www.6profu.

ro
PROIECT

ANALIZA PERFORMANŢEI ŞI
EVALUAREA UNUI PROIECT DE
INVESTIŢII DIRECTE
 CUPRINS

1. INTRODUCERE -prezentarea societăţii analizate, motivarea temei

2. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII

2.1.Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil

2.2.Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere
2.2.1.Indicatorii de performanţă
2.2.2.Ratele finaciare
2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar
2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil si financiar

3. EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)

3.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

3.2. Estimarea costului capitalului investiţiei (kinv)
3.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR
3.4.Analiza de sensitivitate
3.5. Pragul de rentabilitate contabil şi cel financiar
3.6.Simularea Monte-Carlo

4. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE

4.1.Costurile capitalurilor proprii

4.2.Costurile capitalurilor împrumutate
4.3.Valoarea actualiyată netă ajustată (VANA)
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL 1. Introducere

Avănd o experienţă de peste 40 de ani in domeniul materialelor de construcţii din

România, S.C. PREFAB S.A. Bucureşti este în prezent unul dintre cei mai mari producători
români de profil. Începând cu anul înfiinţării, 1967, Prefab SA Bucuresti a fost unul dintre cei
mai importanţi furnizori ai industriilor naţionale construcţii de locuinţe si obiective indstriale.
Societatea îşi menţine competitivitatea prin eficienţa şi flexibilitatea producţiei pe care
o adaptează cerinţelor pieţei şi prin introducerea de produse noi. Controlul şi reducerea
costurilor reprezintă o preocupare continuă. Proiectarea atentă a fluxurilor de numerar şi a
investiţiilor necesare optimizează activitatea de finanţare. Coordonarea activităţilor de
aprovizionare, dezvoltarea de produse noi, marketingul şi vânzările sunt alte mijloace de
creştere a eficienţei.
Pentru anul în curs S.C. PREFAB S.A. Bucureşti şi-a propus o creştere a cotei de
piaţă în condiţiile în care strategia de marketing se concentrează pe lansarea de produse noi,
modernizarea sistemului de distribuţie şi sprijinirea exporturilor.
Societatea PREFAB S.A. Bucureşti actioneaza in urmatoarele domenii de activitate :
► beton celular autoclavizat care este un material pentru constructii cu o structura poroasa,
obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul
este supus unui tratament termic în autoclava la presiune si temperatura ridicata.
• B.C.A. -ul de zidarie
• B.C.A. -ul de izolatie
► tuburi de presiune din beton
• tuburi sentab
• tuburi premo
► grinzi
• grinzi usoare
• grinzi drepte
• grinzi curbe
► garaje auto prefabricate
► stălpi din beton pentru linii electrice aeriene
► garduri din beton
► agregate de balastieră
Societatea PREFAB S.A. Bucureşti a fost privatizată prin cumpărarea pachetului
majoritar de acţiuni deţinut de Fondul Propritarii de Stat. Astfel, acţionar maoritar a devenit
societatea cu capital mixt româno-american ROMERICA INTERNATIONAL S.R.L. şi are in
prezent un capital social de 24,266,706,50 ron, reprezentând 48,533,419 acţiuni nominative
emise în forma dematerializată, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,50 ron si este
integral privată.
Capitalul social a fost majorat cu 11.918.298,50 ron de la 12.348,411 ron la
24.266.709,50 ron, prin Hotărârea Consiliului de Adminitraţie nr. 96 din data de 17.03.2008
în baza Hotarârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. 1 din data de 17.01.2008
publicată în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, nr. 653/1 din data de 01.02.2008.
Structura acţionariatului este :
- Romerica Internaţional SRL Bucureşti - 80,04%
- SIF Muntenia - 12,97%
- Acţionari diversi - persoane fizice - 4,77%
- persoane juridice - 2,22%
Date de identificare :
- denumirea societăţii : S.C. Prefab S.A.
- sediul social : Bucureşti, str. Cuza Vodă, nr. 132, sector 4
- Cod unic de înregistrare la Oficiul registrului Comerţului : R 1916198
- Număr de ordine în Registrul Comerţului : J40/9212/2003
- Piaţa reglemenată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise : RASDAQ
- Capital social subscris şi vărsat : 24.266.709,50 ron
- Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise : comune nominative

Scopul proiectului

Proiectul işi propune să analizeze performanţa societăţii PREFAB S.A. Bucureşti şi

oportunitatea realizării unui proiect de investiţii , atât din surse proprii ( autofinanţare ) cât şi
din atragerea de capitaluri din surse exterioare ( majorarea capitalului social şi/sau solicitarea
unui credit bancar ) .
Analiza deciziei de finanţare(terorie)
Analiza deciziei de investiţie(teorie)

