Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Disciplina:Matematica
Nr.ore/saptamana:4 ore
Sapt/ Domeniul Compe Detalieri de conținut Activități de învățare Resurse Evaluare
materiale și
Data tențe
procedurale
Unitatea de invatare: FRACȚII
Numar de ore alocat: 16 ore / 4 saptamani
V Punct, linie dreaptă, linie frântă, ●identificarea şi denumirea figurilor Resurse ● observare
1.1,1.2, linie curbă, semidreaptă, plane materiale: sistematică
2 ore 3.1, 3.2 manualul ● evaluare orală
segment ●identificarea numărului de forme
tipărit/digital, ● temă de lucru în
geometrice plane dintr-un desen dat/ caietul auxiliar, clasă
manual pag. 20 dintr-o figură geometrică „fragmentată” computer, ● interevaluare
●identificarea structurii unui ansamblu videoproiector, ●autoevaluare
de obiecte spaţiale din perspective riglă, trusă de
diferite - identificarea obiectelor geometrie,
planșe
folosind simbolurile dintr-o reprezentare
- realizarea şi completarea unor tabele didactice,
respectând instrucţiuni în care se sârmă, sfoară,
plastilină,
folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
bețișoare,
●exerciții de recunoaștere a liniilor scobitori,
drepte / frânte / curbe; carton, foarfecă,
●exerciții de măsurare a unor segmente hârtie
de dreaptă; transparentă,
●exerciții de construire a unor segmente șabloane, tipare,
sârmă, jocuri
de dreaptă cu lungimi date;
Origami și
1 1.1,1.2, Unghiuri ● evaluare scrisă
Tangram
3.1, 3.2
ora ●exerciții de recunoaștere a laturilor /
Resurse
manual pag. 21-22 procedurale:
vârfurilor unghiurilor prin observarea Metode:
unor obiecte din realitatea imediată; explicația,
●exerciții de comparare a mărimilor conversația,
unghiurilor ascuțite / drepte / obtuze, cu exerciţiul,
algoritmizarea,j
ajutorul echerului;
ocul didactic
●exerciții de ordonare a unghiurilor Organizare:
după mărime; activitate
●exerciții de marcare a unghiurilor frontală,
formate de segmentele unei linii frînte; activitate în
●exerciții practice de decupare / perechi, munca
independentă
modelare a unor figuri / corpuri pe
suprafața cărora se pot observa unghiuri
ascuțite / drepte / obtuze;
●identificarea elementelor componente
ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf
● identificarea numărului de forme
geometrice plane dintr-un desen dat/
dintr-o figură geometrică „fragmentată”
o Resurse ● observare
1.1,1.2, Aria unei suprafeţe ●estimarea mărimii unor suprafeţe materiale: sistematică
ora 3.1, desenate pe o reţea, utilizând ca unitate ● interevaluare
Fișe de lucru,
3.2, de măsură pătratul cu latura de 1 cm; manualul
5.1, manual pag. 34-35 ●exerciții- joc de observare / colorare/ tipărit/digital,
5.2, hașurare / decupare /trasare a unor computer,
5.3 construcții plane, realizate pe rețeaua foarfecă, lipici,
caietului de matematică, pentru
estimarea suprafețelor acestora; riglă, echer,
●exerciții- joc de verificare a estimărilor compas,
făcute prin copiere cu hârtie hârtie
transparentă a figurilor observate / colorată,
desenate. jocuri de
1 Cubul şi paralelipipedul. construcție
1.1,1.2, Volumul cubului și ●recunoaşterea şi descrierea unor (corpuri
ora 3.1, paralipipedului obiecte care au forma unor corpuri geometrice);
3.2, geometrice cunoscute, din mediul scobitori,
5.1, plastilină;
apropiat;
5.2, manual pag. 36-37 Resurse
●exerciții de observare a formelor
5.3 procedurale:
fețelor unor corpuri geometrice (cub,
Metode:
paralelipiped);
conversaţia,
●decuparea după contur a explicaţia,
desfăşurării unui corp geometric dat exerciţiul,
( cub, paralelipiped) și construirea munca
corpurilor; independentă,
●construirea unor corpuri jocul
geometrice folosind diverse didactic
materiale (beţişoare, scobitori, Organizare:
plastilină etc.) activitate
●jocuri de construcţii a unor ansambluri frontală,
de obiecte cu forme geometrice, cu individuală şi
respectarea unor cerinţe (de exemplu: pe grupe
deasupra cubului să fie un cilindru, iar în
stânga cubului, să fie un con);
●compararea volumelor unor corpuri
geometrice (cub, paralelipiped) folosind
ca unitate de măsură cubul cu latura de
1 cm;
●exerciții- joc de observare / măsurare a
muchiilor unor corpuri cu formă de cub,
paralelipiped și estimarea volumelor
acestora, folosind ca unitate de măsură
cubul cu latura de 1 cm;
●compararea capacităţilor (volumelor)
unor vase în situaţii
practice/experimentale
VIII Piramida Resurse ● observare
1.1,1.2, ●recunoaşterea şi descrierea unor materiale: sistematică
o 3.1, ● evaluare orală
obiecte care au forma unor corpuri manualul
ora 3.2, manual pag. 38 tipărit/digital,
●autoevaluare
geometrice cunoscute, din mediul
5.1, computer,
apropiat;
5.2, imagini
●exerciții de observare a formelor
5.3 reprezentând
fețelor unor corpuri geometrice
(piramida cu baza pătrat / triunghi); planuri,
●construirea unor piramide folosind schițe, hărți;
diverse materiale (beţişoare, diferite tipuri
de rețele /
scobitori, plastilină etc.)
grafice;
●jocuri de construcţii a unor ansambluri
machete
de obiecte cu forme geometrice, cu
Resurse
respectarea unor cerinţe
procedurale:
●exerciții- joc de recunoaștere a
Metode:
desenelor reprezentând desfășurări ale
conversaţia,
unor piramide;
explicaţia,
●exerciții- joc de construire din hârtie /
exerciţiul,
carton a unor piramide, după indicații
munca
pas cu pas;
independentă,
1.1,1.2, Cilindrul, conul, sfera ●recunoaşterea şi descrierea unor ● observare
jocul sistematică
3.1,
1ora obiecte care au forma unor corpuri didactic ● interevaluare
3.2, manual pag. 39 geometrice cunoscute, din mediul Organizare:
5.1,
apropiat activitate
5.2,
●decuparea după contur a frontală,
5.3
desfăşurării unui corp geometric dat: individuală şi
cilindru, con pe grupe
●reconstituirea corpurilor
geometrice prin plierea unor tipare
(sau origami);
●exerciții- joc de realizare a
corespondenței între corpurile
geometrice și desenele reprezentând
desfășurarea acestora;
●construirea unor corpuri
geometrice folosind diverse
materiale (beţişoare, scobitori,
plastilină etc.)
●jocuri de construcţii cu corpuri
geometrice
IX ●descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu,
Jocuri cu elemente de geometrie în raport cu alte obiecte (paralel, ● evaluare scrisă
2 ore
perpendicular)
manual pag. 40-41 ● identificarea structurii unui ansamblu
de obiecte spaţiale din perspective
diferite
●identificarea obiectelor folosind
simbolurile dintr-o reprezentare
● realizarea şi completarea unor tabele
respectând instrucţiuni în care se
folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
● stabilirea coordonatelor unui obiect
(dintr-o reprezentare de tip reţea)
● utilizarea unei reprezentări simple
pentru orientare în spaţiu, în condiţii
familiar
●exerciții- joc de colorare / construire /
fragmentare / decupare / modelare a
figurilor / corpurilor geometrice
●selectarea şi gruparea unor
simboluri /numere/ figuri geometrice/
corpuri geometrice după mai multe
criterii date
gruparea corpurilor dintr-un mediu după
diferite criterii şi înregistrarea
concluziilor într-o diagramă, grafic sau
tabel;
●realizarea unor grafice pe baza unor
informaţii date/culese - identificarea
datelor din reprezentări grafice (cu bare
sau liniare)
2 ore 1.1,1.2, Exerciţii de orientare spaţială. Resurse ● evaluare orală
3.1, Hărţi materiale: ● temă de lucru în
3.2, exerciții de vizualizare pe internet a unor manualul clasă
planuri şi hărţi (de exemplu, de a localiza tipărit/digital,
5.1, manual pag. 42-43 caietul auxiliar,
5.2, şcoala în comunitate, de a vizualiza cel
computer,
5.3 mai scurt traseu între două locuri) videoproiector,
●reprezentarea, sub forma unor desene riglă, ruletă,
sau planuri, a unor trasee reale sau metru de
imaginare; joc de rol croitorie, metru
● utilizarea unei reprezentări simple de tâmplărie,
cană gradată,
pentru orientare în spaţiu, în condiţii
cilindru gradat,
familiar cântar de baie,
●exerciții- joc de realizare a machetei cântar de
unui spațiu familiar; bucătărie,
●realizarea unei fișe de portofoliu balanță,
reprezentând schița împrejurimilor instrumente de
locuinței măsură
neconvenționa
X 1.1,1.2, ● evaluare orală
le
3.1, Probleme cu elemente de ● temă de lucru în
2 ore geometrie ●formularea de probleme pornind de la
Resurse
clasă
3.2, procedurale:
5.1, situaţii concrete, reprezentări şi/sau Metode:
5.2, manual pag. 44-45 relaţii matematice, imagini, desene, explicația,
5.3 scheme, exerciţii, grafice, tabele conversația,
●formularea şi rezolvarea unor exerciţiul,
algoritmizarea,j
probleme pornind de la o tematică
dată/de la numere date/ expresii care ocul didactic
sugerează operaţii Organizare:
activitate
●rezolvarea şi compunerea de probleme
frontală,
cu elemente de geometrie; activitate în
● asocierea rezolvării unei probleme cu perechi, munca
o reprezentare grafică/desen sau cu o independentă
expresie numerică dată
● organizarea datelor unei investigaţii în
tabel sau într-o reprezentare grafică in
scopul compunerii sau rezolvării de
probleme
● rezolvarea de probleme prin mai
multe metode
●identificarea unor situaţii concrete care
se pot transpune în limbaj mathematic
● verificarea rezultatelor obţinute în
urma rezolvării unei probleme
Să repetăm ce am învățat Punct, linie dreaptă, linie frântă, linie ●Resurse ●evaluare orală
o curbă, semidreaptă, segment materiale: ●autoevaluare
Unghiuri manualul
ora manual pag. 46 Drepte paralele; drepte perpendiculare tipărit/digital,
Figuri caietul auxiliar
geometrice:triunghiul,dreptunghiul şi
pătratul,
paralelogramul şi rombul, cercul
Perimetrul
Axa de simetrie
Aria unei suprafeţe
Corpuri geometrice: cubul şi
paralelipipedul; volumul cubului și
paralipipedului; piramida; cilindrul,
conul, sfera
Jocuri cu elemente de geometrie
Exerciţii de orientare spaţială. Hărţi
Probleme cu elemente de geometrie
Ce ştiu? Cât ştiu?Cum știu? Itemii probei de evaluare vizează: ●Resurse ● evaluare scrisă
o - Recunoașterea și denumirea materiale:
manual pag. 47 figurilor geometrice studiate; Fișe de
ora - Identificarea , pe o construcție evaluare
plană, a segmentelor de dreaptă
paralele / perpendiculare;
- Realizarea corespondenței între
imaginile reprezentând corpuri
geometrice și forme plane
reprezentând fețele acestora;
- Rezolvarea unei probleme care
presupune utilizarea formulei de
calcul al perimetrului;
