Clasificari

Subiectul 1: Fiziologia calusului osos

Clasificarea clasica a lui Hunter
1. Faza inflamatie (hemoragico-exudativa): 7 zile, edem, hematom, vasodilatatie, activarea med. tisulari
2. Faza calus osos moale (fibro-condroida) – intre 6 – 17 zile=calus fibrocartilaginos
3. Faza calusului osos dur – apare dupa 2-3 sapt, si tine pana la 12 pt diafize
4. Faza remodelarii osoase – intre 1 si 2 ani, incepe dupa obtinerea consolidarii clinice si rx
Clasificare moderna a lui Brighton – adauga 1: faza de impact
3. faza de inductie – apar inductorii locali
Tipuri de vindecari osoase
- Directa(primara) – OS rigida, absenta calusului periostal-se face prin calus endosteal
- Indirecta(instabila) – OS flexibila(tije), imobilizari gipsate-calus periostal si endosteal
- 2 tipuri: - prin contact sau prin fanta(gap healing sub 1 mm)
Factori ce influenteaza vindecarea osoasa :
- de crestere - TNF-alpha – tumor necrosis factor alpha
- TGF – beta – transforming growth factor beta
- IGF – II (insulin-like growth factor II)
- PDGF – plated derived growth factor
- FGF – fibroblast growth factor
- BMP – bone morphogenic protein
- IL 1, 6, 11
- generali – varsta, malnutritia boli (diabet, arterite, neurologice, lues, hipotiroidism)
- locali – sediul fracturii (tesut osos spongios sau cortical)
- severitatea traumatismului (fracturi deschise cu pierdere de substanta)
- tipul fracturii (transarticulare, bifocale)
- infectia
- leziuni sau malformatii vasculare
- factorii terapeutici : reducere adecvata, tratament corespunzator

Subiectul 2: Luxatia acromio-claviculara Clasificarea Rockwood

Tip 1- Entorsa 2- Sublux. 3- Lux. 4- 5- 6
AC AC tipica
Lig AC lezat rupt rupt rupt rupt rupt
Artic AC Fara deplasare Sp. AC marit dislocata dislocata dislocata dislocata
Lig CC normal Lez usoara rupte rupte rupte Normal/rupt
Spatiu normal normal Marit 25- Marit 100- Marit 200- micsorat
CC 100%decat 200%decat 300%decat
umar normal umar umar
normal normal
Deplasar normal Usor deplasata in In SUS Deplasata Deplasata In jos la sub
e Clavic SUS Post in m. mult in sus scromion/proce
trapez spre baza s coracoid
gat
m. normal Dezinsertie Dezinsertie de Dezinserti Dezinserti Normal/desirati
deltoid si partiala de pe pe clavic e de pe e de pe / dezinserati
trapez clavic clavic clavic

Subiectul 3: Fracturile claviculei si ale omoplatului

Clasificarea fracturilor de clavicula
ALLMAN CRAIG ROBINSON
1 FR 1/3 MEDIE 1 FR 1/3 MEDIE 1 FR 1/3 MEDIALA
1. Fara deplasare
A. Extraartic
B. Intraartic
2. Cu deplasare
A. Extraartic
B. Intraartic
2 FR. 1/3 LAT 2 FR1/3 LAT 2 FR 1/3 MEDIE
NEER imparte in 1 fr cu minima deplasare cu lig 1. aliniere corticala
1 fr cu minima deplasare cu lig CC intacte A. fara deplasare
cc intacte 2 fr cu deplasare, medial de lig cc B. cu angulare
2 fr cu deplasare cu lig trapez A ambele lig atasate fragm LAT 2. cu deplasare
atasat fragm LAT B lig TRAPEZ atasat fragm A. simpla/ cu fragment in
Rookwood imparte in LAT si lig CONOID rupt ce da fluture
A ambele lig atasate fragm LAT instabilitate fragm MED B. cominutiva
B lig TRAPEZ atasat fragm 3 fr intraartic AC
LAT si lig CONOID rupt ce da 4 deformare in lemn verde(copi)
instabilitate fragm MED 5 fr cominutiva
3 Fr intraartic AC
3 FR. 1/3 MEDIALA 3 FR1/3 MEDIALA 3 FR 1/3 LAT
1 fr cu minima deplasare cu lig 1. Fara deplasare
intacte A. Extraartic
2 fr cu deplasare, medial de lig cc B. Intraartic
3 fr intraartic AC 2. Cu deplasare
4 decolare epifizara A. Extraartic
(copi+adolescent) B. Intraartic
5 fr cominutiva

Clasificarea fracturilor de scapula

Zdravkovic si Damholt GLENA ACROMION PROCES CORACOID
Clasificarea Ideberg Clasificare Kuhn Clasificarea Ogawa

tip 1: fractura corpului
1 FR. MARGINE 1 fr. fara / cu minima 1 situata proximal de
A. fr. margini ANT (cu deplasare-> pot fi tratate originea lig CC
sau fara LSH) ortop
B. fr. margine POSTER 2 situata distal de originea
(cu sau fara LSH) lig CC

tip 2: fractura proceselor –
acromion si coracoida
2 Fr. oblica sau 2 Fr. cu deplasare dar fara Clasificarea Eyres
transversa GLENA cu ingustarea spatiului
fragment subacromial
TRIUNGHIULAR inferior tip 1 – fractura varfului
deplasat (cu SUBLUX proces coracoid
CAP HUMERUS INF)

tip 3: fractura unghiului 3 Fr. oblica ce se extinde 3 Fr. cu deplasare cu tip 2 – fractura corpului
LAT-SUP impreuna cu la marginea supero- ingustarea spatiului proces coracoid
glena si colul scapula mediala a scapulei cu/fara subacromial
Fr. AC/Disjunctie AC

4 Fr.orizontala extinsa tip 3 – fractura bazei

pana la marginea mediala proces coracoid
a scapulei

5 Tip 4 cu separare a tip 4 – traiect ce se intinde

jumatatii inf. a glenei pana la marginea
superioara a scapulei

6 Fr. cominutiva tip 5 – traiect ce se intinde

pana la glena = echivalent
Ideberg III

Subiectul 5: Entorse, Luxatii, Plagi articulare

1. Entorsa recenta
1. Entorsa usoara-minima
2. Entorsa medie
3. Entorsa grava
2. Entorsa veche
LUXATII:
1. Coplete/Incomplete
2. Patologice in caz unor afetiuni sistemice: congenitale/inflamatorii/infectioase/tbc/poliomelita
3. Posttraumatice a. Acute
b. Neglijate 1. inveterate-red. a fost amanata
2. ireductibile-red. poate fi facuta doar chirurg
3. incoercibile-cand s-a pierdut dreptul la domiciliu
4. recidivante-cand se repeta dupa traumat minime/se redec la fel de usor
4. In fct. de tipul articulatiei: 1. Sindesmotic(glezna)= Diastazis
2. DiArtroza(artic AC; Simfiz Pubiana)=Disjunctie
PLAGI ARTICULARE:
 1. Lez. Mici de parti moi
-fara lez. Osteo-cartilaginoase
2. Lez. Mai imp de parti moi,cu risc scazut de necroza
-cu lez. Osteocartilaginoase MODERATE-cu contaminare redusa
3. Lez. Osteocartilaginoase-MARCATE-Cu contaminare severa
Subiectul 6. Luxatie Scapulo-humerala
AP:
1. ANT-INT: 1. lux. Extra Coracoidiana - ant-lat de proces coracoid
2.lux. Sub Coracoidiana - ant-inf de proces coracoid
3.lux. Intra Coracoidiana – ant-med de proces coracoid
3a.lux. Sub claviculara
3b. lux. IntraToracica
2. Posterioara
3. INFero-anterioara
4. Superioara