CAPITOLUL 2. Analiza performanţei întreprinderii

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a

întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele
slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de
dezvoltare într-un mediu concurenţial.”1
Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze, pe de o parte modalităţile de realizare a
echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ)
şi pe de altă parte treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii
întreprinderii(obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere). Bilanţul sintetizează
starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, în timp ce contul de profit şi pierdere
sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare, de prelucrare şi de ieşire,
pe perioada considerată.
Informaţia comună care se întâlneşte în cele două documente de sinteză, este rezultatul
net(profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii şi a noii stări patrimoniale
a acesteia.
In ceea ce priveste societatea Prefab SA , anul 2007 a permis concentrarea eforturilor ,
inclusiv investitionale , spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale , cu precadere a
activitatilor de productie. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra
eficientizarii activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie.
Pe ansamblul anului 2007, piata materialelor de construcţii a avut o tendinta generala
de creştere, însă a prezentat particularităţi pe principalele segmentele de piată .
Referitor la piaţa produselor principale (BCA şi tuburi de beton), anul 2007 a adus o
crestere semnificativa a vanzarilor datorata in principal:

1
Ion STANCU, “Finante”, editia a treia, 2002, Editra Economica, Bucuresti 2002, p. 780
♦ pregatirii continue a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic pentru forţa
de vanzări din teritoriu
♦promovarii in randul profesionistilor a produselor în cadrul unui program complex de
prezentări practice şi teoretice
♦instruirea distribuitorilor şi a echipelor de constructori
♦promovarea intensiva a produselor printr-o campanie complexa de marketing

Pe ansamblul anului 2007, eforturile depuse se concretizează în depăşirea

semnificativă a bugetului de vanzări, fapt ce a permis realizarea unor venituri din exploatare
de 117.251 mii lei care, comparate cu veniturile bugetate in cuantum de 98.120 mii lei,
conduc la un procent de realizare a prevederilor bugetare de 119,50 % .
În concordanţă cu cele prezentate, evoluţia principalilor indicatori din contul de profit
si pierdere pentru anul 2007, comparativ cu anul 2006, se prezintă astfel :
2006 2007 %
1.Venituri din exploatare , din care : 98.120.874 117.251.177 119,50
- cifra de afaceri 95.283.439 99.943.008 104,89
2.Cheltuieli de exploatare , din care : 89.358.553 107.860.199 120,70
- cheltuieli materiale 40.827.197 52.171.914 127,79
3.Rezultat din exploatare 8.762.321 9.390.978 107,17
4.Rezultat fin-extr 625.059 750.625 120,09
5.Rezultat brut 9.387.380 10.141.603 108,03
6.Impozit pe profit 1.513.909 1.775.277 117,26
7.Rezultat net 7.873.471 8.366.326 106,26

Pe ansamblul anului 2007 se constată o crestere a veniturilor din exploatare cu 19,50 %

faţă de anul 2006 datorată în cea mai mare parte de cresterea cifrei de afaceri cu 4,89%
comparativ cu anul 2006.
În ceea ce priveste profitul net al exercitiului financiar 2007, s-a propus repartizarea
integrală a acestuia in sumă netă de 8.366.326 pentru completarea surselor proprii de
finanţare.

2.1. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil

 Patrimoniul net sau activul net (contabil) – ANC reprezintă valoarea averii
întreprinderii calculată prin metode contabile. Creşterea valorii întreprinderii (a patrimoniului
ei net) şi implicit a valorii fiecărei acţiuni, a profitului net şi a profitului net distribuit
acţionarilor sub formă de dividend este obiectivul principal al acţionarilor dar interesează în
egală măsură şi pe creditori.
Principalii indicatori de analiză ai patrimoniului net sunt:
1. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente – Alocări permanente
FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate
unde :
Capitaluri permanente = Capitaluri proprii şi împrumutate pe termen lung

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al

contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari
decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea
dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
La societatea analizată , fondul de rulment înregistrează valori pozitive şi în creştere în
perioada 2006-2007 ca urmare a faptului că ritmul de majorare a activelor circulante este
superior ritmului de creştere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta
semnifică faptul că s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului
gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente.

2. Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocări ciclice – Surse ciclice

NFR = ( Stocuri + Creante ) – Datorii de exploatare

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre necesitaţile de finanţare

ale ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare. NFR reprezintă expresia realizării
echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele
de capitaluri circulante.
Nevoia de fond de rulment semnifică în esenţă activele circulante de natura stocurilor
şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase).
Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, etc.
 până în momentul plăţii lor, reprezintă o sursă atrasă (nepurtătoare de dobândă) de
finanţare a activelor circulante.
Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare în raport
cu resursele temporare .Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă poate fi
considerată normală numai în situaţia în care este rezultatul unei politici de investiţii
privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de
fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor şi
creanţelor, pe de-o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv încetinirea încasarilor şi urgentarea plăţilor.
La această societate, se înregistrează o nevoie suplimentară de finanţare în creştere de
la an la an, care înregistrează valori semnificative ale creanţelor şi pentru care obligaţiile
sunt mai reduse şi cu termene de plată mai rapide.