- estimarea mărimii unor
suprafeţe desenate pe o reţea,
utilizând ca unitate de măsură
pătratul cu latura de 1 cm
Unitatea de invatare: UNITĂȚI DE MĂSURĂ PENTRU: LUNGIME; VOLUMUL LICHIDELOR; MASA CORPURILOR
Numar de ore alocat: 8 ore / 2 saptamani
1 1.1,1.2, Să repetăm ce am învățat Unități de măsură pentru lungime – ●Resurse ●evaluare orală
4.1, metrul cu multiplii și submultiplii materiale: ●autoevaluare
ora
4.2, Unități de măsură pentru volumul manualul
5.1, manual pag. 59-60 lichidelor – litrul cu multiplii și tipărit/digital,
5.2, submultiplii caietul auxiliar
5.3 Unități de măsură pentru masa
corpurilor – kilogramul cu multiplii și
submultiplii
Probleme cu unităţi de măsură
1.or 1.1,1.2, Ce ştiu? Cât ştiu?Cum știu? Itemii probei de evaluare vizează: ●Resurse ● evaluare scrisă
a 4.1, - transformări ale rezultatelor materiale:
4.2, manual pag. 61 unor măsurători, folosind Fișe de
5.1, operațiile cunoscute; evaluare
5.2, - realizarea corespondenței între
5.3 rezultatele măsurării și unitatea
de măsură potrivită pentru
lungime / capacitate / masa;
- compararea rezultatelor unor
măsurări;
- rezolvarea de probleme cu
unităţi de măsură
2 ore 1.1,1.2, Să repetăm ce am învățat Unităţi de măsurare a timpului mai mici ●Resurse ●evaluare orală
4.1, decât o zi materiale: ●autoevaluare
4.2, Anul, deceniul, secolul, mileniul manualul
5.1, manual pag. 70 Unități de măsură monetare - leul şi tipărit/digital,
5.2, banul, euro şi eurocentul caietul auxiliar
5.3 Probleme cu unităţi de măsură
1 1.1,1.2, Ce ştiu? Cât ştiu?Cum știu? Itemii probei de evaluare vizează: ●Resurse ● evaluare scrisă
ora 4.1, - transformări ale rezultatelor materiale:
4.2, manual pag. 71 unor măsurători, folosind Fișe de
5.1, operațiile cunoscute; evaluare
5.2, rezolvarea de probleme cu unităţi de
5.3 măsurăpentru timp / unități de măsură
monetare,
- stabilirea valorilor de adevăr ale
unor propoziții;
- schimburi echivalente valoric;
Unitatea de invatare: Recapitulare finala
Numar de ore alocat: 12 ore / 3 saptamani
O ora 1.1,1.2, EVALUARE FINALĂ - Ce ştiu? Cât Itemii probei de evaluare vizează: ● Resurse ● evaluare scrisă
2.1, 2.2, ştiu? Cum stiu? - Identificarea desenului materiale:
2.3, 2.5 Fișe de evaluare
manual pag. 76-77 corespunzător fiecăreia dintre
3.1,3.2
4.1, 4.2 operaţiile cu fracţii date;
5.1, 5.2, - realizarea corespondenței între
5.3 rezultatele măsurării și unitatea
de măsură potrivită pentru
lungime / capacitate / masa;
- recunoaşterea şi numirea
corpurilor / figurilor geometrice
studiate;
- rezolvarea de probleme
VII 1.1,1.2, Matematica prin joc - exerciţii- joc de aplicare în situaţii Resurse ● observare
4 ore 2.1, 2.2, noi a cunoştinţelor; materiale: sistematică
2.3, 2.5 manualul ● interevaluare
manual pag. 78-79 - exerciţii- joc de reformulare,
3.1,3.2 tipărit/digital, ●autoevaluare
4.1, 4.2 compunere de probleme; caietul auxiliar
5.1, 5.2, - jocuri ale căror soluţii presupun computer,
5.3 efectuarea de operaţii matematice minicalculator,
imagini
sugestive pentru
rezolvare de
probleme
Resurse
procedurale:
Metode:
exerciţiul, jocul
didactic
Organizare:
activitate
frontală,
activitate în
perechi, munca
independentă
Vacanta de vara (16. 06……………..)
3. Disciplina:Stiinte
Numar de ore alocat: 1 ora / saptamana
Sapt/
Resurse
Compet
Data Domeniul Detalieri de conținut Activități de învățare materiale și Evaluare
ențe
procedurale
I Apa. Proprietățile apei. ● efectuarea de experimente simple Resurse ●observare
1.1, 1.2 pentru observarea proprietăților apei materiale: sistematică
Corpuri. 2.1, ● realizarea unor experiențe simple manualul ●evaluare
Propriet 2.2,2.3, manual pag. 6-9 pentru observarea vaporizării, tipărit/digital, orală
ăți 2.4, 2.5; condensării, solidificării, topirii (legătura caietul de ●temă de
3.2 dintre mărimea suprafeței lichidului și lucru, lucru în clasă
viteza de evaporare; modificarea planșe, ●interevaluare
volumului apei prin solidificare; căldura desene, vase ●autoevaluare
și influența sa în condensarea vaporilor din plastic /
de apă); sticlă; cuburi
● realizarea corespondenței între de gheață;
transformările de stare observate și diferite tipuri
denumirile acestora; de
● discutarea unor activități cotidiene în lichide;plantă
scopul explicării lor prin prisma în ghiveci;
transformărilor de stare; sursă de
● exerciții de stabilire a etapelor căldură
investigației proprii ; (spirtieră);
● exerciții de identificare a metodelor plastilină,
de lucru, de stabilire a resurselor balanță, mase
necesare marcate; PET-
● exerciții de stabilire a etapelor uri; filme
investigației proprii didactice
● realizarea unor estimări, predicții Resurse
privind rezultatele investigației proprii procedurale:
● colectarea de date utile investigației Metode:
proprii din surse variate ● realizarea conversaţia,
unor desene, planșe, colaje, afișe care explicaţia,
să ilustreze aspecte ale investigației exerciţiul,
realizate experimentul,
● compararea estimărilor și a munca
predicțiilor inițiale cu rezultatele independentă,
obținute jocul
● exerciții de formulare a unor concluzii didactic
cu privire la aspectul investigat Organizare:
● prezentarea rezultatelor și a activitate
concluziilor investigațiilor efectuate în frontală,
cadrul unor activități tematice individuală şi
organizate la nivelul clasei pe grupe
● exerciții de completare a unor texte
lacunare;
● completarea periodică a unor fișe de
observații cu informații despre
fenomene și procese din mediul
înconjurător (ex., completarea unui
calendar al naturii)
II Utilizări ale apei în diferite stări discutarea unor activități cotidiene în observare
1.1, 1.2 de agregare scopul explicării lor prin prisma unor sistematică
2.1, fapte științifice ●evaluare
2.2,2.3, ● observarea unor fenomene și procese orală
2.4, 2.5; manual pag. 10-13 prin efectuarea unor experiențe simple ●temă de
3.2 (transferul de apă între planta și mediu; lucru în clasă
puterea aburului; acțiunea forței apei); ●interevaluare
● vizionarea unor filme didactice pentru ●autoevaluare
intuirea utilizărilor apei;
● realizarea corespondenței între
diferitele utilizări ale apei și stările de
agregare ale acesteia;
● colectarea de date din surse variate;
● exerciții de identificare a metodelor
de lucru, de stabilire a resurselor
necesare
● exerciții de stabilire a etapelor
investigației proprii
● realizarea unor estimări, predicții
privind rezultatele investigației proprii
● colectarea de date utile investigației
proprii din surse variate ● realizarea
unor desene, planșe, colaje, afișe care
să ilustreze aspecte ale investigației
realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● exerciții de formulare a unor concluzii
cu privire la aspectul investigat
III 1.1, 1.2 Plutirea corpurilor în apă observarea unor fenomene și procese Resurse ●observare
2.1, prin efectuarea unor experiențe simple materiale: sistematică
2.2,2.3, (plutirea / scufundarea corpurilor în manualul ●evaluare
2.4, 2.5; manual pag. 14-17 apă; plutirea corpurilor în relație cu : tipărit/digital, orală
3.2 natura materialului din care acestea caietul de ●temă de
sunt confecționate, suprafața lucru, lucru în clasă
obiectului; masa acestuia); planșe, ●interevaluare
● exerciții de ordonare a aunor corpuri desene, vase ●autoevaluare
după gradul de scufundare în apă; din plastic /
● realizarea corespondenței între sticlă; cuburi
unități de măsură, mărimi și definițiile / de gheață;
denumirile acestora; balanță, mase
● exerciții de stabilire a etapelor marcate;
investigației proprii plastilină;
●realizarea unor estimări, predicții polistiren,
privind rezultatele investigației proprii sfoară,
● colectarea de date utile investigației acvariu;
proprii din surse variate ● realizarea corpuri cu
unor desene, planșe, colaje, afișe care volume / mase
să ilustreze aspecte ale investigației / densități
realizate diferite; filme
● compararea estimărilor și a didactice
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● exerciții de formulare a unor concluzii
cu privire la aspectul investigat
IV 1.1, 1.2 Recapitulare Apa. Proprietățile apei. interevaluare
2.1, manual pag. 18-19caiet pag. 10 Utilizări ale apei în diferite stări de ●autoevaluare
2.2,2.3, agregare
2.4, 2.5, manual pag. 18-19 Plutirea corpurilor în apă
3.2
VI Schimbă 1.1, 1.2 Amestecuri. Dizolvarea ● efectuarea de experimente simple Resurse ●observare
ri ale 2.1, pentru observarea procesului de materiale: sistematică
caracteri 2.2,2.3, dizolvare (influența temperaturii / manualul ●evaluare
stici-lor 2.4, 2.5; manual pag. 22-25 agitării amestecului asupra procesului tipărit/digital, orală
corpuril de dizolvare; relația dintre caietul de ●temă de
or și componentele amestecului și viteza de lucru, lucru în clasă
material dizolvare); planșe, ●interevaluare
● exerciții de grupare a corpurilor solide desene, vase ●autoevaluare
elor / lichide (solubile și insolubile în apă); din plastic /
● exerciții de selectare a denumirilor sticlă; corpuri
unor amestecuri omogene / lichide / solide
neomogene; : sare, zahăr,
● exerciții de identificare a dizolvantului orez, spirt,
dintre componentele unui amestec acetonă, lapte,
● exerciții de stabilire a etapelor detergent;
investigației ; cuburi de
●exerciții de identificare a metodelor de gheață, pâlnie,
lucru, de stabilire a resurselor necesare hârtie de filtru,
● exerciții de stabilire a etapelor spirtieră;
investigației proprii●realizarea unor filme didactice
estimări, predicții privind rezultatele Resurse
investigației proprii procedurale:
● colectarea de date utile investigației Metode:
proprii din surse variate ● realizarea conversaţia,
unor desene, planșe, colaje, afișe care explicaţia,
să ilustreze aspecte ale investigației exerciţiul,
realizate experimentul,
● compararea estimărilor și a munca
predicțiilor inițiale cu rezultatele independentă,
obținute jocul
● exerciții de formulare a unor concluzii didactic
cu privire la aspectul investigat Organizare:
● prezentarea rezultatelor și a activitate
concluziilor investigațiilor efectuate în frontală,
cadrul unor activități tematice individuală şi
organizate la nivelul clasei pe grupe
VII 1.1, 1.2 Separarea substanțelor din discutarea unor activități cotidiene în observare
