de fratele sofului decedat) Eventualele neajunsuri ale familiei monogame sunt
qi sororatul (in situalia in care bdrbatul vdduv primea pentru eclipsate cu ugurinld de marile avantaje pe care aceasta le impune gi
cdsdtorie pe sora soJiei decedate). Existenfa acestor variante de pe care le-a evidenfiat F. T6nnies: familia permite exprimarea
reahzare a c6sf,toriei in perioadele cele mai indepdrtate ale istoriei ..celor mai naturale" gi a ..celor mai umane" raporturi posibile,
omenirii demonstreaza in primul rdnd faptul c[ incest insemna doar realizeazd, unitatea socio-afectivd a membrilor ei (prin consanguinitate
relafia sexuald dintre parinli gi copiii lor gi dintre copiii aceloragi qi prin existenfa proprietalilor, problemelor, obiectelor comune)
parinfi. La acestea se mai addugau puline interdicfii de ordin socio- chiar ir.r conjunctura aqezdrii lor in spalii fizice diferiteTa.
cultural. in rest, rela{ia de acest tip era ingdduitd, degi nu Raportate la aceste forme istorice ale evoluliei maritale,
intotdeauna ea func{iona de facto: leviratul, de pildd, era doar familia traditionald romaneascd esre de esen{d cres,tind pentru cd
fbrrna prin care se asigura protecfia vdduvei qi a nepofilor orfani, o s-a impus concomitent cu extinderea religiei cregtine in spaliul
modalitate de a prelungi statutul marital al vdduvei - fArE ca nostru. Aceasta inseamnd cd. ea s-a constituit pe baza cdtorva
aceasta sd coabiteze. neapdrat, cu fratele fostului ei sof. principii noi de structurare gi funclionare.
c. Familia monogami reprezintd rezultatul relafiei matri- a. ,,Nu este bine sI fie omul singur" (Facerea, 2,lg).
moniale dintre un singur bdrbat gi o singura femeie. Intre familia implinirea oricirei fiinle umane se face prin alteritate gi,
plurala gi familia monogamd, dupd L. Morgan, s-ar fi interpus implicit, prin complementaritate cu sexur opus. or, beneficierea de
,,familia pereche" care permitea existenla unei solii principale, in calitalile celeilalte parfi este fireascd doar in cadrul familiei
cazul poliginiei. gi a unui sof principal, in cazul poliandriei. Din realizate prin cdsdtorie. De aceea, intotdeauna
,,va ldsa omul pe
acest moment a inceput redefinirea situafiilor de incest, fiind tatdl sau gi pe mama sa gi se va uni cu femeia sa gi vor fi amdndoi
stabilite. treptat, restriclii in exercitarea relaliei sexuale pdnd la al rrn trup" (Facerea, 2,22-24).
treilea sau al patrulea grad de rudenie. Agadar, ,,unirea trupeascd" in afara farniliei, chiar daci
Monogamia este apreciatd de etnologi ca ultima formd de poate procura individului o satisfaclie oarecare, nu oferd acestuia gi
evolutie a institufiei familiei, degi incd din epoca metalelor a csenta existenlei lui terestre: uniunea nesimulatd gi intrarea netrun-
cunoscut o puternicd extindere. Ea a coexistat, de altfel, cu celelalte chiatd in sensul pentru care divinitatea l-a creat.
forme de evolulie a familie, iar faptul de a fi devenit predominantd, b. ,,Ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu
spune R. Lowie. nu ar f-r dovada incontestabili a progresului moral despartS" (Matei, 19, 6).
sau a dezvoltarii sociale, ci rnai mult o dovadd a incapacitdlii
Legdtura matrimoniala incuviintatd de divinitate nu este una
bdrbatului de a se impune mai multor femei sau a neputinlei
economice a acestuia. I
F Tcinrries, Contnnrnrnrtd et socidte, Retz
- C.E.p.L., Paris, 1977, pp.56, 61, 67.

238 239
Dumilru STAN Sociologiu rurul ul ui trsclitional romfinesc

oarecare in viafa omului; este, probabil, a doua ca importanfa dupd Poliginia gi poliandria sunt dovezi de nesocotire a ceea ce
relafia cu divinitatea (prin intermediul bisericii). ,,Desfacerea" este hotdrat in ,,ordinea creatiei" ca birbatul gi femeia si formeze o
casatoriei in imprqurari mdrunte echivaleazi cu discreditarea acordului singurd unitate trupeascd. cas[toriile plurale. adulterul. sau coabi-
divin sau cu o impietate. Totugi, in situaliile in care familia nu mai tarea in fbrma .,comunismului sexual" nu ar fi altceva decAt
poate funcfiona datorita adulterului qi, in general, ,,pentru a se evita aglutiniri for{ate_care, in ultimd instanfd, nu numai cd nu inseamnd
fdradelegi mai mari"75, anularea cdsdtoriei este posibild-. unitate comunitard, ci, dimpotrivd, reprezintd surse de discordie qi
c. ,,Cregtefi gi vI inmulfifi, umplefi plmdntul $i-l de vulnerabilitate individuald gi / sau colectivf,.
stlpinifi" (Facerea, l, 28). e. Distributia rolurilor in sensul complementaritl{ii gi
Cregterea dimensiunilor demografice ale speciei umane, unitifii grupale.
conform primelor doud principii, este posibill doar in cadrul Dogma cregtind susfine cd ,,dacd cineva nu poartd de grija de
organizat al familiei. Cu cit copiii rezultali dintr-o relalie maritald ai sai gi, mai ales, de casnicii s[i, s-a lepadat de credinld gi este mai
sunt mai mul1i, cu atAt familia este mai puternici (fizic ai spiritual), ldtr decAt un necredincios" (Timolei, 5,8). Prin urrnare, reprezintd
cu atAt ea este mai pldcutd divinitalii intrucAt cuplul barbat-femeie a mare pdcat a nu ajuta pe cel neputincios, mai ales dacd este un
aclionat in sensul poruncii dumnezeiegti. Aqa se explicd dorinfa membru al familiei simple sau ldrgite, dupd cum tot picat este ca
familiilor cregtine premoderne de a avea un numir mare de membri. individul si nu actioneze, in raporl cu fo(ele de care dispune, in
,,O datd cu aducerea pe lume a copiilor, familia devine o bisericit sensul imbunatatirii modului sdu de viafa Ei al familiei lui.
micd, aSa cum a numit-o Sfdntul ioan Guri de Aur, pentru cd aga Familia tradi{ionall. in general, gi-a mobilizat membrii spre
curn Biserica mare se dezvoltd continuu Ei se intaregte prin aducerea activitdti aferente nevoiloi grupale presante, capacitdlii de muncd
la sdnul ei a noi qi noi oameni care, prin Botez devin fiii ei, tot aga clclinute de acegtia. etapei de varstb in care se aflau gi, in special, in
copiii intdresc viala de familie gi amplifica iubirea dintre so1i"76. lirnclie de apartenenta sexuala. Urrndrind distribufia pe sexe a
d. Obligativitatea sofilor de a rimine monogami. activitdlilor economice, G. P. Murdock arealizat o cercetare asupra
tt Pr. M. Vizitiu, Familia in invdldtura Mdntuitorului si a Sfinlilor Apostoli, in
r 244 de societafi a stabilit urmdtoarele diferenle intre barbali gi
1'cmei in practicarea diviziunii tradilionale a munciiTT:
vol. Familia creStind a;i, Editura Trinitas, lagi, 1995, pp. 29-30.
' Se gtie cd nu toate variantele cregtinismului acceptd desfacerea cdsdtoriei degi,
pdnd la marea schismd, faptul era realizabil. Asupra acestei probleme nu este
cazul sd insistdm aici, rnai ales cd locuitorii satelor tradilionale romdnegti au fost
in cea mai mare parte a lor ortodocgi, iar ortodoxia a fost de acord cu aceast6 " G.P.Mudock, ,,Cornparative on the Division of Labory by Sex", in Social
mdsurd extrema. l:rtrces, nr. 15, 1935, pp. 55 l-553. Vezi 9i C. Sch ifirne1, Sociologie, Editura
76
Ibidem, p.32. l:conornicd, Bucuregti, 1999, pp. 150-151.

24'l
Dumitru STAN Sociologia rurulului trudilionnl romAnesc

Modelul tradifional romanesc de familie, cu mici exceptii


Numirul societllilor gi apartenenfa sexuall a (vezi tipurile de activitafi cu numerele 7,8, 10), se inscrie in
Iipul de activitate
persoanelor care a realizat activitatea tendinla de functionare economicd evidentiata de G.P. Murdock.
Exclusiv De regulS Indiferent De regu16 Exclusiv Predispunerile existenfei grupului familial tradifional erau, de fapt,
bnrbati bdrbati de sex femei femei mult mai numeroase gi pot fi considerate instituiri din etapele
l.Vdndtoare 166 IJ 0 0 0
anterioare ale evoluliei acestui grup. De pildA, evitarea incestului,
2. Prinderea
t28 IJ A
I z aplicarea Lmei reguli (endogamia sau exogamia, dupd caz) in
animalelor mici
3. Pistoritul 38 8 4 0 leaiizarea cisitoriei. pozilta p[rinfilor fala de copii, tipurile de
.1. Pescuitul 98 i4 9 J 4 relatii dintre soti, natura relaliilor dintre sexe etc. sunt aspecte care
5. Ingrij irea
13 22 ll s-au ordonat, inilial, in cadrul familiei arhaice gi pe care familia
terenului agricol 5 t3
cregtind tradilionald romdneascf, le-a aplicat. Nu a fost o sirnpld
6. Prelucrarea
laptelui
t'7 A
3 't3 preluare a modelului arhaic de familie, ci o adaptare a lui la
7. Pregdtirea gi specificul unei societdli creEtine care trebuia sA respecte principiile
insdrnAntarea solului
3l ZJ JJ 20 )t amintite anterior. Astf-el, sfera relatiilor etichetate ca incestuoase se
8. Ridicarea 9i cxtindea. ritul de trecere numit cisdtorie trebuia validat de cea mai
denrontarea 4 2 5 o 22 irnportantd institutie a comunitdlii (Biserica), copiii gi femeile nu
addpostulu i
rnai aveau statutul de sclavi ai tafilor, respectiv solilor - chiar dacd
9. Strdngerea
l0 15 35 )V 44 rdmAneau ,,in ascultare" fald de acegtia $.a.m.d.
reco ltei
I 0. Transportarea Toate aceste schimbdri dovedesc faptul cd familia tradilionala
2 6 35 20 57
sreutati lor rom6neascd nu a fost una ,,sdlbaticd" sau ,,primitivd", cd a dezvoltat
I l. Prelucrarea
78 0
Lm model socio-cultr,rral micro-grupal cre$tin gi cd o pLltem
0 0 0
metalelor considera ca fiind rnai aproape de structurile gi funcfiile actuale ale
12. Construirea de
9l q^ A
0 I lzrmiliei romAnegti decAt de cele ale familiei arhaice.
bdrci
I 3. Prelucrarea
Desigur, o anahzd etno-sociologica extinsd asupra familiei,
pretrel 68 J ) 0 2 pentru a fi satisfrcAtoare, trebuie sd surprinda qi alte probleme,
14. Construirea de precum: diferenJele structural-funclionale dintre familia simpla gi
cosurl
25 J l0 6 82
larnilia extinsA, deosebirea dintre cdsdtoria prin rdpire gi cdsdtoria
15. Tesatorie 9 2 z 6 67 prin cumpirare, diferenlele dir-rtre matriarhat gi patriarhat.
16, Confectionare gi
reDararea hainelor
t2 J 8 9 95 nratrilocal gi patrilocal, principiile gi sistemele relafiilor de rudenie,
tlrnamica rolurilor sexelor in funclionarea familiei etc. Indiferent,
141 ''rA1
rtl