Subiectul 7. Fracturile de humerus proximal

Sediu fr.-Kocher Mec. producere- Codman- in fct de Neer (dupa Codman) – 4
Whatson jhones centrii de osificare fragmente in fr
deplasate= deplasare
intre fragm >1cm sau
angulatie >45 grade

1 Col anatomic 1 Prin ABD- angulare in 1 Cap humerus Cu 1 fragment- fr fara

unghi obtuz deschis LAT deplasare

2 Epifizara 2 Prin ADD- angulare in 2 Tubercul Cu 2 fragmente= 1 fragm

unghi obtuz deschis MED mare( trohiter) deplasat de celelalte 3

3 Col chirurgical 3 Tubercul mic(trohin) Cu 3 fragmente= 2

fragmente deplasate intre
ele si fata de celelalte 2
4 Diafiza Cu 4 fragmente= toate
fragmentele deplasate
intre ele

fracturi-luxatii ant/post –
2, 3, 4 fragmente

Asociere cu Fr. cap

humeral-> in fct. de
procentul din supraf
artic. Implicat in fr.

Subiectul 9. Fracturile diafizei humerala

ANATOMICA
1proximala Clasificare AO – 1 – humerus, 2 – diafiza
2medio-diafizara
3diafizara tip A – simple(cu 2 fragm.) – 1. spiroide
DIRECTIA SI TIP FOCAR DE FRACTURA 2. oblice (>30)
1Transversala 3. transverse
2Oblica tip B – cu fragment intermediar –1. spiroide
3Spiroida 2. de flexiune
4Segmentara 3. fragment cominutiv
5Cominutiva tip C – cominutive – 1. spiroide
ASOCIERE CU ALTE TIP DE LEZ 2. bifocale
1Lez Tes Moi-fr inchisa/deschis 3. neregulate
2Lez peri/intra-artic
3Lez N-V
Aspectul osului
1normal
2osteopenic
3patologic

Subiectul 10. Fracturile extremitatii distale de humerus

Clasificare anatomica Clasificare AO – humerus 1 – distal – 3
- supracondiliene A – extrarticulare 1. avulsie epicondil
- supra si inter-condiliene 2. (supracondiliana) metafizara
- unicondiliene - condil med simpla
- condil lat 3. (supracondiliana) metafizara
- ale suprafetei articulare:- diacondiliene cominutiva
- capitulum B – partial articulare 1. condil lateral (plan sagital)
(Unicondiliene) 2. condil medial (plan sagital)
3. in plan frontal-a unuia dintre
codili
C – articulare – 1.artic simpla/metafizara simpla
(Supra si intracondil) 2. artic simpla/metafizara
3. artic cominutiva

Clasificare Jupiter
1. fracturi intraarticulare 1. monocolumnare - lateral - inalta
- joasa
- medial - inalta
- joasa
2. bicolumnare - in T – inalta, joasa
- in lamda – mediala, laterala
- in H
3. de trohlee
4. de capitulum
2. fracturi extraarticulare a. intracapsulare – transcolumnare – inalta -in ABD / ADD
- in extensie/ flexie
- joasa -in extensie/ flexie
b. fracturi extracapsulare –epicondil medial
- epicondil lateral
Fr. supra si MILCH CAPITULUM EPITROHLEE
intercondiliene
Riseborough and Radin
tip 1 – fr simpla fara
deplasare
tip 2 – fr cu deplasare dar
fara decalaj a fragmentelor
tip 3 – fr cu deplasare
cu decalaj al fragmentelor
Pt condil MED
tip 1 – linia de fractura
pleaca din medial si trece
prin trohlee
tip 2 – linia de fractura
pleaca din medial si trece
prin santul capitulo-
trohlear
Pt condil LAT
- tip 1 – Kocher – Lorentz
– detasare a cartilajului
articular cu o mica
cantitate de os subcondral
- tip 2 – Hahn-Steinhal –
detasare a suprafetei
articulare cu o bucata de
tesut osos subcondral
tip1: fara sau cu minima
deplasare
tip2: deplasare la nivelul
interliniului cubito-
humeral
tip3: deplasare cu
migrarea fragmentului
intraarticular
tip4: asociaza luxatie
postero-externa a cotului

tip 4 – fractura cominutivatip 1 – linia de fractura Mehne & matta

cu distructie intercondiliana
pleaca de pe lateral si in T – inalta, joasa
trece prin santul capitulo- in Y
trohlear in lamda – mediala,
tip 2 – linia de fractura laterala
pleaca din lateral si trece in H
prin trohlee
Subiectul 11 – Traumatismele articulatiei cotului

Fracturile capului radial

Mason Duparc Radin Hotchkiss – orienteaza tratamentul
1 – fractura fara 1 – fractura fara deplasare - tip 1 – fractura cu deplasare minima =
deplasare tratament ortopedic

2 – fractura cu 2fr.-separare - propune - tip 2 – fractura partiala a capului

deplasare cu 2 A-cu 2 fragmente sub radial ce blocheaza mobilitate
fragmente B-mai multe fragmente impartirea 1 cot(prono-supinatia)
si 2 Mason sau - fractura completa a capului ce
dupa poate fi reparata
dimensiune = red si OST
3 – fractura cu 3fr.-tasare fragmentului: - tip 3 – fractura a capului ireparabila =
deplasare cominutiva A-angrenata 1/3, 1/2, 2/3 ablatia capului cu sau fara protezare
B-dezangrenata din cap

4 – fractura asociata cu 4 fr.separare-tasare cu 3 sau

luxatia cotului mai multe fragmente
A-angrenata
B-dezangrenata
5fr.intens cominutiva
Clasificarea AO

- A – extraarticulare –A1 – ulna fracturata, radius intact

A2 – ulna intacta, radius fracturat
A3 – amandoua fracturate
- B – articulare a 1 os B1- ulna fracturata, radius intact
(partial artic) B2 – ulna intacta, radius fracturat
B3 – unul fracturat intraarticular, celalalt extraarticular
- C – intraarticulare a 2 oase –C1 – fracturi simple
 C2 – una cominutiva, celalata simpla
C3 – amandoua cominutive
Fracturile extremitatii proximale a ulnei
Mayo Merle D’Aubigne1 Duparc Fracturile coronoidei
3 parametri: deplasare, cominutie,
stabilitate
tip 1: fara deplasare sau deplasare 1 varf olecran, tip 1: fractura fracturi ale varfului
minima; separare cu traiect
A-simpla, B-cominutiva 2 parte medie a olecran transversal/oblic
scurt
tip 2: cu deplasarea fragmentului 3 baza olecran tip 2: fractura fracturi ale bazei
proximal si stabila(fara instab cot); separare-infundare
A-simpla,B-cominutiva 4 etajate(segmentare) cu fragmentul
de olecran intermediar tasat

tip 3: cu deplasarea fragmentului 5olecrano-coronoidiene tip 3: fractura fracturi olecrano-

proximal si instabila(cu instab de cominutiva cu mai coronoidiene
cot); multe fragmente,
A-simpla,B-cominutiva unele tasate