2.1, amestecuri scopul explicării lor prin prisma unor sistematică
2.2,2.3, fapte științifice ●evaluare
2.4, 2.5; ● observarea unor fenomene și procese orală
manual pag. 26-29 prin efectuarea unor experiențe simple ●temă de
(observarea separării unor amestecuri lucru în clasă
prin filtrare, decantare, cristalizare); ●interevaluare
● realizarea corespondenței între ●autoevaluare
diferitele amestecuri și metodele de
separare studiate;
● exerciții de stabilire a valorii de
adevăr a unor enunțuri;
● completarea unor texte lacunare;
● exerciții de identificare a metodelor
de lucru, de stabilire a resurselor
necesare
● exerciții de stabilire a etapelor
investigației proprii●realizarea unor
estimări, predicții privind rezultatele
investigației proprii
● colectarea de date utile investigației
proprii din surse variate ● realizarea
unor desene, planșe, colaje, afișe care
să ilustreze aspecte ale investigației
realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● exerciții de formulare a unor concluzii
cu privire la aspectul investigat
VIII 1.1, 1.2 Arderea, ruginirea, putrezirea, ● observarea unor fenomene și procese Resurse ●observare
2.1, alterarea, coacerea prin efectuarea unor experiențe simple materiale: sistematică
2.2,2.3, (ardere, alterare, coacere, putrezire, manualul ●evaluare
2.4, 2.5; ruginire); tipărit/digital, orală
3.2 manual pag. 30-33 ● exerciții de selectare a unor enunțuri caietul de ●temă de
reprezentând concluziile lucru, vase din lucru în clasă
experimentelor efectuate; plastic / sticlă; ●interevaluare
● realizarea corespondenței între farfurie, bețe ●autoevaluare
imaginile reprezentând schimbări ale de chibrituri,
caracteristicilor unor corpuri și felii de măr,
denumirile proceselor respective; felii de pâine,
● colectarea de date din surse variate; pământ de
● exerciții de observare a datelor grădină, pungă
reprezentând termenele de valabilitate de plastic,
ale unor alimente; spirtieră,
● utilizarea unor criterii pentru eprubete, cuie
identificarea unor alimente sănătoase din fier;
(de exemplu: prospețimea, conținutul, zahăr;filme
proveniența, modul de depozitare) didactice
● exerciții de selectare a unor informații Resurse
cu privire la prevenirea incendiilor; procedurale:
● joc de rol Metode:
● exerciții de întocmire a unor fișe de conversaţia,
portofoliu; explicaţia,
● exerciții de stabilire a etapelor exerciţiul,
investigației proprii experimentul,
● realizarea unor estimări, predicții munca
privind rezultatele investigației proprii independentă,
● colectarea de date utile investigației jocul
proprii din surse variate ● realizarea didactic
unor desene, planșe, colaje, afișe care
să ilustreze aspecte ale investigației
realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● exerciții de formulare a unor concluzii
cu privire la aspectul investigat
IX 1.1, 1.2 Recapitulare Amestecuri și separarea amestecurilor
2.1, Dizolvarea. Influența temperaturii ●interevaluare
2.2,2.3, asupra procesului de dizolvare ●autoevaluare
2.4, 2.5, manual pag. 34-35 Arderea, ruginirea, putrezirea,
3.2 alterarea, coacerea
X 1.1, 1.2 Evaluare Itemii probei de evaluare vizează: ● evaluare
2.1, scrisă
2.2,2.3, manual pag. 36 - Gruparea denumirilor unor Resurse
2.4, 2.5, corpuri (corpuri solubile / materiale:
3.2 insolubile în apă) Fișe de
- Selectarea denumirilor unor evaluare
corpuri care pot forma
amestecuri omogene /
neomogene;
- realizarea corespondenței între
diferitele amestecuri și
metodele de separare;
- precizarea denumirilor
transformărilor sugerate de
imagini;
- stabilirea valorilor de adevăr ale
unor enunțuri
4. Disciplina:Educatie civica
Numar de ore alocat: 1 ora / saptamana
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Raporturile noastre cu ceilalţi oameni (III). Norme şi comportamente moral-civice
NUMĂR DE ORE ALOCAT: 6 ore
I 1.3; • observarea
2.1; • Norme morale sistematică
2.2; • Lectură: Lăcomia, de Iulia Resurse • proba orală
3.1; Haşdeu materiale: • proba scrisă
manual, caietul • proba
elevului, practică
II • Comportamentul în familie dicţionar, volume • proiectul
• Lectură: Acadeaua, de N. cu operele • portofoliul
Nosov literare, fişe de •
III lucru, deşeuri autoevaluare
• Comportamentul în şcoală diverse.
şi în grupul de prieteni • Resurse
• Lectură: Desen după procedurale:
natură, de Mircea conversaţia,
Sântimbreanu exerciţiul,
observaţia
IV • Comportamentul în locuri
publice dirijată, jocul
• Lectură: D-l Goe..., de I. L. didactic,
Caragiale dezbaterea, turul
V • Recapitulare galeriei.
• Forme de
organizare a
VI • Evaluare colectivului de
elevi: activitate
frontală, de grup,
în perechi,
independentă.
• Forme de
organizare a
colectivului de
elevi: activitate
frontală, de grup,
în perechi,
independentă.
• Forma de
organizare a
colectivului de
elevi: activitate
individuală
Vacanta de vara (16.VI………….)
5. DISCIPLINA:JOC SI MISCARE
Nr. De ore/saptamana: 1 ora
I 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete JOC: . materiale: ● observare
Capacitate 2.1 vizând dezvoltarea calităților Vânătorul obiecte sistematică
psiho – 2.2 motrice combinate: vrabia și albina
motrică - viteza de deplasare în Al treilea fuge b. procedurale: ● evaluare
Deprinderi relație cu un partener participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea conversaţia, orală
de unor deprinderi de locomoție explicaţia, ● temă de
comunicare - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea demonstraţia, lucru în clasă
și lucru în unor deprinderi de manipulare exerciţiul, jocul ● inter-
echipă - realizarea unor sarcini de colaborare în c. forme de evaluare
practicarea activităților de joc și mișcare organizare a ●auto-evaluare
- implicarea activă în evitarea/ medierea colectivului:
conflictelor în activitățile de joc și mișcare
frontală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor
individuală,
în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru,
scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XI Stil de viață 1.3 JOC: Țintașii iscusiți, Cursa pe numere a. materiale: ● observare
activ 2.1 obiecte, mingi sistematică
Deprinderi 2.2 b. procedurale: ● evaluare
de participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea conversaţia, orală
comunicare unor deprinderi de locomoție explicaţia, ● temă de
și lucru în - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea demonstraţia, lucru în clasă
echipă unor deprinderi de manipulare exerciţiul, jocul ● inter-
- realizarea unor sarcini de colaborare în c. forme de evaluare
practicarea activităților de joc și mișcare organizare a ●auto-evaluare
- implicarea activă în evitarea/ medierea colectivului:
conflictelor în activitățile de joc și mișcare
frontală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor
individuală,
în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru,
scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
X 1.3 Jocuri de mișcare constituite JOC: Vânătorii și rațele a. materiale: ● observare
2.1 spontan, în timpul liber, Ciobanul își apără oile obiecte, mingi sistematică
2.2 incluzând întrecerea între b. procedurale: ● evaluare
grupuri conversaţia, orală
participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea explicaţia, ● temă de
unor deprinderi de locomoție demonstraţia, lucru în clasă
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea exerciţiul, jocul ● inter-
unor deprinderi de manipulare c. forme de evaluare
- realizarea unor sarcini de colaborare în organizare a ●auto-evaluare
practicarea activităților de joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea frontală,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare
individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor
evaluare orală
în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru,
scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
6. DISCIPLINA:MUZICA SI MISCARE
Nr. De ore/saptamana: 1 ora
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL
NUMĂR DE ORE ALOCAT: 7
I 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu Resurse ● observare
1.3.; muzical observarea unor diferenţieri de gen, materiale: sistematică
2.1.; *Alterații (diez, bemol, expresivitate, tempo (lent/rapid), manualul ● evaluare
3.1. becar) măsură (binară/ternară), ritm, aspecte tipărit/digital, orală
caietul, surse ● temă de
Legătura dintre text și dinamice şi timbrale
audio lucru în clasă
melodie – strofa/refrenul - vizionarea unor desene animate cu
● inter-
Semnele de repetiție suport muzical (de exemplu: Disney – Resurse evaluare
Elemente de formă: Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, procedurale: ●auto-
strofă/refren, repetiție/ Respighi) Metode: evaluare
schimbare - vizionarea unor spectacole de muzică conversaţia,
explicaţia,
1. Semnele de şi balet (în sala de spectacol sau pe
exerciţiul, munca
repetiție internet)
independentă,
Cantecul : Concertul - exprimarea unor păreri personale faţă jocul
manual pag. 6-9 de lucrările audiate/vizionate didactic
- exerciţii şi jocuri ce servesc separării Organizare:
cântecelor în strofe şi comparării lor activitate
- jocuri de recunoaştere a refrenului în frontală,
audiţia unor cântece individuală şi pe
- interpretarea vocală a cântecelor cu grupe
diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor
mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
(de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
II 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu
1.3.; muzical observarea unor diferenţieri de gen,
2.1.; *Alterații (diez, bemol, expresivitate, tempo (lent/rapid),
3.1. becar) măsură (binară/ternară), ritm, aspecte
Legătura dintre text și dinamice şi timbrale
melodie – strofa/refrenul - vizionarea unor desene animate cu
Semnele de repetiție suport muzical (de exemplu: Disney –
Elemente de formă: Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici,
strofă/refren, repetiție/ Respighi)
schimbare - vizionarea unor spectacole de muzică
2. Repetiție și şi balet (în sala de spectacol sau pe
schimbare în linia internet)
melodică. - exprimarea unor păreri personale faţă
Cantecul :Jocul nostru- i de lucrările audiate/vizionate
romanesc - exerciţii şi jocuri ce servesc separării
manual pag. 10-13 cântecelor în strofe şi comparării lor
- jocuri de recunoaştere a refrenului în