tl

Dumitru STAN Sociologiu ruralului trndiyionol romfrnesc tl

insi. de cat de multe aspecte ne-am propllne sd eviden{iem, credem rezolvare trebuia sd aibd drept consecinfa fundarnentald pregdtirea
tl

ca infelegerea evolufiei istorice a familiei, in general, este o de indivizi apli pentru cdsdtorie. il
condilie prealabild qi esenliald a inlelegerii modului de structurare
gi funclion are a acesteia in perioada tradifionard. prin urmare, il
plusul de informare asllpra istoriei familiei nu este redundant. ci. ti
dimpotriva, instrumental pentru analiza etno-sociologicd a familiei il
tradilior-rale rorndneEti. li

3.3. soclnLtzAREA pREMARtTnlA. VArsta pubertdlii a


ll
fost intotdeauna o perioadd relativ dificild din viafa unui individ. Ea
ll
coincide cu o serie de transformdri spectaculoase, mai ales de ordin i

biologic, iar acestea se repercuteazd, intre altele, in deficien{e de


ordin relalional. De reguld, individul aflat la vdrsta premaritala ii
l
constatd deosebirile dintre modelul cultural propriu (valori,
aspirafii, acfiuni etc.) gi cel pus la dispozilia rui de cdtre mecliul li

socio-cultural in care se afld. Atitudinea individului in cauzd devine I

erce siv de critica gi. in consecintd. apare pericolul perturbarii


L

ordinii sociale prin respingerea ofertei venite din partea celor care
au vArsta maturitAlii ori senectulii.
In satul tradilional romAnesc, atenuarea incomfatibititdlii
rela!ionale ale indivizilor de varsta puberd era posibird, prin
atragerea lor la activitatea anumitor grupuri gi prin intensificarea
participdrii lor la tipuri speciale de relalii sociale. Daca pdna la I

accastd vdrstr sf'era rela!ionala gi stilul de derulare a relatiilor erau


impuse de cei de vArste superioare, dupd aceastd datd, cdmpul gi
modelul relalional nu mai erau exterioare grupului de vdrstd, ci
proveneau aproape exclusiv de la cei care il alcdtuiau. Existau,
agadar, o,.vdrstd a feciorilor" gi o,,vdrsta a fetelor,,, care coincideau
cu perioada premaritald. Pe ansamblu, aceasti perioada definepte o
varstd vulnerabild confruntatd cu situalii problematice. a cdror
244
245
Dumitru STAN

mare parte a lor, astfel de momente se asociau in plan simbolic cu insurdlei (cei de curand casatori!i). ln toate localitalile era permisd
frumusefea qi vigoarea tinerelii. V. Bdncila considerd ca sdrbdtorile intrarea in ceatd numai la o anumita vdrstd (de reguld, cel pulin 15
reprezinll. momente de traire spirituald maximd cu virtufi curative ani) gi se pdstra apartenenla la aceasta pdna la cdsdtorie, dar nu mai
impotriva angoaselor existenfiale gi in rezolvarea agresiunilor tdrziu de 25 de ani (cAnd se depagea intervalr_rl premarital
timpului asupra persoanei: ,,ceea ce arealizat poporul prin sdrbdtori soci al rnente atestat).
e incomensurabil. Nu e uqor sd corectezi timpul care duce la Etnograful I. Chelcea apreciazd cd ,,tinerii insur[tei nu o
r-rimicnicie toate dorinlele noastre sall sa-1i faci despre ele alte rupeau brusc cu covdrstnicii. Acest fapt dovedegte ideea cI
concep{ii. Dar tocmai acest lucru l-a realizal poporul .,. Jiranul a tovarbgiile sau cetele erau in principal grllpe de vdrstd in care
acceptat trecerea timpului, insf, o trdiegte vital gi armonios, fiindca dimensiunea demograficd se impletea organic cu cea sociald,'8O.
a fdcut din viatd o punte de sarbitori. Prin crearea qi trairea Totuqi, in cea mai mare parte a cazurilor, in ceati nu intrau decAt
puternicd a sdrbdtorii, poporul a invins gi glorificat timpul"78. Nu cei aflali in postura de dir-raintea relaliei matrimoniale. ,,buni de
numai la sdtenii din ruralul tradilional romAnesc sd,rbdtoarea insurat" sau, in cazul fbtelor. ..bune de mdritat".
slrrvenea cll lnomente de ceremonial. cu dansuri, mr,rzic6, mese, in esen15. o ceatd insemna cleta$ureu de Jamitie gi intrarea
chefuli gi alte tipuri de extravaganle, ci, intotdeauna gi in toata membrilor ei in alte ritmuri funclionale pentru a putea deveni, la
lumea, in clipele de sdrbatoare ,,via!a obignuita este suspen datd"Te . rAndul lor, intemeietori de .lamilie. Dupd M. Pop, ,,la momentul
Din ciclul sdrbatorilor gi din densitatea lor in anumite perioade din an stabilit de tradilie, copilul era scos din mediul social in care a trdit
deducem cu ugurinfd faptul cd omul se punea de acord cu natura, mai in mediul familiei, din rAndul copiilor ... gi introdus intr-un mediu
exact cu ciclul anual vegetal gi animal de regenerare a viefii. nou, care nu era numai de vArstd, ci, uneori, gi de profesie. prin
O relalie matrimoniald incepe printr-o sdrbdtoare gi se aceasta el dobandea o serie de drepturi, de prerogarive (subl.ns.):
inscrie intr-un ciclu natural de perpetuare a vielii. Ca atare, tinerii putea merge la tArg. putea lua fetele la joc, putea sd-qi lase barba.
din satul tradilional rom6nesc trebuiau sa se pregateascd din vreme In cadrul ceremonialului de trecere ... tdndrul trebuia sd treacd o
pentru a accede la o asemenea cinstire, respectiv Ia trecerea de la serie de probe de putere gi de barbalie, pentru a dovedi cd este
statutul de copil, adolescent la acela de ,.cdsdtorit", intrat in flr-rxul capabil sd facd fald indatoririlor care il agteaptd in noua stare. cei
de reproducere a comunitSlii sategti qi a neamului (in sens de care au trecut in noua stare purtau uneori semne distinctive, la noi,
extensie a rudeniei intr-un arbore genealogic puternic ramificat). mai cu seamd la fete. Ele veneau la hor6 cu capul descoperit, cu
Intrarea in ceatd pornea de la factorul vdrstd qi anur-ne de Ia parul impletit in cunund sau chiar cu cunund de flori pe cap,'81.
distinctia dintre copii, fldcai (,,feciori", ,juni"), fete de m[ritat,
t"
s clhelcea, Persr,tnalirate.fi s'ocieta!e in tranzilie, Editura Societatea Stiinta &
78
V. BAncila, Duhul siirbdtorii; Editura Anastasia, Bucr-rregti, 1996, p. 56. 'fehnicd, BLrcuregti, 1996, p.
153.
tn "' M. Pop, Obiceiuri tradilionale romcineSti,l.C.E.D., Bucuregti, 1976,p. 139.
J. Huizinga, Hottto luclens, Editura Univers, Bucuregti, 1971, p. 6l .

