Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii

1. Transmiterea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte – are loc numai
la moartea unei persoane fizice si prin efectul acestei morti, fie ca este vorba de moartea
fizic constata, fie ca este vorba de moartea declarata judecatoreste.
2. Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala – obiectul transmisiunii
succesorale il formeaza totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica si
au apartinut celui care lasa mostenirea.
3. Transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara – transmisiunea succesorala este
guvernata de aceleasi norme juridice, fara a se face deosebire intre bunurile succesorale
dupa natura si originea lor. Exceptii: dreptul special al ss asupra mobilierului si obiectelor
de uz casnic care au fost afectate folosintei; conventia matrimoniala prin care ss va fi
indrituit sa preia fara plata inaintea partajului mostenirii unul sau mai multe bunuri
comune detinute in devalmasie sau coproprietate, etc.
4. Transmiterea mostenirii este o transmisiune indivizibila – un succesibil nu va putea sa
accepte sau sa renunte doar la o parte din mostenire.

Deschiderea mostenirii
Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acestuia, dovada mortii si a datei
sale facandu-se prin certificatul de deces sau prin hotararea judecatoreasca de declarare a mortii
ramasa definitiva.
Importanta datei deschiderii mostenirii: 1. La aceasta data primesc aplicare normele
dreptului de mostenire; 2. In cazul unui conflict in timp al unor legi succesorale successive, in functie
de aceasta data, se determina legea aplicabila.
Locul deschiderii mostenirii este ultimul domiciliu al defunctului. In cazul minorului, locul
deschiderii mostenirii va fi la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic. Pentru
minor cu un singur parinte, ori se afla sub tutela, persoana interzisa judecatoreste locul mostenirii va
fi domiciliul reprezentantului legal. In caz de curatela asupra bunurilor unui disparut, locul deschiderii
va fi domiciliul curatorului. Locul deschiderii mostenirii prezinta interes in materia succesorala pentru
determinarea corecta in spatiu a organelor competente sa solutioneze diversele probleme care apar cu
ocazia deschiderii mostenirii.

Mostenirea legala
De regula, mostenirea legala intervine in toate cazurile in care defunctul nu a lasat testament.
Ea poate intervene si in cazul in care a fost lasat testament, insa acesta nu cuprinde legate ci alte
dispozitii de ultima vointa.
Conditiile pentru a veni la mostenire:
1. Sa aiba capacitate succesorala
2. Sa nu fie nedemn de a mosteni
3. Sa aiba vocatie succesorala
Conditii speciale pentru a mosteni:
1. Sa fi acceptat mostenirea - conditie pozitiva
2. Sa nu fie dezmostenita – conditie negativa
Vocatia succesorala legala – sunt chemate la mostenire in temeiul legii persoanele care sunt
in legatura de familie cu defunctul. Este chemat si sotul supravietuitor. Rudele in linie dreapta
descendenta si ascendenta au vocative succesorala in mod nelimitat in grad. Rudele colaterale
au vocative succesorala numai pana la gradul IV inclusiv. Si rudele defunctului rezultate din
rudenia civila(adoptie) au vocative succesorala.
Principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire – daca o persoana are
vocative sucesorala legala la mostenirea lasata de o alta persoana, atunci si aceasta persoana
are aceeasi vocative in raport cu prima.(sens pozitiv). Sensul negativ al principiului este: daca
 o persoana nu are vocative la mostenirea unei alte persoane, nici aceasta din urma nu are
vocative la mostenirea celei dintai.
Vocatia legala concreta – pentru ca o persoana sa fie chemata, efectiv, la mostenire in
temeiul legii, nu este sufficient sa faca parte din categoria mostenitorilor legali cu vocatie
generala, ci nu trebuie sa fie inlaturata de la mostenire de o alta persoana cu vocative generala
dar chemata in rang preferabil. Sotul supravietuitor vine si culege din mostenirea lasata de
defunct in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori.

Conditii generale ale dreptului de mostenire.

Capacitatea succesorala: o persoana poate mosteni daca exista la momenutk deschiderii
mostenirii.
Persoanele care au capacitate succesorala: - persoanele care sunt nascute si se afla in viata
la data deschiderii mostenirii. – persoanele nenascute, dar concepute la data deschiderii mostenirii.
–persoanele disparute. – persoanele juridice (doar prin testament).
Persoanele care nu au capacitate succesorala: - persoanele predecedate. – persoanele care
au murit in acelasi timp

Vocatia la mostenire: este necesar ca o persoana sa fie chemata, de lege sau prin
testamentul lasat de defunct, la mostenire. Legea confera vocatie succesorala generala sotului
supravietuitor, rudelor defunctului respectiv ascendentii si colateralii acestuia. In cazul in care
defunctul nu are niciun mostenitor, mostenirea va reveni comunei, orasului sau municipiului, de
unde rezulta faptul ca si acestea au vocatie succesorala generala.
Vocatia succesorala a acestor persoane este numai generala, aceasta insemnand posibilitatea de
principiu de a mosteni bunurile celui care lasa mostenirea. Pentru a mosteni efectiv este necesar ca
persoana respectiva sa nu fie inlaturata de la mostenire de catre o alta persoana care are un rang
preferabil, avand vocatie succesorala concreta. In scopul stabilirii ordinii de preferinta intre rudele
celui care lasa mostenirea s-au stabilit doua criterii de baza si anume clasa de mostenitori si gradul
de rudenie.

Nedemnitatea succesorala: decaderea succesibilului din dreptul de a mosteni in temeiul legii

sau testamentului, inclusiv din dreptul de a culege rezerva succesorala ce I se cuvine conform legii,
doarece se face vinovat de vreuna dintre faptele grave prevazute expres de lege, impotriva
defunctului sau a unui succesibil al acestuia.

Caractere juridice: 1. Nedemnitatea se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prev. de

lege atat in domeniul mostenirii legale cat si testamentare.
2. Defunctul il poate ierta pe nedemn, inlaturand efectele nedemnitatii ( este nevoie de
manifestarea expresa de vointa in acest sens).
3. Nedemnitatea fiind o sanctiune civila produce efecte numai in privinta persoanei vinovate. 4.
Nedemnitatea nu se rasfrange si asupra altor mostenitor, deoarece persoana nedemna este
inlaturata numai de la mostenirea defunctului fata de care a savarsit faptele. 5. Nedemnitatea
presupune ca mostenitorul nedemn sa fi actionat cu discernamant.