Fractura tip Monteggia – fractura 1/3 proximala ulna cu Fractura Galeazzi – fractura diafiza radiala +
luxatie radio-ulnara proximala luxatie radio-ulnara distala

Clasificarea Bado 3 situatii ce orienteaza tratamentul

– fractura 1/3 proximala ulna cu luxatia radiusului
1 ANT - tip 1: fractura de radius + luxatie redusa si
stabila= ORIF radius

2 POSTER tip 2: fractura de radius + luxatie reductibila dar

A – fractura la nivelul incizurii trohleare instabila
B – fractura la nivelul metafizar langa incizura trohleara = ORIF + imobilizare (4 sapt) in
C – fractura diafizara supinatie maxima sau ORIF (emos 3 sapt)
D – fractura cominutiva care intereseaza mai mult de o regiune
3 LAT tip 3: fractura de radius + luxatie ireductibila=
4 luxatie + fractura diafiza radius ORIF + ORIF( emos 3 sapt)

Clasificarea Trillat
- tip 1 – fractura diafiza ulnara + luxatia capului indiferent de
directie
- tip 2 – fractura metafizo-epifizara ulnara + luxatia capului
indiferent de directie
- tip 3 – fractura 1 sau 2 + fractura radius – col, diafiza, 1/3
distala radius sau humerus distal(paleta humerala)

Clasificarea luxatiilor de cot anatomo-patologica

- luxatii ambe oase – convergente (ant, post, mediale, laterale, mixte)

- divergente (antero-post si transversale)
- izolate – de radius: ant, post, lat
- cubitus: f rare
Clasificare – anterioare(f rare), postero-interne, postero-externe
Teribila Triada nefasta Hotkis : luxatie posterioara de cot(olecran) + fr de coronoida + fr de cap radial
12. Fracturile oaselor antebratului
Clasificarea AO
tip A – simple – A1 – fractura ulna radius intact – oblica, transversa, luxatie cap radial
A2 – fractura radius, ulna intacta – oblica, transversa, luxatie radio-cubitala distala
A3 – fractura ambe oase – ulna distal radius proximal, la acelasi nivel, etc
tip B – cu fragment intermediar – B1 – fractura ulna, radius intact
B2 – fractura radius, ulna intact
B3 – ambe oase
tip C – cominutive – C1 – ulna bifocala, radius intact
C2 – radius bifocal, ulna intact
C3 – ambe oase bifocale
Dupa niv. Focar fr: 1/3 prox,1/3medie,1/3distala
Dupa tip fr: transversa, oblica(scurta/lunga), spiroida
Dupa deplasare fr: angulare(divergenta/convergenta)rotational;axiala sau longitudinala (”incalecale”fragm)

13. Fracturile extremitatii distale ale oaselor antebratului

EDR
Castaing Gartland Frykman Clasificarea AO
Werley
1 fracturi prin compresiune- tip 1 – simple, - tip 1 – fractura - tip A – extraarticulare
extensie fara traiect extraarticulara – tine cont de angulatie
A. supraarticulare (Pouteau-Colles): articular - tip 2 – fractura extrarticulara si cominutie metafizara
-cu deplasare post + fractura stiloida ulnara - tip B – partial
-cu deplasare post-externa tip 2 – articulare – tine cont de
-tasare axiala cominutive cu - tip 3 – fractura ce afecteaza fragmentele volar,
B. cu fragment postero-medial: traiect articular jonctiunea radiocarpiana dorsal, lateral
-fara deplasare fara deplasare - tip 4 – tip 3 + stiloida ulnara
-cu deplasare
- tip C – articulare –
C. complexe:
tip 3 – - tip 5 – fractura ce afecteaza tine cont de gradul de
- in T sagital-cu comp radiala/ ulnara
cominutive cu jonctiunea radioulnara cominutie metafizar
- Marginala poster
traiect articular
-in T frontal
cu deplasare - tip 6 – tip 5 + fractura
-in cruce
tip 4 – fracturi stiloida ulnara
extraarticulare - tip 7 – fractura ce afecteaza
fara deplasare jonctiunea radiocarpiana si
radioulnara
2 fracturi prin compresiune-flexie - tip 8 – tip 7 + stiloida ulnara
-deplasare anterioara Goyrand Smith
-marginala anterioara simpla
-marginala anterioara complexa

14. Traumatismele pumnului si mainii

scafoid semilunarului

Clasificarea Herbet Fischer Clasificare – 5 grupe

tip A: fracturi stabile - incomplete, necesita tratament minimal 1 fractura in plan frontal ale polului palmar cu
- A1 – fractura tubercul afectarea vascularizatiei
- A2 – fractura incompleta baza 2 fractura osteocondrala a suprafetei articulare
proximale fara afectarea vascularizatiei
tip B: fracturi instabile - necesita imobilizare chiar si tratament 3 fractura in plan frontal ale polului dorsal
chirurgical, frecvent intarziere in consolidare 4 fractura transversala a corpului
- B1 – fractura oblica distala 5 fractura in plan frontal cu interesare
- B2 – fractura cu deplasare a bazei articulara
- B3 – fractura a polului proximal
- B4 – fractura luxatie trans-scafo-perilunata
- B5 – fractura cominutiva
tip C: intarziere in consolidare – largirea spatiului de fractura,
chisturi si geode, osteocondesnare frag proxi
tip D: lipsa consolidarii – Luxatiile mainii
D1 – pseudoartroza fibroasa: stabila,cele 2 fragm sunt unite printr- Clasificare anatomo-patologica
un tes. Fibros,apare dupa tratament 1. Luxatia anterioara a semilunariului
ortopedic,deformare locala minima/absenta, evolueaza spre 4. Luxatia anterioara a semilunarului cu
pseudartroza fractura de scafoid
Necesita tratam chirurg 2. Luxatia retro-lunara a carpului
D2 – pseudoartroza constituita: instabila, regiunea se deformeaza 5. Luxatia retroscafo-lunara
progresiv, produce artroza radiocarpiana, Necesita tratam chirurg 3. Luxatia transscafo-perilunara

Sindromul de compartiment al membrului superior. Sindromul Volkmann

- definitie: suferinta segmentara a partilor moi, in special muschii, in urma cresterii presiunii intracompartimentale
ce scade perfuzia sanguina si genereaza hipoxie tisulara
- sindrom Volkmann: scleroza progresiva a musculaturii cu retractie consecutiva ce genereaza o pozitie vicioasa
careacterizata prin: flexia cotului 90
flexia pumnului
extensia art. metacarpofalangiene
flexia articulatiilor interfalangiene
ADD policelui
pronatia antebratului
Fiziopatologie
- factori predispozanti – trauma
- antecedente de trauma
- leziuni cronice tisulare sau vasculare periferice
- compresia externa a segmentului prin diferite metode de imobilizare
- obezitatea
- hemofilia A
- pozitia vicioasa prelungita inainte de interventia chirurgicala
- tratamentul medicamentos
- congenital
- inchiderile fasciale
- factori declansatori: - hemoragia
- edem post-ischemic sau post infectios acut
- reperfuzarea
- fistula arterio-venoasa
- reactie tisulara post muscaturi insecte
- lichide infiltrate perivenos