3. Trezoreria netă (TN) = FR – NFR

Trezoreria netă exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de
rulment, reflectând situaţia financiară a firmei atât pe termen mediu şi lung, cât şi pe
termen scurt.
Trezoreria netă înregistrează valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a
efectuat analiza, ceea ce semnifică un excedent monetar al exerciţiilor financiare dupa
finanţarea activităţii curente, realizându-se echilibrul financiar general al firmei, situaţia
de faţă indicând o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a
disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei firmei pe piaţă .

FR-NFR-TN
Formula de
Nr.crt. Indicator calcul 2006 2007 2007/2006 2007-2006
(CPR+DTL)-
1 FR Act imob 6.249.072 7.899.289 26,41 1.650.217

2 NFR (St+Cr)-DTS 5.639.588 193.863 -96,56 -5.445.725

3 TN FR-NFR 609.484 7.705.426 1.264,25 7.095.942

 Bilant simplificat la 31.12.2007

2006 2007 2006 2007

Active
imobilizate 65.320.271 79.967.833 Capitaluri proprii 67.779.837 84.681.251

Active circulante 24.728.384 37.088.422 Datorii > 1 an (TL) 3.789.506 3.185.871

stocuri 7.769.530 13.012.503
Clienti 16.349.370 16.370.493 Datorii< 1 an (curente) 18.479.312 29.189.133
inv.fin.pe TS 0 0 furnizori 13.474.820 11.204.823
casa&ct la
banci 609.484 7.705.246 alte datorii pe TS 1.307.699 1.717.353
credite bancare 3.696.793 16.266.957
TOTAL ACTIV 90.048.655 117.056.255 TOTAL CAP PR SI DAT 90.048.655 117.056.255

ACR nete = Active circulante – Datorii curente

2006 6.249.072

2007 7.899.289

∆ACR nete = 1.650.217

Bilant economic la 31.12.2007

2006 2007 2006 2007

Active
imobilizate 65.320.271 79.967.833 Capitaluri proprii 67.779.837 84.681.251

Datorii pe termen
ACR nete 6.249.072 7.899.289 lung 3.789.506 3.185.871

ACTIV
ECONOMIC 71.569.343 87.867.122 PASIV ECONOMIC 71.569.343 87.867.122

2.2. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere

Con
tul de profit si perdere afenent exerciţiului fianciar 2007
Vanzari 120.177.648
Costuri variabile 96.142.118
Costuri fixe 6.650.801
Amortizari 4.653.126
Dobanzi 2.590.000
Impozit pe profit 1.622.656
 Profit net 8.518.946
Profit reinvestit 8.518.946
Nr actiuni 48.533.419
Valoare nominala 0,5
Profit pe actiune 0,1755
Costul capitalului ( k) 14%

Costul capitalului, k, reprezintă rata medie de rentabilitate în sectorul materialelor de

construcţii în care acţionează societatea Prefab SA Bucureşti.

2.2.1. Indicatorii de performanţă

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezintă rezultatul înainte de plata dobânzilor,

impozitului pe profit şi amortizării
MCV = CA – CV = 24.035.530
Această valoare arată că exista un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu
costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea desfasurată.
Rezultatul înainte de plata dobânzii, impozitului şi amortizării reprezintă diferenţa
dintre marja asupra costurilor variabile şi cheltuielile fixe.
EBITDA = MCV – CF = 17.384.729
Valoarea rezultată indică faptul că firma analizată dispune de resurse financiare
necesare menţinerii sau creşterii sale. EBITDA demonstrează performanţa economica a
unităţii, independenţa politicii financiare, a politicii de investiţie şi a celei de dividend.
Rezultatul înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit este egal cu diferenţa
dintre EBITDA şi cheltuielile cu amortizarea.
EBIT = EBITDA – Amo = 12.731.603
Rezultatul brut înainte de plata impozitului pe profit se calculează ca diferenta intre
EBIT si dobanzi.
EBT = EBIT – Dob = 10.141.603

Profitul net reprezintă profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.
 PN = EBIT – Imp = 8.518.946

Indicator Valoare
MCV 24.035.530
EBITDA 17.384.729
EBIT 12.731.603
EBT 10.141.603
EBIT(1- τ) 9.154.945
PN 8.518.946

2.2.2. Ratele financiare

Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizează rentabilitatea, riscul şi

valoarea întreprinderii. Ele formează un sistem de indicatori cu ajutorul cărora putem aprecia
performanţele firmei, punctelor tari şi punctelor slabe ale acesteia.