Cazurile de nedemnitate: (De drept): 1. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei
infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea. 2. Persoana condamnata penal pt
savarsirea inainte de deschiderea mostenirii a unei infr. Cu intentia de a-l ucide pe un al succesibil
care, daca mostenirea ar fi fost deschisa ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului. (Judiciare)
1. Pers condamnata penal pt sav. Cu intentie impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave
 de violenta fizica sau morala sau a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei. 2. Pers care
cu rea-credinta a ascuns sau distrus sau falsificat testamentul defunctului. 3. Pers care prin dol sau
violenta l-a impedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce
testamentul.

Efectele nedemnitatii fata de nedem: face ca persoana nedemna sa devina total straina de
mostenire, titul sau de mostenitor fiind retroactiv desfiintat. In momentul in care se admite efectul
nedemnitatii, persoana nedemna nu a avut niciodata calitatea de mostenitor, urmanand sa restituie
tot ce a primit in calitate de mostenitor legal de la persoana fata de care s-a facut vinovat.
Restituirea se face de regula in natura, dar in imposibilitatea acestul lucru, nedemnul este obligat sa
plateasca despaguburi. De asemenea, daca nedemnul era mostenitor rezervatar, va pierde si dreptul
la rezerva succesorala.
Efectele nedemnitatii fata de copii : poate fi reprezentata o persoana lipsita de capacitatea
de a mosteni precum si nedemnul chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii. Nedemnitatea nu
are repercursiuni asupra copiilor.
Efectele fata de terti: Doua variante: actele incheiate de catre nedemn cu terte persoane sa
ramana valabile sau sa fie desfiintate retroactiv. Actele de conservare si administrare se vor mentine
daca nu contravin intereselor mostenitorilor si sunt utile. Actele de dispozitie cu titlu oneros
incheiate intre nedemn si terti dobanditori de buna-credinta se vor mentine daca sunt respectate
regulile in materie de carte funciara.

Invocarea nedemnitatii : poate fi constatata sau pronuntata de instanta numai dupa

deschiderea succesiunii si poate fi invocata de orice persoana interesata: comostenitorii legai sau
subsecventi, legatarii sau donatarii, creditorii, procurorul, instanta de judecata.
Propria nedemnitate poate fi invocata de persoana nedemna

Principiile care guvernează devolutiunea patrimoniului

Art. 964 legiuitorul reglementează pentru impartirea moștenirii legale 3 principii
1. Principiul venirii la moștenirea in ordinea claselor de moștenitor sau principiile priorității date de
moștenitor (alin.l) - acest principiu exprimă regula de drept conform cu care clasele de moștenitori sunt chemate
să culeagă patrimoniul succesoral într-o anumită ordine instituită . civ. (art. 964). Legiuitorul a stabilit patru clase
de moștenitori legali:

I. clasa descendentilor - copii defunctului si descendentii lor la infinit, fir ca provin din căsătorie (din
aceeași căsătorie sau din casatorii diferite), fie din afara căsătoriei (dar cu filiația legal stabilita) sau prin adopție
sau înfiere

II. ascendenții privilegiati: părinții defunctului, chiar si tatal din afara căsătoriei cu paternitatea stabilita,
precum si părinții infietori
colateralii privilegiati: frații si surorile defunctului (din căsătorie sau din casatorii diferite, din afara
căsătoriei si din înfiere), descendentii din frați si surori

III. ascendenți ordinari: bunicii, străbunicii si stra-strabunicii defunctului,indiferent daca filiația intre ei
este din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție

IV. colateralii ordinari :unchii, mătușele si verii primari ai defunctului, fie din căsătorie, fie din afara
căsătoriei sau din înfierea cu efecte depline, precum si pe frații si surorile oricăruia dintre bunicii defunctului,
adica toate rudele colaterale pana la gradul IV inclusiv.
 Prin clasa de moștenitori înțelegem acel grup de rude al celui ce lașa moștenirea determinata potrivit legii si
chemate la succesiunea acestuia in ordinea stabilita de lege.

2. Principiul proximității gradului de rudenie intre moștenitorii din aceeasi clasa ( alin 3)- înăuntrul fiecărei
clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat.
Acest principiu cunoaște 2 excepții:
a. in cadrul clasei a II-a de moștenitori - ascendenții privilegiati care sunt rude de gradul I cu defunctul vin
la moștenire alaturi de frații si surorile defunctului care sunt rude de gradul II

b. reprezentarea succesorala care operează in cazul in care, de exemplu, unul din fiii defunctului decedat la
momentul deschiderii succesiunii nu poate sa culeaga din moștenirea acestuia, intruca este lipsit de
capacitate succesorala, motiv pentru care, alaturi de celalalt fiu, vor culege descendentii fiului decedat,
respectiv nepoții de fiu ai defunctului, astfel incat la mosien^rc vor veni moștenitorii de gradul I (fiul in
viata) impreuna cu moștenitorii de gradul II ( fiii fiului decedat al defunctului)

3. Principiul egalitarii intre moștenitorii din aceeași clasa si același grad (alin.4) potrivit caruia, moștenitorii
defunctului care fac parte din aceeași clasa de moștenitori si care sunt de același grad de rudenie vor imparii
moștenirea in cote parii egale.
In cadrul acestui principiu sunt stabilite 2 excepții:
a. impartirea pe linii care operează in cazul in care la moștenirea defunctului sunt chemați frați si surori
care nu sunt din aceeași parini, situație in care, deși sunt rude de același grad cu defunctul, moștenirea nu
va mai fi impartita in mod egal, ea fiind impartita pe linii, adica frații si surorile din aceeași părinți vor
culege o cota parte mai mare din moștenire decât frații si surorile care au ascendent comun numai tatal sau
mama.
b. impartirea pe tulpini care operează in cadrul reprezentării succesorale (ari. 981
alin.3)

Reguli care se aplica diferitelor categorii de moștenitori legali

Clasa I de moștenitori (art. 975) din care fac parte:

Descendentii defunctului fara limita de grad pana la infinit, fara deosebire de sex, indiferent daca sunt din
aceeași căsătorie, din casatorii diferite sau din adopție.
In cazul in care s-a constatat nulitatea castoriei, aceasta nu va produce efecte asupra copiilor rezultați dintr-o
astfel de căsătorie, astfel incat copiii isi vor păstră drepturile ce le revin ca si in cazul copiilor dintr-o căsătorie
valabil incheiata.
Nu are relevanta daca desființarea s-a produs ca urmare a existentei unei cauze de nulitate absoluta sau
relativa ori daca este vorba despre buna sau reaua credința a soților la incheierea căsătoriei.
Copiii din afara căsătoriei pot dobândi moștenirea lasata de cartre defunct cu condiția de a-si stabili filiația
potrivit legii, fie pe calc judecătoreasca, fie pe cale de recunoaștere voluntara din partea tatatlui (ari. 448).
Copiii adoptați, adopție care reprezintă operațiunea juridica in temeiul careia iau naștere raporturi de
rudenie, pc de o parte de adoptat si descendentii sai, iar pe de alta parte de adoptator M rudele acestuia, legătură de
rudenie asemanatoare cu cele rezultate din rudenia fireasca.
Caracterele juridice al dreptului Ia moștenire ai descendentilor

 descendentii pot culege moștenirea in nume propriu sau prin reprezentare ori de cate ori descendentii de
gradul I sunt decedau Ia data deschiderii moștenirii sau sunt nedemni, indiferent daca sunt sau nu in viata.
 sunt moștenitori rezervatari. adica in puterea legii beneficiază de o cota parte din moștenire ce li se cuvine
in virtutea legii, chiar impotriva voinței defunctului, manifestata prin liberalitati sau dezmostenire
 descendentii sunt moștenitori sezinari, adica se bucura de drept de posesiunea titlului de moștenitor,
 netrebuind sa indeplineasca vreo formalitate pentru a putea intra in posesia moștenirii (art. 1126 - soțul
supraviețuitor, descendentii si ascendenții privilegiati)
 descendentii sunt obligati sa raporteze donațiile pe care le-au primit de la defunct, adica sa aduca la masa
succesorala bunurile primite de la cel ce lasa moștenirea

Clasa a II-a de moștenitori

A. Ascendenții privilegiati sunt părinții celui ce lașa moștenirea, tatal si mama din căsătorie, din afara
căsătoriei, din adopție si din reproducerea umana asistata, (art. 976)
*Tatal si mama defunctului
Acești părinți vor avea vocație succesorala si la moștenirea copilului născut dintr-o căsătorie declarata nula
sau anulata, fiind ireleveant daca părinții au fost de buna sau rea- credinta.
Nulitatea căsătoriei nu produce efecte retroactive in privința relațiilor dintre copii si
părinți.
Este considerat ascendent privilegiat mama din afara căsătoriei, filiația materna rezultând din faptul
nașterii, aplicandu-se principiul ‘‘mater in iure semper certa est”. Astfel, este considerat copil din afara căsătoriei
copilul conceput de o femeie care nu era căsătorită nici la momentul nașterii, nici la momentul concepției acestuia.

Tatal din afara căsătoriei in cazul in care s-a stabilit filiația, potrivit art. 415 alin. 2 - recunoaștere de filiație
patenta poate interveni atat in timpul vieții copilului, cat si după moartea acestuia, insa numai daca a lasat (copilul)
descendent! firești, (alin.3)
Vocația succesorala a tatalui din afara căsătoriei ar putea fi pusa la îndoiala in situația in :are stabilirea
filiației din afara căsătoriei se face prin recunoașterea voluntara a copilului de catre insusi tatal dar in scopul
meschin de a crea tatalui din afara căsătoriei vocația succesorala. Dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al
stabilirii raporturilor filiație., iar nu cauza lui.

* Adoptatorul
In cazul adopției cu efecte depline, adoptatul devine ruda cu adoptatorul si cu rudele acestuia din urma ca si
un copil firesc al adoptatorului, iar raporturile cu părinții firești ai alte • rude inceteaza. In acest mod. adoptatorul
va avea vocație succesorala la moștenirea lasata de adoptat. Părinții firești ai adoptatului cu efecte depline pierd
dreptul de vocație succesorala. Adopția făcută in alt scop decât cel al interesului superior al copilului este fictiva si,
pe cale de consecința, lovita de nulitate absoluta, (art. 480)
In virtutea unei adopții încheiate in conformitate cu dispozițiile legale, adoptatorul dobândește atat dreptul la
întreținere din partea adoptatului atunci când primul ar fi in nevoie, lipsit de mijloace de existenta, dar si drepturi
succesorale. De asemenea, dobândește calitatea de ascendent privilegiat si adoptatorul dintr-o adopție cu efecte
restranse, adopție care nu mai este îngăduită in condițiile N.c.c.. Acest lucru este posibil, întrucât adoptatul devine
in mod exclusiv ruda cu adoptatorul si invers.

Impărțirea moștenirii intre ascendenții privilegiati si intre ei si colateralii privilegiati

In privința întinderii drepturilor succesorale deosebim 3 ipoteze:

1.Atunci când vin la moștenire numai ascendenții privilegiati ai celui care lașa moștenirea - acesta se va
imparii in mod egal pe capete potrivit principiului "egalitate intre rudele de același grad si aceeași clasa "
In cazul adopției cu efecte restrânse, adoptatorul vine la moștenire alaturi de părinții firești. Moștenirea
impariindu-se in doua. trei sau patru parii.
2. Atunci când vin ascendenți privilcgiati in concurs cu colaterali privilegiati (art.978)
a) Daca exista un singur părinte, va primi 1/4 din moștenire, 3/4 revenind colateralilior privilegiati.
b) Daca sunt in viata ambii părinți, aceștia vor culege 1/2 din moștenire, cealalta jumătate revenind
colateralilor privilegiati (toti de toate felurile).
 In cazul in care exista mai multi părinți, prezenta acestora nu afecteaza cota colateralilor privileiati.
3. In situația in care alaturi de clasa a II- a vine soțul supraviețuitor (art. 977)
a) Se va acorda cota soțului supraviețuitor, respectiv 1/2 când vine in concurs fie numai
cu ascendenții privilegiati, fie numai cu colateralii privilegiati, cealalta jumătate fiind impartita de de ascendenții
privilegiati sau de colateralii privilegiati când soțul vine in concurs numai cu aceștia din urma.

b) Cota soțului supraviețuitor este de 1/3 atunci când vine în concurs in același timp si cu frații si surorile
defunctului (adica colateralii privilegiati), dar si cu părinții acestuia (ascendenții privilegiati). Celelalte 23 se vor
imparii intre moștenitorii din clasa a 11-a astfel:
 daca este numai un părinte in viata , acesta va culese 1/2 din 1/3 corespunzătoare panntiior => 1/6

 daca vin la moștenire ambii părinți vor culege 1/3, cealalta 1/3 cuvenita colateralilor privilegiata tatii si
surorile) in prezenta ambilor părinți ai defunctului va fi impartita in mod egal

In concluzie, in concurs cu soțul supraviețuitor, clasa a Il-a moștenește astfel .