Mecanismul de actiune
- crestere presiunii intr-un compartiment osteo-fascial etans din cauza acumularii progresive de lichid ce
duce la scaderea perfuziei capilare sanguine sub pragul necesar supravietuirii tesutului
- 2 motive: cresterea de volum – hemoragie
- edem post-traumatic
- reperfuzarea
- fistula arterio-venoasa
: micsorarea spatiului – pansament compresiv
- imobilizarea circulara stransa
- pantaloni antisoc
- inchiderile fasciale
Tesuturi afectate
- leziuni vasculare: contuzii, spasm arterial, tromboze, rupturi arteriale
- extravazarea plasmei in lichidul interstitial din cauza presiunii crescute
- leziuni musculare: faza initiala – zone mixte de tesut necrozat si sanatos
- aspect de extravazare hemoleucocitara cu infiltatii echimotice
faza evolutiva – preponderent zone de necroza ce induc rabdomioliza cu eliberare de
mioglobina ce poate duce la blocaj renal
faza retractila – tesutul muscular se transform in fibros cu retractie musc.
- leziuni nervoase: pe trunchiri nervoase principale
- aspect palid, edematiat -> subtiri, cenusii sau rosiatice

Dupa instalarea ischemiei – nervii – conduc impuls 1 ora

 - supravietuiesc pana la 4 ore
- muschii – viabili pana la 3 ore
- dupa 8 ore – leziuni ireversibile

Tipuri de sindrom de compartiment in functie de

- origine: traumatica – congenitala: sindrom Volkmann congenital: leziuni cutanate
contractura
neuropatie membru superior
- neonatala
: infectioasa – hematologica: hematoame, hemoragii
- iatrogena: extravazare solutie perfuzata, anestezie regionala intravenoasa
- cauza: tip 1 – lezare proximala a arterei cu sindrom de reperfuzare
tip 2 – secundar unei traume directe si consecutiv unei presiuni scazute
- localizare: umar, brat proximal, antebrat, mana
- momentul aparitiei: acut: copii, fr supracondiliene de humerus, leziune a. brahiala
subacut(intarziat): intre 3 si 6 luni
- edem, induratie antebrat si mana, parestezie si paralizie
- modificari trofice, paralizie musculara cu deformari progresive
- desfasurarea afectiunii – perioada de instalare: edem, paloare, absenta pulsului, tulburari nervoase
hipotermie, parestezii, senzatii de arsura
- perioada de evolutie: la fel dar mai accentuate
- perioada sechelara: fixarea segmentului in pozitie vicioasa
Diagnostic
- dupa Griffiths - lipsa pulsului ( nu exclude sindromul de compartiment)
- paloare
- parestezii
- durere
- se adauga - paralizia
- palparea

Tratament
- preventiv-profilactic: reducere blanda, fara fortare
: supraveghere imobilizare circulara, pozitie procliva, miscare degetelor
- in perioada de instalare: indepartarea aparatului gipsat, pozitie procliva, masurarea presiunii
- daca persista: blocada anestezica cervico-brahiala in caz de origine vasculara
: operatii vasculare – ligatura-rezectie arteriala
- degajare arteriala
- reconstructie arteriala
: aponevrectomia anterioara in zig zag
- in perioada de evolutie: ortopedic – in cele simple: imobilizare cu tractiune pt cele nereduse
chirurgical – in cele complicate: ORIF + control leziunilor vasculo-nervoase
Compartimente: brat 3 – anterior, posterior, deltoid
antebrat 3 – anterior, lateral, posterior

Sindromul Volkmann

Clasificarea Seddon – ischemia

tip 1 – ischemie
tip 2 – contractura ischemica
tip 3 – contractura ischemica cu implicare nervoasa

Clasificarea Zancolli – in functie de afectarea musculara

tip 1 – contractura muschilor antebr. cu musculatura normala
 tip 2 – contractura cu musculatura paralizata
tip 3 – contractura cu musculatura contractata
tip 4 – combinatii

Clasificarea Tsuge
t1 – minora
t2 – moderata
t3 – severa

Cauza – tehnici de imobilizare improprii

- nesupravegherea pacientului postimobilizarea
- nerespectarea indicatiilor sau lipsa lor
- nedepisatarea la timp a sindromului de compartiment
- tehnica chirurgicala deficitara in decompresie

15. Fracturile coloanei vertebrale

Clasificarea Bohler – anatomo-patologica a fracturilor cervicale

1. fractura arcului anterior (corpului)
2. fractura arcului posterior si a proceselor
3. luxatii antero-posterioare si laterale
4. luxatii-fracturi
5. leziuni ale partilor moi

Clasificarea motricitatii
M0 – paralizie totala
M1 – schita de contractie
M2 – miscare posibila prin eliminarea gravitatiei
M3 – miscare posibila impotriva gravitatiei
M4 – miscare posibila contra gravitatiei dar forta opozanta o contracareaza
M5 – forta normala

Clasificarea sensibilitatii
S0 – absenta sensibilitatii
S1 – recuperearea senzatiei de durere profunda
S2 – recuperare senzatiei de protectie (atingere, durere superficiala si termica)
S3 – recuperarea senzatiei de protectie cu localizare precisa. Senzatia la rece sau hipersensibilitatea
S3+ - recuperarea abilitatii de recunoasterea a lucrurilor si texturilor, senzatia la rece minima
- la mana, recuperarea discriminarii a 2 puncte la o diferenta mai mica de 8 mm
S4 – senzatie normala

Clasificarea Frankel a paraliziei

A – paralizie completa
B – numai sensibilitate prezenta sub nivelul leziunii
C – functie motorie incompleta sub nivelul leziunii
D – functie motorie buna sub nivelul leziunii
E – functie normala

Scorul ASIA
A – complet: fara functie motorie si sensitiva sub nivelul leziunii si la nivel sacral S4 – S5
B – incomplet: fara functie motorie dar oarecare sensibilitate sub nivelul leziunii ce include S4-S5
C – incomplet: functie motorie prezenta cu forta musculara mai mica de 3
D – incomplet: functie motorie prezenta cu forta musculara mai mare de 3
E – normal: functie motorie si sensibilitate normale
Clasificarea Argenson – in functie de mecanism
A. traumatisme prin compresie
1. compresie anterioara
2. fracturi cominutive
3. fracturi in picatura
B. traumatisme prin flexie-extensie distractie
1. entorse moderate – forfecare
2. entrose severe
3. fracturi-luxatii bilaterale
C. traumatisme prin rotatie
1. fracturi unifatetare
2. fracturi separare a masivului articular
3. luxatii unilaterale

Fracturile atlasului
Clasificare
1. fractura arc posterior
2. fractura masei laterale cu traiect intraarticular
3. fractura cominutiva prin explozie – Jefferson
4. smulgerea inelului anterior

Instabilitatea rotationala atlanto-axiala

Clasificarea Fielding si Hawkins
1. ligament transvers intact
2. ligament transvers insuficient – distanta atlas odontoida 3-5mm
3. ligament transvers si alare rupte, ambe mase spre anterior – distanta atlas odontoida > 5mm
4. subluxatie posterioara a uneia sau ambelor mase laterale

Fracturile axisului
Clasificarea Anderson si D’Alonzo
1. fractura oblica a varfului dintelui - nu rezulta instabilitate
2. fractura la jonctiunea dintre procesul odontoid si corp – risc de pseudoartroza
3. fractura bazei dintelui cu fragment spongios din axis – se vindeca fara interventie chirurgicala

