UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE : MANAGEMENT IN AGROTURISM SI
CALITATEA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

INFIINTAREA SI AMENAJAREA AGROPENSIUNII

„ECO- BIHOR”

PROFESOR INDRUMATOR:
CALINA AUREL

MASTERAND:
EANICEANU ROXANA

1
 CUPRINS
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA A PENSIUNII

1. Localizarea și caracterizarea zonei
1.1 Localizare geografică
1.2 Organizarea administrative
1.3 Căi de acces și infrastructură
1.4 Dezvoltarea economico-socială a județului
2. Prezentarea potentialului turistic
2.1 Resurse turistice naturale
a) Relief
b) Clima
c) Hidrografie
d) Vegetația
e) Fauna
f) Arii naturale protejate
g) Relief carstic
2.2 Resurse turistice antropice

CAPITOLUL 2. ASPECTE TEHNICE

2. 1 Descrierea proiectului
2.2 Descrierea constructiilor
2.3 Criterii minime obligatorii ale unei pensiuni agroturistice de 3 stele 2.4Criterii
suplimentare facultative
2.5 Alimentarea cu energie electrică
2.6 Localizarea proiectului
2.7 Impactul potential
2.8 Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

CAPITOLUL 3. DOTARILE PENSIUNII

3.1 Managementul calitatii si igienei in unitatea de alimentatie publica si cazare

3.2 Alegerea utilajelor, echipamentelor si mobilierului destinate spatiilorpentru realiza rea
produselor, serviciilor alimentare si de cazare. Lista utilajelor,echipamentelor si mobilierului.

2
3.3 Organizare si program de lucru
3.4 Atributiile personalului din unitatea de alimentatie.
3.5 Corelatia dintre spatiile necesare realizarii produselor si serviciiloralimentare.

Concluzii

Bibliografie

3
 Valorificarea potențialului turistic al județului Bihor

1. Localizarea și caracterizarea zonei

1.1Localizare geografică.
Judetul Bihor este situate în partea Nord-Vestica a României, fiind străbătut de
paralela de 47ø latitudine N și de meridianul de 22ø longitudine E, pe cursurile
Crişului Repede şi Crişului Negru. Este mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest
de Câmpia Tisei. Are ca vecini la est-judeţele Cluj, Alba, Salaj; la nord - Satu Mare; la
sud - Arad; la vest-Ungaria. Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la
est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. Suprafata
județului este de 7544 km2.
1.2. Organizarea administrativă
Județul Bihor cuprinde 10 orașe, dintre care 4 municipii-Oradea, Salonta,
Beiuş, Marghita, 90 de comune si 429 de sate. Suprafața judetului este de 7544 km2,
respectiv 3,2 % din teritoriul ţării. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2.
resedinta de judet este municipiul Oradea cu 206.080 loc.
1.3 Căi de acces și infrastructură
Județul Bihor are ca limita vestica granița cu Ungaria, făcând astfel legatura
ântre cele două țari și fiind un important punct vamal al țarii prin vama Bors rutier, și
pe cale ferată, vama Episcopia Bihorului. Este străbătut de 664 km drumuri, din care
602 km modernizate, 436 km naționale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79,
474 km căi ferate. De asemenea aeroportul din Oradea este o importantă poartă de
intrare din zona nord-vestica
1.4 Dezvoltarea economico-socială a județului
La 1 iulie 2008 populația județului Bihor era de 593897 loc, cu o densitate de
78,7 loc/km2 dintre care 288260 barbați și 305637 femei.

4
 Dintre acestia 298723 se afla in mediul urban și 295174 în cel rural. Religia
predominantă este cea ortodoxa- 59.6% , urmată de cea reformanta- 18.0% si romano-
catolica- 9.3%. Din punct de vedere etnic 67.40% sunt români, 25.91% maghiari,
5.00% rromi conform datelor de la recensamântul din 2002.
Resursele naturale ale județului sunt reprezentate prin resursele de lignit
(Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea
Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile
refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului),
precum şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai,
Mădăras, Răbăgani şi Tămăşeu) şi ape minerale (Tinca şi Stâna de Vale). Resursele
solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag,
brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale.
Economia județului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor
ramurilor.
În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea,
ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi
confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini,
metalurgia neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea
lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii
in special in zona Alesd. Agricultura este intensivă şi multilaterală - deţine un rol
important în economia judeţului, ocupând 497.167 ha teren agricol, din care 3/4 este
teren arabil (309.084 ha). Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor,
judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora.
Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea
soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are
o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de
păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu. Nivelul veniturilor este
de 811 lei/loc la nivelul anului 2007, rata somajului este de 2,4 insemand 6706 someri

5
la nivel judet. Rata scazulta a somajului in acest judet se datoreaza in mare parte
investitiilor mai ridicate care au atenuat efectele restructurarii industriei. Investitiile
totale la nivel judet pe anul 2007 au fost de aproximativ 2156,1 mii lei dintre care
167,6 mii lei proprietate majoritara de stat si 1990,4 mii lei proprietate majoritara
privata. Pib-ul judetului este de 9475,4 milioane lei la nivelul anului 2006.

2. Prezentarea potentialului turistic

2.1 Resurse turistice naturale

a) Relief
Teritoriul judetului se desfasoara Intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii
Bihor si 90 m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din
toate trei trepte de relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si
campia 44%.
Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta
montana cea mai Inalta, cu suprafete de nivelare Intinse, cu sectoare importante de
relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis,
despartite de depresiuni de tip golf (o asociere de dealuri, terase si lunci)- Beiuşului,
pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede.
Zona deluroasă reprezintă o treaptă intermediară între munți și câmpie, cu
altitudini modeste, între 200-450 m: D. Plopisului, D. Pădurii Craiului, D. Bihorului,
D. Codrului si D. Moma.
Zona de câmpie coboară de la circa 200 m altitudine absolută, în vecinatatea
dealurilor, la 90 m în zona joasă de divagare. Este formată din unitați înalte, de
glacisuri, Câmpiile Calacei, Miersigului, Bihariei, Tasnadului, Câmpia nisipoasă,
Carei și unități joase, aluviale, netede, cu exces de umiditate, Câmpiile Crișurilor și
Ierului.

6
 b) Clima
Teritoriul județului se află sub influența circulației vestice ce transportă mase
de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului și particularitațile locale determină exisțenta
unor nuanțe variate ale climei temperat-continentale moderate.
Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse între 10-11øC în zona
de câmpie (10,4øC la Oradea), 7-10øC in zona de deal și de munți cu altitudine
scăzută si 2-7øC în munți (sub 2øC pe culmile inalte).

c) Hidrografie
Râurile de pe teritoriul județului Bihor aparțin bazinului hidrografic al
Crișurilor: Barcau (68 km pe teritoriul judetului) cu Ierul, Crișul Repede (101 km pe
teritoriul judetului), Crisul Negru (136 km pe teritoriul judetului), si afluentii acestora.
Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a început amenajarea rețelei
hidrografice pentru a limita inundațiile și pentru a deseca zonele joase cu exces de
umiditate, prin crearea numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leagă
Crișul Repede de cel Negru.
Lacurile naturale: Lacul Șerpilor și Lacul cu Stuf de langă Salonta; Ochiul
mare de pe Petea; Lacul Taul Mare din Muntii Bihor.
Dintre lacurile antropice, se remarca cele de baraj (Lacul Lesu de pe valea
Iadei e cel mai insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari sunt
helesteele amenajate in scop piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95
ha), Inand (30 ha). De asemenea pe teritoriului judetului exista izvoare cu ape
geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai, Mădăras, Răbăgani şi
Tămăşeu) şi ape minerale (Tinca şi Stâna de Vale)

d) Vegetația
Este reprezentată de silvostepă în zona de câmpie (pajiști în alternanță cu
palcuri de stejar), în cea mai mare parte ocupată în prezent de culturi agricole, pajiști