• soțul supraviețuitor 1/3

• părinții defunctului (ascendenții privilegiati) 1/3
• frații si surorile (colateralii privilgiati) 1/3
Daca exista un singur părinte :

• soțul supraviețuitor 1/3

• părintele in viata 1/6 (jumătate din 1/3)
• colateralii privilegiati 2/3 -1/6 =1/2

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al ascendenților privilegiati

 ascendenții privilegiati pot veni la moștenire numai in nume propriu, nu si pe calea reprezentării
 ascendenții privilegiati nu sunt obligati la raportul donațiilor
 ascendenții privilegiati sunt moștenitori rezervatari
Rezerva părinților este egala cu 1/2 din cota lor legala (moștenitori rezervatari: soțul supraviețuitor,
descendentii si ascendenții privilegiati si defunctul - art. 1087)
 ascendenții privilegiati sunt moștenitori sezinari
Potrivit art. 1125, pe langa stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral,sezina le conferă
moștenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si acțiunile
defunctului. Simt moștenitori sezinari : soțul supraviețuitor, descendentii si ascendenții privilegiati (art. 1126).
Moștenitorii legali nesezinari (frații si surorile defunctului) dobândesc sezina numai prin eliberarea
certificatului de moștenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii moștenirii.
Pana la intrarea in stapanirea de fapt a moștenirii, moștenitorul legal nesezinar nu poate fi urmărit in calitate
de moștenitor.

B. Colateralii privilegiati — frații si surorile celui care lașa moștenirea, precum si descendentii ascestora
pana la gradul IV inclusiv - nepoți si strănepoți de frate si sora care pot veni la moștenire prin intermediul
reprezentării succesorale.
Frații si surorile pot fi din aceeași căsătorie a părinților ori din casatorii deosebite. In cazul in care copiii au
un tata comun, firesc sau adoptator si mame diferite, ei sunt numiți frați si surori consangvini/consangeni. Daca au
aceeași mama si tati diferiți ei se numesc frati uterini . Pot proveni din cadrul casatonei, din afara sau adopție cu
efecte depline.
 Intinderea drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati
Când vin in concurs cu soțul supraviețuitor si ascendent» privilegiati,colateralii privilegiati vor culege
moștenirea cuvenita după normele legale după ce se va fi defalcat cota soțului supraviețuitor, care este de 1/3.
Daca acești colaterali privilegiati vin singuri in concurs cu soțul supraviețuitor, soțul culege 1/2 si colateralii
privilegiati cealalta jumătate.
Daca descendentii din frați si surori vin la moștenire prin reprezentare, chiar daca sunt de grad egal,
impartirea se va efectua pe tulpini si subtulpini

Clasa a IlI-a de moștenitori (clasa ascendenților ordinari)

In cazul in care defunctul nu are moștenitori din primele 2 clase de moștenitori sau cei existenti nu pot sau
nu vor sa vina la moștenire, atunci moștenirea se va imparii intre moștenitorii din clasa a IlI-a, respectiv
ascendenții ordinari. Din aceasta clasa fac parte rudele in linie dreapa ascendenta ale defunctului, altele decât
părinții, adica bunici, străbunici si asa mai departe fara limita de grad. Acestea pot proveni din căsătorie, din afara
căsătoriei, din adopția cu efecte depline, intrucat in cazul adopției cu efecte retsranse ascendenții oridinari vor fi
recrutați din categoria rudelor firești.

Intinderea drepturilor succesorale ale ascendenților ordinari (art.982 alin.4 si 5)

In situația in care moștenirea defunctului este culeasa numai de către ascendenții ordinari,aceasta se va impati in
mod egal intre ei prin respectarea principiilor proximității gradului de rudenie intre moștenitorii din aceeași clasa,
precum si a egalitarii dintre moștenitorii din aceeași clasa si același grad.
Daca ascendenții ordinari vin in concurs cu soțul supraviețuitor, aceștia vor culege împreuna 1/4 din
moștenirea care urmeaza sa se imparta in mod egal la toți acsendentii ordinari din același grad.
Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al ascendenților ordinari

• culege numai in nume propriu moștenirea, nu si prin reprezentare

• nu sunt moștenitori rezervatari
• nu sunt moștenitori sezinari
• nu sunt obligati la raportul donației
Clasa a IV-a de mostenitori (colateralii ordinari - art. 983)
Aceștia vin la moștenire ori de cate ori nu exista moștenitori din cele 3 clase sau exista, dar nu pot veni,
intrucat nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni sau nu vor sa moștenească, sunt renuntatori. (alin. 2)
Sunt alcatuiti din unchii si matusile defunctului, verii primari, precum si frații bunicului defunctului.
Aceștia pot proveni din căsătorie, din afara căsătoriei, din adopția cu efecte depline, iar in cazul adopției cu efecte
restrânse, rudele vor fi recrutate in vederea moștenirii din rândul celor firești.

Impărțirea moștenirii latre colateralii ordinari

In situația in care alaturi de colateralii ord man vine si soțul supraviețuitor, acesta va culege o cota parte de
3/4 din masa succesorala, iar 1 4 ramasa din moștenire urmeaza sa se imparta in mod egal intre colateralii ordinan
de același grad ( 1/8 in cazul in care sunt 2) — (alin.4)

Caractere juridice
• pot culege numai in nume propriu
• nu sunt moștenitori rezervatari
• nu sunt obligați sa raporteze donațiile primite in timpul vieții de la cel ce lașa moștenirea
• nu sunt mostenitroi sezinari