Clasificarea Levine si Edwards

- tip 1: fractura la jonctiunea corp-pedicul fara deplasare sau angulare
- tip 2: fractura asociaza angulare cu deplasare minima
- tip 2A: fractura asociaza traiecte de fractura la nivelul corpului si pediculului cu spargerea zidului posterior –
fractura spanzuratilor
- tip 3: asociaza luxatie C2 – C3 uni sau bilaterala

Clasificarea Allen si Ferguson a mecanismelor de producere ale fracturilor cervicale joase

- flexie – compresie
- flexie – distractie
- flexie – laterala
- extensie - compresie
- extensie – distractie
- compresie - verticala

Fracturile coloanei toraco-lombare

Clasificarea lui Margerl – principiul celor 2 coloane
A. leziunile coloanei anterioare – leziuni prin compresie
A1 – leziune prin compresie a corpului vertebral
A2 – leziune coronara a corpului cu protruzia discului intervertebral
A3 – fractura cu explozie a corpului
B. leziunile ambelor coloane – B1 si 2 prin hiperflexie, B3 prin hiperextensie
B1 – leziunea coloanei anterioare + lig. coloanei posterioare
B2 – leziunea coloanei ant + structurile osoase ale coloanei posterioare
B3 – leziuni prin hiperextensie care afecteaza discurile intervertebrale din coloana anterioara si structurile
osoase si ligamentare ale coloanei posterioare
C. leziunile ambelor coloane – mecanism combinat + rotatie
C1 – flexie cu rotatie
C2 – extensie cu rotatie
C3 – flexie/extensie cu translare rotatie

16. Fracturile de bazin

Tile – in functie de stabilitate
tip A – stabile
A1: fracturi ce nu afecteaza
integritatea inelului pelvin
-smulgeri apofizare
-fracturi de aripa
-fracturi transversale de sacru
A2: fracturi ale inelului pelvin cu
mica deplasare ce nu afecteaza
stabilitatea
-fracturi de ram ilio-ischio-pubian
tip B – instabile rotational, stabile
vertical
B1 – open book: mecanism AP
B2 – overlaping pelvis, fractura cu
pelvisul incalecat pe aceeasi parte:
mecanism LL
B3 – bucket handle,maner de
galeata fractura contralateral:
mecanism AP
tip C – instabile rotational si
vertical
C1 – fractura prin forfecare verticala combinate
C2 – aceeasi fractura dar bilaterala
C3 – asociata cu fractura de acetabul
17. Luxatia traumatica a femurului
Clasificare anatomo-patologica
- luxatie anterioara – inalta pubiana
- joasa obturatorie
- luxatie posterioara – inalta iliaca
- joasa ischiadica
18. Fractura de col femural
Young & Burgess in functie de
MP: LC sau APC
LC1 – fractura izolata ram ilio-
ischio pubian + fractura sacru -
stabila
LC2 – fractura ram ilio-ischio
pubian + fractura aripa - stabila
LC3 – LC1 sau LC2 pe o parte si o
fractura prin APC pe partea cealalta
– instabila
APC1 – diastazis simfiza pubiana
< 2 cm sau fracturi ramuri pubiene-
stabile
+lig SI ANT sunt intinse
APC2 – diastazis simfiza pubiana
> 2 cm sau fracturi ram pubiene –
instabile
+lig SI ANT , ST, SS rupte
APC3 – diastazis sau fracturi ram
+ ruperea lig SI ant si post –
foarte instabile
VS – fracturi prin forfecare verticala
CM – fracturi prin mecanisme
Denis- SACRU
- zona 1 – fr. lateral de gaurile
sacrale – risc de lezare nervoasa 6%
- zona 2 – fr. prin gaurile sacrale –
28%
- zona 3 – fr. medial de gaurile
sacrale – 60%
Letournel si Judet – ACETABUL
5 tip principale:
A – fractura de perete posterior
B – fractura de coloana posterioara
C – fractura de perete anterior
D – fractura de coloana anterioara
E – fractura transversa
5 tip fr asociate:
F – fractura de perete posterior si
coloana posterioara
G – fractura de perete posterior si
transversa
H – fractura in T
I – fractura de coloana anterioara si
hemitransversa posterioara
J – ambe coloane
fracturilor de perete posterior
tipul 1: cu un singur fragment
tipul 2: cu 2 sau mai multe
fragmente
tipul 3: cu un fragment osteocondral
detasat si infundat alaturi de locul de
provenienta
+ luxatia capului femural
PAWELS in fct de unghiul focar Garden Devas a fracturilor de col femural
fractura cu orizontala de oboseala

tip 1: unghi intre 0 – 30 grade tip 1: fractura incompleta impactata - de tensiune – transverse, pornesc
in valgus, cu unghi trabecular din superior: risc de deplasare
crescut - prin compresiune – stabile

tip 2: unghi intre 30 – 50 grade tip 2: fractura completa fara

tip 3: unghi intre 50 – 70 grade si
peste
deplasare, unghiul trabecular
nemodificat
tip 3: fractura completa cu deplasare Clasificare practica:
partiala in varus 1. fr col femural fara deplasare
- frag. mentinute de sinoviala post. 2. fr. Col femural cu deplasare
si de lig. pectineo-foveal 3. fr. Col femural prin oboseala
Amantini(ret med. Weitbrecht) 4. fr. Bazicervicala
5. Cazuri speciale: fr col
asociata cu: -Artrita reumatoida
-Insuficienta renala
tip 4: fractura completa cu deplasare
totala si disocierea capului de col
- traveele osoase sunt
paralele dar decalate

Harris si O’Neill pt esecul artroplastiei

EVIDENTE -migrare componenta femurala
-migrare coloana de ciment
- fracturi sau fragmentari ale cimentului
-fracturi / deformari ale protezei
- radiotransparenta la interfata ciment-proteza
PROBABILE- linie de radiotransparenta >2mm
POSIBILE - zona radiotransparenta <50% din total

19. Fracturile masivului trohanterian

Kyle Evans Clasificarea AO

tip 1 - fractura cu fragmente
nedeplasate stabile
tip 2 – fractura cu fragmente
deplasate si cominutie minima,
stabile
tip 1 – fractura cu 2 fragmente
A fara deplasare
B cu deplasare
tip 2 – fractura cu 3 fragmente
A cu separarea marelui trohanter
B cu separara micului trohanter
- grup 1 – fracturi simple, 2
fragmente, fara afectarea
cortexului lateral, stabile
- grup 2 – fracturi cominutive cu
fragment postero-medial, cortexul
lateral e intact
- grup 3 – fracturi cominutive cu
afectarea ambelor cortexuri si
extensie subtrohanteriana

tip 3 – fractura cu cominutie tip 3 – fractura cu 4 fragmente Criterii de instabilitate

postero-mediala, instabile - cominutia corticala postero-
medial
tip 4 – fractura cominutiva cu
- extensia subtrohanteriana
extensie subtrohanteriana,
- oblicitatea inversata
instabile

