Tehnologia de obținere a sucului

limpede de măr

Crucianu Adriana-Elena
TPPA, Grupa 1, Anul 4

2020
 Cuprins

Introducere............................................................................................................................................3
2. Descrierea materiilor prime si auxiliare..............................................................................................4
2.1. Culoarea, gustul si aroma fructelor.............................................................................................4
3. Tehnologia de fabricatie.....................................................................................................................5
3.1. Schema tehnologica....................................................................................................................5
3.2. Descrierea operațiilor și a parametrilor tehnologici....................................................................6
4. Descrierea produsului finit...............................................................................................................12
5. Studiu de caz....................................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................13
 Introducere
 
        Fructele și legumele sunt produse vegetale folosite fie proaspete fie divers transformate
sub formă de conserve sterilizitate, sucuri, deshidratate etc.

Pentru obținerea unor produse de calitate este necesară o materie primă de calitate.
Prin calitatea unei materii prime trebuie înțeles atât compoziția chimică, cât și caracteristicile
care o fac aptă de a fi folosită pentru fabricarea unui anumit produs.

În afară unei comopozitii chimice echilibrate, o materie primă de calitate pentru

fabricarea unui anumit produs trebuie să îndeplinească o serie de caracterisitici legată de
formă și de diminesiuni, culoare și pigmentatie, structura anatomică și morfologică, rezistență
în timpul păstrării și al prelucrării.

Caracteristicile calitative ale unei materii prime depind de specie, soi, grad de
maturitate, climă, sol, agrotehnica aplicată, precum și de condițiile de recoltare transport și
stocare.[1] Lucrarea işi propune prezentarea principalelor aspecte legate de sucurile naturale
de fructe: compoziţia fructelor, metode de preparare, ambalare, aparatura şi liniile aferente.

În ultimul timp, sucurile de fructe au căpătat o largă utilizare, putându-se vorbi de o

terapie prin scuri de fructe în cele mai diverse afecţiuni.

Lipsa totală a unei vitamine e gravă, dar mai rar întalnită. De cele mai multe ori,
apare o lipsă parţială a vitaminelor, iar tulburările metabolice în acest caz sunt mai puţin
grave. Excesul de vitamine poate duce la hipervitaminoze, care se manifestă, de obicei prin
apariţia unor dezechilibre în organism. Însă cei mai mulţi dintre noi se confruntă cu o lipsă, nu
cu un surplus în organism. Acest lucru se rezolvă consumand o cantitate mare de legume şi
fructe proaspete.

Fructele mai conţin şi fibre alimentare, care nu au valoare energetică, dar care sunt
deosebit de utile pentru aparatul digestiv. Fibrele solubile (conţinute în mere) frânează
absorbţia zahărului, dar pot împiedica absorbţia unei părţi a colesterolului asimilat odată cu
alimentele şi ajuns în intestin împreună cu bila. Mai trebuie menţionat faptul că fructele au un
conţinut ridicat de apă în majoritatea cazurilor aproximativ 90%. Proteinele se găsesc în
concentraţii de sub 1%, neprezentând interes special. Fructele sunt însa o sursă foarte bună de
glucide, în special solubile dintre care: glucoza, fructoza

Sucurile de fructe conţin cea mai mare parte de glucide, vitamine şi săruri minerale a
materiilor prime având valoare nutritivă şi dietetică. O cantitate mare de glucide din sucuri
este sub formă de fructoză fiind tolerată şi de diabetici. Datorită conţinutului mare de săruri de
potasiu, sucurile de fructe dau bune rezultate în tratamentul şi profilaxia bolilor cardio-
vasculare. Se ştie că sodiul are capacitatea de a reţine apa în organism, iar potasiul favorizează
eliminarea ei. În dieta cu sucuri de fructe cantitatea de potasiu este de 6 ori mai mare decât în
dieta normală. Astfel sucurile acţionează favorabil asupra întregii activităţi a muşchiului
cardiac, măresc travaliul inimii având efecte benefice în bolile,cardio-
vasculare:hipertensiune,infarct,miocardic,arteroscleroză.
 2. Descrierea materiilor prime si auxiliare