audiţia unor cântece
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor
mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
(de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
III 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu Resurse ● observare
1.3.; muzical observarea unor diferenţieri de gen, materiale: sistematică
2.1.; *Alterații (diez, bemol, expresivitate, tempo (lent/rapid), manualul ● evaluare
3.1. becar) măsură (binară/ternară), ritm, aspecte tipărit/digital, orală
caietul, surse ● temă de
Legătura dintre text și dinamice şi timbrale
audio lucru în clasă
melodie – strofa/refrenul - vizionarea unor desene animate cu
● inter-
Semnele de repetiție suport muzical (de exemplu: Disney – Resurse evaluare
Elemente de formă: Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, procedurale: ●auto-
strofă/refren, repetiție/ Respighi) Metode: evaluare
schimbare - vizionarea unor spectacole de muzică conversaţia,
3. Elemente de formă şi balet (în sala de spectacol sau pe explicaţia,
– Strofă și refren. internet) exerciţiul, munca
Repetiție și - exprimarea unor păreri personale faţă independentă,
schimbare în text de lucrările audiate/vizionate jocul
Cantecul :Cantec de iarna - exerciţii şi jocuri ce servesc separării didactic
manual pag. 14-17 Organizare:
cântecelor în strofe şi comparării lor
activitate
- jocuri de recunoaştere a refrenului în
frontală,
audiţia unor cântece individuală şi pe
- interpretarea vocală a cântecelor cu grupe
diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor
mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
(de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
IV 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu
1.3.; muzical observarea unor diferenţieri de gen,
2.1.; *Alterații (diez, bemol, expresivitate, tempo (lent/rapid),
3.1. becar) măsură (binară/ternară), ritm, aspecte
Legătura dintre text și dinamice şi timbrale
melodie – strofa/refrenul - vizionarea unor desene animate cu
Semnele de repetiție suport muzical (de exemplu: Disney –
Elemente de formă: Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici,
strofă/refren, repetiție/ Respighi)
schimbare - vizionarea unor spectacole de muzică
4. Legătura dintre şi balet (în sala de spectacol sau pe
text și melodie internet)
Cantecul :Trageti hora - exprimarea unor păreri personale faţă
manual pag. 18-21 de lucrările audiate/vizionate
- exerciţii şi jocuri ce servesc separării
cântecelor în strofe şi comparării lor
- jocuri de recunoaştere a refrenului în
audiţia unor cântece
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor
mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
(de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
V 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu
1.3.; muzical observarea unor diferenţieri de gen,
2.1.; *Alterații (diez, bemol, expresivitate, tempo (lent/rapid),
3.1. becar) măsură (binară/ternară), ritm, aspecte
Legătura dintre text și dinamice şi timbrale
melodie – strofa/refrenul - vizionarea unor desene animate cu
Semnele de repetiție suport muzical (de exemplu: Disney –
Elemente de formă: Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici,
strofă/refren, repetiție/ Respighi)
schimbare - vizionarea unor spectacole de muzică
5. Alterații – Diez, şi balet (în sala de spectacol sau pe
bemol, becar* internet)
Cantecul :Primavara - exprimarea unor păreri personale faţă
manual pag. 22-25 de lucrările audiate/vizionate
- exerciţii şi jocuri ce servesc separării
cântecelor în strofe şi comparării lor
- jocuri de recunoaştere a refrenului în
audiţia unor cântece
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor
mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
(de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
VI 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu
1.3.; muzical observarea unor diferenţieri de gen,
2.1.; *Alterații (diez, bemol, expresivitate, tempo (lent/rapid),
3.1. becar) măsură (binară/ternară), ritm, aspecte
Legătura dintre text și dinamice şi timbrale
melodie – strofa/refrenul - vizionarea unor desene animate cu
Semnele de repetiție suport muzical (de exemplu: Disney –
Elemente de formă: Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici,
strofă/refren, repetiție/ Respighi)
schimbare - vizionarea unor spectacole de muzică
Recapitulare şi balet (în sala de spectacol sau pe
Cantecul : Licuriciul internet)
manual pag. 26-27 - exprimarea unor păreri personale faţă
de lucrările audiate/vizionate
- exerciţii şi jocuri ce servesc separării
cântecelor în strofe şi comparării lor
- jocuri de recunoaştere a refrenului în
audiţia unor cântece
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor
mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
(de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
VII 1.1.; Elemente de limbaj
1.3.; muzical
2.1.; *Alterații (diez, bemol,
3.1. becar)
Legătura dintre text și
melodie – strofa/refrenul
Semnele de repetiție
Elemente de formă:
strofă/refren, repetiție/
schimbare
Evaluare
manual pag. 28
Evaluare și
autoevaluar
e-
pag. 46
Resurse
Sapt/
Domeniul Competențe Detalieri de conținut Activități de învățare materiale și Evaluare
Data
procedurale
Unitatea de invatare: EPOCI ISTORICE. EVENIMENTE, PERSONALITATI, LOCURI ISTORICE.
Numar de ore alocat: 10 ore
I 18. Moldova în vremea 1.1. f) precizarea evenimentelor • Observare
lui Ştefan cel Mare dintr-un text citit/audiat folosind Resurse sistematică
expresii precum: la început/mai • materiale: (probe
întâi/prima dată, apoi/după aceea, manual, caietul orale, fişe
la urmă, în final/în acelaşi timp etc.; elevului, fişe de de lucru,
g) aranjarea unei succesiuni de lucru, harta; temă
enunţuri după ordinea logică de • procedurale: pentru
desfăşurare a evenimentelor şi în conversaţia, acasă)
funcţie de factorul timp; explicaţia, • Probă
h) participarea la jocuri de observarea scrisă de
rol/dramatizări ale unor povestiri şi dirijată şi evaluare
legende istorice cunoscute; nedirijată, formativă
j) alcătuirea de axe cronologice exerciţiul,
privind succesiunea unor învăţarea prin
evenimente/procese istorice; explorare şi
1.2. a) observarea hărţilor digitale şi investigare.
a simulărilor confruntărilor armate,
folosind TIC; b) localizarea pe harta Forme de
fizică a României a unor locuri/zone organizare a
de importanţă istorică; colectivului:
1.3. e) valorificarea informaţiilor frontal,
dobândite prin vizite la muzee, case individual, în
memoriale, situri arheologice; perechi, în
2.1. a) căutarea de surse de echipă.
informare despre o temă istorică
pusă în discuţie; c) citirea şi
comentarea unor imagini/fotografii;
2.2. a) realizarea de portofolii pe
teme istorice, folosind Internetul şi
enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare; b)
observarea hărţilor digitale şi a
simulărilor confruntărilor armate
etc., folosind TIC;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână:
3.2. c) repovestirea unor legende şi
povestiri istorice; i) realizarea
prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric; k)
dramatizarea unor lecturi istorice
cunoscute; l) exprimarea propriei
păreri referitoare la un eveniment
istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut, persoane şi
locuri cu semnificaţie istorică; b)
citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice
prezentate; i) realizarea şi
prezentarea unor proiecte tematice;
j) prezentarea impresiilor după
vizite la muzee şi case memoriale.
II 19. Iancu de 1.1. f) precizarea evenimentelor Resurse • Observare
Hunedoara, voievod al dintr-un text citit/audiat folosind • materiale: sistematică
Transilvaniei expresii precum: la început/mai manual, caietul (probe
întâi/prima dată, apoi/după aceea, elevului, fişe de orale, fişe
la urmă, în final/în acelaşi timp etc.; lucru, harta; de lucru,
j) alcătuirea de axe cronologice • procedurale: temă
privind succesiunea unor conversaţia, pentru
evenimente/procese istorice; explicaţia, acasă)
1.2. a) observarea hărţilor digitale şi observarea • Probă
a simulărilor confruntărilor armate, dirijată şi scrisă de
folosind TIC; b) localizarea pe harta nedirijată, evaluare
fizică a României a unor locuri/zone exerciţiul, formativă
de importanţă istorică; învăţarea prin
1.3. b) studierea unor izvoare explorare şi
istorice scrise în care sunt investigare.
menţionate date, perioade de timp
şi nume de locuri; Forme de
2.1. a) căutarea de surse de organizare a
informare despre o temă istorică colectivului:
pusă în discuţie; b) observarea frontal,
dirijată a diferitelor tipuri de surse individual, în
care să ofere informaţii din prezent perechi, în
şi din trecut, în timpul lecţiilor echipă.
desfăşurate în şcoală sau în afara ei
(de exemplu, muzee, case
memoriale, biblioteci); c) citirea şi
comentarea unor imagini/fotografii;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi
a simulărilor confruntărilor armate
etc., folosind TIC; c) discuţii în grup
despre faptele petrecute în trecutul
îndepărtat sau apropiat; f)
redactarea unor compuneri în care
să fie exprimată atitudinea faţă de
anumite evenimente;
2.3. d) analiza unor imagini care
prezintă acelaşi loc în diferite
perioade de timp/momente istorice;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână; c)
lectura unui text cu conţinut istoric
utilizând metoda SINELG; d)
realizarea unor organizatori grafici
care susţin înţelegerea informaţiilor
din texte/surse istorice;
3.2. h) realizarea unor
compuneri/desene/schiţe/scenarii
simple pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată
individual sau în grup; n)
completarea unor jurnale de
învăţare după participarea la
sărbători locale tradiţionale sau
prilejuite de evenimente istorice sau
după vizitarea unor muzee şi case
memoriale;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut, persoane şi
locuri cu semnificaţie istorică; b)
citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice
prezentate; c) extragerea
informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric; e) prezentarea
unor evenimente utilizând
organizatori grafici;
4.2. b) discuţii în grup referitoare la
faptele unor personalităţi istorice,
modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate.