Clasificarea fracturilor subtrohanteriene

Boyd si Griffin Fielding – distanta liniei de
fractura fata de micul trohanter
tip 1 – fractura oblica simpla - tip 1 – linia de fractura la nivelul
intertrohanteriana micului trohanter
Zickel
tip 1 – oblica scurta
A: linieara necominutiva
B: cominutiva cu fragment
intermediar

tip 2 – fractura cominutiva - tip 2 – linia de fractura la mai < tip 2 – oblica lunga
trohanteriana 2,5 cm de micul trohanter A: lineara necominutiva
B: cominutiva, al 3lea fragment
fiind trohanterul mic

tip 3 – fractura cominutiva - tip 3 – linia intre 2.5 – 5 cm de tip 3 – transversa

trohanteriana cu componenta micul trohanter A: inalta,
subtrohanteriana B: joasa
tip 4 – fractura oblica inversa
metafizara cu extensia
subtrohanteriana

Seinsheimer Russel Taylor

I – fractura fara deplasare sau deplasare < 2 cm I – fractura cu fosa piriforma intacta
interfragmentara A. micul trohanter e atasat de fragmentul proximal
B. micul trohanter e detasat de fragmentul proximal

II – fractura cu 2 fragmente II – fractura cu extensie la nivelul fosei piriform

A. transversa A. fara afectarea corticalei mediale si a micului
B. spiroida cu micul trohanter atasat de fragmentul trohanter
proximal B. afectarea corticalei mediale cu cominutia micului
C. spiroida cu micul trohanter atasat de fragmentul trohanter, a fosei piriforme si diafizara
distal
III – fractura cu 3 fragmente
A. cu micul trohanter parte din al 3lea fragment
B. cu fragment intermediar in fluture
III – fractura cu 3 fragmente
A. cu micul trohanter parte din al 3lea fragment
B. cu fragment intermediar in fluture
IV – fractura cominutiva cu 4 sau mai multe fragmente
V – fractura subtrohanteriana si intertrohanteriana cu
extensie la nivelul marelui trohanter

20. Fracturile diafizei femurale

Winquist Hansen
Fr. segmentara
grupa 1 – fr. minima sau fara
cominutie
-fractura cu fragment care reprezinta
< 25% din circumferinta osului-
stabila
grupa 2 – fractura cu fragment intre
25 si 50% (<50%)-stabila
grupa 3 – fractura cu fragment
intermediar >50 %
grupa 4 – fractura cominutiva
circumferentiala fara contact cortical
la nivelul situsului de fractura
21. Fractura distala de femur
Provost a fr de stres – istorica
1: radiotransparenta oblica a
corticalei mediale a femurului
proximal cu reactie periostala
2: fractura oblica spiroida deplasata
la nivel medio-femural
3: fractura transversala a 1/3
inferioare a femurului
Tscherne a leziunilor de parti moi
in fracturile inchise
grad 0: fara sau cu leziuni
neglijabile
grad 1: abraziune superficiala
cauzata de un fragment interior
grad 2: contuzie tegumentara sau
musculara profunda – iminenta de
sindrom de compartiment
grad 3: contuzie tegumentara
extensiva si leziuni musculare
potential severe cu leziuni vasculare
si sindrom de compartiment
decompensat
Clasificarea AO Clasificare anatomo-patologica Clasificare Descripriva, dupa:

- A – fracturi extraarticulare 1 supracondiliene 1 grad de intrerupere:

A1 – metafizar simpla
A2 – metafizara cu fragment inter
A3 – metafizara cominutiva
- B – partial articulare
B1 – de condil lateral – in plan
sagital
B2 – de condil medial – in plan
sagital
B3 – in plan frontal oricare condil
– Hoffa
- C – articulare
C1 –articulara simpla, metafizar
simpla
C2 –articulara simpla, metafizar
cominutiva
C3 –articular cominutiva,
metafizar cominutiva
2 supra si intercondiliene
3 diafizo-metafizi-epifizare
4 unicondiliene - fr. Hoffa
- fr. tasare
incomplete/complete
2 geometria traiectului: transversale/
oblice scurte/ oblice lungi/ spiroide/
cominutive/ tasare
3 starea tegumentului: inchise/deschise
4 structura os: os sanatos/ os patologic
5 afectare articulatie: extraarticulare/
intraarticulare
6 mec. producere: direct /indirect/ de
stress
7 in functie de pronostic: stabile/
instabile

Lez cutanate Lez musculare LEZ N-V

Inchise: CI1- fara leziune MT1-fara leziune NV1 - absente
CI2 – contuzie localizata MT2 -circumscris unui grup NV2 - leziune nervoasa izolata
CI3 – decolare muscular NV3 - leziune arteriala izolata
circumscrisa MT3- extensive NV4 - leziuni combinate vasculo-
CI4 – decolare intinsa MT4- avulsii, dilacerari nervoase
CI5 – necroza cu tendinoase
deschidere sec. MT5- sindrom de compartiment NV5 - amputatie subtotala/totala
Deschise IO1 -deschidere produsa
dinauntru in afara <5 cm
IO2 - deschidere din afara
inauntru < 5cm, cu margini contuze
IO3 - deschidere din afara
inauntru > 5cm, cu margini
devitalizat
IO4 - contuzie a intregii
grosimi tegumetare cu pierdere de
substanta

22. Traumatismele genunchiului

ENTORSE GENUNCHI
Gr1 usoare-fara instabilitate
Gr2 moderate- instabilitate slaba/moderata
Gr3 grave-instabilitate marcata: 1+ supraf artic se indeparteaza <5mm
2+ supraf artic se indeparteaza 5-10mm
3+ supraf arti c se indeparteaza >10 mm
LUXATII GENUNCHI
Lux simple: ANT / POSTER
INTERNE / EXTERNE
Lux mixte: ANT-EXTERNE / POSTERO-EXTERNE

23. Fracturile platoului tibial

Schatzker
tip 1 – fractura separare a condilului LAT
tip 2- fractura cu separare si infundare a condilului
LAT
tip 3 – infundare a suprafetei articulare a condilului
LAT
tip 4 – fractura condilului MED
Moore a fracturilor – disociatie
tip 1: fractura in plan coronar condil MED (frontal- se
vede pe rx profil)ce poate implica:
-condilul LAT cu avulsie cap fibula
-insertie lig. Incrucisate
-tubercul Gerdy
tip 2: fractura intregului condil (MED/LAT) cu extensia
ei pana la condilul opus cu/fara lez. Lig. Colateral opus
tip 3: avulsia marginala a condilului lateral cu
dezinsertii capsulare/lig incrucisate
tip 4: compresia marginala asociat cu lez. Lig. Colateral
opus si lig. incrucisate

tip 5 – fractura bicondiliana cu pastrarea continuitatii
metafizo-diafizara
tip 6 – fractura cominutiva a ambilor condili fara
pastrarea continuitatii metafizo-diafizara
tip 5: fractura bicondiliana cu 4 fragmente cu pierderea
continuitatii metafizo-diafizare, cu avulsie lig.
Incrucisate si implicare lig. colaterale

Complex Knee Trauma – asociaza 2 din urmatoarele 4 structuri

femur distal, tibie proximal, complexul ligamentar, mansonul de tesuturi moi al genunchiului

24. Fracturile diafizei tibiale

Clasificarea Rockwood a criteriilor imagistice:
1- localizarea si geometria fracturii
2- prezenta de traiecte secundare ce pot duce la deplasare ulterioara
8- traiectele care se extind proximal sau distal in articulatii
3- distanta parcursa de fragmente ce pot sugera tesut osos devitalizat
4- cominutia
5- defectele osoase
6- calitatea osului
7- prezenta de gaze in tesuturi
9- osteoartrita sau prezenta unei proteze