7
secundare, plantații de salcâm; zona padurilor de foioase, alcătuită din păduri de cer
cu carpen și cer cu stejar și gorun, în alternanță cu pajisti secundare și culturi agricole;
etajul pădurilor de foioase (până la 1000 m), reprezentat de păduri de stejar, de cer cu
gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu
molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcătuit din păduri de molid. Vegetația
intrazonală și azonală e reprezentată de vegetația de lunca (zavoaie de plop, salcie si
pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.
Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sângele voinicului, laleaua
pestriță, nufarul termal, strugurii ursului.
e) Fauna
În silvostepă se remarcă rozatoarele, iar pădurile sunt populate cu caprior,
cerb, mistreț, urs, veveriță, râs, jder, fazan etc. Apele de munte reprezintă domeniul
păstravului, în apele de deal sunt specifici lipanul, cleanul și scobarul iar în cele de
șes, crapul și bibanul.
f) Arii naturale protejate
În judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii
(dintre care se detaseaza Cetatile Ponorului, Cetatea Radesei, Valea Sighistelului,
Izbucul de la Calugari, Groapa Ruginoasa-Valea Seaca, Valea Galbenei, Platoul
Carstic Padis, Saritoarea Bohodeiului, Poiana Florilor, Pestera Vantului, Pestera
Meziad, Paraul Petea, Defileul Crisului Repede si Parcul Natural Apuseni, 75.784
hectare, din care 31,92 % pe teritoriul judetului Bihor, Poiana cu narcise sălbatice-
rezervaţie floristică (lângă Gorneşti);
Zona carstică Vaşcău-cu ponoare, peşteri, izbucuri.
g) Relief carstic
Teritoriul județului Bihor este bogat în relief carstic, aici existand peste 40 de
pesteri si 7 chei, recunoscute pentru frumusetea lor. Printre ele se numara: Pestera
Ursilor situata la 86 km de Oradea, pe DN 76. A fost descoperita intamplator la
sfarsitul anilor 1970, in zona carierelor de marmura din munții Chiscau, la o altitudine
de 482 de metri. Numele pesterii provine de la resturile fosilizate ale ursului de

8
caverna (Ursus Spelaeus - disparut acum aproximativ 15.000 de ani), care s-au
descoperit aici.
Peștera Scarisoara este situată la o înalțime de 1200 de metri, în apropierea
satului Garda, este celebră prin ghetarul pe care il adapostește în interiorul stancilor ei
calcaroase.
Peștera Vântului, situată pe malul stâng al Crișului Repede, este cea mai lungă
peșteră din România. Peștera Meziad, rezervație speologica situata in muntii Padurea
Craiului, una dintre cele mai mari pesteri din Romania. Saritoarea Bohodeiului (in
apropiere de Pietroasa), cu o inaltime de 80 m, este a treia cascada ca marime din
Romania. Cheile Crisului Repede (in muntii Padurea Craiului) - aceasta rezervatie
include 11 pesteri.
Alte cascade: cascada Bulbuci - 40 m inaltime, in muntii Bihorului, cascada
Moara Dracului - 20 m inaltime.
2.2 Resurse turistice antropice
- Vestigii istorice
Ruinele cetaţii-Biharia (la 13 km de Oradea, pe DN 19), o cetate de pământ
(sec. X), care a fost centrul voievodatului roman condus de Menumorut; Ruinele
cetaţii-Oradea, înconjurată de şanţuri care erau umplute de apa pârâului termal Peţa;
Ruinele Cetaţii Piatra şoimului-Aleşd (sec. XII); Ruinele Cetaţii Pomezeu-lângă Beiuş
(sec. XIII).
- Edificii religioase
Bazilica romano-catolică - Oradea, înălţată între 1752-1780, cea mai mare
biserică în stil baroc din România, construită din marmură de Carrara şi Vascău,
inspirată dupa construcţiile baroce ale Italiei de Nord; Biserica ortodoxă 'Cu Lună'-
Oradea (1784-1790), îmbină elemente ale stilului baroc cu cele ale stilului neoclasic.
Sub orologiul din turnul bisericii se află o sferă, cu diametrul de 3 m acţionată de un
mecanism original care, în rotirea sa, arată toate fazele Lunii; Biserica 'Sf. Ladislau'-
Oradea (1723-1733); Biserica romano catolică 'Sf. Treime'-Beiuş (1752); Biserica 'Sf.

9
Dumitru'-Tinăud, (1658); Biserica din lemn-Abram (1700); Biserica din lemn-Rieni
(langa Beiuş,

- Edificii culturale
Palatul Baroc-Oradea, cea mai mare constructie în stil baroc din România,
(1762-1770), foarte asemănătoare cu Palatul Belvedere din Viena. În centrul acestui
palat cu 365 de ferestre reprezentând numărul zilelor anului, se află o impresionantă
sală festivă;

Biblioteca-Oradea, deţine peste 300.000 de volume, printre care carţi rare,

fiind găzduită într-o construcţie ce îmbină stilurile din Europa Renaşterii cu cel baroc
şi rococo;
Şirul Canonicilor-Oradea, construit în 1773 în stil baroc, este format dintr-un
culoar de peste 100 m lungime, străjuit cu peste 50 de arcade romanice; Palatul
Justiţiei-Oradea, construită în 1901; Palatul 'Vulturului Negru'-Oradea.; Primăria
Mun. Oradea;- Oradea, construită în 1902 şi 1903; Casa memoriala 'Ady Endre' -
Oradea, conţine cărţi, documente şi manuscrise legate de activitatea acestui clasic al
poeziei maghiare şi universale, militant neobosit pentru prietenia româno-maghiară;
Casa memoriala 'Iosif Vulcan' - Muzeul memorial "Iosif Vulcan" a fost
inaugurat în anul 1965 cu prilejul organizării festivităţilor de aniversare a unui veac de
la apariţia revistei "Familia; Palatul episcopal greco-catolic – Oradea, construit în anul
1903; Muzeul 'Ţării Crişurilor'-Oradea, dispune de secţii de: istorie, artă (colecţia de
gravuri ale lui A.Durer), ştiinţe naturale (colecţie ornitologică, valoroasă colecţie de
ouă, unica în felul ei, care numără peste 10.000 de

10
 piese), dar şi de o bibliotecă documentară cu peste 10.000 de volume.
Cetatea fortificata, situata in zona c entrala a orasului, este un punct de atractie
important, fiind cea mai mare si mai bine pastrata cetate pentagonala din Europa
Centrala, reconstruita in stil italian in secolul al XVI• lea. In Oradea a fost construiti
primul observator astronomic din Europa, intre anii 1464 – 1667 meridianul de 0
grade trecand pe aici.
-Festivaluri
Târgul meşterilor populari-Oradea; Bienala mondială de artă fotografică
“Premfoto”-Oradea; Festivalul de teatru scurt-Oradea; Toamna orădeană-Oradea;
Festivalul folcloric pentru copii şi tineret-Oradea; Festum Varadinum-Oradea; Zilele
Muzeului Ţării Crişurilor-Oradea; Târgul de la Vama Sării-Vadu Crişului; Festivalul
de muzică sacră “Divina Armonie”-Oradea.

-Teatre: Teatrul de Stat Oradea, Teatrul de papusi 'Arcadia', Teatrul Studio,

Filarmonica de Stat Oradea
-Muzee: Muzeul Țării Crișurilor, Muzeul Ady Endre, Muzeul Iosif Vulcan,
Muzeul Militar Naţional, Casa Memorială "Dr. Aurel Lazăr"

- Stațiuni turistice
Băile Tinca
Baile Felix si Baile 1 Mai- Cunoscute încă din antichitate, izvoarele cu apa
termală din apropierea Oradei sunt și astazi apreciate de catre o largă categorie de

11
 turiști. Acestea beneficiază de prezența nămolurilor sapropelice și a apelor termale
oligometalice, bicarbonatate, calcice, sodice, cu temperaturi de 43-49°C. Iarna,
începatorii pot practica schiul pe o partie amenajată în apropiere, la Hidiselul de Jos.
Stana de Vale se afla într-o depresiune înconjurată de păduri de conifere si
este polul zăpezilor în România. Dispune de un climat montan cu ierni reci şi veri

răcoroase-temperatura medie anuală este de 4oC. Zăpada este abundentă din

noiembrie şi până în martie. Dispune, de asemenea, şi de pârtii de schi pentru amatori
şi sportivi de performanţă, iar ca instalaţii de tratament: băi de plante, ionogalvanizări,
magnetodiaflux, saună, masaj.