247
Dumitru STAN Sociologia rurnlului truditrional romiinesc

Se cuvine in acest moment al argumentaliei noastre sd facem o special pregdtite pentru aceastd zi, prin imbrdcdmintea de
precizare: ceata premaritala cuprindea numai pretendenlii la cdsdtorie sdrbdtoare pe care o purtau participanlii, prin hora jucatd in jurul
gi nu tofi indivizii care fbceau parte dintr-un grup extrafamilial unui pom etc. gi se finaliza intr-un spirit profund ludic, respectiv un
premarital. Spre exemplu, toate categoriile de copii se aflau in carnaval al copiilor din intreg spafiul sdtesc.
perioada premaritald, dar numai unele dintre acestea indeplineau e. esenta obiceiului era, in ultima instan{d, jurdmAntul
condilia varstei minime (15 ani) de intrare in ceatd. in mod concret, rostit in fala ,,pomurlui" qi in fata celorlalli participanti la .,hodditat,,
este vorba despre grupurile rezultate prin practicarea obiceiului gi care presupunea ca toli cei care sunt veri gi vdrule sd-gi acorde
..insurdtitului" sau ..infartatitului". Acesta antrelra copiii cu varsta reciproc ajutor, sd manifeste sinceritate relalionald totala, sd nu
cuprinsd intre 7 gi 15 ani gi avea ca scopuri principale integrarea gi pf,riseascd grupul, sa parlicipe la aceleagi gezf,tori (dacd erau
socializarea acestora (nicidecum anticiparea relaliei maritale). acceptafi) etc.
Fonnarea individualitalii umane in satul romdnesc tradilional Aceste grupuri atingeau o stare de solidaritate mare inc6t se
presupunea delimitarea clari a caracteristicilor membrilor sii in pistrau gi dupa atingerea vdrstei de intrare in ceata de biieli sau
funclie de apartenenta sexuald. Educa{ia femir-rizanti a baiefilor ori ccata de fete.
comportamentul ,,bdie!esc" al fetelor erau respinse de comunitate Ceata masculinl reprezintd un fenomen general, rdspdndit
gi. in perspectivd. se reduceau Eansele de relatie maritald a celor in atdt la popoarele primitive, cdt gi la popoarele europene civilizate,
cauzd,. Mai mult, exista riscul de a primi un stigrnat social la o gi se constituie, in toate cazurile, in organizalii care ascund
varstd lipsita de maturitate care se regdsea inclusiv in faptul de a nu relicvele unor vechi rituri de ini1iere83. in spatiul satului tradilional
li prirnit in ceata premaritali. Dar iata in ce consta apartenenJa la romdnesc, potrivit cercetdrilor realizale de T. Herseni8a. aceste
grupurile socializatoare ale copiilor din zona Sibiului82: grupari premaritale constau in:
a. copiii cu vdrste de pAna la 15 ani se adunau la o ,,gazdd,' a. adunarea f-eciorilor in numdr de 4-20 de persoane cu I

unde urmau ,,sd se prindd veri gi vdrute"; vdrste cuprinse intre 15-16 ani pi pAna la2l ani (pentru cei care
b. rolul de gazdd il aveau plrinfii unuia dintre copiii intarziau sd se cdsitoreasc[, limita maximd de includere in ceatd
participanfi la ceremonial, iar pentru aceastd calitate ei aveau gi cra de 25 de ani);
responsabilitatea de a supraveghea derularea obiceiului; b.momentul constituirii cetei era, de reguld, data de 6
c. prinderea de veri gi varufe se realiza in urma aplicarii decembrie, adic[ de s[rbdtoarea SfAntului Nicolae, gi, deci, in
cdtorva criterii: v6rstd, sex, vecindtate, prietenie (intr-un singur sat preajrna rnarilor sdrbdtori din intervalul cosmogonic 24 decembrie
puteau si existe pdnitla 4-5 grupuri de cAte 10-20 membri fiecare);
d. ceremonialul era marcat prin consumarea unor bucate *r
Vezi gi A. Van Geneep, Riturile cle trecere, Editura polirom, Iapi, 1996.
n'
tt Cf. V. Trebici, T. Herseni , Forme ,strdvechi cle culturd poporand romdneascd, Editura Dacia,
I. ChinoiLr, op.cit , pp.253-254 Cluj-Napoca,I9ll, p. 125 giurrn.
248
249
Dumitru STAN
Sociologitt ruralului traclilional romfrnesc
(sdrbatoarea Ajunului crdciunului) 7 ianuarie (sdrb6toarea
Sfdntului Ioan Botezatorul); lume in moduri cAt mai potrivite pentru aceasta qi, implicit, pentru
c. dintre persoanele care intrau in ceatd se alegeau ci ingiqi.
conducdtorii (vataful mare, vdtaful mic, stegarul, cordcerul, b. Relaliile dintre ,,cetaqi" erau organizate in aga fel inc6t
crdgmarul, casierul, jucatorul mdqtii g.a.); sa echivaleze unor simuldri sau experienle pilot: se stabileau
d. stabilirea unui loc de intrunire care, in mod normal, ierarhii intragrupale, erau judecate faptele individuale, atunci cdnd
trebuia sd fie la locuinla unLri bdrbat v6duv, cu multd experien{a in se impunea erau fixate pedepse, insd acestea aveau doar un caracter
privinfa stilului de desldgurare a activitatilor economice locale. cat simbolic etc. Pe ansamblu, ceata exersa responsabilitatea la scarf,
gi in cunoagterea ceremonialului aferent fiecarei sdrbatori in parte; redusd urmdnd ca membrii ei sd fie pregdtifi pentru asumarea
e. parlicipanlii la ceatd foloseau intre ei apelativul ,,frate',, integrald a responsabilitatii abia dupa cdsitorie.
iar fatd de gazda lor pe cel de ,,taId", c. Fluxul intreg de acte la card tinerii participau ar putea fi
f. in intervalul 6 - 24 decembrie, ,,cetagii" invalau colinde, definit ca serii de silualii problemd care angajau individul intr-un
angajau lautari, confeclionau mdgti, procurau lemne pentru foc, igi ;rronunfat exerciliu ludic. De aceea, intrarea in ceati nu era
pregdteau vestimentalia pentru sdrbdtori, frecventau gezatorile; infricoqatoare, ci. dimpotriva. agteptati cu nerdbdare. Cel care se
g. in intervalul 25 decembrie - 7 ianuarie, participanfii la clovedea a nu fi suficient de receptiv sau de adaptabil la presiunile
ceatd locuiau efectiv la gazda lor, in regim absolut comunitar. in lbrmative ale cetei era sprijinit de restul co-participanlilor aidoma
acest interval ei sarbatoreall Sfinlii $tefan (27 decembrie), vasile (l Lrnor persoane de care ar fi fost legat prin rudenie. Mai mult, intreg
ianuarie). Ioan (7 ianuarie), desligr-rrau colindatul gi uratul (folosind grupul beneficia de demonstralia gi sfatul unui personaj matur,
texte adecvate farniliilor pe care le vizitau), hotdrau momentul de inlelept gi dispus sd transmitd cdile de oblinere a binelui qi de
incepere gi de incheiere a horelor, stabileau ,,bd,garea fetelor tinere cvitare a riului.
la joc" (invitarea lor si participe pentru prima oari la hord), Datoritd favoriz1trii ludicului in raport cu sobrietatea, marele
primeau de la gazdd infornalii privind modul de desfbgurare a interval cosmogonic (6 decembrie - 7 ianuarie) permitea mai mult
unor munci etc. rlecdt oricare perioadd a anului exprimarea ironiei prin cofinde gi
Pomind de la aceste elemente descriptive referitoare la ,.ceata rrrdturi, prin derularea jocului m[gtilor la trecerea dintre ani, prin
feciorilor" din satul tradifional romanesc, deducem o serie de concluii tlcsligurarea de iocuri ale tinerilor la gezdtori sau prin dansuri cu
de mare insemndtate in justificarea existenJei acestui grup. cf-ccte comice etc. Prin toate aceste alternative, cuprinse intr-o
a, Membrii componenli formau o colectivitate cu aparenle strategie de acliune de cdtre ceata de feciori, fiecare component al
esoterice intrucdt ldsau impresia ci se indepdrteazd de restul rrcesteia sesiza diferenlele dintre ceea ce era inacceptabil pentru
e omunitate gi ceea ce aceasta aprecia sau era dispusa sd accepte. In
comunitdlii sau cd functioneazd in cerc inchis. in realitate. ei nu
ftceau altceva decdt sa se instruiascd pentru a se deschide spre rrltimd instanfd, individul inv6!a, inclusiv pe aceastd cale, modul de
r rrscriere in sfera normalitdlii socio-culturale.

250
251
Dumitru STAN
S oc i olog ia r urul ul ui troclilionol romfr nesc
Fara sa determine stari extatice. participarea la ceatd
echivala cLl un ceremonial reiterat de cateva ori di-a lungul unei
perioade de c61iva ani. pentru orice individ normal, participant
consecvent la ceatd, implinirea vdrstei de 2l ani. trebuia sa il
gdseascd dincolo de faza premaritald.
ceata femininr, spre deosebire de ceata feciorilor. era mai
pulin activa i' inilierea modului de desfbgurare a sarbdtorilor
specifice perioadei. ,,Fetele de maritat" se adunau la casa unei
femei, renumitd in comunitate pentru faptele sdvdrgite, unde
primeau sfaturi in legdtura cu muncile specifice femeiloi in cadrul
farniliei, cu modul cum trebuie alcf,tuitd zestrea, cum trebuie ales
partenerul de relafie matrimoniald, ce trebuie ftcut in timpul
ceremonialului de nuntd gi dupa acesta, cum trebuie sd se comnorte
la horele din proxima perioadd g.a.m.d.
Intalnirile aveau Lln rol iniJiatic ai, mai ales. unur
socializator intrucat f-recare ,,fatd de miritat" infelegea cd
normalitatea individuald nu putea fi pastrata in afara cadrului
social. ca arare, toate participantele la ceatd aclionau sub presiunea
rezonanlei comunitare a faptelor personale. Ele gtiau ci le sunt
evaluate comportamentele, vestimentafia, vrednicia, istelimea,
religiozitatea etc. or, pentru a primi un atestat favorabil gi pentru a
spera la o cdsitorie reugitd, tinerele fete trebuiau sd Lrtilizeze toate
variantele in care gi-ar fi putut dezvdlui calitalile. Intrarea in ceatd
era Lrna dintre ocaziile in care puteau fi probate atdt calitdlile
minimale specifice generafiei, cdt gi calitdlile speciale, delimitate
prin efectuarea de comparalii intre participante. Mai ales aceastd '' Yezi I. conea, Din etnogra/ia istoricd untand
ultima categorie de calitali introducea diferenfieri de ganse in r.r.trnte cle
si a Carpaliror Nedei, pastori,
ntunli, Editura Socec, Bucuregti, 1973. p. 59.
realizarea relaliei matrimoniale; ele erall cunoscute mai in " Vezi O. Birlea, Eseu clespre donrut popi*tn, rontdne,sc,
profunzime de restul comunitarilor doar in urma parliciparii fetelor l(ornAneascd, Bucuregti, 19g2, p. 10.
Editura Cartea
l'' criinberg, M Miroiu. Gen si socierare, Editura Arternative, Bucuregtr,
()<)7
l , p. 20 .