2.1. Culoarea, gustul si aroma fructelor

Sucurile de fructe sunt produse destinate consumului direct şi sunt obţinute prin
extragerea sucului celular din fructe prin presare. Din punct de vedere tehnologic sucurile de
fructe pot fi clasificate în sucuri fără pulpă (limpezite) şi sucuri cu pulpă (nectare). Sucurile
naturale sunt cele obţinute dintr-un singur fruct, iar cele cupajate sunt obţinute prin
amestecarea a două, trei sucuri de specii de fructe diferite.
La prelucrarea merelor în obţinerii sucului s-a stabilit că 2 parametrii esenţiali ai
sucurilor culoarea şi aroma, sunt foarte sensibili, în sensul că suferă degradări atunci când
ajung în contact cu diferiţi factori inevitabili în timpul prelucrării.
Dintre factorii care influenţează negativ calitatea aromelor şi coloranţilor din sucuri cei
mai importanţi sunt fenomenele de oxidare, căldura şi manipulările.
Culoarea limpede trebuie să fie alb – gălbuie până la slabe nuanţe de verde, în funcţie
de soiul supus prelucrării.
Aroma este plăcută specifică merelor utilizate ca materie primă, fără mirosuri străine
de mucegai sau oţet.
Deoarece aromele sunt volatile se poate împiedica pierderea lor din sucuri, prin
evitarea încălzirii timp îndelungat la temperaturi mai mari decât cele indicate şi evitarea
vânturării sucului.Gustul uşor astringent, acrişor este dat de taninuri. Substanţele tanante
precipită în prezenţa substanţelor proteice, proprietăţi care se află la baza limpezirii sucului
prin tratare cu gelatină.

2.2. Calitatea merelor la prepararea sucului

Pentru a obţine un randament bun la prelucrarea fructelor, respectiv cantitatea maximă
de suc dintr-o anumită cantitate de mere, afară de rolul pe care îl are tehnologia aplicată, de
mare importanţă este şi soiul de mere şi starea lor de maturitate. În ceea ce priveşte soiurile de
fructe se preferă cele zemoase, suculente.
Se poate întâmpla ca fructele să fie culese într-o fază de maturitate când sunt mai puţin
suculente dar se pot păstra până ajung la o stare convenabilă, ele evoluând în bine în acest
timp.
Merele materie primă pentru sucuri se recoltează atunci când sunt complet coapte,
sănătoase, coapte şi neofilite. La această stare de maturitate ele conţin cantităţile maxime de
zaharuri, arome, sunt plăcute la gust, bine echilibrate din punct de vedere al compoziţiei, cu
însuşiri specifice de soi. Începând de la această stare de maturitate şi prelucrate imediat se
obţin cele mai bune sucuri. [1]
 3. Tehnologia de fabricatie
3.1. Schema tehnologica

Fig.1 Schema tehnologica de obtinere a sucului limpede de mere

3.2. Descrierea operațiilor și a parametrilor tehnologici.

Pentru a obţine un randament bun la prelucrarea fructelor, respectiv cantitatea maximă

de suc dintr-o anumită cantitate de mere, afară de rolul pe care îl are tehnologia aplicată, de
mare importanţă este şi soiul de mere şi starea lor de maturitate. În ceea ce priveşte soiurile de
fructe se preferă cele zemoase, suculente. Se poate întâmpla ca fructele să fie culese într-o
fază de maturitate când sunt mai puţin suculente dar se pot păstra până ajung la o stare
convenabilă, ele evoluând în bine în acest timp. Merele materie primă pentru sucuri se
recoltează atunci când sunt complet coapte, sănătoase, coapte şi neofilite. La această stare de
maturitate ele conţin cantităţile maxime de zaharuri, arome, sunt plăcute la gust, bine
echilibrate din punct de vedere al compoziţiei, cu însuşiri specifice de soi. Începând de la
această stare de maturitate şi prelucrate imediat se obţin cele mai bune sucuri.