CAPITOLUL 2. ASPECTE TEHNICE

2. 1 Descrierea proiectului
„ ECO ” este o pensiune agroturistica categoria 3 margarete cu regim de inaltime – P+1E+M,
foisor din lemn cu loc de facut gratar, trotuare betonate, loc de joaca pentru copii , zona pentru
cultivare legume, zone de flori de gradina, spatii verzi cu gazon, parcare si zone circulabile pietruite,
put forat si fosa septica ecologica vidanjabila, avand urmatorul bilant teritorial:
- Suprafata construita propusa agropensiune S = 84.00 mp
- Suprafata desfasurata propusa agropensiune S = 252.00 mp
- Suprafata construita foisor din lemn S = 25.00 mp
- Suprafata construita Cabina paza si receptie S = 6.00 mp
- Suprafata aleei de acces si spatii parcari pietruite = 305 mp
- Suprafata trotuare betonate = 70 mp
- Suprafata amenajata loc de joaca copii = 90 mp
- Suprafete spatii verzi, zone flori si zona cultivare legume = 1791 mp
- Imprejmuire teren L=202.55 ml
- Procent de ocupare al terenului existent P.O.T. = 0,00%
- Coeficient de utilizare teren existent C.U.T. = 0,00
- Procent de ocupare al terenului propus P.O.T. = 4.85%
C.U.T. = 0.119
- Coeficient de utilizare teren propus

Servicii disponibile

 Incalzire (Inclus in pret)

 Lemn pt soba (Inclus in pret)
 Apa calda (Inclus in pret)
 Electricitate (Inclus in pret)

12
 Curatenie zilnica (Inclus in pret)
 Curatenie samptamanala (Inclus in pret)
 Curatenie finala (Inclus in pret)
 Schimbare lenjerie saptamanal (Inclus in pret)
 Prosoape de bucatarie (Inclus in pret)
 Spalatorie (disponibil cu plata)
 Patut copil (10.0 ron pe zi)
 Pat suplimentar (10.0 ron pe zi)
 Acces internet wireless (Inclus in pret)
 Gratar (Inclus in pret)
 Parcare (Inclus in pret)

Cazarea se face in pensiune, alimentatia pe cont propriu al turistilor, va fi bazata pe bucataria

locala, specifica regiunii si va fi servită în stil familial, la ore stabilite de clienti, cu meniu fix.
gazdele se vor ocupa direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul
sejurului pe care il petrec la pensiune.

Sistemul constructiv adoptat pentru realizarea agropensiunii propuse este cadre din beton armat.
Inchiderea la exterior este realizate din pereti din zidarie din BCA.
Fundatiile vor fi tip talpi continue sub ziduri si grinzi de fundare si se vor realiza din beton
armat.
Planseul peste parter este realizat din beton armat iar peste etajul 1 din lemn.
Tamplarie din profile de P.V.C., cu geam termopan.
Invelitoarea este sarpanta cu tigla ceramica.
Jgheaburi si burlane din P.V.C.
Pardoselile din parchet laminat la camere, din gresie in grupurile sanitare si holuri.
Construcţia trebuie sa răspundă cerinţelor Legii nr. 10/95: A si E.

Categoria de importanta a clădirilor este „C” (constructii de importanta normala) iar clasa de
importanta este Clasa a III-a, conform normativului P100/2013, si corespunde zonei seismice E,
ks=0.20. Perioada de colt Tc=0.7.

13
 Plansa 1. Plan de ansamblu al pensiunii agroturistice

Imprejmuirea este realizata cu fundatii din beton armat in care se vor fixa stalpi
metalici de sustinere si plasa metalica bordurata cu inaltimea de maxima de 2.5 m.

2.2 Descrierea constructiilor

A) Functiunea : Pensiune Agroturistica
- dimensiuni / constructie: 10.05 x 8.30 m
- regim de inaltime: parter+1etaj+mansarda
- suprafata construita - Sc = 84.00 mp;
- suprafata desfasurata - Sd = 252.00mp;

14
PENSIUNE AGROTURISTICA

DIMENSIUNI
CONFORM
NR.CRT. DENUMIRE
PROIECT

Deschideri(m): L = 10.05 m; l = 8.3 m

Travei(m): 2 (4,8m)

Aria construită (m²): 84 mp

Aria desfăşurată (m²): 252 mp

Numărul de niveluri: 3(Parter+1Etaj+Mansarda)

1 Inălţimea strasina(m) : 7.30 m

Inălţimea cornisa(m) : 8.85 m

Aria construita parter(m²): 84 mp

Aria construita etaj(m²) 84 mp

Aria construita mansarda (m2) 84 mp

Volumul construit (m³): 678.3 m³

Tabel 2. Detalii pensiunea agroturistica Eco

15
16
Plansa 2. Plan parte

DIMENSIUNI
NR.CRT. ARIA UTILA
CONFORM
PROIECT

PARTER

1 Sala de mese (m²): 31.15mp

2 Vestiar personal (m²): 2.77 mp

3 Grup sanitar personal(m²): 2.80 mp

4 Spatiu depozitare (m²): 4.50 mp

5 Bucatarie (m²): 11.05 mp

6 Grup sanitar (m²): 3.50 mp

7 Camera spalator lenjerii (m²): 4.05 mp

8 Centrala (m²): 5.55 mp

9 TOTAL SUPRAFATA 65.37 mp

ETAJUL 1

1 Hol 1 (m²): 8.82 mp

2 Camera 1 (m²): 12.98 mp

3 Baie 1 (m²): 2.78 mp

4 Balcon 1 (m²): 2.69 mp

17
5 Camera 2 (m²): 12.98 mp

6 Baie 2 (m²): 2.78 mp

7 Balcon 2 (m²): 2.69 mp

8 Camera 3 (m²): 10.65 mp

9 Baie 3 (m²): 2.78 mp

10 Balcon 3 (m²): 2.69 mp

18
11 Camera 4(m²): 10.65 mp

12 Baie 4 (m²): 2.78 mp

13 Balcon 4 (m²): 2.69 mp

14 TOTAL SUPRAFATA 77.96 mp

MANSARDA

1 Hol 2 (m²): 8.82 mp

2 Camera 5 (m²): 12.98 mp

3 Baie 5 (m²): 2.78 mp

4 Balcon 5 (m²): 2.69 mp

5 Camera 6 (m²): 12.98 mp

6 Baie 6 (m²): 2.78 mp

7 Balcon 6 (m²): 2.69 mp

8 Camera 7 (m²): 10.65 mp

9 Baie 7 (m²): 2.78 mp

10 Balcon 7 (m²): 2.69 mp

11 Camera 8 (m²): 10.65 mp

12 Baie 8 (m²): 2.78 mp

13 Balcon 8 (m²): 2.69 mp

14 TOTAL SUPRAFATA 77.96 mp

Tabel 3. Detalii parter, etaj 1 si etaj 2

19
 Plansa 3. Plan etaj 1

B) Functiunea : Foisor din lemn

- dimensiuni: 5.45 x 5.45 m ( forma hexagonala cu latura de 2.25m)

- regim de inaltime : parter
- suprafata construita - Sc = 25 mp;
- suprafata desfasurata - Sd = 25 mp;

20
Plansa 5. Foisor din lemn

Plansa 6. Cuptor

21
FOISOR

DIMENSIUNI
CONFORM
NR.CRT. DENUMIRE
PROIECT

Deschideri(m): L = 5.45 m; l =5.45 m

Travei(m): 1

Aria construită (m²): 25mp

Aria desfăşurată (m²): 25 mp

Numărul de niveluri: 1 (Parter)