III 20. Transilvania, spaţiu 1.1. f) precizarea evenimentelor • Observare
multietnic. Sat şi oraş în dintr-un text citit/audiat folosind Resurse sistematică
Evul Mediu. Despre expresii precum: la început/mai • materiale: (probe
personalităţi ale întâi/prima dată, apoi/după aceea, manual, caietul orale, fişe
minorităţilor la urmă, în final/în acelaşi timp etc.; elevului, fişe de de lucru,
1.2. b) localizarea pe harta fizică a lucru, harta; temă
României a unor locuri/zone de • procedurale: pentru
importanţă istorică; e) lectura unor conversaţia, acasă)
texte care ilustrează legătura dintre explicaţia, • Probă
om şi mediu (ocupaţii, locuinţe, observarea scrisă de
obiceiuri); dirijată şi evaluare
2.1.a) căutarea de surse de nedirijată, formativă
informare despre o temă istorică exerciţiul,
pusă în discuţie; c) citirea şi învăţarea prin
comentarea unor imagini/fotografii; explorare şi
d) descrierea unor fotografii investigare.
ilustrând locuri, clădiri, preocupări
ale oamenilor din localitatea natală; Forme de
2.2. h) realizarea unor proiecte de organizare a
grup care să evidenţieze rolul colectivului:
personalităţilor în derularea frontal,
evenimentelor de însemnătate individual, în
istorică; i) selectarea informaţiilor perechi, în
oferite de sursele istorice pe baza echipă
unui plan de idei dat;
2.3. c) prezentarea stilului de viaţă
al oamenilor din diferite perioade
de timp; d) analiza unor imagini care
prezintă acelaşi loc în diferite
perioade de timp/momente istorice;
g) realizarea unor expoziţii de
desene/picturi/colaje care arată
felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor,
arhitectura locuinţelor;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână; b)
deducerea sensului unui
cuvânt/termen istoric prin raportare
la textul citit sau la mesajul audiat;
c) lectura unui text cu conţinut
istoric utilizând metoda SINELG;
3.2. e) realizarea şi prezentarea
unor proiecte individuale şi de grup
pe diferite teme istorice; l)
exprimarea propriei păreri
referitoare la un eveniment istoric,
la faptele unei personalităţi istorice;
n) completarea unor jurnale de
învăţare după participarea la
sărbători locale tradiţionale sau
prilejuite de evenimente istorice sau
după vizitarea unor muzee şi case
memoriale;
4.1. c) extragerea informaţiilor
esenţiale dintr-un text cu conţinut
istoric; i) realizarea şi prezentarea
unor proiecte tematice;
4.2. d) stabilirea cu ajutorul
organizatorilor grafici a
asemănărilor şi deosebirilor dintre
fapte/evenimente, personalităţi,
monumente;
4.3. i) realizarea şi prezentarea unor
jurnale de călătorie.
IV 21. Epoca modernă. 1.1. e) citirea şi discutarea unor Resurse • Observare
Cuza şi Unirea biografii ale unor personalităţi din • materiale: sistematică
Principatelor Române diferite domenii (istoric, literar, manual, caietul (probe
artistic etc.), ţinând cont de elevului, fişe de orale, fişe
încadrarea în timp; j) alcătuirea de lucru, harta; de lucru,
axe cronologice privind succesiunea • procedurale: temă
unor evenimente/procese istorice; conversaţia, pentru
1.2. b) localizarea pe harta fizică a explicaţia, acasă)
României a unor locuri/zone de observarea • Probă
importanţă istorică; dirijată şi scrisă de
1.3. b) studierea unor izvoare nedirijată, evaluare
istorice scrise în care sunt exerciţiul, formativă
menţionate date, perioade de timp învăţarea prin
şi nume de locuri; explorare şi
2.1. c) citirea şi comentarea unor investigare.
imagini/fotografii;
2.2. d) exerciţii de prezentare a ceea Forme de
ce i-a impresionat în legătură cu un organizare a
eveniment istoric; colectivului:
2.3. a) prezentarea unor frontal,
evenimente istorice drept individual, în
consecinţe ale altor evenimente; b) perechi, în
exerciţii de precizare a echipă.
cauzelor/consecinţelor unor
fapte/evenimente istorice; f)
realizarea unor albume sau postere
despre localitatea natală, şcoală,
locuri cunoscute/îndrăgite;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână;
3.2. a) povestirea unor
evenimente/fapte istorice, utilizând
termenii învăţaţi; ; i) realizarea
prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric; l)
exprimarea propriei păreri
referitoare la un eveniment istoric,
la faptele unei personalităţi istorice;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut, persoane şi
locuri cu semnificaţie istorică; b)
citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice
prezentate; g) exerciţii de stabilire a
unor relaţii evidente între
evenimente istorice
prezentate/cunoscute;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate; d) selectarea unei
informaţii dintr-un text istoric/sursă
şi motivarea alegerii făcute; g)
realizarea pe grupe a unor
postere/afişe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor
evenimente/personalităţi.
V 22. Cucerirea 1.1. e) citirea şi discutarea unor Resurse • Observare
independenţei în timpul biografii ale unor personalităţi din • materiale: sistematică
regelui Carol I diferite domenii (istoric, literar, manual, caietul (probe
artistic etc.), ţinând cont de elevului, fişe de orale, fişe
încadrarea în timp; f) precizarea lucru, harta, de lucru,
evenimentelor dintr-un text filmul „Războiul temă
citit/audiat folosind expresii de pentru
precum: la început/mai întâi/prima independenţă“; acasă)
dată, apoi/după aceea, la urmă, în • procedurale: • Probă
final/în acelaşi timp etc.; i) conversaţia, scrisă de
vizionarea şi discutarea unor explicaţia, evaluare
secvenţe din filme istorice/reportaje observarea formativă
TV, respectând ordinea desfăşurării dirijată şi
evenimentelor; nedirijată,
1.2. a) observarea hărţilor digitale şi exerciţiul,
a simulărilor confruntărilor armate, învăţarea prin
folosind TIC; b) localizarea pe harta explorare şi
fizică a României a unor locuri/zone investigare.
de importanţă istorică;
2.1. b) observarea dirijată a Forme de
diferitelor tipuri de surse care să organizare a
ofere informaţii din prezent şi din colectivului:
trecut, în timpul lecţiilor desfăşurate frontal,
în şcoală sau în afara ei (de individual, în
exemplu, muzee, case memoriale, perechi, în
biblioteci); c) citirea şi comentarea echipă.
unor imagini/fotografii;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi
a simulărilor confruntărilor armate
etc., folosind TIC;
2.3. g) realizarea unor expoziţii de
desene/picturi/colaje care arată
felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor,
arhitectura locuinţelor;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână;
3.2. g) completarea unui jurnal cu
dublă intrare în urma lecturii unui
text/a vizionării unui film cu
conţinut istoric; i) realizarea
prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric; l)
exprimarea propriei păreri
referitoare la un eveniment istoric,
la faptele unei personalităţi istorice;
m) studii de caz simple, pe baza
unor întâmplări din lecturi cu
conţinut istoric;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut, persoane şi
locuri cu semnificaţie istorică; c)
extragerea informaţiilor esenţiale
dintr-un text cu conţinut istoric; d)
lectura unui text cu conţinut istoric
şi prezentarea ideilor esenţiale, în
perechi;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate; d) selectarea unei
informaţii dintr-un text istoric/sursă
şi motivarea alegerii făcute.
VI 23. Eroi ai Primului 1.1. e) citirea şi discutarea unor Resurse • Observare
Război Mondial biografii ale unor personalităţi din • materiale: sistematică
diferite domenii (istoric, literar, manual, caietul (probe
artistic etc.), ţinând cont de elevului, fişe de orale, fişe
încadrarea în timp; g) aranjarea unei lucru, harta, de lucru,
succesiuni de enunţuri după ordinea secvenţe de temă
logică de desfăşurare a film sau pentru
evenimentelor şi în funcţie de documentar acasă)
factorul timp; i) vizionarea şi despre Primul • Probă
discutarea unor secvenţe din filme Război scrisă de
istorice/reportaje TV, respectând Mondial; evaluare
ordinea desfăşurării evenimentelor; • procedurale: formativă
f) precizarea evenimentelor dintr-un conversaţia,
text citit/audiat folosind expresii explicaţia,
precum: la început/mai întâi/prima observarea
dată, apoi/după aceea, la urmă, în dirijată şi
final/în acelaşi timp etc.; nedirijată,
1.2. a) observarea hărţilor digitale şi exerciţiul,
a simulărilor confruntărilor armate, învăţarea prin
folosind TIC; b) localizarea pe harta explorare şi
fizică a României a unor locuri/zone investigare.
de importanţă istorică;
2.1. c) citirea şi comentarea unor Forme de
imagini/fotografii; organizare a
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi colectivului:
a simulărilor confruntărilor armate frontal,
etc., folosind TIC; i) selectarea individual, în
informaţiilor oferite de sursele perechi, în
istorice pe baza unui plan de idei echipă.
dat; f) redactarea unor compuneri în
care să fie exprimată atitudinea faţă
de anumite evenimente;
2.3. a) prezentarea unor
evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente; b)
exerciţii de precizare a
cauzelor/consecinţelor unor
fapte/evenimente istorice;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână;
3.2. i) realizarea prezentării unei
personalităţi istorice/a unui
eveniment istoric; l) exprimarea
propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei
personalităţi istorice;
4.1. b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice
prezentate; g) exerciţii de stabilire a
unor relaţii evidente între
evenimente istorice
prezentate/cunoscute;
4.2. b) discuţii în grup referitoare la
faptele unor personalităţi istorice,
modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente.
VII 24. Regele Ferdinand şi 1.1. g) aranjarea unei succesiuni de Resurse • Observare
Marea Unire enunţuri după ordinea logică de • materiale: sistematică
desfăşurare a evenimentelor şi în manual, caietul (probe
funcţie de factorul timp; h) elevului, fişe de orale, fişe
participarea la jocuri de lucru, harta; de lucru,
rol/dramatizări ale unor povestiri şi • procedurale: temă
legende istorice cunoscute; conversaţia, pentru
1.2. b) localizarea pe harta fizică a explicaţia, acasă)
României a unor locuri/zone de observarea • Probă
importanţă istorică; dirijată şi scrisă de
1.3. e) valorificarea informaţiilor nedirijată, evaluare
dobândite prin vizite la muzee, case exerciţiul, formativă
memoriale, situri arheologice; învăţarea prin
2.1. c) citirea şi comentarea unor explorare şi
imagini/fotografii; investigare.
2.2. a) realizarea de portofolii pe
teme istorice, folosind Internetul şi Forme de
enciclopedii în format electronic etc. organizare a
ca surse de informare; f) redactarea colectivului:
unor compuneri în care să fie frontal,
exprimată atitudinea faţă de individual, în
anumite evenimente; perechi, în
2.3. a) prezentarea unor echipă.
evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente; b)
exerciţii de precizare a
cauzelor/consecinţelor unor
fapte/evenimente istorice;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână;
3.2. a) povestirea unor
evenimente/fapte istorice, utilizând
termenii învăţaţi; h) realizarea unor
compuneri/desene/schiţe/scenarii
simple pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată
individual sau în grup;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut, persoane şi
locuri cu semnificaţie istorică; b)
citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice
prezentate; c) extragerea
informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
4.2. b) discuţii în grup referitoare la
faptele unor personalităţi istorice,
modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate; d) selectarea unei
informaţii dintr-un text istoric/sursă
şi motivarea alegerii făcute.