Aspecte legate de calitatea de sot supravietuitor

Soțul supraviețuitor
 Nu face parte din nicio clasa se moștenitori, nu se inlatura de la moștenire nicio clasa, dar nici nu este
inlaturata(s.s), dobândind in concurs cu fiecare clasa de moștenitori un drept general la moștenire, iar pe langa
acesta si anumite drepturi speciale.Soțul supraviețuitor pentru a putea beneficia de aceste drepturi este nevoie sa
îndeplinească, pe langa condițiile generale de a moșteni, respectiv capacitate, vocație, nedemnitate, si o condiție
speciala, si anume sa aiba calitatea de sot la momentul deschiderii succesiunii, intrucat numai daca are aceasta
calitate el poate moșteni.
In cazul desfacerii căsătoriei
Desfacerea căsătoriei este reglementata de dispozițiile art. 382 - casatoria este desfăcută din ziua când
hotararea prin care s-a pronunțat divorțul a ramas definitiva.
Conform art. 373, divorțul poate avea loc:
a.prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptata de celelalt sot
b. atunci când. din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vatamate si continuarea
căsătoriei nu mai este posibila
c.la cererea unuia dintre soți, după o separare in fapt care a durat cel puțin 2 ani
d. la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sanatatc face imposibila continuarea căsătoriei
1)In cazul desfacerii căsătoriei prin acordul soților, la cererea ambilor soți data desfacerii căsătoriei este
aceea a eliberării certificatului de divorț, situație in care se pierde calitatea de sot.
In acest caz. desfacerea căsătoriei poate avea loc fie pe cale notariala, fie pe cale administrativa (la ofițerul stării
civile).
In cazul desfacerii căsătoriei la cererea unuia dintre soți acceptata de celalalt—ft. instanța de judecata,
constatatnd consimtamatul celuilalt sot la divorț, va pronunța divorțul fara a face mențiune cu privire la culpa
soților, situație in care hotararea de desfacere a căsătoriei devine definitiva, nemaifiind supusa apelului.
Daca insa intre momentul depunerii cererii de divorț de unul dintre soți si momentul acceptam de celalalt
inceteaza din viata unul dintre soți, soțul ramas isi menține calitatea de sot si va putea dobândi cota parte din
moștenire ce i se cuvine in funcție de clasa cu care vine in concurs.
4)ln cazul in care divorțul are loc din motive de sanatate si s-a făcut la cererea soțului a cărui stare de
sanatate face imposibila continuarea căsătoriei, data desfacerii acesteia este data la care hotararea a ramas
definitiva, nemaifacandu-se mențiune in ea cu privire la culpa pârtilor, dar este supusa apelului in termen de 30 de
zile de la comunicare.

In cazul in care casatona se desface ca urmare a unor motive temeinice, atunci suntem in prezenta
divorțului din culpa care poate interveni in următoarele situării (b si c):
1. la cererea unuia dintre soți după o separare in fapt de cel puțin 2 ani, caz in care data desfacerii
căsătoriei este data la care hotararea a ramas definitiva (hot de divorț), hotarare supus apelului in tei men de 30
de zile de la comunicare, precum si cailor extraordinare de atac ( recursului si contestației in anulare)

2. atunci când datorita unor motive temeinice sorii nu pot continua casatoria, data desfacerii acesteia
fiind data rămânerii definitive a hotărârii de divorț care este supusa cailor ordinare de atac (apelul) si extraordinare
de atac.

In cazul in care setul reclamant in cursul derulării procesului de divorț a decedat si acțiunea a fost continuata
de moștenitorii acesteia, iar instanța de judecata, in urma probelor care au fost administrate, a constatat ca soțul
parat are o culpa exclusiva in desfacerea căsătoriei, casatoria nu va înceta pnn moartea soțului reclamant, ci este
considerata ca fiind desfăcută de la data decesului soțului reclamant si nu de la data ramaneni definitive a hotaram
de divorț. Suntem in prezenta unei excepții de la regimul in temeiul caniia in cazul decesului unuia dintre son,
casatona încetează.
In ipoteza in care soțul reclamant nu are moștenitori sau aceștia nu doresc sa continue derularea procesului
de divorț, instanța de judecata va constata incetarea căsătoriei ca urmare a mortii soțului reclamant si va dispune
 prin hotarare definitiva inchiderea dosarului.

Desființarea căsătoriei
Neindeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute de lege ca fiind necesare la incheierea căsătoriei
constituie un impediment la aceasta in sens larg. Astfel, pana in momentul in care hotararea de desființare a
căsătoriei devine definitiva, calitatea de sot se menține, astfel incat daca pana la acest moment unul dintre soți
decedează, celalalt va putea culege din moștenirea celui ce a incetat din viata.

Constituie cauze de nulitate absoluta a castoriei (art. 293):

• lipsa consimțământului (art.271)
• bigamia (273)
• rudenia in grad interzisa la căsătorie (pana la gradul IV - art. 274)
• alienatia si debilitatea mintala (276)
• nerespectarea formalităților privind solemnitatea si publicitatea căsătoriei (287 alin. 1)
• casatoria fictiva (295)

Casatoria putativa (art. 304)

In cazul căsătoriei putative, soțul de buna-credinta la incheierea căsătoriei nule sau anulate isi pastreaza
calitatea pana la data când hotararea ramane definitiva ( situația unui șot dintr-o căsătorie valabila). Astfel, daca in
interviul cuprins intre momentul introducerii acțiunii si momentului rămânerii definitive a hotărârii de desființare a
căsătoriei se produce decesul soțului de rea-credința, la moștenirea acestuia urmeaza sa vina atat soțul din casatoria
valabil încheiata,cat si soțul de buna-credinta din casatoria nula sau anulata.

Regimul matrimonial care se aplica

In condițiile art. 312 viitorii soți pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separația de bunuri
sau comunitatea convenționala.
Daca soții si-au ales un anume regim matrimonial, acesta, după cel puțin 1 an, poate fi modificat, astfel
incat alegerea unui alt regim matrimonial dectat cel al comunitarii legale se face prin incheierea unei convenții
matrimoniale. Astfel, sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimoniala se incheie prin inscris autentificat
de notarul public cu consimțământul tutuor
pârtilor, care este exprimat fie personal, fie prin mandatar (prin mandat special) si avand un conținut determinat.

Drepturile generale la moștenire ale soțului supraviețuitorul)

Potrivit art 973, cota succesorala a ss:
a. Un sfert din mostenire daca vine in concurs cu descendentii defunctului
b. O treime din mostenire daca vine in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati in acelasi timp
c. O jumatate daca vine in concurs fie cu ascendentii privilegiati sau colateralii privilegiati ai defunctului
d. Trei sferturi daca vine in concurs fie cu ascendentii ordinari sau colateralii ordinari ai defunctului
1. In condițiile art 973, ss beneficiază de un drept de abitatie asupra casei de locuit. dat cu respectarea anumitor
condiții prevăzute de lege
2. In condițiile art. 974 . ss beneficiază de un drept special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au
fost afectate folosinței comune a soților ori de cate ori vine in concurs cu clasa a Il-a, a III-a sau a IV-a
de moștenitori legali.
3. . Clauza de preciput (art. 333), reglementata de art. 330 si 360, reprezintă un accesoriu al convenției
matrimoniale, este supusa normelor legale care privesc convențiile, in general, precum si celor incidente
care privesc convențiile matrimoniale, in special.
Reprezintă acel acord de voința al soților sau al viitorilor soți cuprins in convenția matrioniala, in temeiul
careia ss este pregătit sa preia fara plata, înaintea efectelor partajului succesoral, unul sau mai multe bunuri care
 au fost dobândite in devălmășie sau in coproprietate.