252
253
Sociologia rurolului tradilionil romfrnesc
Dumitu STAN
multe secole, biserica a eclipsat celelalte institulii civile gi a

speciale fa!1de solie 9i col


constituit in spaliul romdnesc singura instanld de validare a
obligalii
- Oricite diferenle ar exista casdtoriei pAnd in a doua jumdtate a secolului nostru'.
a. Criteriul virstei de realizare a cisltorieise. Normele
urmari ale unor prejudecali' In
rea
tradilionale impuneau niqte repere temporale privitoare la perioada
oplintd de incheiere a cdsdtoriei, la ,,nevArsta" accederii la aceastd
.docratie' Prin urmare' socializarea taind gi la intervalul de indulgenld sa:u de realizare tardiva a unirii
nu tuid""lierii poziliei privilegiate maritale. Astfel, tinerilor li se cultiva ideea cd perioada de virstd
rmorfismului' adecvati pentru cdsdtorie trebuie sd fie: intre l4 gi 18 ani - in cazul
f-etelor gi intre 18 9i 2l (25) de ani - in cazul baie]ilor. Vdrsta
Potr.ivit, religiei propusd de tradiJie coincidea cu maturizarea biologica gi social-
3.4. ontBNTAREA MARITALA' :T$1*:-l
tradilionale' familia trebuia si se intemeleze prrn cconomich a aspiranlilor la cdsdtorie. Aceasta insemna ca incepdnd
justiliei cutumiare. era
premodern' momentul cisdtoriei cu lirnitele inf-erioare ale intervalelor temporale menlionate ei aveau
cdsitorie. ln satut;;;"tt
gi acte de stare civill,. ci capacitatea de procreare, dar gi forta f-rzico-materiald de a intreline
validat de comuritate nu prin contracte
Lrn grup familial propriu.
prin ctrnunia religioasa
Traditia privitoare la cisdtorie stabilea qi cadrele ieSirii din
manifestarea bucuriei Prrn Pelr
Creqtinismul, ca urffIare z lrcrioctda optimii. Ca atare, in cazul fetelor nu trebuia sd se angajeze
rclatii matrimoniale mai devreme de vArsta de 12 ani, dar nici sd se
(gi, implicit, familiei), considerd
c

tlcpigeascd de 20 de ani (cAnd deja erau considerate ,,fete


u...d"i. la un dar nevitzut' Penl ^vdrsta
Iriitrdne"). In cazul persoanelor aparlindnd sexului bdrbdtesc,
..nevdrsta" Ia cdsdtorie era atunci cAnd acest act era sivdrgit mai
ununia de cdtre un Preot tlcvrerne de vArsta de l4 ani; intervalul de indulgenld se prelungea
religia creqtind au fost pcntru barbali pAnd spre vdrsta de 30 de ani, dupd care erau
ilional fala de criteriile
satisfrcute dup6 alte crit
r'lichetali ca nepotrivili pentru cdsdtorie.
aplicate in satul romdnesc
Acei membri ai comunitalii care nll reu$eau sd se
r iisdtoreasci intr-un timp normal gi. deci, nu se implineau din punct
in rAndurile urm
pregdtire 9i realizare a cdsdtorie in mod
'\etualrnente. biserica este institulia care nu mai condilioneazd cdsdtoria
care. dac[ erau respectate' astgut l,rrrrral: ea are doar rol consultativ. iar cununia religioasd este actul care rhmdne
care aceasta fdcea Parte' De
m L r libera alegere a celor care incheie un contract civil de cdsdtorie.
' Vczi V. Trebici, t. Ghinoiu, op cit., p. 233 urrn.
9i
*t R. Linton, oP. cit',P'83 255
254
Dumitru STAN Sociologia rurolului trtdilionil romfrnesc

de vedere-ut.i*oniul, ajungeau sd fre tolerali pe lAngi familiile de satisfrcutd imediat. Ea trebuia validatd prin supunerea celor in cauzi
origine sau ale unor rude, sh reprezinte alternative pentru la o serie de canoane de verificare iar, in urma acestui fapt,
eventualele recdsdtorii ale vdduvelor sau ale vaduvilor (dupa caz) gi comunitatea sdteascf, infirma sau confirma intenlia de cdsdtorie. cea
sd fie profund desconsiderali din punct de vedere social. rlai importantd exigenld verificatd de citre sdteni era aceea
Pentru a nu-gi vedea copiii ajungi in situalia de nerealizare privitoare la neinrudirea aspirantilor la cdsdtorie. in aceastd
matrimoniali, pirinlii aveau grijI si grdbeascd actul c[sdtoriei, sf,-i problemi, rolul preotului gi al batranilor satului devenea hotdrdtor:
pregdteascf, pe acegtia pentru ,,a iegi la hor[", sd le pregateascd primul avea obligalia de a anunfa in bisericd proiectata cdsdtorie
zestrea etc. Din momentul in care se producea ieqirea la hord, timp de trei duminici la rdnd, iar cei din urmd pronunlau sentinta
pentru intreaga comunitate exista indiciul ci persoanele in cauzd llnala -- gi erau indreptafifi sd o facd - intrucdt erau buni cunoscitori
pot incheia, oricdnd, relalii matrimoniale. Cu alte cuvinte, stadiul ai arborelui genealogic al familiilor din care proveneau aspirantii.
copildriei era depaqit, comportamentele ludice nu mai erau admise Dacd rdspunsul era afirmativ, preotul rostea in biserica faptul cd ,,au
de comrrnitate (in afara momentelor de participare la ceatd), iegit strigarile" gi cd se putea merge mai departe cu pregatirile pentru
imbrdcdmintea gi pieptdndtura trebuiau sd marcheze faptul cununie gi nunta. Neinrudirea trebuia sd se verifice p6na la al
maturizdrii qi aspirafia la cdsdtorie. gaptelea grad de rudenie pentru cd.,in caz contrar, familia se intemeia
In privinta bdietilor. dupd cum spune S. Fl. Marian. acegtia
..in picat" gi egua din punct de vedere funcfional.
trebuiau sd l'ie ori ..prea urA1i". ori .,prea pretcn{iogi"'l/{' ca sd tru
O a doua exigenla urrndritd de catre sdteni era respectarea
realizeze actul cisdtoriei. Dificultatea mare era in cazul fetelor care
regulii strdmoSeS'ti de cas'atorie; in cea mai mare pafte a satelor
l1u aveau posibilitatea gi libertatea moral[ de a inilia actul
tradilionale romAnegti se aplica regula endogamiei. ,,A te uita peste
,,pe1itului" qi, deci, erau nevoite sd aqtepte cererea in cds[torie. in
consecinld, ,,teana de a nu rdmAne nemdritate" le determina pe fete sat" sau ,,a umbla prin gapte sate" nu era altceva decdt o instriinare
sd accepte cdsdtorii de la vArste timpurii. O ultimd menfiune: regretabil[ gi o pierdere a ider-rtitdlii sociale cdci ,,dragostele
diferen{a de vArst5 intre cei care se cisitoreau, potrivit tradiliei, nu dintr-alt sat nu sunt parcd dragoste adevirate gi bune; p6nd gi hula
trebuia sd fie mai rnare de 5-6 ani in favoarea barbatului; totugi, clin satul tdu este mai bund decdt lauda din sat strdin"el.
chiar dacl nu se respecta acest interval, trebuia oricum respectatd Casdtoria in alt sat era dezaprobatd intrucdt se diminua
exigenla potrivit c[reia vArsta bbrbatului sa fie mai mare decdt volumul demografic al satului, tinerii intdmpinau dificultati de
aceea a femeii. adaptare la noile obiceiuri din spa{iul adoptiv, iar pdrfi ale averii
b. Criteriul validirii intenfiei de cisitorie. Dorinla satului se instriinau sub formd de ..zestre".
pretendentilor la cisdtorie, in satul tradilional romAnesc, nu era Ca urmare a imperativului evitdrii disfunctiilor matrimoniale

'" Constantin Noica, Rostirea ./iloso/icd romdneascd, Editura $tiin1ifica,


'u S. Fl. Marian, Trilogia vieyii. Nunla la romdni, vol. l, Editura Grai gi Suflet -

Cuftura Nafiorrala, Bucureqti, 1995, pp. 21 ,14. llucuregti, 1 97 0, p. 258.