Clasificarea Weber Cech a pseudoartrozelor

1 pseudartroze HIPERvasculare- picior de elefant
- picior de cal
- oligotrofice
2 pseudartroze Avasculare/ Atrofice –cu fragment in fluture
-cominutiva
-cu defect osos
-atrofica

Evaluarea rezultatelor pe baza criteriilor lui Klemm si Borner

excelent: aliniere radiologica, mobilitate buna genunchi sold, lipsa atrofiei musculare
bun: angulatie <5 grade, pierdere mobilitate discreta, atrofie musculara < 2cm, scurtare <2cm
mediu: angulatie 5 – 10 grade, pierdere mobilitate moderata >25%, atrofie si scurtare >2cm
slab: angulatie >10 grade, pierdere severa mobilitate, atrofie si scurtare marcanta

25. Fracturile pilonului tibial

Ruedi si Allgower – tine cont de AO Lauge-Hansen-tip 5:
deplasare si cominutie
tipul 1 – fara deplasare a
fragmentelor intraarticulare
tipul 2 – deplasare mare,
incongruenta articulara moderata,
fara cominutie
tipul 3 – incongruenta mare,
cominutiva
tipul 4 – fractura spiroida a tibiei
distale cu extensia intraarticulara
tipul A – extraarticulare
A1 – metafizara simpla
A2 – cu fragment in fluture
A3 – metafizar cominutiva
tipul B – partial articulare
B1 – traiect articular cu separare
B2 – traiect articular cu separare si
infundare
B3 – traiect articular cu infundare
cominutiva
tipul C – articulare
C1 – articular si metafizar simpla
C2 –articular simpla, metafizar
cominutiva
C3 –cominutiva
pronatie DF-fr pilon tibial
1. maleola tibiala
2. marginala anterioara
3. suprasindesmotica
4. marginala posterioara
anatomo-patologica
- marginala anterioara
- marginala posterioara
- bicondiliene(traiect V/Y)
- interne sau externe sagital (numite
fr.cuneene)

MALEOLE
Lauge-Hansen – pozitia piciorului + directia fortei
S+ ADD S+ RE P+ ABD P+RE P+ DF
MAL.MED/LIG.DELTOI Fr. verticala Fr/ rupt Travers Transv/avuls fr
D subartic subartic
MAL. LAT/ LIG. LAT Fr. Oblic lung/ Oblic scurt/ Oblic scurt Fr
transv/avuls spiroid transvers cu
fragm in
fluture
la niv sindes supra sindes supra sindes supra sindes
sub sindes
LIG. TIB-FIB ANT rupt Rupt+/-
membr.interosoasa
LIG. TIB FIB POST/ Rupt/fr Rupt/fr avulsie
MARGIN. POST fr
LIG. SINDESM Rupt/ fr
avulsii ale
insertiilor lui
MARGIN. ANT fr

Danis Weber – fata de interliniul articular AO

tip A – infrasindesmotica(sub) – corespunde SUP- ADD tip A – infrasindesmotica:
tip B – la nivel sindesmotic – corespunde SUP- RE A1 – izolata
tip C – suprasindesmotic – corespunde PRONATIE- A2 – cu maleola mediala
ABD A3 – cu fragment posteromedial
- tip B – intrasindesmotica:
B1 – izolata
B2 – lez lig sau maleola tibiala
B3 – maleola tibiala si fragment posterolateral
- tip C – suprasindesmotica
C1 – diafizara simpla
C2 – diafizara cominutiva
C3 – proximala de peroneu

26. Fracturile astragalului

WEBER-descrie Hawkings a Delee a fracturilor de Berndt si Hardy a Hawkings a
lez. Vasc. Pe care le fracturilor de col corp tip 1 delee– fr. fracturilor de
coreleaza cu gr. transcondrala a proces lateral
Necroza domului
1Fara necroza- fr. tip 1-fractura fara tip 1: fractura domului - stadiu 1: mica - tip 1: fractura
Cap/col fara deplasare transcondrala zona de compresie nearticulara
deplasare tip 2: fractura cu tip 2: fractura separare la nivelul domului - tip 2: fractura
deplasare cu sublux/lux prin forfecare - stadiu 2: leziune biarticulara
2Necroza rara- fr. posterioara subtalara a-coronare, partial detasata simpla
Col/ corp fara b-sagitale, - stadiu 3: leziune - tip 3: fractura
deplasare c-orizontale complet detasata cu biarticulara
3Necroza frecventa- tip 3: fractura cu tip 3: fractura aparitia unui crater cominutiva
fr. Col/corp cu deplasare cu luxatia procesului posterior - stadiu 4: fragment
deplasare corpului completa tip 4: fractura migrat de la locul
4Necroza este subtalara si din glezna procesului lateral de origine
regula- fr-lux. tip 4: fr cu deplasare tip 5: fractura - stadiu 5: defect
asociaza lux corpului si cominutiva prin radiolucent sau
lux cap din articulatia zdorbire chist subcondral
talo-naviculara

fracturilor de cap
- fractura separare
- fractura prin
compresie in plan
longitudinal sau oblic

27. Fracturile de calcaneu

Essex – Lopresti RX Crosby Fitzgibbons CT Sanders CT De Sousa

1 fr. cu depresia articulara
2 fr. in cioc de pasare
tip 1: fractura fara
deplasare
sau infundare/deplasare
<2mm intraarticulara in
incidenta coronara
tip 2: fractura cu deplasare
>2mm intraarticulara cu 2
sau 3 fragmente
tip 3: fractura articulara
cominutiva
tip 1:fractura fara deplasare
cu pana la 3 linii de fractura
si 4 fragmente
tip 2: 2 fragmente si 1 linie
de fractura intraarticulara
A-lat,B-central,C-medial
tip 3: 3 fragmente si 2 linii
de fractura intraarticulare
A-lat,B-central,C-medial
tipul 4: 4 fragmente
intraarticulare cu 3 linii de
fractura cu deplasare
semnificativa
4 fragmente:
tuberozitar,
sustentaculum tali,
talamic(articular),
anterolateral
stadiul A: 2 fragmente:
tuberozitar si
sustentaculum
stadiul B: implica
fractura intraarticulara
stadiul C: implica un
fragment aditional
anterolateral

28. Fracturile oaselor tarsiene si metatarsiene

Clasificare anatomica
- fractura avulsie corticala
- fractura corpului
- fractura tuberozitatii

Clasificarea Sangeorzan a fracturilor corpului

- tip 1: fractura transversala in plan coronal
- tip 2: fractura verticala dorsolateral spre medioplantar in plan sagital
- tip 3: fractura cominutiva cu deplasare cu ruperea articulatiei navicularo-cuneiforma

Clasificarea AO a fracturilor de cuboid

- tip A: extraarticulare
- tip B: partial articulare – una dintre cele 2 articulatii: calcaneo sau metatarso-cuboidiana
- tip C: articulare – afectand amandoua articulatiile

Clasificarea AO a fracturilor oaselor cuneiforme

- tip A: extraarticulare
- tip B: partial articulare, doar o articulatie e afectata din cele 2 naviculo si metatarso-cuneoiforma
- tip C: amandoua articulatiile sunt afectate
- 1 pt medial, 2 pt median, 3 pt lateral