►Rate de profitabilitate

Rata marjei brute = [PB + Dob(1-τ) ]/ Vanzari = EBIT ( 1-τ ) / Vanzari = 0,07618
Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0,07089
Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1,3677

Rata rentabilităţii economice (ROA - Return on Assets)

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice , pune
în evidenţă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi , respectiv a capitalului
investit pentru obţinerea acestor performanţe.
Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi
creditorilor, în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i
împrumuturi.
ROA = EBIT(1-τ) / AE = 14,943

Rata rentabilitatii financiare (ROE – Return on Equity)

Acest indicator reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriţi de investitori şi de
management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce masură investiţia lor este
rentabilă sau nu. În analiza acestei rate de eficienţă globală, desprindem ideea creării de
valoare suplimentară pentru acţionari.

ROE = PN / CPR = 12,569

Rata dobânzii
Rdob = Dob (1-τ) / DAT 0 = 8

Se observa urmatoarea relatie intre indicatori :

ROA > k > Rdob > Rinfl

14.94 % > 14 % > 8 % > 7 % , aceasta relaţie reprezentand “regula de aur” in finanţe ,
ceea ce indică o întreprindere performantă.

► Rate de risc
Rate de lichiditate
Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în bani.
Rata lichidităţii generale = ACR / DAT CRT >=1
Aceasta este cea mai cunoscută rată de lichiditate, ea examinând corelaţia dintre
activele curente şi datoriile curente. Aprecierea generală este că un nivel de 1,2 – 1,5
reprezintă un nivel asigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de
alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt.
În analiza lichidităţii curente a întreprinderii se urmăreşte de fapt a se aprecia măsura
în care societatea este aptă a-şi onora obligaţiile curente asumate. Rezultatul fiecăruia dintre
cele două exerciţii financiare analizate dezvăluie un nivel bun al acestei rate , fiind evident
faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt.
Rata lichidităţii imediate (intermediară) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0.8
Această rată financiară măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin
la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. Un nivel de 0,8 – 1 al acestei rate este
apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenţia probleme de
onorare a plăţilor scadente.
În cazul nostru , această rată atinge valori mai mari de 0.8 in fiecare din cei doi ani
analizaţi , exprimând capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi
datoriile exigibile într-un timp relativ scurt, cum sunt datoriile către furnizori, salariaţi, buget
şi datoriile bancare pe termen scurt.

Rata lichiditatii la vedere (“test acid”) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.6
Aceasta reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei
întreprinderi , în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide.
Analizând lichiditatea la vedere a societăţii Prefab S.A. în perioada 2006-2007, se
apreciază cât din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente în întreprindere.
Având în vedere acest aspect, se poate aprecia o situaţie critică în întreprindere, în sensul că
aceasta nu dispune de suficient disponibil pentru a-şi achita obligaţiile curente, această
situaţie datorându-se faptului că societatea acordă clienţilor termene mai lungi de plată.
În ansamblu, managerul trebuie să-şi pună problema incapacităţii medii anuale de
asumare a obligaţiilor pe termen scurt, şi în acest sens trebuie luate măsuri de identificare a
acelor variabile care să menţină această capacitate la un nivel între 1% şi 2%, cel puţin.

Rate de lichiditate şi solvabilitate

Indicator Formula de calcul 2006 2007 2007/2006 2007-2006
Lichiditatea
curentă (%) Active curente/Datorii curente 1,3382 1,2706 1,053 -0,0676
Lichiditatea (Active curente-
intermediară (%) Stocuri)/Datorii curente 0,9177 0,8248 0,8988 -0,0929
Lichiditatea la (Disponibil+Investitii fin. pe
vedere (%) T.S.)/Datorii curente 0,0330 0,2640 8 0,231
Rata solvabilităţii
generale (%) Activ total/Datorii totale 4,0437 3,6156 0,894 -0,4281
Rata solvabilităţii Capital propriu/(Capital
patrimoniale (%) propriu+Credite bancare) 0,9483 0,8389 0,8846 -0,1094
 Solvabilitatea generală şi solvabilitatea patrimonială
Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea generală, reflectă
capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor, punând la dispoziţie tot activul.Valoarea
minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1,4. În cazul în care rata solvabilităţii globale
este mai mică decât 1, atunci firma este insolvabilă. În ceea ce priveşte rata solvabilităţii
patrimoniale, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 – 0,5
evidenţiază o situaţie satisfăcătoare. Băncile utilizeaza uneori, în studiile de analiză a bonităţii
unui client, şi acest indicator. De regulă, o rată a solvabilităţii patrimoniale sub 0,3 este
apreciată ca riscantă de către finanţatori.
Valorile acestui indicator de-a lungul perioadei indică faptul că firma analizată este
solvabilă.
Din punctul acesta de vedere, întreprinderea poate face faţă datoriilor, ea înregistrând
valori ale indicatorului peste 1 în perioadele analizate, lucru susţinut mai ales şi de rata
solvabilităţii patrimoniale, care de asemenea se situează la valori de peste 0,5 în cei doi ani, de
aici aprecierea că societatea noastră nu este riscantă pentru finanţatori, în ceea ce priveşte
bonitatea ei.
Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste
rezultate şi stabilirea măsurilor de menţinere la acest nivel a întreprinderii.

Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR)

În cazul companiei analizate , rata de îndatorare este de 0,03626 , deci întreprinderea

poate obţine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investiţii.

Levierul = DTL/CPR

În cazul societatii Prefab S.A., levierul este de 0,03762, adică între 0,015 < 1, rezultă
că datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 3,762%.

Efectul de levier = [ROA –d (1-τ )] * DTL / CPR

In cazul societatii noastre acesta este de 0,3093.
d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor
τ= cota de impozitare

Rate de variabilitate (coeficienţi de elasticitate)

1. Variaţia EBIT când se modifica CA (e)

2. Variaţia PN când se modifica CA (e’)

Elasticitatea exprimă numarul de procente de variaţie a EBIT , respectiv PN , la un

procent de variaţie a cifrei de afaceri, ceea ce dovedeşte dependenţa riscului economic de
variaţia a CA şi de poziţia ei faţă de pragul de rentabilitate.

e = CA / (CA – Prent)
Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA)
e = 120.177.648 / (120.177.648 – [(6.650.801+4.653.126) / (1 – 96.142.118 / 120.177.648)]
e’ = CA / ( CA-Prent ‘)
Prent ‘ = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA )
e’ = .177.648 / (120.177.648 – [(6.650.801 + 4.653.126 + 2.590.000) / (1 – 96.142.118 /
120.177.648)]

e = 1,89 ; e’= 2,37

Elasticitatea este aproximativ 2, ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA, PN se
va modifica cu 2,37 %.

2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil şi financiar

VAN (valoarea actualizata netă)

Situatia normală
CA = 120.177.648
PN = 8.518.946 => capitalizarea averii actionarilor
VAN = 4.027.105

Prag de rentabilitate contabil

CA = 110.036.045
PN = 0 => decapitalizarea averii actionarilor; la acest nivel activitatea este
VAN = -3.382.286 suficienta doar pentru a acoperi cheltuielile

Prag de rentabilitate financiar

CA = 114.665.549
PN = 3.888.783 => conservarea averii actionarilor
VAN = 0

2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil şi financiar

ROA (rata rentabilităţii economice)

Situatia normala: 100 %

CA = 120.177.648
PN = 8.518.946 ROA = 14.94 % => Capitalizarea averii actionarilor
VAN = 4.027.105 k = 14 %

Prag de rentabilitate contabil

CA = 110.036.045
PN = 0
VAN = -3.382.286
ROA = 2,48 % => Decapitalizarea averii actionarilor. Societatea
k = 14 % desfasoara o activitate sub media intreprinderilor din
acelasi sector
Prag de rentabilitate financiar
CA = 114.665.549
PN = 3.888.783
VAN = 0
ROA = 6,47 % => conservarea averii actionarilor
k = 14 %

CAPITOLUL 3. Evaluarea investitiei (cu

autofinantare 100%)

3.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala Policolor doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007.
Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui
centru teritorial de desfacere.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane

in centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost
necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare
constructiei. In urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat
centrul de desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei si segmentului de piata:
piata = 1.577.493, iar segmentul de piata = 0.6.
 Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar produsele finite au o calitate
ridicata comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata

Piata este in crestere, avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent
cererea de produse de pardoseli, finisaje, zidarii si tencuieli, amenajari interioare,
materiale de constructii, izolatii, vopsele si adeziv este mare, datorita dezvoltarii cunoscute
in ultima vreme in domeniul constructiilor.
Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii
superioare. In urma unor sondaje si studii de piata, in zona unde va fi aplasat centrul de
desfacere, aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de
varsta 25-45 de ani. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi
ani, iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe
durata unui an , cu usoare tendinte de crestere in lunile de vara.

Politica de distributie

Firma intra in functiune la data de 01.01.2008, pe baza proiectului de investitie actual.