4.1. Beneficiarii clauzei de preciput sunt viitorii soți, iar in ceea ce privește caracterele juridice ale
acesteia, sunt:
 “preia fara plata “ => convenție cu titlu gratuit
 are un caracter aleatoriu in ceea ce privește beneficiarul, intrucat nu se cunoaște momentul decesului unuia
dintre soți
 are aplicabilitate numai in cadrul raporturilor patrimoniale de familie, pentru ca numai soțul sau viitorii
soți pot stipula o astfel de clauza
 are ca izvor convenția matrimoniala
 convenție translativa de proprietate pentru ca se transmite soțului in viata o cota parte din bunul care
formează obiectul clauzei de preciput
 convenție care se executa in natura sau prin echivalent
Pe cale de excepție, prin echivalent ca urmare a pieirii fortuite a bunului sau când bunurile au făcut obiectul
vanzani la cererea creditoriulor comuni ai soților.
 convenție care poate fi afectata de modalitati si o convenție care este supusa reductiunii in condițiile art. 1096.
4.2. Natura juridica a clauzei de preciput
Din dispozițiile art. 333 rezulta ca:
In cazul donației atat gratificantul, cat si gratificatul sunt persoane determinate in momentul încheierii
contractului, pe când in cazul clauzei de preciput, persoana beneficiara obiectului acesteia nu este determinata, ci
este determinabila cu persoana uneia dintre soți.
De asemenea, in cazul donației intre soți, aceasta este revocabila, constituind o excepție de Ia principiul
irevocabilitatii donațiilor, pe când in cazul clauzei de preciput, prin esența sa, este irevocabila, neputand fi nici
macar invocata printre clauzele de revocare a donațiilor prevăzute in legal, insa, comparativ cu donația, ea poate fi
înlăturată ca urmare a modificași convenției matrimoniale.
In cazul legatului, el reprezinta un act unilateral de vointa, iar in cazul clauzei de preciput. suntem in
prezenta unui acord de voințe.
In timp ce legatul este revocabil (expres/tacit), clauza de preciput este irevocabila.
Legatul poate imbraca anumite forme ( spre exemplu, testament olograf), clauza de preciput pentru a fi
valabila trebuie sa imbrace forma autentica.
Gratificantul la legat este o persoana determinata ca si gratificatul, la clauza de preciput este o persoana
determinabila.

5. Obiectul :Are ca obiect bunuri dobândite in devălmășie sau coproprietate.

Imputarea cotei succesorale a soțului supraviețuitor

Cota succesorala a ss se imputa asupra întregului patrimoniu succesoral al defunctului, conducând la

scăderea masei succesorale asupra cotei cuvenite moștenitorilor cu care vine in concurs.

{Aceasta pentru ca, atunci când la moștenire vine și soțul supraviețuitor, mai întâi se stabilește partea
succesorală cuvenită acestuia, iar ceea ce rămâne se împarte între ceilalți moștenitori. Astfel în prezența soțului
supraviețuitor, celelalte clase de moștenitori legali cu care acesta vine în concursă la moștenire, împart între ei, în
părți egale sau pe tulpini, nu moștenirea întreagă ci doar cota rămasă din moștenire după defalcarea cotei cuvenite
soțului supraviețuitor
A) Clasa I

B) Clasa a II - a
(Tata, Mama, Frate consangen (din partea tataiui). Frate. Sora, Nepot - ascendenți p ' gi colaterali privilegiati
In ipoteza data Ss va veni in concurs atat cu ascendenții privilegiati (T+M), cat si cu colateralii privilegiati (F
+ S). De aici, conf, art.977 (1) - > cota Ss va fi 1/3 -> 2/3 este masa succesorala ramasa dc impartit intre
ascendenții privilegiati si colateralii privilegiat! astfel:

 sunt doi părinți, asta inseamna ca li se cuvine 1/2 din 2/3 (masa succesorala) - 1/2 x 2/3 ,1/3 ceea ce inseamna
ca tataiui si mamei li se cuvin separat 1/6 (fiecăruia i se cuvine
1/2 din 1/3)

 colateralilor privilegiati, li se cuvine cealalta 1/2 din 2/3(masa succesorala) * 1/3, asta inseamna ca se va
imparti in mod egal intre ei, avand 2 colaterali privilegiati (F si S) => 1/3 : 2 ■ 1/6 fiecăruia
 luând in considerare ca S are NI si N2 •> 1/6 :2 = 1/12 fiecărui nepot { frații și surorile defunctului pot fi de
trei categorii:

1. frați buni (primari), adică frați cu defunctul și după tată și după mamă (indiferent dacă sunt din
câsâtorire, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcuta de ambii părinți, soți),

2. frați consangvini(consangeni), adica frați cu defunctul numai după tată (indiferent dacă sunt din
căsătorii deosebite, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută numai de tată);

3. frați uterini, adica frați cu defunctul numai după mama (indiferent dacă provin din căsătorii
diferite, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută numai de mamă}

Potrivit excepției de la principiul egalitatii intre moștenitorii din aceeași clasa si același grad (art. 964
alin.4), in cazul in care la moștenirea defunctului sunt chemați frați si surori care nu sunt din aceeași parini,
situație in care, deși sunt rude de același grad cu defunctul, moștenirea nu va mai fi impartita in mod egal, ea fiind
impartita pe linii, adica frații si surorile
din aceeași părinți vor culege o cota parte mai mare din moștenire decât frații si surorile care au ascendent comun
numai tatal sau mama.