VIII 25. Epoca 1.1. j) alcătuirea de axe cronologice Resurse • Observare
Contemporană. privind succesiunea unor • materiale: sistematică
România la cumpăna evenimente/procese istorice; manual, caietul (probe
dintre milenii 1.3. b) studierea unor izvoare elevului, fişe de orale, fişe
istorice scrise în care sunt lucru, harta; de lucru,
menţionate date, perioade de timp • procedurale: temă
şi nume de locuri; conversaţia, pentru
2.1. c) citirea şi comentarea unor explicaţia, acasă)
imagini/fotografii; observarea • Probă
3.1. a) lectura unor texte/surse dirijată şi scrisă de
istorice cu creionul în mână; nedirijată, evaluare
3.2. a) povestirea unor exerciţiul, formativă
evenimente/fapte istorice, utilizând învăţarea prin
termenii învăţaţi; m) studii de caz explorare şi
simple, pe baza unor întâmplări din investigare.
lecturi cu conţinut istoric;
4.1. a) formularea de întrebări şi Forme de
răspunsuri referitoare la organizare a
evenimente din trecut, persoane şi colectivului:
locuri cu semnificaţie istorică; c) frontal,
extragerea informaţiilor esenţiale individual, în
dintr-un text cu conţinut istoric; g) perechi, în
exerciţii de stabilire a unor relaţii echipă.
evidente între evenimente istorice
prezentate/cunoscute;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate; d) selectarea unei
informaţii dintr-un text istoric/sursă
şi motivarea alegerii făcute.
IX 26. Recapitulare 1.1. f) precizarea evenimentelor • Observare
dintr-un text citit/audiat folosind sistematică
expresii precum: la început/mai (probe
întâi/prima dată, apoi/după aceea, orale, fişe
la urmă, în final/în acelaşi timp etc.; de lucru,
g) aranjarea unei succesiuni de temă
enunţuri după ordinea logică de pentru
desfăşurare a evenimentelor şi în acasă)
funcţie de factorul timp; j) • Probă
alcătuirea de axe cronologice scrisă de
privind succesiunea unor evaluare
evenimente/procese istorice; formativă
1.2. b) localizarea pe harta fizică a
României a unor locuri/zone de
importanţă istorică;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi
a simulărilor confruntărilor armate
etc., folosind TIC; g) redactarea de
texte având la bază modele ale unor
personalităţi din istorie („Aş dori să
fiu ca ...“); i) selectarea informaţiilor
oferite de sursele istorice pe baza
unui plan de idei dat;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână; d)
realizarea unor organizatori grafici
care susţin înţelegerea informaţiilor
din texte/surse istorice;
3.2. d) completarea unor texte
lacunare; f) alcătuirea şi rezolvarea
de rebusuri pe teme istorice;
4.2. d) selectarea unei informaţii
dintr-un text istoric/sursă şi
motivarea alegerii făcute;
4.3. e) concursuri pe teme istorice
tip „Cine ştie câştigă“, la nivelul
clasei sau între clase; f) realizarea
unei mape a clasei „Ştiaţi că?“,
fiecare elev având posibilitatea să
completeze cu informaţii pe care le
consideră relevante pentru subiecte
discutate sau descoperite pe
parcursul cercetărilor personale.
X 27. Evaluare 1.1. g) aranjarea unei succesiuni de Resurse • Probă
enunţuri după ordinea logică de • materiale: fişe scrisă de
desfăşurare a evenimentelor şi în de evaluare; evaluare
funcţie de factorul timp; • procedurale: sumativă
1.2. b) localizarea pe harta fizică a explicaţia,
României a unor locuri/zone de exerciţiul,
importanţă istorică; munca
2.1. c) citirea şi comentarea unor independentă.
imagini/fotografii;
3.2. d)completarea unor texte Forma de
lacunare. organizare:
activitate
individuală.
Unitatea de invatare: CULTURA SI PATRIOTISM
Numar de ore alocat: 7 ore
XI 28. Locuri istorice în 1.1. a) alcătuirea şi prezentarea unei Resurse
comunitate axe a timpului pe care să se • materiale:
reprezinte evenimente din viaţa manual, caietul
personală, viaţa familiei sau istoria elevului, fişe de
localităţii natale; d) prezentarea lucru, ilustraţii,
unor albume personale cu fotografii planşă
din istoria familiei sau a comunităţii; „Arborele
1.2. d) descrierea unor fotografii genealogic“,
ilustrând locuri, clădiri, preocupări harta;
ale oamenilor din localitatea natală • procedurale:
sau din alte regiuni; conversaţia,
1.3. e) valorificarea informaţiilor explicaţia,
dobândite prin vizite la muzee, case observarea
memoriale, situri arheologice; dirijată şi
2.1. d) descrierea unor fotografii nedirijată,
ilustrând locuri, clădiri, preocupări exerciţiul,
ale oamenilor din localitatea natală; învăţarea prin
2.3. f) realizarea unor albume sau explorare şi
postere despre localitatea natală, investigare.
şcoală, locuri cunoscute/îndrăgite;
3.1. a) lectura unor texte/surse Forme de
istorice cu creionul în mână; organizare a
3.2. h) realizarea unor colectivului:
compuneri/desene/schiţe/scenarii frontal,
simple pornind de la informaţiile individual, în
selectate dintr-o sursă consultată perechi, în
individual sau în grup; j) realizarea echipă.
unor afişe pentru promovarea unor
serbări/concursuri cu tematică
istorică; m) studii de caz simple, pe
baza unor întâmplări din lecturi cu
conţinut istoric; n) completarea
unor jurnale de învăţare după
participarea la sărbători locale
tradiţionale sau prilejuite de
evenimente istorice sau după
vizitarea unor muzee şi case
memoriale;
4.1. j) prezentarea impresiilor după
vizite la muzee şi case memoriale;
4.3. g) realizarea pe grupe a unor
postere/afişe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor
evenimente/personalităţi.
XII 29. Construcţii 1.1. g) aranjarea unei succesiuni de Resurse
religioase şi ctitorii lor enunţuri după ordinea logică de • materiale:
desfăşurare a evenimentelor şi în manual, caietul
funcţie de factorul timp; elevului, fişe de
1.2. b) localizarea pe harta fizică a lucru, harta;
României a unor locuri/zone de • procedurale:
importanţă istorică; conversaţia,
1.3. b) studierea unor izvoare explicaţia,
istorice scrise în care sunt observarea
menţionate date, perioade de timp dirijată şi
şi nume de locuri; e) valorificarea nedirijată,
informaţiilor dobândite prin vizite la exerciţiul,
muzee, case memoriale, situri învăţarea prin
arheologice; explorare şi
2.1. b) observarea dirijată a investigare.
diferitelor tipuri de surse care să
ofere informaţii din prezent şi din Forme de
trecut, în timpul lecţiilor desfăşurate organizare a
în şcoală sau în afara ei (de colectivului:
exemplu, muzee, case memoriale, frontal,
biblioteci); c) citirea şi comentarea individual, în
unor imagini/fotografii; perechi, în
2.3. c) prezentarea stilului de viaţă echipă.
al oamenilor din diferite perioade
de timp;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână;
b) deducerea sensului unui
cuvânt/termen istoric prin raportare
la textul citit sau la mesajul audiat;
3.2. a) povestirea unor
evenimente/fapte istorice, utilizând
termenii învăţaţi;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut, persoane şi
locuri cu semnificaţie istorică; b)
citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice
prezentate;
4.3. a) solicitarea unei explicaţii
referitoare la informaţiile de detaliu
şi termenii specifici dintr-un text cu
conţinut istoric/sursă accesibilă.
XIII 30. Monumente şi 1.1. f) precizarea evenimentelor Resurse
locuri istorice incluse în dintr-un text citit/audiat folosind • materiale:
patrimoniul UNESCO expresii precum: la început/mai manual, caietul
întâi/prima dată, apoi/după aceea, elevului, fişe de
la urmă, în final/în acelaşi timp etc.; lucru, harta;
SAU i) vizionarea şi discutarea unor • procedurale:
secvenţe din filme istorice/reportaje conversaţia,
TV, respectând ordinea desfăşurării explicaţia,
evenimentelor; observarea
1.2. b) localizarea pe harta fizică a dirijată şi
României a unor locuri/zone de nedirijată,
importanţă istorică; d) descrierea exerciţiul,
unor fotografii ilustrând locuri, învăţarea prin
clădiri, preocupări ale oamenilor din explorare şi
localitatea natală sau din alte investigare.
regiuni;
1.3. e) valorificarea informaţiilor Forme de
dobândite prin vizite la muzee, case organizare a
memoriale, situri arheologice; colectivului:
2.1. c) citirea şi comentarea unor frontal,
imagini/fotografii; individual, în
2.2. a) realizarea de portofolii pe perechi, în
teme istorice, folosind Internetul şi echipă.
enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână;
3.2. m) studii de caz simple, pe baza
unor întâmplări din lecturi cu
conţinut istoric;
4.1. i) realizarea şi prezentarea unor
proiecte tematice; j) prezentarea
impresiilor după vizite la muzee şi
case memoriale;
4.2. d) selectarea unei informaţii
dintr-un text istoric/sursă şi
motivarea alegerii făcute;
4.3. g) realizarea pe grupe a unor
postere/afişe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor
evenimente/personalităţi.
XIV 31. Recapi-tulare 1.1. f) precizarea evenimentelor Resurse
dintr-un text citit/audiat folosind • materiale: fişe
expresii precum: la început/mai de lucru, harta.
întâi/prima dată, apoi/după aceea,
la urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
g) aranjarea unei succesiuni de
enunţuri după ordinea logică de
desfăşurare a evenimentelor şi în
funcţie de factorul timp; j)
alcătuirea de axe cronologice
privind succesiunea unor
evenimente/procese istorice;
1.2. b) localizarea pe harta fizică a
României a unor locuri/zone de
importanţă istorică;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi
a simulărilor confruntărilor armate
etc., folosind TIC; g) redactarea de
texte având la bază modele ale unor
personalităţi din istorie („Aş dori să
fiu ca ...“); i) selectarea informaţiilor
oferite de sursele istorice pe baza
unui plan de idei dat;
3.1. a) lectura unor texte/surse
istorice cu creionul în mână; d)
realizarea unor organizatori grafici
care susţin înţelegerea informaţiilor
din texte/surse istorice;
3.2. d) completarea unor texte
lacunare; f) alcătuirea şi rezolvarea
de rebusuri pe teme istorice; m)
studii de caz simple, pe baza unor
întâmplări din lecturi cu conţinut
istoric;
4.2. d) selectarea unei informaţii
dintr-un text istoric/sursă şi
motivarea alegerii făcute;
4.3. e) concursuri pe teme istorice
tip „Cine ştie câştigă“, la nivelul
clasei sau între clase; f) realizarea
unei mape a clasei „Ştiaţi că?“,
fiecare elev având posibilitatea să
completeze cu informaţii pe care le
consideră relevante pentru subiecte
discutate sau descoperite pe
parcursul cercetărilor personale.