1
Inălţimea strasina(m) : 2.35 m

Inălţimea cornisa(m) : 3.45 m

Aria construita parter(m²): 25 mp

Aria construita etaj(m²) -

Volumul construit (m³): 73 m³

22
C ) Functiunea : Receptie si Cabina paza

- dimensiuni: 2.00 x 3.00 m

- regim de inaltime : parter
- suprafata construita - Sc = 5 mp;
- suprafata desfasurata - Sd = 5 mp;

FOISOR
DIMENSIUNI
CONFORM
NR.CRT. DENUMIRE
PROIECT

Deschideri(m): L = 3.00 m; l =2.00 m

Travei(m): 1

Aria construită (m²): 5.00mp

Aria desfăşurată (m²): 5.00 mp

Numărul de niveluri: 1 (Parter)

1
Inălţimea strasina(m) : 2.50 m

Inălţimea cornisa(m) : 3.50 m

Aria construita parter(m²): 5 mp

Aria construita etaj(m²) -

Volumul construit (m³): 17.30 m³

23
D) REALIZARE ALEI SI PARCARE S= 305 MP
Aleile de acces si platformele/parcarea est executata din pietris compactat cu o grosime de min
20 cm. In incinta sunt amenajate si spatii verzi. Locurile de parcare realizate in incinta la drumul
de acces in partea de sud a terenului.

E) REALIZARE IMPREJMUIRE TEREN L= 202.55 ML

Fundatie din beton in care sunt fixati stalpi metalici de sustinere si plasa industriala.
Inaltimea imprejmuirii: 2,5 m.

F) LOC DE JOACA AMENAJAT PENTRU COPII - montarea diferitelor mobiliere de joaca

pentru copii( ex Topogan, leagane, trambulina, etc), loc in care copiii se pot juca in timpul
vacantei si isi pot face noii prieteni.

24
Grosimea maxima a stratului de pamant deasupra fosei, garantata de GAMA BIOTECH
PRODUCTION este de 0.6 metri, pentru adancimi mai mari sau daca se doreste carosabilitate
si/sau pietonal se va consulta producatorul.
Perioada de vidanjare minim 24 luni in conditii optime de exploatare
Nota: Nu necesita consumabile sau alte substante pentru o buna functionare.

2.3 Criterii minime obligatorii ale unei pensiuni agroturistice de 3 stele

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare

de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere
in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladirile independente, care asigura
in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor agroturistice urbane si a pensiunilor agroturistice rurale

trebuie realizate in locurile ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in
pericol sanatatea sau viata turistilor.

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei in cazul in care sunt destinate si

pentruconsumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de cazare,
dar nu mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism,
potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului.

Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare

vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si
dimensiunea parcelelor.

25
 Categoria de clasificare a pensiunilor agroturistice este determinata de indeplinirea in
totalitate a criteriilor prevazute in anexe si de realizarea urmatorului punctaj minim rezultat din
evaluarea criteriilor suplimentare prevazute in anexe la prezentele norme metodologice.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:

Conform clasificarii criteriilor prevazute in anexe pensiunea agroturistica "ECO"  este

catalogata la 3 stele, avand un punctaj de 80 de puncte.

III. Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

1. Protecția calității apelor
- Sursele de poluanți pentru ape, concentrații și debite masice de poluanți rezultați pe
faze tehnologice și de activitate;
- Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate proiectate,
elementele de dimensionare, randamentele de reținere a poluanților;
- Concentrațiile și debitele masice de poluanți evacuați în mediu, locul de evacuare sau
emisarul.
2. Protecția aerului
- Sursele de poluanți pentru aer, debitele, concentrațiile și debitele masice de poluanți
rezultați și caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate.
- Instalațiile pentru epurarea gazelor reziduale și reținerea pulberilor, pentru colectarea
și dispersia gazelor reziduale în atmosferă, elementele de dimensionare, randamentele.
- Concentrațiile și debitele masice de poluanți evacuați în atmosferă.
3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
- Sursele de zgomot și de vibrații.
- Amenajările și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor.

26
- Nivelul de zgomot și de vibrații la limita incintei obiectivului și la cel mai apropiat
receptor protejat.
CAPITOLUL 3. DOTARILE PENSIUNII

Serviciile front-office si etaj formeaza departamentul de cazare. In masura in

care integreza si alte servicii (spalatorie, piscina, frizerie etc), este vorba de un departament
prestatii.
Activitatile specifice serviciului front-office se desfasoara la nivelul holului de
primire, punctul central catre care converg toate serviciile dintr-o unitate.
Solutiile-tip pentru organizarea serviciului front-office sunt prezentate in tabelul de mai
jos.

Practic, cea mai mare varietate a activitatilor serviciului front-office se realizeaza la

nivelul compartimentului de hol. In marile unitati, organizarea acestui compartiment se face sub
forma compatimentului concierge.

Lucratorul concierge sta la dispozitia clientului in tot timpul cuprins intre momentul in
care acestuia i-a fost atribuita o camera de catre receptie si momentul in care achita nota de
plecare. In fapt, activitatile compartimentului concierge incep cu trierea corespodentei sosite, cu
intampinarea clientului la aeroport sau gara, de unde va fi preluat cu autoturismul sau
microbuzul unitatii, cu deschiderea portierei autoturismului, pentru ca sa se sfarseasca la
plecare, cu scoaterea din garaj sau parcare a autoturismului clientului si ducerea lui in fata
iesirii, daca nu si propunerea taxiului, incarcarea bagajelor, precum si reexpedierea
corespondentei primite dupa parasirea hotelului.

Tipul de COMPARTIMENTARE
unitate
Unitate cu RECEPTIE
o capacitate RECEPTIE PUNCT DE
de cazare
mica VANZARE
Unitate cu o RECEPTIE CONCIERGE
capacitate
medie de

27
 cazare
Unitate cu o RECEPTIE CASA- CENTRALA CONCIERGE BUTIC
capacitate de FACTURARE TELEFONICA
cazare
mare

Tabel Organizare pensiune

In unitatile de cazare cu un nivel de confort relativ modest, precum pensiunea „Eco”, o

parte din atributii sunt indeplinite la nivelul receptiei, iar altele sunt excluse dintre serviciile
oferite.

Receptia efectueaza primirea clientilor si atibuirea camerelor. Clientul poate primi un

tichet-legitimatie, in baza caruia lucratorul concierge ii va elibera cheia camerei. Pentru
atribuirea camerelor, este indispensabila cunoasterea in fiecare moment a starii fie carei camere:
ocupata, disponibila pentru inchiriere, eliberata si necuratata sau aflata in curartenie, blocata
pentru o rezervare careia i-a fost afectata o camera anume, scoasa din functiune. Transmiterea la
receptie a acestei informatii se poate face: prin terminal in cadrul unui sistem integrat de gestiune;
prin intermediul unui sistem de semnalizare optica cu comanda din camera si vizualizare la
receptie; prin intocmirea raportului cameristei si transmiterea acestuia; telefonic; personal prin
contact direct.

La sosire, receptiei ii revine si deschiderea unei fise de cont pentru fiecare client. De-a
lungul sejurului in unitate, compartimentul facturare va inregistra in fisa de cont toate serviciile
prestate in favoarea clientului. Pentru aceasta, diferitele puncte de vanzare din unitate vor
transmite operativ compartimentului facturare notele de plata respective. Debitarea zilnica a fisei
de cont cu tariful camerei se face de catre lucratorul de noapte. Practic, compartimentul facturare
centralizeaza ansamblul prestatiilor realizate de catre toate serviciile unitatii (cazare, restaurant,
bar, centrala telefonica, spalatorie).

In cadrul serviciului de etaj se desfasoara activitati de intretinere, amenajare si curatenie

zilnica a spatiilor de folosinta individuala (camere) si comuna (culoare, holuri, grupuri sanitare,

28
dar si sali de reuniuni sau multifunctionale). De asemenea, se asigura prestarea unor servicii
complementare (intretinerea imbracamintei si incaltamintei), in afara aranjamentului de
inchiriere a spatiului de cazare cu efectuarea zilnica a curateniei.