256 257
Dumitru STAN S oc i o I o g i u r urul ul ui trndili o nal rtt mfi nesc

(de genul dezechilibrului numeric dintre membrii sexelor, inrudirii obiceiului, dreptul formal de a-gi exprima sau nu acordul in privinfa
celor care alcf,tuiau satul, rezolvarii tardive a problemei maritale partenerului. In unele zone, spre exemplu, atunci cdnd avea loc
etc.) erau acceptate gi cds'dtoriile exogame. Satul care pierdea un .,pe[irea". aspiran{ii la cdsdtorie erau agezafi la o mash pe care se
membru prin cisdtoria acestuia (de regula, era o persoand de sex al'la o farfurie. Pe farfurie, fldcaul ageza un inel, iar fata o basma:
feminin) inilia un ritual de negociere care se finaliza cu ,,plata ..Dacd igi pliceau unul altr.ria, atunci fiecare lua de pe farfurie
vulpii"e2. in acest sens, tinerilor care continuau sa rdmdna in sat gi trbiectul celLrilalt: it't caz contrar. rdspunsul era. evident. negativ"el.
rnai ales coparticipanlilor la ceata premaritald in care s-a format Cazurile cele mai numeroase rdmdn, insf,, acelea in care
persoana care pdrdsea spaliul satului le erau daruite o serie de liinrilia fetei, din teama ca aceasta si nu rdmAnd nemdritatd, angaja
bunuri sau de echivalente simbolice. tratative rnaritale peste opliunea celei care constituia ,,obiectul"
Aga dupd cum am mai ardtat, pentru ca aplicarea exclusivd rregocierilor. Acest neajuns se transforma, de reguli, in supunere
a regulii endogamiei sd nu genereze disfunclii pi, totodatd, s[ nu se lafd de voinla pdrinlilor. iar alteori se rezolva prin ,,fuga" fetei dupa
renunte la aceastd regula au create, in timp, zone de endogamie la pzrrtenerul care corespundea aspirafiilor ei. Iu aceastd ultim[
nivelul unui grup de satee3. intre acestea se produceau curent variantd. consimfdmantul parinlilor era obfinut ulterior 9i reprezenta
schirnburi matrimoniale, iar regretele privind instrdinarea de o condilie obligatorie pentru ca preotul sd poatd oficia cununia
comunitatea de origir-re erau foafte mici sau, mai mult, simple simuldri. rnirilor. in mod normal, pnrinlii nll se mai impotriveatr de aceastd
O alta sursd importantd pentru infirnarea sau confirmarea tlata gi cloar atunci cdnd nu era respectald,regtlo orclinei la cd.vdtorie*
unei cdsdtorii era reprezentatd de oblinerea cons'imldmantultti a fetelor unei familii, relafia matrimoniald nu se putea realiza.
pdrinlilor. Tinerii aparlin6nd ambelor sexe trebuiau sd primeasci Desigur, mai erau urmdrite gi alte exigen{e care. insi, aveau
ir-rcuviinlarea pirinlilor pentru cd,,in caz contrar, cdsdtoria lor s-ar fi o importanll rnai redusd, iar incdlcarea lor nu atrdgea sancliuni
realizal sub povara unor blesteme. Teama de a nu fi renegali de ireparabile. Intre acestea arnintitn respectarea anului de doliu (in
parinli gi de comunitate i-a determinat pe tineri sd solicite acordul cazul vdduvelor), conditia aceleiagi apartenenfe etnice, religioase gi
gi s[ se supund deciziilor pdrin{ilor asupra partenerului/partenerei sociale a pretendentilor la cdsdtorie, structura zestrei etc.
de rela{ie matrimoniald. Flacaii aflali in intervalul optim de p. Criteriul selec{iei maritale. Sub presiunea perspectivei
cdsdtorie erau inclinali sd respinga hotarArile parinlilor gi sd c;ecului matrimonial, tineretul din satul tradilional romAnesc nu
urmdreascd planuli maritale personale; fetele in schimb, se rcaliza casatorii inbaza unldrii consecvente a unor criterii clare de
resemnau, adesea, qi acceptau dirijismul paternal. sclectie. Nur trebr-rie sb in(elegem. insd, din aceastd afirmalie cd
-l
crtirgi, inainte de a se cdsdtori, fala avea, prin uzanfa '" I Vladugiu , o1:t. cit., pp.40lr-402.
' I'etele trebr,riaLr sA se casatoreascd in ordinea nagterii lor. Daca aceastd ordine
"nr S. Fl. Marian, op cit.,p.426. r'ra incdlcatd. fhta ,,saritA de rdnd" risca sd ruu se rlai cds6toreascd intrucdt
Vezi 9i M. Pop, op. cit.,p.146 ,lcvenea stigrnatizatd de comunitate.

258 259
Dumitru STAN Sociologio rurul ul ui tradiyionil romfrnesc

aspiranlii la cdsdtorie nu aveau criterii orientative. Cu siguranla cirsdtoriei; in acelagi scop, femeile vizau frumuse{ea bdrbafilor
acestea existau - gi, inci, destul de multe - dar nu puteau fi rrumai in proporlie de 7%o, iar criteriul cel mai important pentru ele
urmirite intocmai. Mai mult, in mentalitatea sdteanului exista e:ra starea sociald (76%)e6. Cu alte cuvinte, stabilitatea familiei ca
convingerea cd partenerul/partenera de cdsdtorie exprima voinla structurd sociald presllpune nu numai dinamica gi adecvarea acestui
ursitelor gi cd, in viala individuald, interveneau mornente (de pilda, slLrp la dificultalile curente, ci gi recursul la criterii func{ionale mai
,,sdptdmdna chioard" sau ,,oarbd" - care nu se putea finaliza decAt vcchi, sedimentate genetic gi mai ales mental.
cu incheierea cdsdtoriei) cAnd criteriile de seleclie nu mai aveau Multe dintre problemele etno-sociologiei familiei prezentate
nici o utilitate. pand in acest moment ne conduc la doud concluzii care justificd
Ideal-tipul partenerului/partenerei pentru cdsdtorie trebuia. rrtAt paradigma structural-funclionald de analizd a satului romdnesc,
in general. sd corespunda urmdtoarelor exigen{e: neprihanirea gi precum gi ipoteza acestei lucr6ri:
frumuselea (in special, in cazul fetelor), for[a fizic1t starea sociald a) Modelul tradilional de realizare maritald cuprindea o
gi hdrnicia (mai ales in cazul bnielilor). Pe ldnga aceste criterii, scrie de aspecte care reprezinld exotisme pentru o mare parte a
oarecum specializate, erau uzuale gi altele care obligau in egald societdlii zilelor noastre. In acelagi timp, insb, alte aspecte
mdsurd pe cei care se clsdtoreau: mdrimea zestrei, infelepciunea, (irr{elegerea cdsdtoriei ca tain6, modalitalile de evitare a incestului,
prestigiul familiei de provenienfd, faptele sdvdrgite in perioada rnoralitatea criteriilor de selec{ie etc.) ar putea constitui resurse
premaritald, gradul de sociabilitate etc. Dup[ sociologul P. Ilu1. ltcnlru evitarea unor disfuncyii in cazul familiilor actuale
seleclia maritala ,,inseamnd gi rnari costuri: costuri de tirnp, costuri (irnoralitatea relaliei dintre pdrin{i gi copii, raporturile deficitare
de bani, costuri psihologice, intr-un cuvAnt, costuri informalionale"e5. tlintre so{i, divorlialitatea ridicata etc.).
In comunitatea tradilionald, cu cAt un individ era mai presat (fie din b) Familia este parte a sistemului social care, prin
interior, fie din exterior, fie din ambele direcfii) sd realjzeze stabilitatea gi funclionalitatea ei, face ca un spaliu socio-cultural sd
cdsdtoria, cu atdt costurile la care ajungea eran mai mari gi cu atdt rr;rard ca echilibrat sau, oricum. ca avAnd surse suficiente de
ftcea un rabat mai mare in aplicarea criteriilor de selectare a pdrfii , rLrtoreglare.
conjugale. Chiar gi in aceste condi{ii, multe dintre exigenfele
tradilionale s-au conservat astfel cd ele au ajuns sa fie funclionale 3.5. oercsruRr DESnRE cAsAroRtE $r NUNTA. Nu ne-am
inclusiv in secolele XIX gi XX. Spre exemplu, in deceniul trecut - l)11)pus si aborddrn separat problema obiceiurilor tradi!ionale
alirmd Fr. Singly pornind de Ia rezultatele cercetirii anunturilor rornAnegti, degi varietatea gi complexitatea lor ne-ar fi indrept[lit sd
matrimoniale - dimensiunea esteticd era aspectul cel mai invocat le includem intr-un capitol special al lucrhrii noastre. Am pornit de
de bnrbafi in alegerea femeilor (62%) pentru a ajunge la incheierea lrr premisa cd un obicei nu esle ahceva decdt o structurd inclusd

'" P. Ilu1, SociologiaJarriiiel, Cluj-Napoca, 1994, p. 158. ('f . lbidem, p. 159

261
Dumitru STAN

trnei qlte s'trttcturi din net,oicr speciulizdrii Si ctplimiziirii funclionale cllm ar fi solicitat foarte mult de la ceea ce apdrea ,,ca dat" in cadrul
a acesteia din ttrmd. In plus, credem cd totalitatea obiceiurilor obiceiului, pentru a primi atat cat le era strici necesar.
dintr-un spafiu socio-cultural joaca doud funclii fundamentale cea de a doua funclie a obiceiuriror este de integrare a
p ractican{ilor in sfera no rmalitrfii socio-cultu
pentru orice comunitate. rale. Sdteniiactuali,
Prima dintre ele o numim de conservare gi reproductibilitate aidoma celor din satul tradiIional, beneficiazd de prescripliile
minimali. Aceasta inseamnd cd. datoritd unui singur obicei sau, practice ale unui numdr de obiceiuri. Multitudinea obiceiurilor
prin analogie, datoritd intregului complex de obiceiuri comunitare, diferd de la o comunitate la alta, de la o etapa Ia alta a evolufiei
actorii care le practici rell$esc sd-gi phstreze schema de viafd gi sa aceleiagi comunitdli, de religiozitatea locuitoiilor, de fidelitatea gi
oblina efecte la niveluri de profunzime identice sau foarte apropiate respectul acestora fala de batrani gi/sau strdmogi, de profunzimea
cu cele ob(inute de ir-raintagii lor. Nu excludern posibilitatea ca in problemelor gi disfunctiilor comunitdtii, de mdrimea intarzierii
urma respectdrii cu maximd fidelitate a unui obicei s[ se oblind aparifiei solutiilor noi gi optime etc. Fald de membrii satului
profituri sau rezullate peste limitele anticipate. O astfel de tradilional. rnulli dintre ruralii de astazi reclug la forla celor mai
consecinld intdregte cotu cJe credibilitate a acelui obicei 9i, ca atare, rnulte dintre obiceiuri numai atunci cand variantele moderne de
invocarea lui urmeazd sd se producd peste densitatea curentd. actitrne egueazd. Acest apel. disperat in esenfa lui, probeazdtocmai
Totuqi. apelurile la confinuturile unui obicei se fac nu pentru aceste lLrnctia descrisd anterior, dar. in aceragi timp, ionstituie gi un
cregteri spectaculoase, ci pentru ca actanfii sd aiba garanJia ci vor argument indubitabil privitor la nevoia de normalitate.
atinge un nivel satisfrc[tor de subzistenld pentru fiecare in parte, Daca in satul tradilional normalitatea insemna exclusiv
precum gi pentru comunitatea in care sunt cupringi. inscrierea individului in modelul socio-cultural validat gi exersat de
Nr-r putem omite faptul cd ir-r derularea obiceiului se irrtreaga comunitate - pe parcursul unui interval mare de timp (cu
realizeazd instituiri teleologice cu tendinfe maximizante: sindtate rrult peste durata medie de viafa) - in satul actual aceasta a cdpdtat
confinr"rturi noi gi o noud dinamica. Datoritd deplasdrilor numeroase
,,de fier". copii numerogi, recolte de griu cu bobul ,,cAt vrabia" etc.
Asemenea exagerdri sunt autosugestiondri ale practicantilor sau, ir alte spalii, comunicdrii dense cu zonere apropiate ori indepartate,
poate, doar exercitii ludice de apropiere a idealului comunitar. yrresiunii mass-media etc. seteanul din zileie noastre igi evalueazd,
Dacd nu ar fi aga, atunci distanla dintre ceea ce se doregte Ei ceea ce rrpartenenla la normalitate in functie de un spaliu mult mai larg
se obline efectiv ar fi mult prea lnare, iar consecin{a fireascd ar fi rlccdt acela al comunitalii de aparienentd. Toiodata. el adauga in
aceea a anuldrii efbrtului de uzitare a obiceiurilor. Or. cel pufin in continuturile normalitd{ii inclusiv elemente de provenienld urband
comunitatea tradilionald acestea se repetau cu rnultd consecvenli de 1i reiu(ec1, completeaza, de cdteva ori pe parcursul t,ielii lui,
Ia o etapd la alta, de parca practicanfii igi propuneau periodic sd-qi L',rileriile de atestare a normalitdlii.
reaminteascd modul ,,cum ar trebui sd fie" existenfa. Chiar daci se S-a ajuns pdna acolo incdt, la nivelul reprezentdrii colective,
apropiau mult prea pufin fafa de acest model ideal prefigurat de rrn sitean sa fie etichetat ca normal, iar el insugi sd nu recunoascd
obicei, sdtenii nu renegau ceea ce oblineau in mod concret; era ca qi rrceasta intrucat gi-a trasat propria lui sferd de normalitate.
Am