Fig 2. Fluxul tehnologic

1-masina de spalat cu barbotare; 2-banda transportor cu sorare; 3-zdrobitor; 4-

presa extractor; 5-separator cu pulpa ( unde se separa faza lichida,inclusive pulpa,de
seminte,pielite si alte parti necomestibile); 6-filtrare; 7-pasteurizartor; 8-sterilizatorul sucului;
9-10-imbutelierea si etichetarea; 11-masina de inchidere;
 Recoltarea
Momentul optim de recoltare se stabileşte după mai multe criterii şi indici de ordin
fenologic (culoarea fructelor, suma gradelor de temperatură şi numărul de zile de la înflorit
până la recoltare), de ordin fizic (măsurarea fermităţii pulpei cu penetrometrul şi a substanţei
uscate solubile pe cale refractometrică) şi de ordin chimic (testul amidonului cu iod în iodură
de K).
Transportul fructelor din livadă la depozit se face cu autocamioanele, de preferat
acoperite cu prelată sau cu autoizoterme.Pentru păstrare se recomandă pentru măr fructele din
soiurile cu mare valoare economică, cum sunt: Jonathan, Golden Delicios, Stark Delicios,
Starking delicios, Starkeimson.
Merele materie primă pentru sucuri se recoltează atunci când sunt complet coapte,
sănătoase, coapte şi neofilite. La această stare de maturitate ele conţin cantităţile maxime de
zaharuri, arome, sunt plăcute la gust, bine echilibrate din punct de vedere al compoziţiei, cu
însuşiri specifice de soi. Începând de la această stare de maturitate şi prelucrate imediat se
obţin cele mai bune sucuri.Maşinile de tăiat fructe pot realiza tăierea acestora în diferite forme
şi dimensiuni, fiind prevăzute cu accesorii speciale şi dispozitive speciale de răzuire pentru o
mărunţire avansată,deoarece la executarea acestei operaţii se cere să se evite ţinerea în contact
prelungit al fructelor zdrobite cu aerul.
Caracteristicile tehnologice succesive pentru fabricarea sucului de mere limpede,
fără pulpă sunt următoarele:
 Fig 3. Utilaj pentru spalare fructe [5]

Sortarea cuprinde îndepărtarea nu numai a fructelor vătămate ci şi a celor imature

sau trecute de maturitatea de consum. Fructele imature dau un randament scăzut la presare şi
un suc greu limpezit; fructele ajunse la stadiul de postmaturitate sunt afânate, greu de presat şi
dau sucuri tulburi. Instalaţiile moderne de sortare au banda construită role de oţel inoxidabil
ce se rotesc în jurul axului permiţând expunerea întregii suprafeţe a fructului şi o bună sortare.

Fig 4. Utilaj pentru sortare fructe [6]

Spălarea fructelor se execută cu scopul de a elimina impurităţile existente, de a
reduce într-o măsură cât mai mare reziduul de pesticide şi microflora epifită. S-a demonstrat
că o bună spălare are o eficacitate asemănătoare cu tratarea termică la 1000 C, timp de 2 – 3
minute.

Presarea
Presarea poate avea loc la rece imediat după ce au rezultat merele zdrobite în
operaţia anterioară şi se execută în general în prese cu pachete sau hidraulice la o presiune de
25 – 30 Kgf / cm2 suprafaţă de presare.
Factorii care influenţează presarea:
Principalii factori care determină procesul de presare a unui produs pot fi împărţite în două
grupe:
Factorii care caracterizează proprietăţile fizico – mecanice ale produsului:
- modul de presare ce depinde de felul produsului, structura lui;
- coeficientul de presiune laterală, care este raportul între împingerea elastică orizontală şi
presiunea verticală activă;
- umiditatea, temperatura şi compoziţia granulometrică a produsului.
În grupa a II a intră factorii de presiune:
- presiunea specifică de presare;
- frecarea produsului de agregatele de presare;
- regimul de presare.
Procese ce au loc în timpul presării
Presarea este un proces în timpul căruia au loc o serie de procese mecanice, chimice
şi microbiologice.În urma proceselor mecanice are loc o dezintegrare a celulelor ce constă în
separarea fluidului (sucului) în vederea valorificării sub acţiunea unor forţe. Sub acţiunea
comprimării, sistemul capilar elimină faza lichidă până în momentul când capilarele ajung la
dimensiuni ce nu permit separarea în continuare de lichid.
Dintre procesele chimice care influenţează negativ calitatea aromelor, culorii
sucului rezultat în urma presării cele mai importante sunt cele de oxidare. Oxidarea sucurilor
are loc pe cale enzimatică sau neenzimatică. [2]
 Fig. 5 Presa

1-roata de mana; 2-levier pentru blocare; 3-4-cilindri perforati; 5-con; 6-surub;