3.1 Managementul calitatii si igienei in unitatea de alimentatie

publica si cazare

Activitatea in unitatile de alimentatie publica si turism impune respectarea cu strictete a

masurilor generale de igiena, precum si a unor norme si cerinte specifice legate de conditiile in
care se desf asoara munca. Problema trebuie privita cu deosebita atentie permanent de catre
intregul personal care lucreaza in aceste unitati, dat fiind ca incalcarea normelor de igiena are
consecinte de mari proportii, si urmari de gravitate incurabila.

In cadrul unitatii proiectate, se vor respecta intocmai cerintele de igiena impuse pentru
unitatile de alimentatie publica, astfel: se asigura, prin constructie, spatiile necesare pentru
cerintele functionale (sala de mese, spatii de preparare, spatii de pastrare si depozitare
a alimentelor, anexe social-sanitare). Spatiile sunt astfel proiectate si amplasate, incat sa permita
desfasurarea fluxului intr-un singur sens, evitandu-se incrucisarea intre fazele insalubre si
cele salubre. In spatiile de preparare, alimentele crude si cele finite se vor prelucra pe mese, pe
funduri de lemn sau plansee diferite; regulile de igiena vor fi respectate cu strictete pe parcursul
desfasurarii tuturor proceselor de prelucrare a alimentelor, mentinandu-se in permanenta
curatenia si ordinea in sala de operatie si asigurandu-se dezinfectia zilnica a ustensilelor,
utilajelor si meselor de lucru; spalarea veselei pentru servire si a vaselor de bucatarie se va face
separat, iar pastrarea acestora se va face in dulapuri inchise; in spatiile de pastrare a alimentelor
(depozite, spatii frigorifice), produsele alimentare ambalate se vor depozita separat de ambalaje si
de substantele de curatenie si dezinfectie; produsele perisabile se vor pastra in spatii frigorifice
separate, la o temperatura care sa nu depaseasca +5 ˚C, pastrarea facandu-se pe o durata limitata,
functie de natura produsului si evitandu-se supraincarcarea acestor spatii. Utilajele frigorifice vor
fi dotate in interior cu termometre; alimentele vor fi asezate pe gratare, rafturi in recipiente sau
stive, astfel incat sa se asigure o buna ventilatie si accesul persoanelor care controleaza starea
produselor depozitate; in incaperile de prelucrare culinara si de depozitare a alimentelor va fi
interzis accesul persoanelor straine si a animalelor; aprovizionarea unitatii se va face in cantitati

29
care sa nu depaseasca posibilitatile de pastrare si prelucrare ale acestora; instalatiile frigorifice,
de apa rece si calda, de evacuare a reziduurilor lichide, de ventilatie, incalzit si iluminat, precum
si utilajele si ustensilele vor fi intretinute permanent in stare de functionare si revazute periodic;
anexele social-sanitare, in special grupurile sanitare, vor fi in permanenta intretinute in perfecta
stare de functionare si vor fi dotate cu hartie igienica, sapun, servetele de hartie.

In materie de igiena alimentara trebuie respectate cu cea mai mare strictete regulile de
igiena in cursul productiei si comercializarii produselor alimentare. Aceste reguli se refera la
personalul care participa la aceste activitati, la echipamentele si spatiile in care se
desfasoara ele, controlul extinzandu-se si asupra depozitarii marfurilor alimentare.
Igiena personalului. Starea sanitara a personalului care lucreaza in contact cu
alimentele, in orice veriga a lantului alimentar, trebuie sa fie controlata zilnic, in vederea
depistarii celor bolnavi sau suspecti de boala. Personalul care lucreaza la manipularea,
prelucrarea si servirea alimentelor este obligat sa se supuna vaccinarilor in conditiile stabilite
de Ministerul Sanatatii.
Personalul, in raport cu specificul locului de munca, trebuie sa poarte echipament
de protectie sanitara de culoare alba, in stare curata, care sa acopere imbracamintea individuala
si parul (cizme, pantaloni, halat, sort, boneta). Acesta nu are voie sa intre in grupurile sanitare cu
hainele de protectie sanitara a alimentelor, iar la iesire este obligat sa isi spele mainile cu apa si
sapun si ori de cate ori este necesar in cursul activitatii. Persoanele ce vin in contact cu alimentele
sunt obligate de asemenea sa-si insuseasca si sa-si reimprospateze cunostintele de igiena a
alimentelor, necesare in activitatea lor. Orice operator de produse alimentare este obligat prin
lege, dar si prin propria constiinta: sa pastreze zonele de prelucrare a materiilor prime si de
manipulare foarte curate; sa spele si sa dezinfecteze frecvent ustensilele in timpul lucrului, avand
grija sa nu lase ustensilele sa vina in contact cu pardoseala sau cu hainele murdare; sa nu lase
produsele sa intre in contact cu suprafetele ce nu au fost igienizate; sa utilizeze numai prosoape de
hartie de unica folosinta pentru stergerea mainilor si ustensilelor; sa nu fumeze, sa nu bea sau sa
nu manance in spatiile in care se prelucreaza produsele alimentare; sa pastreze imbracamintea si
obiectele personale in vestiare, departe de orice zona de productie.
Personalul care lucreaza cu materia prima nu trebuie sa aiba acces in spatiile in care
semanevreaza produsele finite, pentru a se preveni contaminarea incrucisata. Persoanele care

30
sufera de boli infectioase, care prezinta simptome de febra, diaree, infectii acute ale nasului,
gatului sau pielii, nu trebuie sa aiba acces in zonele de productie si depozitare a alimentelor.

Igiena spatiilor si echipamentelor. La spatiile de productie si depozitare intereseaza in

primul rand finisajul interior, care trebuie sa fie usor de curatat si igienizat, astfel incat sa asigure
conditii de igiena perfecte desfasurarii activitatii de productie. Aceasta finisare se refera la: pereti
si plafoane, care trebuie sa fie finisate cu materiale usor lavabile (pereti faiantati pana la
inaltimea maxima de lucru, restul acoperit cu var lavabil); pardoseli, care trebuie confectionate
din materiale dure (gresie si gresie antiacida), usor de igienizat cu apa; instalatii de alimentare cu
apa potabila rece si calda, care trebuie sa corespunda normelor sanitare; instalatii de ventilatie
precum si grupul sanitar, etc, care trebuie sa corespunda normelor sanitare.

Echipamentele, inclusiv ustensilele folosite si recipientele trebuie sa fie din material

necorodabil, usor lavabile si usor de igienizat. Cele care vin in contact direct cu produsele
alimentare nu trebuie sa contina substante nocive care pot trece in produsele alimentare.

Agentii de curatire trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa nu fie toxici si periculosi

la utilizare, sa se dizolve usor si complet, sa nu aiba actiune corosiva asupra materialelor din care
sunt confectionate suprafetele, sa emulsioneze si sa saponifice grasimile, sa solubilizeze sau sa
desprinda si sa dezagrege particulele solide organice sau anorganice si sa le mentina in
suspensie, sa nu fie activi si in apele dure, sa se poata indeparta usor prin clatire.

Pentru dezinfectie, cei mai utilizati agenti sunt clorul si compusii lui (hipocloriti,
cloramine).

Igiena materiilor prime si a produselor finite,  strategia aplicarii igienei implica:

a)     evitarea aportului exterior de microorganisme daunatoare la materia prima, respectiv

receptionare de materii prime cu o incarcatura microbiana cat mai redusa;

b)   evitarea patrunderii microorganismelor in incinta de productie (bucatarie);

c)   distrugerea/inhibarea dezvoltarii microorganismelor din produs pe diferite cai;

31
 d)    inhibarea dezvoltarii microorganismelor care nu au fot distruse, printr-o pastrare
adecvata;

e)     eliminarea igienica a deseurilor solide din incinta de fabricatie, respectiv a apelor de

prespalare, curatire chimica si clatire.