XV 32. Evaluare 1.1. g) aranjarea unei succesiuni de
enunţuri după ordinea logică de Resurse
desfăşurare a evenimentelor şi în • materiale: fişe
funcţie de factorul timp; de evaluare;
2.1. c) citirea şi comentarea unor • procedurale:
imagini/fotografii; explicaţia,
3.2. d) completarea unor texte exerciţiul,
lacunare. munca
independentă.
Forma de
organizare:
activitate
individuală.
XVI 33. Recapi-tulare finală 1.1. a) alcătuirea şi prezentarea unei Resurse
axe a timpului pe care să se • materiale: fişe
reprezinte evenimente din viaţa de lucru, harta.
personală, viaţa familiei sau istoria
localităţii natale; d) prezentarea
unor albume personale cu fotografii
din istoria familiei sau a comunităţii;
g) aranjarea unei succesiuni de
enunţuri după ordinea logică de
desfăşurare a evenimentelor şi în
funcţie de factorul timp; j)
alcătuirea de axe cronologice
privind succesiunea unor
evenimente/procese istorice;
2.1. c) citirea şi comentarea unor
imagini/fotografii;
2.2. d) exerciţii de prezentare a ceea
ce i-a impresionat în legătură cu un
eveniment istoric;
2.3. a) prezentarea unor
evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente; b)
exerciţii de precizare a
cauzelor/consecinţelor unor
fapte/evenimente istorice;
3.1. d) realizarea unor organizatori
grafici care susţin înţelegerea
informaţiilor din texte/surse
istorice;
3.2. a) povestirea unor
evenimente/fapte istorice, utilizând
termenii învăţaţi; d) completarea
unor texte lacunare; f) alcătuirea şi
rezolvarea de rebusuri pe teme
istorice; g) completarea unui jurnal
cu dublă intrare în urma lecturii unui
text/a vizionării unui film cu
conţinut istoric;
4.3. e) concursuri pe teme istorice
tip „Cine ştie câştigă“, la nivelul
clasei sau între clase; f) realizarea
unei mape a clasei „Ştiaţi că?“,
fiecare elev având posibilitatea să
completeze cu informaţii pe care le
consideră relevante pentru subiecte
discutate sau descoperite pe
parcursul cercetărilor personale.
XVII 34. Evaluare finală 1.1. g) aranjarea unei succesiuni de
enunţuri după ordinea logică de Resurse
desfăşurare a evenimentelor şi în • materiale: fişe
funcţie de factorul timp; de evaluare;
2.1. c) citirea şi comentarea unor • procedurale:
imagini/fotografii; explicaţia,
3.2. d) completarea unor texte exerciţiul,
lacunare; munca
4.1. e) prezentarea unor independentă.
evenimente utilizând organizatori
grafici. Forma de
organizare:
activitate
individuală.
9. DISCIPLINA:GEOGRAFIE
Nr. De ore/saptamana: 1 ore
Sapt/ Domeniul Competențe Detalieri de conținut Activități de învățare Resurse Evaluare
Data materiale și
procedurale
Unitatea de invatare:ROMANIA- Elemente de geografie regionala
Numar de ore alocat: 9 ore
I 20. Munţii Carpaţi 1.1. a) recunoaşterea unor • Observare
termeni care reflectă realitatea Resurse: sistematică
observabilă în texte din • materiale → (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) manual, • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni caietul de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj elevului, formativă (fişă
oral; ilustraţii, de lucru)
1.2. a) redarea, în formulări fotografii,
proprii, a semnificaţiei termenilor harta fizică,
identificaţi în manual/texte mulaj –
complementare/denumiţi de încreţirea
profesor; b) utilizarea termenilor munţilor,
geografici de bază în enunţuri macheta
proprii referitoare la elemente vulcanii
observate; • procedurale
1.3. a) completarea unor texte →
lacunare, cu termeni adecvaţi; conversaţia,
2.2. b) gruparea obiectelor explicaţia,
(corpurilor) identificate prin observarea
observare în diferite categorii, pe dirijată,
baza unor criterii specifice; exerciţiul,
2.3. c) gruparea fenomenelor şi demonstraţia,
proceselor studiate, pe baza unor jocul, învăţare
criterii diferite; intuitivă
Forme de
3.3. e) identificarea elementelor organizare a
reprezentate pe hărţi la scări colectivului:
diferite; activitate
3.4. d) localizarea unor elemente frontală,
pe hărţi de contur, la diferite scări; activitate în
4.2. c) formarea unei atitudini perechi şi
civice referitoare la cunoaşterea, echipă,
conservarea şi protecţia; activitate
4.3. b) afirmarea respectului individuală
pentru diversitatea naturală şi
umană.
II 21. Dealurile şi 1.1. a) recunoaşterea unor Resurse: • Observare
podişurile termeni care reflectă realitatea • materiale → sistematică
observabilă în texte din manual, (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) caietul • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni elevului, de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj ilustraţii, formativă (fişă
oral; fotografii, de lucru)
1.2. b) utilizarea termenilor harta fizică,
geografici de bază în enunţuri mulaj –
proprii referitoare la elemente încreţirea
observate; munţilor,
1.3. d) elaborarea unui text pe macheta
baza unei structuri date, folosind vulcanii
corect termenii corespunzători; • procedurale
2.2. b) gruparea obiectelor →
(corpurilor) identificate prin conversaţia,
observare în diferite categorii, pe explicaţia,
baza unor criterii specifice; observarea
2.3. c) gruparea fenomenelor şi dirijată,
proceselor studiate, pe baza unor exerciţiul,
criterii diferite; demonstraţia,
3.3. e) identificarea elementelor jocul, învăţare
reprezentate pe hărţi la scări intuitivă
diferite; Forme de
3.4. d) localizarea unor elemente organizare a
pe hărţi de contur, la diferite scări; colectivului:
4.2. c) formarea unei atitudini activitate
civice referitoare la cunoaşterea, frontală,
conservarea şi protecţia; activitate în
4.3. b) afirmarea respectului perechi şi
pentru diversitatea naturală şi echipă,
umană. activitate
individuală
III 22. Câmpiile 1.1. a) recunoaşterea unor Resurse: • Observare
termeni care reflectă realitatea • materiale → sistematică
observabilă în texte din manual, (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) caietul • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni elevului, de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj ilustraţii, formativă (fişă
oral; fotografii, de lucru)
1.2. d) definirea, în formulări harta fizică,
proprii, a sensului termenilor de mulaj –
bază învăţaţi; încreţirea
1.3. a) completarea unor texte munţilor,
lacunare, cu termeni adecvaţi; macheta
2.2. b) gruparea obiectelor vulcanii
(corpurilor) identificate prin • procedurale
observare în diferite categorii, pe →
baza unor criterii specifice; conversaţia,
2.3. c) gruparea fenomenelor şi explicaţia,
proceselor studiate, pe baza unor observarea
criterii diferite; dirijată,
3.3. e) identificarea elementelor exerciţiul,
reprezentate pe hărţi la scări demonstraţia,
diferite; jocul, învăţare
3.4. d) localizarea unor elemente intuitivă
pe hărţi de contur, la diferite scări; Forme de
4.2. c) formarea unei atitudini organizare a
civice referitoare la cunoaşterea, colectivului:
conservarea şi protecţia; activitate
4.3. b) afirmarea respectului frontală,
pentru diversitatea naturală şi activitate în
umană. perechi şi
echipă,
activitate
individuală
IV 23. Delta Dunării 1.1. a) recunoaşterea unor • Observare
termeni care reflectă realitatea Resurse: sistematică
observabilă în texte din • materiale → (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) manual, • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni caietul de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj elevului, formativă (fişă
oral; ilustraţii, de lucru)
1.2. c) notarea unor formulări fotografii,
proprii simple, referitoare la harta fizică,
termeni identificaţi/desprinşi mulaj –
dintr-un mesaj oral; încreţirea
1.3. a) completarea unor texte munţilor,
lacunare, cu termeni adecvaţi; c) macheta
elaborarea unui text pe baza unei vulcanii
realităţi studiate sau a unei • procedurale
imagini, după un model dat; →
2.2. b) gruparea obiectelor conversaţia,
(corpurilor) identificate prin explicaţia,
observare în diferite categorii, pe observarea
baza unor criterii specifice; dirijată,
2.3. c) gruparea fenomenelor şi exerciţiul,
proceselor studiate, pe baza unor demonstraţia,
criterii diferite; jocul, învăţare
3.3. e) identificarea elementelor intuitivă
reprezentate pe hărţi la scări Forme de
diferite; organizare a
3.4. d) localizarea unor elemente colectivului:
pe hărţi de contur, la diferite scări; activitate
4.2. c) formarea unei atitudini frontală,
civice referitoare la cunoaşterea, activitate în
conservarea şi protecţia; a) perechi şi
înţelegerea necesităţii protecţiei echipă,
mediului de viaţă; activitate
4.3. b) afirmarea respectului individuală
pentru diversitatea naturală şi
umană; a) prezentarea unor
elemente observabile referitoare
la diversitatea naturală şi umană
(peisaje, grupuri şi colectivităţi
umane etc.).