29. Luxatiile piciorului

Clasificarea lui Quenu a luxatiilor tarso-metatarsiene

- homolaterale – columnare
- columno-spatulare dorso externe
- divergente – columnare
- columno-spatulare divergente

33. Osteomielita acuta si cronica

Clasificarea in functie de etiologie– hematogena

- cu prezenta calusului in focar
- fara prezenta calusului in focar: pseudoartroza septica
- posttraumatica sau postoperatorie fara fractura
Clasificarea in functie de sursa infectiei
– hematogena consecutiva bacteriemiei
- prin contiguitate secundar unui focar de tesut moale
- in prezenta insuficientei vasculare

Clasificarea Weiland – gradul de implicare osoasa

- tip 1: expunerea osului la infectie fara afectarea tesuturilor moi
- tip 2: infectie corticala circumferentiala si endosteala a osului
- tip 3: asocierea unui defect segmentar

Clasificarea May – defect tibial+perioada de tratament

- tip 1: tibie intacta, fibula intacta ce suporta incarcare axiala – 6 – 12 sapt
- tip 2: tibie intacta, fibula intacta ce nu suporta incarcare si necesita grefare 3 – 6 luni
- tip 3: tibie cu defect cortical < 6 cm, fibula intacta – 6 – 12 luni
- tip 4: tibie cu defect cortical > 6 cm, fibula intacta – 12 – 18 luni
- tip 5: tibie cu defect cortica > 6 cm, cu leziuni de fibula ce pot necesita amputatia – peste 18 luni

Clasificarea Cierny Mader

- stadiu anatomic - medulara: hematogena sau OS cu tija
- superficiala: afecteaza corticala superficial
- localizata: afecteaza si corticala si medulara cu stabilitate pastrata
- difuza: implica intreaga grosime osoasa, ca o pseudoartroza infectata
- clasa fiziologica – tip A: gazda normala
- tip B: gazda compromisa - local BL
- sistemic BS
- local si sistemic BL si BS
- tip C: pacient la care interventia ar avea un raport risc beneficiu inacceptabil

Clasificarea Break – Down dupa Cierny si Mader

- medulara: nidus medular asociat cu fistula
- superficiala: localizare la suprafata secundara unui defect de parti moi
- localizata: sechestru localizat cu fistula, stabil dupa excizie
- difuza: proces permeativ, combinatii intre 1, 2, 3 cu instabilitate osoasa

Clasificarea dupa formele clinice:

- forma toxica: manifestari general in prim plan, adinamie, prostatie, evolutie grava
- forma septica: febra, frisoane, evolutie mai putin grava, hemocultura pozitiva
- forma pioemica: manifestari locale evidente, formare de focare metastatice: plaman, ficat, pericard
- forme atenuate: manifestari atenuate

Clasificarea formelor clinice cronice

- osteomielita necrozanta-hiperostozanta Trelat
- abcesul central osos Brodie
- abcesul osifluent sau periostita albuminoasa Ollier
- osteita eburnanta sau cronica sclerozanta
- osteita cronica traumatica

42. Spondilita tuberculoasa

Clasificarea aspectului Rx
- stadiu 0 – OM tuberculoasa fara afectarea discului
- stadiu 1 – nu afecteaza sinoviala pentru ca nu are
- stadiu 2 – mici eroziuni ale platoului vertebral cu ingustarea spatiului intervertebral
- stadiu 3 – distrugerea discului si a corpilor (leziune in oglinda)
- aparitia cifozei sau deformarea lordozei cu mai putin de 30 de grade
- stadiu 4 – distrugerea completa a discului, disparitia corpului vertebral
- deformarea lordozei peste 30 grade

43. Tuberculoza soldului

Clasificarea lui Shaumugasundaram – aspect rx in stadiul initial al bolii

- normal C
- acetabul migrator – deplasarea superioara a capului din cauza largirii acetabulului C - A
- subluxatia capului C
- pseudo Perthez C
- coxartrofica A
- luxatia intracotiloidiana=cap femural mic intr un cotil largit: mojar cu pistil

41. Fractura deschisa

Clasificarea Gustillo Anderson
- tip 1: leziune cutanata < 1cm, dinauntru inafara, leziuni parti moi minime, contaminare minima
- tip 2: leziune cutanata intre 1 – 10 cm, dinafara inauntru, leziuni moderate de parti moi, cont. mod.
- tip 3: leziune cutanata > 10 cm, cu leziuni extinse de parti moi si contaminare masiva
- tip 3A: leziune extinsa de parti moi, cu acoperire osoasa pastrata
- tip 3B: leziune de parti moi extinsa cu decolare periostal, os descoperit ce necesita lambou
- tip 3C: asociaza leziune arteriala ce necesita reparare chirurgicala
Clasificarea Cauchoix – Duparc
- tip 1: leziune tegumentara punctiforma
- tip 2: plaga mai mica sau mai mare, puternic contaminata, cu tesuturi devitalizate
- tip 3: plaga mare, osul descoperit, intens contaminata

45. Osteonecroza
Boala Legg-Perhes-Calve

Clasificarea Catteral – radiologica, aspectul capului femural

- grupa 1: leziune localizata in partea anterioara a epifizei fara sechestru; med-lat-post intregi
- reconstructia se face cu pastrarea sfericitatii: prognostic bun
- grupa 2: leziunea afecteaza >1/2 din partea anterioara a capului cu sechestru ce deliminteaza:
- pe rx fata: 2 zone de tesut normal situate intern si extern
- pe rx profil: sechestrul e delimitat de zona posterioara de un V clar
- zona med-lat-post sunt intregi; cea laterala se opune aplatizarii
- grupa 3: leziune afecteaza zonele anterioara, mediala, laterala; putin din post ramane intreg
- cartilajul de crestere afectat, col largit, reconstructia pe un nucleu deformat
- grupa 4: leziunea intregii epifize – cartilaj de crestere lezat, arhitectura cap si col alterate
- reconstructia se face pe un nucleu complet deformat

Clasificarea Salter – Thompson – pe intinderea fracturii subcondrale

- grupa A: fractura intereseaza < ½ din epifiza – zona laterala intacta se opune colapsului
- grupa B: fractura intereseaza > ½ din epifiza – zona laterala afectata, risc mare de colaps

NACF
Clasificarea Ficat Arlet – aspect radiologic
- stadiul 1: preradiologic – fara semne pe radiografii
- diagnostic confirmat clinic, RMN, histologic
- stadiul 2: zone de condensare alternand cu zone de osteoporoza; aspect tabla de sah, capul e sferic
- stadiul 3: sechestru cu prabusirea acestuia, aparitia decrochage-ul, fara afectare a cotilului
- stadiul 4: coxartroza – pensarea spatiului, osteofitoza

Clasificarea Steinberg – mai elaborata

- stadiul 0 – rx, rmn, scintigrafie absente, semne clinice prezente
- stadiul 1 – rx absent, rmn si scintigrafic pozitiv, semne clinice prezente
- stadiul 2 – scleroza sau chisturi pe capul femural prezente pe rx
- stadiul 3 – prabusire subcondrala, semnul semilunei, fara aplatizarea capului
- stadiul 4 – aplatizarea capului fara leziuni acetabulare sau pensarea spatiului
- stadiul 5 – aplatizarea capului cu leziuni acetabulare si pensarea spatiului
- stadiul 6 – modificari arhitecturale degenerative avansate