Principiile de actiune ale metodei HACCP, aplicarea sistemului HACCP - "Hazard

Analysis Critical Control Point' (Analiza riscurilor. Punctele Critice de Control) in circuitul
alimentelor are drept scop asigurarea securitatii alimentelor in vederea protejarii sanatatii
consumatorilor fata de factorii de risc biologici, microbiologici si chimici.
Asigurarea securitatii alimentelor implica in plus si o interventie riguroasa in ceea ce
priveste adaptarea resurselor materiale, tehnice, umane si activitatilor intreprinderii la obiective
precis definite (elemente determinante ale securitatii produselor alimentare). Acest principiu de
baza conduce la identificarea celor 4 functii fundamentale ale metodei HACCP, precum si a
celor 7 principii de actiune care decurg din aceste functii. Functiile fundamentale ale acestei
metode sunt: analiza pericolelor, identificarea punctelor critice, supravegherea executiei,
verificarea eficacitatii sistemului (evaluarea performantelor).
Principiile de actiune ale HACCP sunt urmatoarele:
Efectuarea analizei pericolelor (riscurilor). In cadrul acestui principiu se face o analiza
sistematica a produsului alimentar, precum si a ingredientelor din care acest produs este fabricat.
Scopurile analizei sunt:
a)  identificarea pericolului prezentei microorganismelor patogene, a parazitilor, a
substantelor chimice sau a corpurilor straine care ar putea afecta sanatatea consumatorilor. Este
indicat ca aceasta analiza sa se faca in faza de proiectare a produsului si a pregatirii culinare,
pentru a defini punctele critice de control inainte de inceperea acesteia.
b)  includerea produsului intr-o anumita categorie de periculozitate, care se face pe baza
cunoasterii urmatoarelor detalii: daca produsul contine sau nu ingrediente sensibile; daca procesul
de pregatire culinara contine sau nu o etapa la care este posibila distrugerea eficienta a
microorganismelor periculoase sau a celorlalte riscuri identificate; daca exista un risc serios de
contaminare a produsului dupa incheierea pregatirii culinare.
c)  incadrarea riscurilor intr-o anumita categorie de severitate, ceea ce este util pentru
aprecierea periculozitatii produselor si ingredientelor.

32
 Determinarea punctelor critice  pentru controlul acestor pericole identificate (CPP-uri).
Unpunct critic de control este definit ca orice punct sau procedura dintr-un sistem specializat in
pregatirea culinara a alimentelor in care pierderea controlului poate avea drept consecinta
punerea in pericol a sanatatii consumatorilor. Toate riscurile identificate trebuie sa fie eliminate
sau reduse intr-o anumita etapa a ciclului, de la cultivarea / cresterea si recoltarea materiilor
prime si pana la consumarea produsului. Stabilirea punctelor critice de control reprezinta un
proces care necesita atentie deosebita, deoarece de aceasta va depinde siguranta pentru consum a
produsului finit (ex. temperatura de primire a materiilor prime, temperatura platanelor grill-ului
si temperatura interna a feliei de carne; proceduri de operare: spalarea mainilor, sanitarizarea
echipamentelor etc).

Stabilirea limitelor critice care trebuie respectate pentru a tine sub control fiecare
punct critic identificat Limita critica este definita ca toleranta admisa pentru un anumit
parametru al punctului critic de control. Pentru un punct critic de control pot exista una sau mai
multe limite critice. Daca oricare din aceste limite a fost depasita inseamna ca punctul critic
respectiv a iesit de sub control si inocuitatea produsului finit este in pericol. Criteriile utilizate ca
limite critice pot fi: parametrii senzoriali: aspect, culoare, miros, gust; parametrii fizici:
temperatura, vascozitate, valoarea activitatii apei etc; parametrii chimici: aciditate, pH, continut
de sare, azotati etc; parametrii microbiologici (analiza microbiologica).

Stabilirea unui sistem de monitorizare care sa permita asigurarea controlului efectiv al

punctelor critice de control (CCP-urilor). Monitorizarea reprezinta testarea/verificarea
organizata a punctelor critice de control si a limitelor critice. Rezultatele monitorizarii trebuie sa
fie bine documentate si interpretate. Monitorizarea poate fi continua sau discontinua.
Stabilirea de actiuni corective care trebuie aplicate atunci cand sistemul de monitorizare
indica faptul ca a aparut o deviatie fata de limitele stabilite. Aceste actiuni trebuie sa elimine
riscurile existente sau care pot sa apara, asigurand inocuitate produsului finit. Trebuie elaborate
masuri corective specifice pentru fiecare punct critic de control.

Stabilirea unui sistem eficient de pastrare a documentatiei descriptive (planul HACCP)

si a documentatiei functionale (proceduri si inregistrari operationale referitoare la planul
HACCP). Planul HACCP trebuie sa existe ca document in locul in care acesta va fi aplicat. Pe

33
langa acest plan, trebuie inclusa si toata documentatia referitoare la punctele critice de control
(limitele critice si rezultatele monitorizarii). Aceste documente vor fi puse la dispozitia organelor
de inspectie ori de cate ori sunt solicitate de catre acestia.

Stabilirea de metode, proceduri si teste specifice pentru verificarea sistemului

HACCP,destinate sa ateste conformitatea si eficacitatea acestuia. Verificarile vor fi facute cu
scopul de a confirma faptul ca, in urma aplicarii planului HACCP, toate riscurile au
fost identificate si sunt sub control. Metodele de verificare pot fi microbiologice, fizice, chimice
si senzoriale.

3.2 Alegerea utilajelor, echipamentelor si mobilierului destinate

spatiilorpentru realizarea produselor, serviciilor alimentare si de cazare.
Lista utilajelor,echipamentelor si mobilierului.

Pentru a asigura servicii la un nivel calitativ cat mai inalt, este necesar ca pe langa
preocuparea pentru imbunatatirea tehnologiei de servire si pregatire a personalului, sa se asigure
o dotare corespunzatoare. Prin echipament se intelege mobilierul, utilajele, inventarul de lucru si
servire din dotarea restaurantelor.
In practica, dotarea restaurantelor cu mobilier, utilaje si inventar pentru servire constituie
o problema complexa si dificila, care presupune stabilirea necesarului de aprovizionat la nivelul
unitatilor, corespunzator numarului de locuri, cifrei de afaceri cat si conditiilor locale de
asigurare cu continuitate a tuturor dotarilor pentru care s-a optat. Mobilierul, utilajele si
inventarul din dotare trebuie sa: poata fi manipulate si intretinute usor; sa nu produca zgomot in
utilizare; sa nu influenteze negativ costurile de exploatare prin consumuri de energie, apa,
combustibil, etc; sa nu prezinte pericole de accidente pentru personalul care le utilizeaza.

De asemenea, se mai au in vedere designul, culoarea, durabilitatea, forma, asigurarea

organizarii muncii pentru mentinerea ordinii in unitati si efectul lor asupra consumatorilor. 

Dotarea cu mobilier

34
 Mobilierul existent in spatiile de servire este format din: mese, scaune (fotolii,
semifotofii, scaune), canapele, tabureti, scaune de bar, mese pentru serviciu sau console,
gheridoane, cuiere, perne, scaune pentru copii, si altele.
Mesele,  difera ca tip, forma si dimensiune in functie de tipul unitatii. Ele pot fi
confectionate din lemn, fier, material plastic sau combinatii intre aceste materiale. Inaltimea
obisnuita pentru mesele de consum, este de 75 cm; forma lor poate fi patrata, dreptunghiulara,
rotunda sau ovala. Blatul meselor este montat pe un singur picior, pentru a asigura o mai buna
stabilitate.