V 24. Organizarea 1.1. a) recunoaşterea unor Resurse: • Observare
administrativă a termeni care reflectă realitatea • materiale → sistematică
României observabilă în texte din manual, (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) caietul • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni elevului, de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj ilustraţii, formativă (fişă
oral; fotografii, de lucru)
1.2. d) definirea, în formulări harta
proprii, a sensului termenilor de administrativă
bază învăţaţi; a României
1.3. a) completarea unor texte • procedurale
lacunare, cu termeni adecvaţi; →
2.2 b) gruparea obiectelor conversaţia,
(corpurilor) identificate prin explicaţia,
observare în diferite categorii, pe observarea
baza unor criterii specifice; dirijată,
2.3. b) explicarea repartiţiei unor exerciţiul,
elemente geografice în diferite demonstraţia,
situaţii de spaţiu şi timp; jocul, învăţare
3.3. e) identificarea elementelor intuitivă
reprezentate pe hărţi la scări Forme de
diferite; organizare a
3.4. d) localizarea unor elemente colectivului:
pe hărţi de contur, la diferite scări; activitate
4.3 b) afirmarea respectului frontală,
pentru diversitatea naturală şi activitate în
umană. perechi şi
echipă,
activitate
individuală
VI 25. Bucureşti 1.3. b) reformularea unor texte, cu Resurse: • Observare
păstrarea sensului termenilor • materiale → sistematică
învăţaţi; manual, (evaluare orală)
2.2. c) aplicarea unor cunoştinţe caietul • Probă scrisă
de cronologie la succesiuni de elevului, de evaluare
fenomene din realitatea ilustraţii, formativă (fişă
observată; fotografii, de lucru)
3.2. e) realizarea unui text cu harta
conţinut geografic pe baza citirii Bucureşti
hărţii şi a semnelor convenţionale; • procedurale
3.3. b) precizarea poziţiei localităţii
→
în cadrul regiunii şi al ţării; conversaţia,
3.4. d) localizarea unor elemente explicaţia,
pe hărţi de contur, la diferite scări;
observarea
4.1. a) explorarea unor surse de dirijată,
informare noi şi alternative pentru exerciţiul,
lărgirea orizontului de cunoaştere; demonstraţia,
4.2. c) formarea unei atitudini jocul, învăţare
civice referitoare la cunoaşterea, intuitivă
conservarea şi protecţia. Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activitate în
perechi şi
echipă,
activitate
individuală
VII 26. Caracteriza-rea 1.3. c) elaborarea unui text pe Resurse: • Observare
regiunii orizontului baza unei realităţi studiate sau a • materiale → sistematică
local şi a regiunilor unei imagini, după un model dat; manual, (evaluare orală)
învecinate. 2.2. a) descrierea unor elemente şi caietul • Probă scrisă
Caracterizarea fenomene din mediul înconjurător elevului, de evaluare
judeţului (circuitului apei în natură, ilustraţii, formativă (fişă
modificările vegetaţiei etc.); fotografii, de lucru)
f) gruparea elementelor harta fizică,
geografice observate pe hărţi la mulaj –
diferite scări (harta României, a încreţirea
Europei şi pe planiglob) în raport munţilor,
cu anumite criterii indicate; macheta
2.3. d) precizarea principalelor vulcanii
elemente observabile care • procedurale
formează realitatea geografică →
înconjurătoare; e) utilizarea unor conversaţia,
algoritmi de prezentare explicaţia,
structurată a realităţii, la diferite observarea
scări (orizont local, regiune, ţară, dirijată,
Terra ca întreg); exerciţiul,
3.1. c) identificarea poziţiei unor demonstraţia,
elemente naturale şi socio- jocul, învăţare
economice pe harta regiunii, a intuitivă
României, Europei sau pe Forme de
planiglob; organizare a
3.4. d) localizarea unor elemente colectivului:
pe hărţi de contur, la diferite scări; activitate
4.1. b) raportarea spaţială a unor frontală,
evenimente şi fenomene care au activitate în
loc în timp real în orizontul local, perechi şi
în ţară, în Europa şi în lume; echipă,
4.2. b) participarea la activităţi de activitate
conservare a mediului; c) individuală
formarea unei atitudini civice
referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia; c)
formarea unei atitudini civice
referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia;
4.3. a) prezentarea unor elemente
observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană
(peisaje, grupuri şi colectivităţi
umane etc.).
VIII 27. 1.1. a) recunoaşterea unor • Observare
Recapitulare termeni care reflectă realitatea Resurse: sistematică
observabilă în texte din • materiale → (probe orale,
manual/texte complementare; manual, fişe de lucru)
1.2. d) definirea, în formulări caietul
proprii, a sensului termenilor de elevului,
bază învăţaţi; ilustraţii,
1.3. a) completarea unor texte fotografii,
lacunare, cu termeni adecvaţi; globul
2.2. b) gruparea obiectelor pământesc,
(corpurilor) identificate prin lanternă, fişa
observare în diferite categorii, pe de observare
baza unor criterii specifice; • procedurale
3.1. a) completarea unor texte →
lacunare, cu termeni adecvaţi conversaţia,
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor explicaţia,
reprezentări convenţionale observarea
specifice (altitudini, limite, areale, dirijată,
zone de vegetaţie etc.); exerciţiul,
d) explicarea, în cuvinte proprii, a demonstraţia,
legăturii dintre un element şi jocul, învăţare
semnul convenţional intuitivă
corespunzător; e) realizarea unui Forme de
text cu conţinut geografic pe baza organizare a
citirii hărţii şi a semnelor colectivului:
convenţionale; activitate
3.3. e) identificarea elementelor frontală,
reprezentate pe hărţi la scări activitate în
diferite; perechi şi
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe echipă,
baze empirice, ale regiunii activitate
înconjurătoare; individuală
4.3. a) prezentarea unor elemente
observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană
(peisaje, grupuri şi colectivităţi
umane etc.).
IX 28. Evaluare 1.1. a) recunoaşterea unor • Proba scrisă
termeni care reflectă realitatea Resurse: (evaluare
observabilă în texte din • materiale sumativă)
manual/texte complementare; fişe de lucru
1.2. b) utilizarea termenilor • procedurale
geografici de bază în enunţuri → exerciţiul,
proprii referitoare la elemente munca
observate; independentă
1.3. a) completarea unor texte Forme de
lacunare, cu termeni adecvaţi; organizare a
2.3. d) precizarea principalelor colectivului:,
elemente observabile care activitate
formează realitatea geografică individuală
înconjurătoare.
Unitatea de invatare:ROMANIAin Europa si pe glob
Numar de ore alocat: 8 ore
X-XI 29. Poziţia României 1.1. a) recunoaşterea unor • Observare
în Europa. Vecinii termeni care reflectă realitatea Resurse: sistematică
României observabilă în texte din • materiale → (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) manual, • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni caietul de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj elevului, formativă (fişă
oral; ilustraţii, de lucru)
1.2. b) utilizarea termenilor fotografii,
geografici de bază în enunţuri harta fizică a
proprii referitoare la elemente României,
observate; harta fizică a
1.3. a) completarea unor texte Europei
lacunare, cu termeni adecvaţi; c) • procedurale
elaborarea unui text pe baza unei →
realităţi studiate sau a unei conversaţia,
imagini, după un model dat; explicaţia,
2.1. e) calcularea unor distanţe pe observarea
hărţi la scări diferite; dirijată,
2.2. f) gruparea elementelor exerciţiul,
geografice observate pe hărţi la demonstraţia,
diferite scări (harta României, a jocul, învăţare
Europei şi pe planiglob) în raport intuitivă
cu anumite criterii indicate; Forme de
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de organizare a
prezentare structurată a realităţii, colectivului:
la diferite scări (orizont local, activitate
regiune, ţară, Terra ca întreg); frontală,
3.2. e) realizarea unui text cu activitate în
conţinut geografic pe baza citirii perechi şi
hărţii şi a semnelor convenţionale; echipă,
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe activitate
hărţi ale Europei şi ale lumii; d) individuală
identificarea poziţiei ţărilor vecine,
pe hărţi diferite;
4.1. b) raportarea spaţială a unor
evenimente şi fenomene care au
loc în timp real în orizontul local,
în ţară, în Europa şi în lume.
XII 30. Europa şi 1.1. a) recunoaşterea unor Resurse: • Observare
Uniunea Europeană termeni care reflectă realitatea • materiale → sistematică
observabilă în texte din manual, (evaluare orală)
manual/texte complementare; b) caietul • Probă scrisă
notarea şi explicarea unor termeni elevului, de evaluare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj ilustraţii, formativă (fişă
oral; fotografii, de lucru)
1.2. d) definirea, în formulări harta fizică a
proprii, a sensului termenilor de României,
bază învăţaţi; harta fizică a
1.3. b) reformularea unor texte, cu Europei, harta
păstrarea sensului termenilor fizică a
învăţaţi; lumii/globul
2.1. e) calcularea unor distanţe pe pământesc
hărţi la scări diferite; • procedurale
2.2. f) gruparea elementelor →
geografice observate pe hărţi la conversaţia,
diferite scări (harta României, a explicaţia,
Europei şi pe planiglob) în raport observarea
cu anumite criterii indicate; dirijată,
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de exerciţiul,
prezentare structurată a realităţii, demonstraţia,
la diferite scări (orizont local, jocul, învăţare
regiune, ţară, Terra ca întreg); intuitivă
3.1. c) identificarea poziţiei unor Forme de
elemente naturale şi socio- organizare a
economice pe harta regiunii, a colectivului:
României, Europei sau pe activitate
planiglob; frontală,
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe activitate în
hărţi ale Europei şi ale lumii; perechi şi
4.1. b) raportarea spaţială a unor echipă,
evenimente şi fenomene care au activitate
loc în timp real în orizontul local, individuală
în ţară, în Europa şi în lume;
4.3. b) afirmarea respectului
pentru diversitatea naturală şi
umană
XIII 31. Terra 1.1. a) recunoaşterea unor • Observare
termeni care reflectă realitatea sistematică
observabilă în texte din Resurse: (evaluare orală)
manual/texte complementare; • materiale → • Probă scrisă
1.2. d) definirea, în formulări manual, de evaluare
proprii, a sensului termenilor de caietul formativă (fişă
bază învăţaţi; elevului, de lucru)
2.2. f) gruparea elementelor ilustraţii,
geografice observate pe hărţi la fotografii,
diferite scări (harta României, a harta fizică a
Europei şi pe planiglob) în raport României,
cu anumite criterii indicate; harta fizică a
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de Europei
prezentare structurată a realităţii, • procedurale
la diferite scări (orizont local, →
regiune, ţară, Terra ca întreg); conversaţia,
3.1. c) identificarea poziţiei unor explicaţia,
elemente naturale şi socio- observarea
economice pe harta regiunii, a dirijată,
României, Europei sau pe exerciţiul,
planiglob; demonstraţia,
3.2. b) utilizarea semnelor jocul, învăţare
convenţionale utilizate pe hărţi ale intuitivă
orizontului local, ale ţării, ale Forme de
Europei şi ale lumii; organizare a
4.1. b) raportarea spaţială a unor colectivului:
evenimente şi fenomene care au activitate
loc în timp real în orizontul local, frontală,
în ţară, în Europa şi în lume. activitate în
perechi şi
echipă,
activitate
individuală
XVII 35. Evaluare finală 3.1. d) exprimarea poziţiei Resurse: • Proba scrisă
obiectelor identificate, cu ajutorul • materiale → (evaluare
punctelor cardinale sau prin fişe de lucru sumativă)
raportare reciprocă; • procedurale
1.2. d) definirea, în formulări → exerciţiul,
proprii, a sensului termenilor de munca
bază învăţaţi; independentă
3.2. b) utilizarea semnelor Forme de
convenţionale utilizate pe hărţi ale organizare a
orizontului local, ale ţării, ale colectivului:,
Europei şi ale lumii; activitate
3.4. d) localizarea unor elemente individuală
pe hărţi de contur, la diferite scări;
1.3. a) completarea unor texte
lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor
elemente observabile care
formează realitatea geografică
înconjurătoare;
4.3. b) afirmarea respectului
pentru diversitatea naturală şi
umană.