7-piulita de blocaj; 8-tija; 9-arbore; 10-flansa; 11-12- carcasa; 13-piulita fluture; 14-palnie de
alimentare; 15-palnie de evacuare deseuri; 16- palnie suc; 17-electromotor;18-roti de curea.
PRESA-EXRACTOR
Este utilizat ini ndustria sucurilor cu pulpa sub denimirea de extractor .Partile
componente principale sunt: corpul presei, melcul cu sistemul de evacuare a rezidului si
sistemul de anrenare.
Corpul presei este alcatuit dintr-o carcasa 11, in interiorul careia este montat un
cilindru perforat 3,cu orificii de 0,4mm.La acest tip de presa arborele este ronconic,iar melcul
fixat pe ax are pas variabil,din ce in ce mai mic spre gura de evacuare.Atat conicitatea
arborelui cat si pasul micsorat al melcului contribuie la cresterea presiunii,pe masura ce
inainteaza materialul in corpul presei.Gradul de extractie se poate regla prin deplasarea
surubului tronconic cu pas variabil in interiorul cilindrului perforat.
În cazul zdrobirii şi a presării trebuie să se pună accentul pe curăţenia utilajelor.
Resturile de fructe trebuie îndepărtate cu grijă, mai ales în colţuri şi la încheieturi. Toate
părţile din lemn şi din metal trebuie foarte atent curăţate cu apă fierbinte. Fierul, care poate
intra în contact cu fructele sau cu sucul, trebuie întotdeauna vopsit cu grijă cu lac sau vopsea.
Ramele de presat trebuie spălate după utilizare, stoarse şi agăţate la aer. Fiecare pată de
murdărie poate duce la formarea unor cuiburi pentru bacteriile de acid acetic şi pentru
ciupercile de mucegai, care au un efect distrugător asupra calităţii sucului. Sucul tulbure
obţinut în urma presării este supus unor operaţii cu ajutorul cărora în final va fi un produs
corespunzător cerinţelor consumatorilor.

Limpezirea enzimatică
Sucurile obţinute prin presare sunt foarte opalescente, uneori chiar tulburi.
Separarea particulelor solide de lichid se realizează în urma tratamentului enzimatic.
Limpezirea enzimantică se bazează pe hidroliza substanţelor pectice, ceea ce
micşorează vâscozitatea sucurilor şi uşurează filtrarea. Tratamentul enzimatic constă în
adăugarea de preparate enzimatice sau sub 2 ore la 500 C, temperatură ce nu trebuie depăşită.
Controlul operaţiei se face prin verificarea vâscozităţii sucului.
Uneori limpezirea enzimatică se completează cu operaţia de colaj, prin adăugarea de
5 – 8 g/hl gelatină alimentară care provoacă flocularea particulelor aflate în suspensie sub
influenţa taninului conţinut în suc.

Filtrarea sucului
Filtrarea este operaţia de separare a sistemelor eterogene fluid – solid în fazele
componente cu ajutorul unui strat filtrant cu structură poroasă, prin care poate trece numai
faza fluidă. Operaţia de filtrare este influenţată de o serie de factori ca: natura, forma şi
dimensiunile particulelor, concentraţia, cantitatea suspensiei şi temperatura. Creşterea
temperaturii de filtrare influenţează favorabil filtrarea, fie prin micşorarea vâscozităţii, fie prin
modificarea granulometriei.

Fig. 6 Fitru cu placi [7]

Pasteurizarea
Prin pasteurizare se urmăreşte ca în final sucurile închise în recipiente să fie lipsite
de microorganisme în stare vitală. Pasteurizarea este sterilizarea la o temperatură mai mică de
1000 C. Procesarea termică a sucurilor ambalate în recipiente se poate face prin încălzirea
directă cu abur saturat, cu apă caldă, cu aer cald în convenţie forţată. În acest caz se utilizează
încălzirea cu abur saturat.
Factorii influenţează procesul de pasteurizare:
- Numărul de microorganisme – când acest număr este mare datorită folosirii unor fructe
alterate, a unor utilaje necurăţate, prelucrării în neigienice corespunzătoare, trebuie prelungită
durata de pasteurizare.
- Rezistenţa la căldură a microorganismelor – în sucuri microoganismele se pot afla în diferita
stadii de dezvoltare. Atunci când se află în formă vegetativă, microorganismele se inactivează
mai uşor la temperaturi sub 1000 C, iar când se află şi sub formă de spori, aceştia fiind mai
rezistenţi, este nevoie de temperaturi mai mari pentru inactivare. Cel mai puţin rezistente la
căldură sunt mucegaiurile şi din ce în ce mai rezistente drojdiile apoi bacteriile.
- Aciditatea mediului – la aceeaşi temperatură şi durată de pasteurizare sunt inactivate mai
uşor microorganismele care se află într-un mediu acid (în cazul sucurilor).Cu cât creşte
conţinutul în aciditate se poate reduce temperatura şi durata de pasteurizare.
- Viteza de pătrundere a căldurii până la centrul buteliilor de sticlă cu suc este influenţată de
grosimea pereţilor, de mărimea buteliei, de consistenţa şi temperatura iniţială a sucului.
Conţinutul în aciditate al sucurilor este hotărâtor în alegerea tratamentului pentru
pasteurizare. La încălzirea sucurilor mai este necesar să se urmărească ca operaţia să decurgă
repede. În timpul încălzirii când se porneşte de la temperatura de 20 – 24 0C cât poate avea
sucul iniţial, pentru a se ajunge la temperatura finală, în jur de 80 0C, se trece prin intervalul
de 35 – 55 0C, zonă în care enzimele oxidante sunt foarte active. Printr-o încălzire lentă în
această zonă se permite enzimelor să oxideze mult sucul, dar trecând repede în acest interval
se ajunge la 55 0 C,temperatură la care enzimele sunt inactivate. Buteliile se menţin la
temperatura de pasteurizare de 80 – 85 0C timp de 10 – 15 minute, după care sunt răcite
treptat cu apă de răcire.