Linia materna - sunt frați de mama

Linia paterna - din partea tataiui
Frații primari (buni) fac parte din ambele linii si vor lua cota-parte corespunzătoare din ambele jumatati
(privilegiul dublei legaturi).
Daca exista un Fc (frate consangen), situație in care avem 2 categorii de frați diferite, cota-parte cuvenita
colateralilor privilegiati se va imparti in doua linii, cea materna si paterna astfel:

 din 2/3 masa succesorala, colateralilor privilegiati li se cuvine 1/2 = >1/3

 cota colateralilor privilegiati se va imparti in cele doua linii, materna si paterna => linia paterna va fi de 1/6
si cea materna tot de 1/6
 in cazul fraților buni (fiind 2 la număr) lucrurile vor sta asa ->cota S = 1/6 xl/2 - 1/12 si intrucat are NI si N2,
fiecare va avea = 1/12 x 1/2= 1/24, iar cota F = 1/12
 deoarece frații buni fac parte din ambele linii vor lua cota-parte corespunzătoare din ambele jumatati, asta
înseamnă ca partea cuvenita lui Fc din linia paterna nu este de 1/6, jumătate din ceea ce se cuvine
colateralilior privilegiati, deoarece peste linia paterna vor veni si frații buni ( doar au același tata) si, prin
urmare, se va imparti la 3 = Fc, F, S = 1/6 x 1/3 = 1/18 va avea fiecare dintre frați pe linie materna Fc=l/18,
S=l/18 ,F=1/18
 de aici rezulta ca NI si N2 li se cuvin fiecăruia pe linie paterna = 1/18 x 1/2 = 1/36 si 1/12 x 1/2 =1/24 pe
linie materna
C) Clasa a Ill-a ( ascendenții ordinari — bunicii/strabunicii)
Atunci când Ss vine in concurs cu ascendenții ordinari ai defunctului, cota Ss este 3/4.
D) Clasa a IV-a (unchii, matusile si verii primari ai defuntului) Cota Ss in concurs cu colateralii ordinari este
de 3/4
 Se poate veni in concurs si cu doua clase de mostenitori potr art 972 alin 2.
Rezerva succesorala a lui C1 = 3/8 daca este exhered (dezmostenit)
Rezerva succesorala a lui Ss= 1/8 => masa succesorala = 7/8
E) Când la moștenire pot veni doi sau mai multi soți

Se pune problema existentei a 2 sau mai multi soți de a veni la moștenirea soțului defunct in cazul căsătoriei
putative (art. 304) când soțul de buna-credinta, la incheierea unei casatorii nule sau anulate, pastreaza pana la data
când hotararea judecătoreasca de desființare a căsătoriei ramane definitiva situația unui sot dintr-o căsătorie
valabila, astefel incat alaturi de soțul din prima căsătorie valabila vine si soțul sau soții din casatoria nula sau
anulata.
In aceasta situație cota soțului in viata se va stabili in funcție de clasa cu care vine in concurs, urmând sa se
imparta in mod egal la cati soți exista.

Dreptul special de moștenire al soțului supraviețuitor (art.974 ) asupra mobilierului si obiectelor de uz

casnic care au fost afectate folosinței comune a soților.
Pentru ca ss sa beneficieze de acest drept trebuie indeplinite anumite condiții:

1. ss sa nu vina in concurs cu cls.I de moștenitori legali

2. soțul defunctului sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte juridice inter wvos sau mortis
causa
1. Ori de cate ori ss vine in concurs cu clasele II,III,IV de moștenitori legali, in masa succesorala nu vor
intra mobilierul si obiectele de uz casnic, acestea formând obiectul dreptului special la moștenire al ss.
Daca exista doar un singur descendent, indiferent de gradul lui, bunurile respective vor face obiectul
moștenirii, urmând sa se imparta impreuna cu toate celelalte bunuri care au aparținut defunctului potrivit legii
Daca descendentul existent este exeredat, in vederea calculului rezervei succesorale a acetsuia, masa
succesorala va fî compusa inclusiv din aceste bunuri care fonneaza obiectele de uz casnic si mobilierul. După
asigurarea rezerv ei succesorale a descendentului, bunurile ramase dm aceasta categorie vor forma obiectul
dreptului special la moștenire al ss.
Art. 1119 - acceptarea fortata
Dispozitiilc art. 1119 care prevăd ca succesibtlul vinovat de ascunderea sau sustragerea cu rea-credinta a
unor bunuri succesorale nu-si găsesc aplicabiltatea in cazul ss, intrucat acesta venind in concurs cu clasele II.HI.IV
de mosetnitori, in masa succesorala nu vor intra aceste bunuri.
2. Soțul defunctului sa nu fi dispus de aceste bunuri prin donație sau testament, intrucat aceste bunuri, daca
fac obiectul libcralitatilor, nu vor mai intra in categoria bunurilor prevăzute de art.974.

Noțiunea - mobilier, obiecte de uz casnic

Criteriile care stau la baza stabilirii bunurilor care formează obiectul art. 974 sunt cele legate de natura
bunului, precum si de afectatiunea folosinței comune a soților.
Potrivit acestor criterii, intra in aceasta categorie de bunuri : mobilier, electrocasnice, aragaz, mașina de
spalat etc.
Exista si alte categorii de bunuri care nu intra in bunurile reglementate de 974:
 bunuri de uz personal al soților ce constituie bunuri personale
 bunuri de lux ( opere de arta. bijuterii)
 bunurile care puteau , prin natura si destinatarul lor, sa fie folosite ca bunuri de uz casnic, dar nu Ii s-a dat
aceasta afectatiune
 bunuri destinate exercitării profesiei sau meseriei defunctului
 bunuri care prin natura lor nu pot fi folosite in cadrul menajului casnic
 Bunurile care formează mobilierul si obiectele de uz casnic trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:
 sa fie mobile
 sa fi aparținut soțului defunct ca bunuri proprii sau sa reprezinte partea din bunurile comune ce s-ar fi cuvenit
acestuia
 sa fie de valoare obișnuita/ uzuala

Clauza de preciput:
Prin convetie matrimoniala se poate stipula ca Ss sa preia fara plata inainte de partajul
mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalamasie sau coproprietate.
Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul orcariuia dintre soti sau numai in favoarea unuia.
Caractere juridice: 1. Este o conventie cu titlu gratuit.
2. Are caracter aleatoriu cu privire la beneficiarul ei, necunoscandu-se momentul mortii unuia dintre
soti.
3. Are aplicabilitate numai in cadrul raporturilor patrim. De familie, intrucat numai sotii sau viitorii
soti pot situpa o astfel de cauza.
4.Are ca izvor conventia matrimoniala.
5. Este o conventie translativa de proprietate intrucat se transmite cota=parte a dreptului de
proprietate asupra bunului care formeaza obiectul clauzei si nu proprietatea asupra bunului in
intregul sau.
6. Este o conventie afectata de modalitati. Realizarea ei depinde de un eveniment viitor si nesigur.
7. Se executa in natura, iar pe cale de exceptie prin echivalent, atunci cand bunul a pierit fortuit.
Obiectul: Doar bunurile prevazute cu titlu particular, nu si cu titlu universal: o suma de bani
deteminata sau determinabila, bunuri in proprietatea sau uzufructul lor, bunuri determinate in
natura, o cantitate de bunuri de gen.