262 263
Dumitru STAN Sociologia rural ului lrdilionul romdnesc

propus acest exemplu nu pentru a diminua ceva din importanfa ;runct de vedere politic, economi,c, estetic etc. inseamnd atragerea
atingerii normalitalii sociale. ci pentru a sublinia relalivitqtea rrnui stigmat gi acceptarea apartenenJei la anormalitatea socio-
criteriilor de fixare individuald gi/sau colectivd in sfera cr-rlturald.
normalitalii. Este posibil ca un individ sd fie normal din punct de Daci presiunea acestor obiceiuri este mare gi in prezent. iar
vedere politic, economic, educafional etc., dar anormal din punct de alirmafia este valabila atdt pentru mediul urban, cdt gi pentru cel
vedere moral sau religios. Consecinlele antrenate in astfel de rural, atunci ne ddm seama de importanla cruciald pe care acestea o
cazuri, in mod surprinzdtor, nu sunt unitare: in unele sate, actorii rveau in satul traditional:
aflali in asemenea situalii ar putea obline confirmarea normalitalii, a) erau momente fundamentale ale orichrei existenle
in timp ce. in alte sate, ei ar putea fi declara(i anormali. individuale Ei, din acest motiv, erau marcate prin festivitAli,
. Dincolo de astfel de variante aclionale personale, generatoare ceremonii specifice;
de efecte negative in raport cu sfera normalitalii sociale, se afla b) instituiau starea existenliala (postexistenliala - in cazul
toate categoriile de obiceiuri. I ac{iona conform unui obicei obiceiurilor de inmormdntare) pentru intervale foarte mari de timp:
practiccrt Si recunoscul curenl, tnseamnd a .siivdrSi ./apte care nu c) nu puteau lipsi din experienla vietii individuale decit prin
sunl condamnabile. La prima vedere, obiceiul este la fel ca un drept irsr.unarc-a unor urari prinrejdii gi a unor sancfiuni comunitare gi divine.
fala de care indivizii au libeitatea de a acfiona sau nu in sensul In suita obiceiurilor privitoare la ciclul viefii, cele care
indus de el. Practic, ins6, aceasta libertate este mult mai mare asLdzi vizau modul de constituire a familiei par a fi mult mai numeroase
decAt in satul tradifional: spre exemplu, in cazul unei secete ;i cu varialii destul de rnari de la o zond etnograficd la alta.
prelungite, sdteanul contemporan este preocupat, individual, mult l)rezentdm, in continuare, doar cdteva obiceiuri tradilionale din
mai mult de activarea unor refele de irigalii decdt de invocarea ruceasti categorie pe care le considerdn-r drept cele mai active in
obiceiurilor acestor imprejurdri (,,Caloianul",,,Paparuda" etc.); in aproape toate spaliile rurale premoderne romdneEti (in forme relativ
satul premodern, individul care ar fi refuzat participarea la schimbate ele se mai intdlnesc, inch, in satele aflate, de reguld. la
desftgurarea unui asemenea obicei risca oprobriul public gi igi clistanfe mari de mediul urban).
asuma vinovafia de a menline calamitatea respectivd asupra a) ,,Atragerea ursilttlzi" consta intr-o serie de acte magice
spaliului intregii comunitali. (descAntece) sau in r.rtilizarea unor plante cu puteri magice in scopul
Totugi. atAt in ruralul actual, cdt qi in cel traditional, o serie grabirii momentului cdsdtoriei gi a intAlnirii faste cu cel (cea)
de obiceiuri sunt/erau de neevitat. De pild[, in paradigma mentald a rrrsit(a). Obiceiul era practicat mai ales de tinerele fete aspirante la
oricdrui individ normal din satul actual se face asocierea dintre cisdtorie cu speranfa de a-gi identifica ,,ursitul" gi, mai ales, de a
existenfa persoanei gi consecinlele derivate din participarea ei convinge ursitoarele ca partenerul ,,hdrdzit" si coincidd cu cel dorit.
obligatorie la obiceiurile privitoare la nagtere, cds[torie, nuntd, Pe ldnga actele concrete de magie (formule verbale,
moarte. Ocolirea implic[rii in calitate de beneficiar principal al ir-rcantafii, gesturi etc.), atragerea ursitului era inleleasa ca
aceslor obiceiuri, in pofida atingerii standardului comunitar din realizabild gi printr-o formd mai pulin agresivd: purtarea in
Dumitru STAN
Sociologiu rurulului trodigionul romhnesc
imbracdrnintea de sdrbdtoare a u.
Demersul starostelui se orienta dupa doud scopuri. in
1n'imul rand. trebuia si obtina.informafii in legaturd cu intenfia
liuliliei de a clsdtori sau a ..instrdina" una dintr. fii.. intrucdt ar fi
rrvLlt.,,vdrsta potrivita" gi ,,zestrea pregatita"; aceste detalii
aibd in brAu busuioc cle dragoste gi erau
de ' ' ' izbuteEte sd puie u'ui flacd, in brau Jrrealabile pronunfdrii numelui celLri care aspira la relatia
sau in pdr o crengufd din rrratrinroniala gi care solicitase intervenfia starosteiui. in
acest busuioc, de bund seand c_are s_o at doit'ea
indrageascd,,. Mai mult. rdnd.- trebr-ria sd provoace o asemenea anrbianfa in
tinerii aflafi inrr-o astfer de situafie ajung diarogul cu
cum trage busuiocul cu dragoste u;te7 . '
,,ta i."ga
""rl
;; ;i*i, ..gazdele" incdt acestea sd fie de acord cu numele pretendentr.rlui
;rtunci cdnd. in sldrpit. acesla era rostrt.
. Actele magice rerative la obiceiur atragerii ursiturui erau
apreciate de sdtenii premoderni d Acest rn.nrert era tensionant pentru arnbele p[rfi: starostele
Forta acestora era evaluatd ca I *ia sd convingi asLlpra consistentei ,,ofertei,' lui, iar parinlii fetei
puteau anula hotarArile ursitoarelr rr;teptau ur solicitant.cAt rnai reugit. Daca pbrfil. impdcau,,,
,.r^.
cdsatoriile,.nepotrivite" dintre fli irclicd erau satisfEcute in raport cr-r agteptdrile'lor,
se putea trece, in
scurt timp. la actul ..pefirii" degi era vehiculatd ideea ca
gi fete bdtrdne, dintre bdrbali gi fet - e bine ,,sd
b) Obiceiul-,,stdros.tiei" Si at. ,,pelirii,,. ,,St6rostia,, gi nu primegti pelitorii Ia tocrneald nici intaia nici a doua oard,
ci
,'pefirea" erau doui momente ale aceruiagi' obicei"de locmai a treia. cdci, atr,'rci logodna e mai cu trdi'icie gi viala
ainaintea r'rrsnici rrrai lunga"l
nuntii gi presupuneau cererea ir-r cds'torie, rnai
intdi in absenla Dincolo de particr-rraritetile locale, pe{irea constituia un
aspirantulr-ri gi, in a doua fazd,. it't prezenta
acestuia.
voi'd a se cdsdtori, igi cearcd norocur ba la o a,a, ..Fecjorr,rl... rroment 1u'cfio'al condilionat de un accept prealabil. Astfel,
uu-r"
vadd daca va voi si se. mdrite dupa dansui"t{-*ir.,i.i alta, sd 'cf
atia dintre parfi nu numai cd decurge a fdrd, ri,r"op., dar era gi
un
umilinla produsd in cazur unui refuz direct, p..,.no.niui a evita bLrn prilej de petrecere in care tinerii puteau
discuta i.rp." viitorul
apera ra lamiliei lor' iar parin(ii acestora ruau decizii asupra zestrei gi
serviciile unui ,,staroste". Acesta juca un ror
insemnat in mi jrocirea rr;r-rtorului pe care il puteall oferi celor care ,.n u,
relaliei motrimonictre gi, ca ata'L, trebuia sd aiba sd se
murte caritdti: e rsdtoreascd. PA'a la cununia
capacitate oratoricd, put:r: de convingere, religioas[. tinerii cor-rti
cliscre!i., ;;;;;;'#i;
!^!! qrqvqrrr |, rc t i asc a a c asa p"i Llll]' !ill ffiHT t"
()r era cunoscr-rti gi apreciata de intreaga ::':'ft ';::11#':ji",:;
de proiectul pretendentului etc, I
iar relatia
krr sdteascd.
'1,,r^^-^^..^^ t^.-^:,--:.rl0l'
'lntoarcerea
e7 logodnei"r"r trebuia evitatd pentru"omurritate
cd era deldimdtoare
T. Parnfile. Dragoslect in clotinct tineretltlui romtin,
Editura Saeculum I.O.. pcntru ambele pdr{i.
Bucuregti, 1998. p. lj.
" lhir/e,,r, p. 200 gi urrn.
"' S. Ff . Marian, Nunta lo romani. S I tt cl i u i s t o r i c o- e t n qir ct/i c c o m p ""'A, Gorovei, Creclinti si .supers'riyii nre poporului rctntcin,Editura Grai gi Suflet
ct r u t iv, Ed itura
Grai gi Suflet - Cultura Nationald. Brrcureqti, Cultula Nationala. Bucuregti, 1995, p. 192.
lr995, p. 32.
" ll',iJent.p. I2j.
266
:ol
Dumitru STAN
Sociologia rural ului trodilionnl romfrnesc