3.3 Organizare si program de lucru

Intr-o pensiune agroturistica, activitatile specifice sunt indeplinite in cadrul

unor servicii si departamente. Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucratori,
care efectueaza operatiuni omogene sau complementare, indeplinesc o functie
concreta in cadrul pensiuni si actioneaza sub conducerea unui responsabil. Numarul
personalului din cadrul unitatii "Eco", pentru departamentul de cazare, este ales in
functie de numarul de camere, gradul de ocupare a acestora, categoria unitatii, precum
si pentru a raspunde cat mai eficient si repede la cerintele consumatorilor pe durata
sederii lor in agro-pensiune.
Avand vedere aceste considerente unitatea beneficiaza de 27 angajati pentru
compartimentul de cazare: acestia sunt: 2 receptioneri, o lenjereasa,3 cameriste, si un
lucrator al oficiul pentru serviciu in camera. Personalul este selectat pe baza studiilor
in domeniu, precum si pentru aptitudinile in ceea ce priveste activitatile de servire.
Numarul personalului de servire, din cadrul unitati de alimentatie este ales in
functie de profilul unitatii, capacitatea salonului, modul de servire executat si gradul
de confort, componenta meniurilor servite si altele.
Unitatea de alimentatie din cadrul pensiunii agroturistice "Eco"  functioneaza
18 ore zilnic, de la ora 6-24, iar personalul de servire, cel de productie si personalul
auxiliar este impartit in doua schimburi. Personalul din cadrul unitatii de alimentatie
publica este compus din: personal de conducere: 1 sef de unitate, 2 sefi de sala;

35
 personalul de servire, format din: 6 ospatari, 2 barmani; personalul responsabil cu
productia preparatelor si bauturilor, alcatuit din: 1 bucatar sef, 3 bucatari, 3 ajutori de
bucatari si 2 persoane pentru sectiile de spalator vesela si vase.
O alta categorie de personal din cadrul unitatii este personalul auxiliar, acesta este
formatdin: 2 lucratori la punctul de vanzare, doua persoane la garderoba, personalul de
intretinere (2 persoane), un contabil si un administrator.

 3.4 Atributiile personalului din unitatea de alimentatie.

Seful de unitate are urmatoarele atributii: conduce, coordoneaza si raspunde de
intreaga activitate a unitatii; asigura aprovizionarea unitatii cu un sortiment variat de
produse si materii prime de calitate corespunzatoare, pentru satisfacerea cerintelor de
consum, functie de profilul unitatii; participa personal la primirea si receptionarea
marfurilor si ambalajelor in unitate; stabileste necesarul de marfuri; stabileste impreuna cu
bucatarul sef planul meniu (planul de productie) pentru ziua urmatoare, consultand si
personalul de servire; raspunde de justa utilizare a fortei de munca, conform graficului de
lucru, in functie de fluctuatia consumatorilor in unitate, propunand orarul de functionare al
unitatii; trebuie sa asigure rentabilitatea unitatii si retributia tarifara de incadrare a
lucratorilor din structura unitatii; indruma, supravegheaza si controleaza intreaga activitate
a lucratorilor in procesul de productie, servire, intretinere, sub aspectul atitudinii
cuviincioase fata de profesia si functia ce o detine fiecare in schema; face instructajul

36
 profesional lucratorilor, verificand si tinuta fizica si vestimentara de serviciu a acestora;
rezolva cu competenta sesizarile verbale ale consumatorilor; controleaza zilnic operatiile
de casa, obiectele de inventar, utilajele de lucru, ustensilele, agregatele frigorifice,
intretinerea lor in conditii corespunzatoare de functionare; verifica concordanta intre
incasarile facute prin ospatari prin casa si sumele conform centralizatorului de borderou si
a monetarului predate; asigura pastrarea documentelor de evidenta primara si cu regim
special, punandu-le la dispozitia organelor competente ori de cate ori este nevoie.
Seful de sala este persoana care supervizeaza intreaga activitate din salonul de servire.
Seful de sala are in subordine atat ospatarii, cat si barmanul, a caror munca o organizeaza.
Principala functie a acestuia este de a coordona munca ospatarilor, urmarindu-se o desfasurare
in conditii cat mai bune a servirii clientelei.
Bucatarului sef ii revin urmatoarele sarcini: conduce, controleaza si raspunde de
intreaga activitate a procesului de productie in unitatea pe care o gestioneaza; urmareste
aprovizionarea la timp cu cantitatile necesare de produse si materii prime; receptioneaza
cantitativ si calitativ produsele si materiile prime, respingandu-le pe cele necorespunzatoare
consumului si informeaza imediat seful de unitate; colaboreaza cu seful unitatii la stabilirea
sortimentului de preparate; raspunde de calitatea preparatelor pregatite in sectia de productie si
de continua imbunatatire a acestora prin introducerea de noi sortimente; indruma,
supravegheaza si controleaza intreaga activitate profesionala si de aplicare a normelor
igienico-sanitare; urmareste realizarea zilnica a planului de productie si ia masuri de
cresterea a calitatii preparatelor; supravegheaza si tine instructaje cu lucratorii privind protectia
muncii, tehnica manuirii utilajelor si instalatiilor din procesul tehnologic; verifica zilnic
conditiile de conservare si functionare a agregatelor frigorifice, pastrarea alimentelor si a
preparatelor.
Bucatarul realizeaza preparate culinare dupa diferite retete care sa satisfaca exigentele
consumatorilor. In acest scop el se ocupa de pregatirea produselor alimentare pentru gatit:
masoara cantitatea necesara, respecta procesul de preparare, apreciaza calitatea produselor.
Ospatarul - pentru realizarea unei serviri corespunzatoare si civilizate, lucratorul din
procesul servirii are urmatoarele atributii profesionale: respecta cu strictete graficul orar de
serviciu intocmit de seful de unitate; se prezinta la lucru intr-o tinuta de lucru cat mai decenta
in fata consumatorilor; executa aranjarea meselor la intrarea in serviciu, cu intregul inventar;

37
dupa pregatirea unitatii in vederea deschiderii si intrarii in serviciu, lucratorul intampina
consumatorii la intrare oferindu-le masa si locurile preferate; prezinta lista meniu la masa
consumatorilor, intervenind cu recomandari la cererea acestora si cu unele precizari privind
tehnologia diferitelor sortimente de preparate sau durata pregatirii lor; ridica comenzile de la
sectii, evitand pauzele mari intre etapele meniului sau servirea acestora fara aspect si
reci; manipuleaza cu multa atentie si indemanare profesionala obiectele necesare in timpul
servirii; aplica de fiecare data principiile tehnicii servirii consumatorilor.

Barmanul efectueaza operatiile de servire a consumatorilor cu bauturi specifice sectiei

de bauturi pe care o gestioneaza. Atributiile acestuia sunt: efectueaza curatenia in cadrul sectiei,
la intrarea in serviciu; verifica starea de functionare a instalatiilor frigorifice pentru racirea
bauturilor; se aprovizioneaza cu toate sortimentele de pahare pentru servirea bauturilor solicitate
de ospatar; respecta tinuta fizica si vestimentara conform normelor igienico-sanitare si a celor
prevazute de institutie; se aprovizioneaza cu bauturi conform sortimentului minimal obligatoriu
stabilit de conducere, fara a crea stocuri de bauturi greu vandabile; serveste bauturile in
programul stabilit al unitatii; tine evidenta zilnica a marfurilor din gestiune prin fisa de stoc.

Ajutorul de bucatar este persoana care furnizeaza bucatarului materiile prime necesare,

asigurand totodata prelucrarea preliminara a acestora. Acesta efectueaza toate operatiile primare
asupra materiilor prime (curatat, spalat, feliat, taiat etc), punandu-le ulterior la dispozitia
bucatarului. Alaturi de acesta, va executa toate ordinele care i se dau, ajutand si la curatarea,
respectiv spalarea utilajelor, vaselor si ustensilelor folosite in procesul de pregatire culinara.

Muncitoarea de la oficiul pentru spalarea veselei asigura spalarea intregii vesele

de servire, a tacamurilor si paharelor, dupa folosirea acestora de catre consumatori. Ea va avea
grija ca paharele sa fie spalate separat de restul veselei si tacamurilor, iar in cazul in care,  dupa
uscare, nu sunt indepartate urmele de picaturi, le va sterge cu grija sa nu ramana urme de scame
pe ele. Totodata, ea va pune vesela curata la pastrare in dulapurile aferente fiecarei categorii.