Fig. 7 Pasteurizator [8]

 Îmbutelierea (dozarea) sucului

Îmbutelierea reprezintă un complex de operaţii şi anume: spălarea sticlelor, dozarea

sucului, capsularea şi etichetarea.
Spălarea sticlelor.
Spălarea sticlelor are o importanţă deosebită în asigurarea unor produse de calitatea
superioară, operaţia urmărind două scopuri:
1. Sticla trebuie să fie perfect curată, respectiv, să fie transparentă, strălucitoare. Această
condiţie este asigurată dacă sticlele care părăsesc maşina de spălat sunt acoperite cu o peliculă
uniformă şi completată cu apă. O spălarea insuficientă se recunoaşte datorită formării de
picături de apă pe suprafaţa sticlelor.
2. În afară de puritatea fizică este necesar să se realizeze şi o puritate microbiologică.
Calitatea spălării depinde de natura şi concentraţia soluţiilor, de temperatura fiecărui
lichid şi mai ales a celui cald, de durată de menţinere în maşină a temperaturii ridicată,
precum şi de efectul mecanic realizat.
Dozarea
Dozarea este operaţia realizată în scopul umplerii recipientelor utilizate în ambalare.
Dozarea sucului se realizează la maşina de dozare la volum constant ce asigură şi închiderea
recipientelor. Îmbutelierea asigură realizarea condiţiilor care vor permite păstrarea pe o durată
de timp îndelungată. Închiderea va asigura imposibilitatea pătrunderii aerului şi a altor
impurităţi precum şi a diverselor organisme care pot deteriora calitativ sucurile (fermentaţia
alcoolică, oţetirea).O dată cu alegerea buteliilor şi modului de închidere se va urmări să se
respecte condiţiile de calitate pe care acestea trebuie să le îndeplinească, precum şi modul lor
de folosire.
Printr-o îmbuteliere bine efectuată se reduce spargerea sticlelor şi alterarea
produselor în timpul păstrării.
 Fig. 8 Imbuteliere si dozare suc [9]