Centrul de desfacere va fi amplasat in apropierea capitalei, zona in care piata constructiilor
este intr-o continua dezvoltare.
Plata produselor se face pe loc, firma neacordand credit comercial clientilor, ea
bazandu-se in principal pe vanzarea cu amanuntul.
Mijloace de distributie

Reclama se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de

persoane din segmentul reprezentativ de clientela, prin presa scrisa, panouri publicitare,
concursuri ce vizeaza raspandirea marcii. Cheltuielile cu reclama sunt semnificative pentru a
obtine o crestere a segmentului de piata.

Necesarul de materiale

Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces

tehnologic de serie, ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. Materialele se vor
achizitiona din import, furnizorii firmei vor fi producatori straini, alegerea acestora nefiind
inca definitivata. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse, ceea ce
confera firmei un avantaj concurential, concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza
atragerea clientelei.
Ipoteze de lucru

• Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii

• In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar
intr-o perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata
cuprinsa intre 6 – 20 ani.
• Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii
• Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende
• Segmentul initial de piata este de 60%
• Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in
urmatorii se estimeaza o scadere cu aproximativ 3%
• In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia, piata a fost evaluata
ca avand o dimensiune de aproximativ 1.577.493
• Investitia initiala are valoarea de 3.285.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii
corporale = 3.267.500 si valoarea imobilizarii necorporale=17.500
• Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual
• Sumele sunt exprimate in RON
• Durata proiectului este de 6 ani
• Pretul mediu estimat pe produs este de 18 RON, fara TVA, in primul an de activitate
• Cota de impozit este 16%
• Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane

in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul
investitiilor:

Bunuri necesare Valoare (RON)

Achizitionarea unui teren 437.500
Achizitionarea a doua masini 560.000
Constructia unei cladiri 957.500
Achizitionarea unui panou publicitar 525.000
Achizitionare sisteme de calcul 525.000
Alte imobilizari corporale 262.500

Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt

estimate la 17.500 RON.
 Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia:

• VTI = VIC + VINC = 3.285.000 RON

• VIC = 3.267.500 RON

• VIN = 17.500 RON

• VTI = valoarea totala a investitiei

• VIC = valoarea imobilizarilor corporale
• VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca
societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii
cinci ani.

Bunuri necesare Durata de viata

Masini 6 ani

Cladiri 20 ani
Panou publicitar 10 ani

Sisteme de calcul 6 ani

Alte imobilizari corporale 6 ani

Tabloul de amortizare

Bunuri 2008 2009 2010 2011 2012 2013

amortizate
Masini 93.334 93.334 93.334 93.334 93.334 93.334
Cladiri 47.875 47.875 47.875 47.875 47.875 47.875
Panou 52.500 52.500 52.500 52.500 52.500 52.500
publicitar
Sisteme de 87.500 87.500 87.500 87.500 87.500 87.500
calcul
Alte 43.750 43.750 43.750 43.750 43.750 43.750
imobilizari
corporale
Cheltuieli 3.500 3.500 3.500 3.500 3.500
de
constituire
Total 328.459 328.459 328.459 328.459 328.459 324.959
amortizare

Nota : Conform legislatiei nationale, imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada

de maximum 5 ani .

Pentru primii cinci ani de functionare a centrului teritorial de aprovizionare au fost

estimate urmatoarele cheltuieli:

• Cheltuielile cu aprovizionarea marfurilor:

2.625.000 RON- 2008
3.010.000 RON- 2009
3.325.000 RON- 2010, 2011
3.500.000 RON- 2012, 2013

• Alte cheltuieli externe:

525.000 RON- 2008
560.000 RON- 2009
700.000 RON- 2010-2013

• Cheltuieli cu salariile:
595.000 RON- 2008
875.000 RON- 2009
1.225.000 RON- 2010-2013

• Cheltuieli sociale:
455.000 RON- 2008
478.000 RON- 2009
595.000 RON- 2010-2013

• Cheltuieli de protectie a mediului:

350.000 RON- 2008-2013

Bugetul de cheltuieli

Cheltuielile 2008 2009 2010 2011 2012 2013

estimate
Cheltuielile cu 2.625.000 3.010.000 3.325.000 3.325.000 3.500.000 3.500.000
aprovizionarea
Alte cheltuieli 525.000 560.000 700.000 700.000 700.000 700.000
externe fixe
Cheltuielile cu 595.000 560.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000
salarii fixe
Cheltuielile 455.000 455.000 595.000 595.000 595.000 595.000
sociale fixe
Cheltuielile de 350.000 350.000 350.000 350.000 350.000 350.000
mediu fixe
Total 4.550.000 5.250.000 6.195.000 6.195.000 6.370.000 6.370.000

3.2. Estimarea costului capitalului

Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele

riscuri:
• Rata dobanzii fara risc 7%, media in Romania
• Prima de risc de piata de capital 7.15%
• Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2%
• Prima de risc de sector industrial 5%
• Prima de risc de marime a firmei 0,5%
• Prima de tara 1,35%
In final, se obtine valoarea de 23%.