Mostenirea vacanta
Mostenirea este vacanta cand nu exista mostenitori legali si testamentari. Ea poate fi si partiala cand prin legat
s-a atribuit numai o parte a mostenirii si exista mostenitori legali sau vocatia acestora a fost restransa ca effect al
testamentului lasat de defunct, partea din mostenire neatribuita fiind vacanta.
Beneficiarii dreptului la mostenire – Mostenirile vacante revin comunei, orasului sau municipiului in a carui
raa teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat. Aceste bunuri raman in
circuitul civil si vor putea fi instrainate, urmarite silit si dobandinte prin orice mod prevazut de lege. Norma
juridica are caracter imperativ, aplicarea ei neputand fi inlaturata printr-o dispozitie testamentara contrara.
Pentru ca statului sa i se recunoasca legitimare precesuala pasiva in litigii care vizeaza pretentii asupra calitatii
de unic mostenitor este necesar sa fi fost eliberat certificatul de vacanta succesorala.
Particularitatile drepturilor succesorale ale comunie, orasului, municipiului
1. Notarul public are obligatia de a instiinta primarul sau consiliul local daca sunt indictii ca mostenirea
urmeaza sa fie vacanta. Unitatea administrativ-teritoriala are obligatia de a incredinta unui curator special
desemnata administrarea provizorie a patrimoniului succesoral. Indicii ca mostenirea urmeaza sa fie
vacanta: inexistenta unui testament si absenta mostenitorilor legali.
2. Notarul poate soma succesibilii dupa 1 an si 6 luni de la deschiderea mostenirii sa se infatiseze prin o
publicatie facuta la locul deschiderii mostenirii, o publicatie facuta la locul unde se afla imobilele din
patrimoniul succesoral, o publicatie intr-un ziar de larga circulatie. Acestia au termen 2 luni sa se prezinte.
Dupa un termen de 1 an si 8 luni de la deschiderea mostenirii aceasta devine vacanta.
3. Comuna orasul sau municipiul intra in stapanirea mostenirii de indata ce toti succesibilii cunoscuti au
renuntat la mostenire.
4. Unitatile administrativ-teritoriale nu au dreptul de optiune succesorala – suporta pasivu mostenirii vacante
numai in limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
5. Unitatile administrativ-teritoriale sunt mostenitori sezinari
 6. Unitatii administrativ-teritoriale i se elibereaza certificate de vacanta succesorala.
7. Daca in masa succesorala sunt bunuri immobile nu trebuie respectate formalitatile de carte funciara.

Dreptul de abitatie (art.973)

Soțul supraviețuitor beneficiază de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit cu defunctul, numai daca
sunt îndeplinite următoarele condiții:
1. soțul in viata sa nu fi fost titular al niciunui drept real de a folosi alta locuința
2. casa care formează obiectul dreptului de abitatie sa faca parte din bunurile moștenirii
3. la data deschiderii moștenirii, ss sa fi locuit in acea casa
4. deunctul sa nu fi dispus altfel
Caracterele juridice ale dreptului la abitatie
a.este un drept real in beneficiul caruia ss isi poate exercita folosința in mod direct
b. dreptul de abitatie este un drept temporar recunoscut soțului supraviețuitor pana in momentul in care
are loc partajul moștenirii, dar cel puțin de 1 an de zile de la moartea acelui soț sau pana la recasotorirea soțului
supraviețuitor
c.strict personal
d. drept inalienabil - nu poate fi cedat, grevat in favoarea altei persoane. Exista posibilitatea ca
moștenitorii cu care vine in concurs ss sa solicite restrângerea dreptului de abitatie atunci cand locuința nu este
necesara soțului in viata, întrucât depășește nevoia de locuința a acestuia sau exista posibilitatea ca moștenirea
sa-i procure o locuința in alta parte corespunzătoare la care avea dreptul.
e.drept insesizabil, nu poate fi urmărit de creditorii soțului in viata
f. drept dobândit cu titlu gratuit, soțul in viata nu este obligat sa plateasca moștenitorilor cu care vine in
concurs, adica celor care au dobândit dreptul de proprietate asupra casei, dretul folosinței atat timp cat
beneficiază de dreptul de abitatie
Stingerea dreptului de abitatie
Acest drept inceteaza când are loc partajul moștenirii, dar nu mai devreme de 1 an de zile de la data
deschiderii moștenirii.
Situația in care poate inceta mai devreme de 1 an este data recasatoririi ss.

Reprezentarea succesorala
Conditii: 1. Cel reprezentat sa fie decedat sau nedemn la data deschiderii mosternirii. Prin
urmare o persoana nu poate fi reprezentata atat timp cat este in viata chiar daca aceasta renunta la
mostenire. Intrucat persoana disparuta este prezumata a fi in viata pana la declararea
judecatoreasca a mortii, aceasta nu va putea fi reprezentata. Reprezentarea opereaza doar din grad
in grad, fara a putea sari peste gradele intermediare.
2. Locul celui reprezentat sa fie un loc util. Reprezentantul va putea sa-l mosteneasca pe cel
care lasa mostenirea numai in cazul in care cel reprezentat, daca s-ar fi aflat in viata la momentul
deschiderii succesiunii defunctului sau daca ar fi fost demn ar fi putut sa-l mosteneasca pe acesta.
Conditia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi indeplinita in situatia in care cel
reprezentat a renuntat sau a fost exheredat.
3. Reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea
lasata de defunct.
4. Reprezentantul trebuie sa nu fie nedemn fata de cel care lasa mostenirea, sa nu fi renuntat
la mostenirea acestuia si sa nu fi fost exheredat de acesta.
 Efectele reprezentarii: efectul principal al reprezentarii succesorale consta in impartirea
mostenirii pe tulpini. Astfel, indiferent de numarul reprezentantilor, acestia au dreptul numai la
partea de mostenire care s-afi fi cuvenit ascendentului lor.
In toate cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenitorii, indiferent de gradul de
rudenie fata de cel care lasa mostenirea, sunt mostenitori legali.
In raport cu vocatia succesorala a fiecaruia, mostenitorii care culeg mostenirea prin intermediul
reprezentarii succesorale, dobandesc atat drepturi cat si obligatii.
Mostenitorii care beneficiaza de reprezentare succesorala pot sa accepte sau sa renunte la
mostenire.