4. Descrierea produsului finit

Accidentele si defectele de fabricaţie ale sucurilor sunt, de cele mai multe ori,
datorate microorganismelor care pot afecta parţial sau total calitatea acestora. Schimbări mai
profunde se datorează mucegaiurilor, care elaborează enzime pectolitice ce pot produce
clarificarea sucurilor. Phyalophora mustea poate produce o îmbrunare a sucurilor după cum
aspectul micilaginos poate fi produs datorită prezenţei speciilor Leuconostoc. În sucuri pot
apărea anumite cantităţi de alcool, uneori din folosirea unei materii prime ce a suferit un
proces lung de depozitare datorate propriilor enzime din ţesutul vegetal. Procesul de apariţie a
alcoolului se datorează în principal drojdiilor şi mai rar a mucegaiurilor şi bacteriilor.
Se ştie că o dată cu zdrobirea unui măr imediat încep modificări ale culorii (se brunifică) ca
urmare a expunerii pulpei şi sucului la un contact direct cu O2 din aer. Această modificare a
culorii este rezultatul activităţii enzimelor oxidante care se pot dezvolta în mediu prielnic. Se
mai constată că în acest caz au loc distrugeri ale aromei şi ale substanţelor colorante specifice.
Sucurile de fructe conţin cea mai mare parte de glucide, vitamine şi săruri minerale
a materiilor prime având valoare nutritivă şi dietetică. O cantitate mare de glucide din sucuri
este sub formă de fructoză fiind tolerată şi de diabetici. Datorită conţinutului mare de săruri de
potasiu, sucurile de fructe dau bune rezultate în tratamentul şi profilaxia bolilor cardio-
vasculare. Se ştie că sodiul are capacitatea de a reţine apa în organism, iar potasiul favorizează
eliminarea ei. În dieta cu sucuri de fructe cantitatea de potasiu este de 6 ori mai mare decât în
dieta normală. Astfel sucurile acţionează favorabil asupra întregii activităţi a muşchiului
cardiac, măresc travaliul inimii având efecte benefice în bolile cardio- vasculare:
hipertensiune, infarct miocardic, arteroscleroză.
Substanţele minerale (calciul şi potasiul) au un efect alcalinizant neutralizând acidul
clorhidric din mucoasa stomacală, fiind indicate în combaterea hiperacidităţii în cazul bolilor
digestive. Sucurile sunt indicate şi în bolile de ficat sau ale vezicii biliare datorită
absenţei,grăsimilor şi cantităţii mari de zaharuri şi vitamine. Datorită conţinutului redus de
substanţe azotoase şi a acţiunii de alcalinizare, sucurile de fructe sunt indicate în bolile de
rinichi acute şi cronice. Acestea previn formarea calculilor renali sau biliari şi sunt
recomandate atunci când organismul acumulează o cantitate mare de acizi în diabet,
subnutriţie şi îmbătrânirea ţesuturilor.
În cazurile de obezitate, cura cu sucuri de fructe atenuează senzaţia de foame şi
permite eliminarea excesului de apă datorită sărurilor de potasiu. Sucurile de fructe au o
actiune antiinfecţioasă şi antimicrobiană fiind recomandate în diverse boli ale pielii; au
acţiune antitoxică prin protecţia asupra: ficatului, splinei, rinichi (sucul de mere, struguri,
caise, coacăze negre). [4]

5. Studiu de caz

Studii recente de laborator au aratat ca anumite substante prezente in cantitate mare

in zeama marului impiedica formarea celulelor canceroase. Persoanele care mananca mere au
sanse mari sa nu fie atinse de cancer la colon, de prostata, esofagian, ovarian sau pulmonar.
Substantele nutritive continute de mere, protejeaza celulele nervoase din creier de Alzheimer
si Parkinson. In cazul fumatorilor, prin continutul ridicat de flavonoide, marul protejeaza
organismul de efectele nocive ale nicotinei. De asemenea, consumul regulat de mere are
efecte benefice si asupra pielii.Cele doua substante din compozitia marului, pectina si
polifenolii, niste antoxidanti extrem de puternici, reduc nivelul colesterolului rau, LDL. Ca sa
se obtina acest efect, se recomanda ca merele sa fie mancate cu tot cu coaja, deoarece in coaja
se gasesc de sase ori mai multi antioxidanti decat in pulpa. Marul are capacitatea de a reduce
riscul bolilor respiratorii. Cine mananca macar cinci mere pe saptamana se va bucura toata
viata de plamani puternici si sanatosi. Flavonidele continute in mar te feresc de bolile
cardiovasculare. Se pare ca, mai ales, pe femei marul le protejeaza de osteoporoza, datorita
continutului de floridzin. Prin continutul ridicat de vitamina C, marul intareste sistemul
imunitar, protejandu-te astfel de diverse boli. Merele curata dintii si intretin dantura sanatoasa,
zeama merelor avand puterea de a omori peste 80% dintre bacteriile din gura. Datorita
continutului mare de antioxidanti, merele protejeaza organismul impotriva multor tipuri de
boli ajutand, in acest fel, la prelungirea vietii.

BIBLIOGRAFIE

1. Gritulescu - Tehnologia prelucrarii legumelor si fructelor

2. Pauceanu, A. – Tehnologii de procesare a legumelor si fructelor
3. http://www.scribd.com/doc/43441297/Tehnologia-Conservelor
4. https://www.scribd.com/document/142714616/Tehnologia-Fabricarii-Sucului-de-Mere
5. http://www.interutilaje.ro/sortare-clasificare-legume-fructe/
6. https://art-m.ro/product/masina-spalat-legume/
7. https://www.echorom.ro/filtre/filtru-cu-placi/filtru-cu-placi-maior-60x60-4-bari/288
8. http://ro.ak-fillingmachine.com/automatic-water-filling-machine/juice-filling-
machine/fruit-juice-filling-and-packaging-machine.html
9. https://presa-mobila.ro/magazin/pateurizator-pe-gaz-300-litriora-mpag300