Pentru a nu.rdmdne cu impresia c5 aceste


efecte sunt doar
simple presupuneri/interpretdri etno-sociorogice
acestea nu s-au produs vreodatd $i ; i; mod real
elemente descriptive ale unor ,

.,bdrbierul mirelui', s-a impus


tradilionale tocmai pentru u ui.n
nct de vedere fizic ai intelectual (gi
.meze gi
sa_gi ocroteascd propriul
poziliilor mirilor era demonstratd
:a miresei,',,,pregdtirea steagului,,
ii erau ridica{i in rol cu mulipeste
eajmd de parcd ar fi fost realmente
Lrm sunt men{iona{i in unele oratii
nuntii,, c6nd trebuia probara H#:'#,lJi;ii*i,T'l;"lftr,lil
conditie a unirii maritare gi ci ultimd piedica
petrecerii nuntagiror. Dacd mireasa nu era
in dezlanluirea
fecioard, se sista
desfdgurarea nuntii gi, in plus.
apropiafi cbrora le ardta cd si_a
aduceau pentru ea cea mai stricatd
in locul cailor pe pdrinfii ei gi_i si
acasd. Nimanui nu-i era inedduit r

;;i daca cineva ar fi culezat-sd slo


pedepsit nu numai cu bataia. ci si
Clriar gi din aceste cdteva
nuntii ne ddm seama nu numai de
cxercitatd de ele asupra comunitar
t)aca unul sau altul dintre obi
apdreau suspiciuni asllpra tinerii familii,
'espectat, ajungand chiar
pdnd la stigmatizarea acesteia. prin urmare, scenariul
't" I. Evseev, Dictionctr cle mctgie, dentonologie si ntitologie rontrinea.scii,Editura nuntii trebuia
Amacord, Tinrigoara, 1997, p.3lg. ."" Cf. S. Fl.
Marian, op. ctt
268
269
Dumitru STAN Sociologia rural ului trucliionol romfrnesc

urmat intocmai dupa geometria tradifionall. iar cele mai multe


dintre obiceiuri erau slructuri vitale in interiorul acestuia.
b) Obiceiuri de dupa nuntd. Obiceiurile uzuale in aceastd
fazd, erau incomparabil n-rai puline decat in primele doua etape. in
esen!d ele rdspundeau unei singure functii: responsabilizarea
linerilor cds'cilorili in raport cu noile sarcini de rol. in acest sens,
amintim faptul cd, timp de o saptdmAnd dupd nuntd, tdndra sofie nu
avea voie sd pdriseasca dorniciliul gi si intdlneascd alte persoane in
afard de soful ei. Nu era vorba de o interdicfie instituita de acesta,
ci de o exigentd impusd de un obicei vechi. de al cdrui continut ea
era aviz-atd de.ja.

sdptamAnd Llrma ,,scosul la bisericd" pentru purificare, dar gi pentru


a pitrunde in grupul persoanelor cu acelagi statut marital. Abia in
urma acestui obicei era praticat cel numit ,,cale primard', gi care se
desliqura fie sub forma unei prime vizite la pirintii tinerei femei.
fie prin intdlnirea nagilor gi cuscrilor la casa tinerilor casdtorifi.
Pe ansamblu, densitatea relaliilor cuplului abia constituit cu
parin{ii familiilor de provenienfd devenea mai micd, se incerca o

degrabh". tinerii trebuiau sa ducd nunilor ..doud perechi de colaci l"t *.O.Obburn, C. Tibbits, The Fantil.l, ctncl her Func.tion.s,Mc Craw_Hil, New
York. p. 37.
ca semn de recunogtinta gi multumitd ca i-au cununat',104. N. coodm
"'n an, Introcluc'et'e in.sr.tci.l.gie, Editura Lider, Bucuregti,
r99g, p. 250.
t0a "t^T' Rorariu, p' IrLrt (coord.), soiiuiugir, Eaitura Mesagerur, Cruj-Napoca,
lbidem. p. 536 1996, pp, 217-218.

270 )-7 |
4. ASISTAREA SoCIAI,A iN CoMUNITATII,n
TRADTTToNALB noruANn gu

O data cu extinderea civllizatiei industriale, cu exodul


populafiei de la sat la orag, cu aparilia marilor concentrdri urbane
g.a.m.d. - problemele care fineau de resortul asisten{ei sociale s-au
inmullit considerabil. Pericolul pierderii norrnalitilii socio-culturale
de cdtre unele categorii de populalie era mult prea mare, iar starea
de subnormalitate. prin eforturile speciale presupuse de acfiunea de
contracarare, tindea sa devind o grea povard (mai ales in cadrul
comunithlilor sdrace).
Pentru cel care incearcd sa-gi explice evolufia formelor gi
fenomenelor asistenlei sociale, apare fireasc[ intrebarea: cum se
realiza asistarea situaliilor deviante, a cazurilor defavorizate in
socie tdtile traditionale ? a. salbdticie - barbarie - civilizafie sau ,,drumul civilizdrii',
propus de L. Morgan- (1g77);
Rdspunsul adecvat la o asemenea intrebare este directionat
de cdteva aspecte evidente. b. perioade. ale devenirii gi perfecfionarii tehnologice:
cotehnica, paleotehnica, neotehnica.' (R. Berger, A. Leroi-Gourhan,
a. Degi nu beneficiau de servicii specializate, societdlile J.
Fourastie, A. Sauvy, I. Bddescu g.a.);
tradilionale infdptuiau un tip de asistenfd sociald deosebit de
eficient; abaterile de la normalitate erau mai puline, iar demersurile c. epgci istorice: veche, medievald, modernd $l
de prevenire, compensare gi recuperare-restituire erau sprijinite de contemporana***;
resorturile profunde ale datinilor, obiceiurilor, tradiliilor, religiei.
b. Multe probleme ale asistenlei sociale din societdtile ln etapa,,salbaticiei" asistarea sociald a avut forma unor reacgii naturale
de
tradifionale s-au transferat in societdlile moderne. Dupd mbmentele illutorare pentru ca, o datd cu trecerea la,,civilizalie',, aceasta
s6 devind ra{ionald
5i socialmente recunoscut6.
de transfer s-au produs cregteri spectaculoase ale amplitudinii " Modernizarea tehnicd.s-a concretizat in cregteri ale productivitatii
manifestarilor deviante gi, implicit, ingreuierea procedurii de irnplicit, in disponibilititi materiale necesare asist6rii categoriilor
muncii $i,
defavorizate.
intervenlie. diminuarea ganselor de recuperare. l recerea de ra o epoc5 la alta a insemnat schimbarea nivelului
de viati
cconomicS. rnodificarea principiilor de realizare a conducerii politice,
inlocuirea
273
Dumitru STAN Sociologia ruralului tradilional romdnesc

d. delimitari cronologice gi culturale operate de sociologie, libertate atdt timp c6t aceaita,,nu este antiprogresisti"l08.
antropologie gi etnologie intre perioadele arhaice, tradi{ionale gi ,,Umanitatea este formatd nu numai din vii, ci gi din mor!i".
moderne sau actuale ale evoluliei societalii. splrnea A. Comte gi, gAndind in sensul indus de aceastd afirmafie.
Considerim ca in special distincliile realtzate de sociologi, infelegem de ce C. Rddulescu-Motru aprecia cd ,,invenfia fdr6.
antropologi gi etnologi ne permit surprinderea diferentelor dintre tradilie este un simplu jo."'on. Prin urmare, aspecte ale asistirii
asistarea sociald tradilionald gi asistenla sociald actual6. intrucat sociale tradilionale au ajuns in mod necesar s[ fie cuprinse in
intenliondm sd evidenliem aspectele legate de asistarea swiald sistemele moderne gi contemporane de asistenfd.
tradilionalS, trebuie sd ne precizdm cadrele de referinld: timpul sau Dacd pornim gi de la ideea cA iladilii pier gi se nasc mereu,
momentul producerii ei (cind?), spafiul in care a actionat (unde?), rrjr:ngem la un alt sens al termenului ,,tradilional", respectiv acela
realizatorul (cine?), destinatarul (cui? sau pentru cine?) gi tlc fapt ,.fixat", atestat ca reguli gi valoare printr-o indelungata
motivalia (de ce?). rcpetare. Urmarind aceastd linie explicativd, putem vorbi de
lirrme tradilionale ale asistenfei socialq gtiinlifice, chiar daca
4.I.DIN PUNcTUL DE VEDERE AL MoMENTULUI in caTe rrspectele pe care le desemndm in acestb cazuri aparfin, strict.
s-a manifestat asistarea social5 tradilionald (pastrand dimensiunile e ontemporaneitAfii-.
temporale menlionate in primul capitol al prezentei lucrdri), nu Dacd privim momentul survenirii asistirii sociale in mediul
putem sd spllnem decdt cd ea a acoperit perioada istoricd
medievala gi s-a prelungit in prima parle din epoca modernd.
"' G Enr Marica, Fenontenul trutliliei, Tipografia Cartea RornAneasca, Cluj,
Cealalta parte a epocii moderne gi in
intregime epoca 1946. o.40.
contenrporand ar figura preponderent sub semnul asistenfei ""' C. RAdtrlescu-Motru, Rontdnismul, Bucuregti, 1936, p.8l.
sociale organizate gi controlate de stat. Consideram c6 este vorba
' l'oate faptele sociale pot sA se tradilionalizeze dacd sunt conservate $i repetate
doar de .,preponderentd" deoarece forme ale asistenfei sociale pc parcursul vietii rnai rnultor genera(ii. Cu alte cuvinte, ele se transform6,
lrcptat, in obignuinle, obiceiuri gi devin corxponente flxe ale schernei de viat6 sar.r
tradilionale sunt utilizate gi in prezent cu efecte pozitive in tladilii. Astf'el de rnetallorfoze s-au petrecut in toate etapele existentei
numeroase cazuri. Totodatd, trebuie sd acceptdm ideea cd rrrnauitdtii, ceea ce denota atdt irnprecizia conIinutului conceptului de traditie, cdt
'''i extensia fbarte nrale a fenourenului social nurnit traditie. Pentru a depdqi aceste
recurgerea la tradilie (ca ordine instituita) este asiguratoare de
,rrnbigLritali f'acenr rnentiunea cd noi utilizim termenul de,,tradilie" pentru a
tlcsemna toate faptele socio-culturale pdstrate de-a lungul evului rnediu gi cele
( rre alr rhrnas nealterate pdrrd in zilele noastre. Prin urmare, tradilionalizirile