Atributiile muncitoarei pentru intretinerea curateniei. Aceasta efectueaza operatiile

de curatenie in afara programului, dupa plecarea consumatorilor. Va asigura curatenia generala,
de la mobilier pana la pardoseala si pereti. Ordinea va fi asigurata atat la sfarsitul programului,

38
cat si in cele doua ore in care unitatea nu functioneaza. La inceperea programului, ea va aduce
sala la standardele normale de functionare, din punct de vedere igienic. Dupa deschiderea
restaurantului, muncitoarea pentru intretinerea curateniei activeaza ca si garderobiera, functie in
care preia imbracamintea si accesoriile clientilor, punandu-le la dispozitie un jeton. La plecarea
acestora, in schimbul jetonului, garderobiera le va inapoia hainele tinute in acest interval pe
cuierele speciale ale garderobei.

HARTA TURISTICA A JUDETULUI BIHOR

39
40
 3.5 Corelatia dintre spatiile necesare realizarii produselor si serviciilor

alimentare. Dimensionarea spatiilor pentru productie, servire  si cazare, cu

identificarea circulatiei de materiale, personal si consumatori

Amplasament

In orice unitate de alimentatie publica, spatiile trebuie sa fi astfel dimensionate si

organizate incat sa corespunda profilului unitatii, sa asigure conditii optime de intimitate
si confort pentru clienti, sa corespunda fluxului tehnologic si functional normal. Pentru
atingerea parametrilor maximi de functionare, inca de la constructia restaurantului este necesar
sa se prevada instalatiile tehnice, precum si dotarile corespunzatoare. Dintre acestea, o
importanta deosebita o au instalatia electrica, instalatia de incalzire, instalatiile sanitare, instalatia
de conditionare si instalatia de sonorizare.

Pensiunea este sectionata in spatiul pentru primire, servire si cazare si un alt spatiu de
productie si anexe.

Spatiile pentru primire, servire si cazare

Intrarea si holul de primire, indeplineste in principal doua functii: asigura intrarea si

iesirea din unitate si constituie loc de intampinare sau asteptare pentru clientii. Accesul in unitate
se face prin intermediul holului de primire, care constituie loc de intampinare sau de asteptare
pentru clienti. Holul de primire face legatura cu barul, salonul de mic dejun (31.15 mp), salonul
restaurantului si scara de acces spre camerele aflate la etaj, precum si scarile care duc la
demisolul cladirii unde se afla spatiul termic, camera centralei are o suprafata de 5.5 mp.

Bucataria are o suprafata de 11.05 mp , iar langa se afla camera de spalarea lenjeriilor cu
o suprafata de 4.05 mp.

41
 La etaj in completarea podestului se gasesc 3 spatii de cazare prevazute cu balcon si
grup sanitar.Spatiul camerei de cazare este gabaritat astfel incat sa satisfaca diverse tipuri de
mobilare, paturi simpele si duble.

Suprafata spatiilor camerelor de cazare este de  36,61 m2 .

Grupurile sanitare, in unitatea proiectata, grupurile sanitare sunt separate pentru

clienti si personal, si sunt mentinute intr-o perfecta stare de curatenie.

Toaletele sunt proiectate si amenajate conform reglementarilor existente, indeplinind

urmatoarele conditii: dimensionare corespunzatoare numarului maxim de clienti; utilizarea
materialelor rezistente, cu aspect placut, usor de intretinut; compartimente cu cabine
separatepentru barbati si femei; instalatii si recipiente fixate pe pereti, pentru economisirea
spatiului siusurarea intretinerii pardoselilor; echipamentul minim din dotare: scaune W.C,
chiuvete, suporturi pentru hartie igienica, uscatoare de maini, oglinzi, etajere, suporturi,
distribuitoare de sapun, etc., pardoseala si peretii realizate din materiale neporoase si lavabile;
iluminatul, temperatura si ventilatia adecvata. Suprafata grupurilor sanitare este de 8.34 m2 .

Garderoba unitatii este amenajata corespunzator, pentru pastrarea imbracamintei

(paltoane, pardesie, etc), si este amenajata in imediata apropiere a intrarii, are o
capacitate corespunzatoare numarului maxim de locuri din local; de asemenea exista perii
pentru haine si umbrele. Garderoba functioneaza pe jetoane (numere de ordine), care sunt
inmanate clientilor la sosire, daca acestia isi lasa ceva la garderoba, iar la plecare clientii
restituie jetoanele si-si ridica lucrurile lasate. Suprafata garderobei este de 8,85 m2.

Barul face legatura dinte holul de primire si salonul restaurantului, avand o suprafata

de 3,21m2 . In incinta barului clientii pot consum bauturi, atat inainte cat si dupa servirea
mesei, precum si in asteptarea eliberarii meselor. Barul functioneaza in regim non-stop. In
incinta barului servirea se realizeaza la masa prin intermediul ospatarilor, dar si servirea
directa prin intermediul barmanului. Barul este dotat cu mese de bar si scaune, aranjamente
florale, iar ambianta relaxanta si linistitoare, ofera clientilor o experienta de neuitat.
Salonul restaurantului da nota caracteristica ambiantei corespunzatoare servirii
preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectivul sortimental al unitatii. Din considerente de

42
functionalitate tehnologica, salonul este usor de exploatat, intim si confortabil. Distribuirea
spatiului este realizata astfel incat sa asigure caracterul de intimitate, sa lase fiecarui client
senzatia ca ocupa cea mai buna masa, ca serviciul executat in salon nu-l incomodeaza.
Restaurantul este amplasat astfel incat se evidentieze peisajul inconjurator, iar prin efectele de
sunet, lumina si culoare este creata o ambianta placuta aflata in concordanta cu specificul
localului, pentru a da consumatorilor posibilitatea de relaxare.
Pozitia saloanelor de restaurant in raport cu incaperile anexe (oficii si sectii), va fi
stabilita rational, cat mai ferite de zgomot, situate cat mai aproape de sectii (oficiu, bucatarie,
spalator vesela, etc.) si la acelasi nivel cu acestea, avand o suprafata de 31.15 m2 .
Asigurarea confortului constituie o alta cerinta ce se are in vedere la organizarea
interioara a salonului. Pentru aceasta se creeaza conditii de igiena la nivelul cerintelor, aranjarea
meselor in acelasi timp, clienti sa simta satisfactia ocuparii unui loc deosebit intr-un cadru
colectiv. Decorul floral are un rol deosebit fiind nelipsit in cadrul salonului.
Spatii de productie si anexe Aceste spatii cuprind: bucataria, oficiul, spatiile pentru
depozitarea si pastrarea alimentelor si ambalajelor, utilitatilor social-administrative.

Bucataria unei unitati de alimentatie trebuie sa pregateasca si sa distribuie preparatele

culinare, sa asigure pastrarea lor si a materiilor prime, intretinerea inventarului din
dotarea bucatariei. Intr-o bucatarie bine organizata exista cateva activitati distincte precum:
pregatirile preliminare, bucataria calda, bucataria rece, spalatorul de vase si ustensile de lucru.

Concluzii

Pensiune ECO este o pensiune de 3 stele , situata in Bihor , cu mijloace

accesibile de transport, numeroase locuri de vizitat, preturi accesibile.
Pensiunea este utilata cu toate elememtele pentru confortul oaspetilor, camera
este dotata cu baie proprie, frigider, televizor, mic dejun inclus, bucatarie,
parcare proprie, internet gratuit si loc de joaca pentru copii. Constructia
respecta nrmele in vigoare garantand siguranta turistilor.

43
44
BIBLIOGRAFIE

https://www.lapensiuni.ro/cazare-crisana/bihor/Pensiunea-Eco-1020942/preturi-si-cazare.html
www.vacantelatara.ro
www.cazarelapensiune.ro
www.eurogites.org
www.frdmr.ro
www.wikipedia.org
http://www.parcapuseni.ro
http://www.cjbihor.ro
http://www.turismbaile1mai.com/
http://www.bailefelix.net
http://www.oradea-online.ro

45
46
47