3.3. Criteriile de evaluare VAN, RIR

Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am
folosit pe urmatoarele:

1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de

trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o
parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata
monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii
(k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.

CFDtn
VRn
VAN = V0 − I 0 = ∑
t = 1 (1 + k )
t
+
(1 + k ) n
− I0

CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-ΔImo-ΔACRnete

ΔImo=Imo1-Imo0+Amo1
ΔACRnete = ACRnete1- ACRnete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de

specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca
metoda Build-up este potrivita in cazul analizei efectuate. Aceasta metoda presupune
adaugarea la rata dobanzii fara risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de
capital, risc de piata, risc de industrie, risc de tara, risc de marime a firmei, riscul intereselor
minoritare etc.)

Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare
actualizata neta de 8.698.401 RON (mai mare ca zero).
Valoarea investitiei de 3.285.000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un
excedent de valoare in suma de 8.698.401. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii
este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama
ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa).

2. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului

de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza
valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io.

In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 64%, mai mare decat
costul capitalului, care este de 23%.

Interpretarea RIR :
• Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa
fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari
• Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu

criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea
deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor
eficiente:

• Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0

• Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k

Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta.

3. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile
nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de
neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de
referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal.
• Termenul de recuperare nominal este de 1,94 ani
• Termenul de recuperare actualizat este de 2,44 ani
 4. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga
perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.

IP = 264,8%

Interpretarea IP :
Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 264,8 lei la 1 leu investit, deci
proiectul de investitii este avantajos.

Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa

fie mai mare decat 1.

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este
mai mare.

3.4 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de

investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca
fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori
variabili piata, cota de piata, pretul de vanzare.

Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN
sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el
depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile
sunt un factor endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de
materiale si manopera in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de
procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare.

Matricea VAN

mii RON

∆ Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initiala

initial Piata Segmentul Pret unitar Var.unitare Ch.fixe Dur.rot.ACR
-10% 6646 6646 2314 13031 8863 8868
-5% 7672 7672 5506 10865 8781 8783
 0% 8698 8698 8698 8698 8698 8698
5% 9724 9724 11891 6532 8616 8614
10% 10751 10751 15083 4366 8534 8529

Variatie 4,104 4,104 12,769 8,665 329 338

VAN (mii RON)

21000 Piata
20000
19000 Segmentul
18000
17000 Pretul unitar
16000
15000 Ch.Var.Unitare
14000
13000 Chelt.Fixe
12000
11000 Dur.Rot.ACR
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
-1 0 0 0
-2 0 0 0
-3 0 0 0

-10% -5% 0% 5% 10%

Variatii in raport cu starea initiala (%)

3.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar

Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru

care VAN a proiectului este nula. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin
tatonari succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.

Pragul de rentabilitate contabil

Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0.

Situatie CA PN VAN RIR Concluzie

Situatie 157.515.543 26.177.319 8.698.401 64%>k capitalizare

normala

Pr contabil 4.627.790 0 -7.970.852 -3% decapitalizare

Pr financiar 43.369.331 17.692.948 0 23%=k conservare

3.6 Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in

calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces
generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii
CFDt.
Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii
ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale.
Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii
actionarilor este de 5,04%.

Distributia de probabilitate a VAN

0.12

0.1

0.08
probabilitati

0.06

0.04

0.02

0
00

00

00
0
00

00
0

00

00

00
00

00

00

00

00
00

50

10

15

20
-5

VAN in mii RON

CAPITOLUL 4. Impactul deciziei de finanţare

 Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei
din fonduri proprii.
Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin
contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.
Surse de finantare Costul finantarii
Initial Ulterior(k)
> proprii interne (PN nerep) 1671000 0 30.3%
> proprii externe (Major CS) 300000 13263 30.3%
> imprumutate (Credite noi) 1314000 -76629 12%
(pe 4 ani, cu rambursare in fine)
Total 3285000 -63366

4.1. Costurile capitalurilor proprii

Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este

cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere
(operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea
investitiei, cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii
platilor cu dobanzi si cu rate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de
investitii poate fi mai mare, egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. Drept
urmare, rata, kinv, de actualizare a cash-flow-urilor investitiei va fi mai mare, egala sau mai
mica decat costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii:
kinv > kec ; kinv = kec sau kinv < kec
Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii
dobanzilor din profitul impozabil. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat
al capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare, dar finantata integral din
capitalurile proprii (neindatorata).
Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile,
prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM.
In cazul nostru, am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 23%.
4.2. Costurile capitalurilor împrumutate

Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma paltitoare a

dobanzilor, chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale,
dar si cu luarea in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul
explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite
efectiv imprumutatorului, pe de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea
cheltuielilor de emisiune (contractare), pe de alta parte:

n
CFt
Imprumut (minus chelt.emisiune) = ∑
t= 1 (1 + k d ) t

In care:
CFt = platile anuale pe durata „n” imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum si
pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale:
CFt = Dobt – (Dobt + Prime emist) *τ + Ramburst pentru imprumut
CFt = chiriat (1- τ) + At * τ + Pret rezidualt pentru leasing
Unde :
τ = cota unica de impozit pe profit
Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior „n” a egalitatii sumei
incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale).
k=CMPC=21,56%

4.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA)

Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice,
cu influente fiscale diferite:
• Rata de dobanda 12%
• Comision de brokeraj 5%
 Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil, ceea ce determina o
economie fiscala, anuala si constanta de :
1.314.000 * 12% * 16% = 25.229
Valoarea actuala a acestor economii, din cei patru ani de creditare, va avea un efect
benefic asupra VANinv, reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile:
1
1−
25229 25229 (1 + 0,12) 4
V0 economii fiscale = + + .... = 25229 * = 76629
1 + 0,12 (1 + 0,12) 2 0,12

Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat
VAN a indatorarii, in conditiile specificate mai sus:
- suma imprumutata 1.314.000
- rata de dobanda 12%
- durata 4 ani
- rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: „ in fine”
- cota de impozit pe profit = 16%
In aceste conditii, suita de cash-flow-uri la acest imprumut, tinand cont de economia
de impozit la dobanzi, este urmatoarea:
1.314.000; -132.451; -132.451; -132.451; -132.451
unde:
1.314.000 *0,12* ( 1-0,16) = -132.451,
iar VAN credit = 76.629

In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 5%, acesta se aplica la incasarile brute

din vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din
impozitul pe profit:

1
Comisionul brut = 1085000 *( 1 − ) = 15789,47 iar,
1 − 0,1
Comisionul net de impozit este 15789,47 * (1-0,16) = 13.263
 Acesta are efect negativ pentru VANinv fiind un cost suplimentar al procurarii
capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi.

VAN autofin = 0
VAN imprum = -76.629
VAN major CS =13.263
VAN fin = -63.366
VAN inv = 8.698.401
VANA= VAN inv ± VAN fin

In consecinta VANA = 8.698.401 + 63.366 = 8.761.767 lei

Valoarea VANA > VAN, deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru
realizarea investitiei.
 Concluzii

In urma analizei performantei intreprinderii “Policolor S.A”s-a constatat ca acesta

este performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar
(VAN>0,PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl).
Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui
nou punct de lucru. Aceasta investitie a fost evaluate la 5285000 lei.
In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece
indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0).
Analiza de sensitivitate a relevant faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra
VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa
ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate.
Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare, folosind un set de 250 de
scenarii pentru analiza Monte Carlo, este de 5,04%.
In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului
pentru investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se
apeleze la un credit pentru realizarea investitiei.
 Bibliografie :
1. Stancu Ion –FINANŢE, Pieţe Financiare şi gestionarea portofoliului, Investiţii
reale şi finanţarea lor, Analiza şi gestiunea financiara a întreprinderii, Ediţia a-
4a, Editura Economică, Bucureşti 2007
2. Stancu Ion, Balu F., Jianu M., -Investiţii directe şi de finanţarea lor –suport de
curs, Editura Economică, Bucureşti 2003
3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota –
Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea finaciara
operationala(vol I)
4. Ion Verzea, Gabriel-Petru Luca –Management Financiar si tehnici de stabilire
a pretului
5. Stancu Ion, Stoica (Vintila) Nicoleta – Evaluarea proiectelor de investiţii in
mediu cert, Editura Economică, Bucureşti 2007
6. Stancu Ion, Armeanu Ştefan Daniel – Evalarea riscului activitaţii financiare cu
aplicţii pe economia românescă, Editura A.S.E., Bucureşti 2005
7. Stancu Ion, Dragotă Victor – Fundamentarea politicii de dividend în mediul
economic din România, Editura A.S.E., Bucureşti 2003
8. Horarârea Consiliului de Administraţie nr. 96/17.03.2008 al S.C. PREFAB
S.A. Bucureşti
9. Raportul anual al administratorului pentru exerciţiul financiar 2007 – conform
regulamentului C.N.V.M nr. 1/2006
10. www.prefab.ro
11. www.bvb.ro (bursa de valori Bucureşti)