registrelor axiologice g.a.rn.d., dar gi reagezarea formelor de asistare sociald. ,uporlate de faptele socio-culturale ale perioadelor moderne gi contemporane, in
Contemporaneitatea a irnpus, cel pu(in ca principiu, cel mai avansat sistem de rrlrinia noastrd, nu devin traditii veritabile, ci tradipionalrsrze. Diferentele dintre
tladitii gi tradilionalisrne sunt numeroase, dar cea mai importantd dintre ele pare
asistentd sociald. Eficienla acestuia este, insd, redus6 intrucdt mijloacele de
,r fl aceea cd prinrele sunt vitale pentru existenta nonnald a actanfilor, pe cAnd
asistare nu se coreleazd satisfdcdtor cu multitudinea problemelor de rezolvat gi cu sccLrndele sunt conjuncturale, predorrrinant ra{ionale. Yezi gi Ed. Shils, Tradition,
rndrimea populafiei de asistat. I lre University Chicago Press. Chicago, l98l .

274 275
Dumitru STAN
romfrnesc
tradilional romanesc din perspectiva orientdrii acesteia pe
profiruri.
scopuri, atunci putem spune cd intervenliile erau poriuii.
pe tot
parcursul anului calendaristic in cazul intereselo,
,rntrotu p,
comttnirure (eventual societate). in cazur inreres,eror
centrure pe
indivizi. intervenliile erau rnai probabire pentru persoanere
de
vdrstd micd Si inaintatd.
Totugi, cu ocazia unor evenimente din existenla individurui
gi a familiei acestuia, cum ar fi nuntd, inmormantare,
construirea de
case, inldturarea efectelor unor calamitdli etc., nu
se mai linea cont
de vdrsta in acordarea ajutorului.
Pe ansamblu, constatdm cd ./brmere de asistare soc.iurd,
precum gi registrul cazuistic din societalile tradilio
nale au rdmas
timp de multe secole aproximativ acerectsi. De aceea,
ere nici nu au
mai fost percepute ca aspecte de asistare sociald, ci mai
curdnd, ca
hubitus-uri colective ale modului de viatd.

4.2. iN pRtvtNTA spATtuLUt soctAl- ACopERrr DE


ASlSTAREA,sociald tradition
special vizal era cel comuni
asemenea, evidenliam gi faptul
in raport cu individul, acesia d
grupului pentrll a putea beneficia c
Tr,- . Inn literatura sociologicd s_a impus, incepdnd cu F.
r onnres' "' . analtza societdlii in opozilie cu
comunit atea. La aceasta
delimitare.conceptuald au subs..i, nu-. de mare rezonanld
din
istoria sociologiei, (Max weber, G. Gurvitch, T. parsons gi
allii)
incdt p'tem spune cd F. Tcinnies a introdus o adevdrata
in analiza fbrmaliunilor grupale. faraaigma
Pentru cei mai murli sociologi, societatea este definita
ca un
rl0
F. Tdnnies. Commttnautd et socidtd, Retz, paris.
1977.

276
277
Dumitru STAN Sociologin runil ul ui trodigionul romfrnesc

Activitriti econctmice tlomestice gi


mai umane raporturi posibile"). in consecinld, cel pufin pentru obgtegti; proprietatea thmiliala se
Ec'onontie nutLtald ,\au inchisa gi
complementara la nivelul gospoddriilor
comunitatea familial[ traditionald romdneasc5. atunci cdnd un exercita asupra bunurilor rnogtenite familiale; terenuri de folosin(d familiald,
sau obtinute prin muncd. dar gi comunitard.
I omuntcqre clireclai .;i parlicipure Comunicare directd, dar ,si prin
a/ectiv-rez itlualii la problernele vietii intermecliari; participarea afectivd la
de larnilie: dificultaiea unui rnenrbiu viata obgtii, nu era anulatl. dar era
al familiei reprezenta o preocupare estompata gi rnodelatd de responsabilitate
pentru toti ceilalli mernbri. 9i rationalitate.
vornta grupulut familial devenea Vointa cornunitdlii obgtegti devenea
'eguld 1i normd de actiune pentru lege morala gi principiu juridic
nu
lecare membru al ei. numai pentru familiile prezente, ci gi
pentru cele viitoare.
structura grupald nevoitd sd Generator al cadrelor norrnalitdlii
cunoascd, sd aplice gi sh deterrnine socio-culturale (prin aplicarea unor
rnodificarea principiilor norrnalitAtii criterii economice, juridice, morale,
:ocio-cultulale pentru a evila religioase etc. tuturor rnernbrilor sdi).
din spaliul comunitar. pnmlrea urror sanctiuni din partea iar in continutul norrtralitd{ii era fixatd.
Sintetizlm. in continuare, cdteva caracteristici ale structurilor contLrn itati i satesti. in rrod obligatoriu, conduita altruista.
comunitare tradilionale pentru a putea conchide asllpra modurilor (de aceea asistarea sociald se producea
in care acestea realizau asistarea sociald: ca un flux natural).
Asistare intragrLrpald spontand, Asistarea sociald era determinatd de
rreconditionath, inpusd fiziologic gi con{inutul traditiilor pe care Ie
Familia traditionali Satul traditional
rr{'ectiv; disponibilitdti atdt in sensul respectau indivizii, de religia de
Mediu optirn de inlbPtuire a Mediu de validare a .sociqlitdlii ti de
de a acorda ajutor (la nivelLrl familiei apartenenta. de natura relaliilor pe care
de obtinere a socialitdlii
r.rrnanizdrii, stimulare a gradului de sociabilitate.
;i al satLrlui de apartenenfd), cat gi de grupul le avea cu cei care trebuiau
gi, deci, de leglare a instinctelor (la ,, accepta ajutor de la restul asrstatl etc.
vdrsta copilariei). ccomunitarilor.
ReuniLtne de indivizr ,.in ,iurul vetrei Reuniune de familii in.iurul unor '/t1tl0le ;soctatcl .\emiQulonomii
interese, valori, bunuri, institulii $i, Unitate socialii relutiv autarhd, crl
;i al nresei" (F. Tonnies). rneori, chiar inchisa, riscului
expLrsd deschideri prudente 9i de micd duratd
cornune.
l)rierderii norrnalitdtii socio-culturale fala de alte comunitali, av6nd
Pondere dernograficide cel mult Pondere denrograficd de ordinul sutelor
I,i a forrnelor de asistare sociala in
?n
interior suficiente pdrghii de echilibrare
cAteva zeci de indivizi (in cazul de indivizi (cel pulin). L onditiile in care nu se realiza o gi reechilibrare.
familiei extinse). (llcnsitate rela{ionala rninimd in cadrul
Cadru de ohtinet'e a rdsPunsulu i Cadrrr de garontere a securitdlii (l 0munitdtiisdtesti.
afectiv. de oferire a securitdlii irnediate gi pe termen lung pentru toli
imediate gi pe tertrren lung. indivizii recunoscufi ca aparfin6nd, de
drept. comunitdtii.

278 279
Dumitru STAN Sociologia ruralului traditional rominesc
: t. i.:

Bineinfeles cA numerul caracteristicilor celor doud structuri prin adeziuni individuale (partide, asociatii profesionale. religioase
comunitare este mult mai mare, iar abordarea comparativd:ar fi rnai ctc.). grupdri formate prin adeziune colectivd (comunitatea tdrilor),
reu$itA daci fiecare dintre cele doui forme ar fi raportate gi la alte grupari formate prin insugi faptul nagterii (familia, ginta, tribul)
tipuri de grupdri umane: grup de muncA, orag, etnie, natiune etc. ;.a.m.d. - in cercetarea asistenlei sociale tradifionale trebuie sd-i
Am recurs la aceastd modalitate de sintetizare tocmai pentru rcclrnoagtern un s'enJ' specictl. Acesta credem cd a fost conturat de J.
ili
a evidenlia faptul cd diferen{ele dintre familie Si sat erau Maritain"': grupare care funcfioneazd aidoma unui subsistem
neglijabile in mediul rurul tradilional. Satul. de altfel, reprezenta o nutural , avdnd componente (familia gi satul) care reac{ioneazd,in
cuprindere de familii sau chiar o ./amilie mai mare, intrucAt prirnul rAnd, sub presiunea instinctului, ereditdlii Ei, ulterior,
indivizii care il fbnnau f-re se inrudeau prin raportarea la acelaqi rlatoritl moralei pi ratiunii.
strdmoS eponim, fie respectau un sistem extins de rudenie prin
recunoagterea acesteia p6na la al gaptelea sau al noudlea grad. 4.3. in pRtvtNTA REALtzAToRtLoR ASrsrARu soctALE,
Relativa rzolare in care se afla satul qi neacceptarea cdilor putern spune ci orice individ din cornunitdtile tradilionale era in aga
masive de imprumut cultural l-