Rites of passage sunt ceremonii de inițiere care
marchează trecerea de la un stadiu al vieții la altul
dar cele mai multe rites of passage se referă la
“transition from childhood to adult gender roles”
(van Gennep, ). Arnold van Gennep a identificat
trei faze în dezvoltarea ritualurilor de trecere:
separarea, tranziția (Liminality) și încorporarea.
Separation presupune trecerea de la un loc la altul
sau de la un statut la altul (de exemplu,
terminarea liceului și intrarea la un colegiu sau
mutarea din casa părinților în propria locuință).
Liminality este o faza de tranziție în timpul căreia
participantul la rit manifestă ascultare și smerenie
sau urmează anumite forme de conduită.
Incorporation se referă la trecerea individului la o
nouă etapă de viață sau la acceptarea într-un nou
grup (de exemplu, baluri de debut sau baluri de
absolvire ale colegiului). Personal, consider că
întreaga experiență a colegiului poate servi ca rit
de trecere la vârsta adultă pentru că foarte puțini
tineri pot experimenta ritualuri de trecere “cu
tradiție“ ca Quinceañera, Bar & Bat Mitzvah,
Mormon Missions etc.
Toate ritualurile de trecere au la bază “gender
stratification“, dominația bărbaților asupra
femeilor bazată pe : “on women’s universal role as
mother and homemakers, occupying a domestic
world that is less prestigious than the public world
dominated by men” (Rosaldo and Lamphere,
1974).
De exemplu, triburile care trăiesc de-a lungul
râului Sepik din Papua Noua Guinee folosesc
tradiţia cicatricilor pentru a transforma băieţii în
bărbaţi de decenii bune. În timpul ceremoniei,
tinerii sunt tăiaţi pe spate, piept şi fese în
imprimeuri elaborate, pentru a imita pielea de
crocodil. Băştinaşii cred că divinitatea se hrăneşte
cu tinereţea băiatului respectiv în timpul ritualului
sângeros, lăsând în urma sa un adevărat bărbat.
Înainte să fie tratat ca un bărbat însă, băiatul este
ţinta umilinţelor colective care pot dura câteva
săptămâni. Concret, băieţii sunt numiţi "fetiţe".
Rites of passage are initiation ceremonies that
mark the transition from one stage of life to
another but most rites of passage refer to
“transition from childhood to adult gender roles”
(van Gennep, ). Arnold van Gennep identified
three phases in the development of rites of
passage: separation, transition (liminality) and
incorporation. Separation involves moving from
one place to another or from one status to
another (e.g. finishing high school and entering a
college or moving from one parent's home to their
own home). Liminality is a transitional phase
during which the participant in the rite manifests
obedience and humility or follows certain forms of
conduct. Incorporation refers to the individual's
transition to a new stage of life or acceptance into
a new group (e.g. debut balls or college graduation
balls). Personally, I believe that the entire
experience of the college can serve as a rite of
passage in adulthood because very few young
people can experience "traditional" rites of
passage like Quinceañera, Bar & Bat Mitzvah,
Mormon Missions, etc.
All rites of passage are based on “gender
stratification“, the domination of men over women
based “on women’s universal role as mother and
homemakers, occupying a domestic world that is
less prestigious than the public world dominated
by men” (Rosaldo and Lamphere, 1974).
For example, tribes that live along the Sepik River
in Papua New Guinea use the tradition of scars to
turn boys into men for decades. During the
ceremony, young people are cut on their backs,
chests and buttocks in elaborate prints to mimic
crocodile skin. The natives believe that the divinity
feeds on the youth of that boy during the bloody
ritual, leaving behind a real man. Before being
treated like a man, however, the boy is the target
of collective humiliations that can last several
weeks. Specifically, boys are called "girls."
Scarring and mockery strengthen young people,
Cicatrizarea şi batjocura îi întăresc pe tineri, pentru
că au nevoie de multă disciplină pentru a trece
prin sutele de tăieturi. Rănile sunt dezinfectate
după ce procesul este finalizat, dar durerile
continuă zile bune, până ce corpul se vindecă.
Majoritatea ritualurilor de trecere își au originea în
credințele religioase ale unui grup social (sau
populații extinse). Religia apelează la texte sacre
pe care susținătorii săi le consideră importante,
folosește din abundență simbolurile și se bazează
pe credința în forțe supranaturale (care nu pot fi
însă demonstrate științific). În multe ritualuri de
trecere, "almost every adult is expected to achieve
direct contact with the supernatural".
În Biserica Catolică, când un copil împlinește
vârsta de 12 ani, are loc confirmarea, o ceremonie
care consemnează maturitatea spirituală a
copilului și completează procesul de inițiere a
acestuia în comunitatea creștină: copilul primește
o cămașă albă, care simbolizează puritatea și
înnoirea. Pe tot parcursul ceremoniei este aprinsă
o lumânare, care semnifică că noul creștin este o
lumină pentru lume.
Trebuie precizat că toate ritualurile de trecere țin
de relativismul cultural: acțiunile sau activitățile
aparținând unei anumite culture au la bază
valorilor și normelor din acel context cultural.
Acest lucru evidențiază faptul că nu se poate
explica ritualul de trecere prin aplicarea valorilor
unei culturi universale ci doar prin raportare la
cultura respectivă.
Nicio cultură nu este superioară alteia și toate
normele, valorile culturilor au un statut egal. De
exemplu, în Orientul mijlociu, ritualurile de trecere
sunt raportate la valorile și tradițiile culturii
musulmane: copiii primesc nume în a șaptea zi
după naștere. Acest rit este celebrat prin recitări
din Coran și prin sacrificarea unui animal.
Circumcizia masculină, care apare între vârsta de
trei și șase ani, este asumată ca o obligație
religioasă. Căsătoria, cel mai important rit de
trecere islamic , implică decorarea casei miresei cu
păuni vopsiți, păsări de mare importanță în cultura
șiiților. La înmormântare sunt spuse rugăciuni
speciale peste cadavru după ce a fost spălat,
because they need a lot of discipline to get
through the hundreds of cuts. Wounds are
disinfected after the process is completed, but the
pain continues for days until the body heals.
Most rites of passage originate in the religious
beliefs of a social group (or extended populations).
Religion appeals to sacred texts that its
proponents consider important, uses symbols in
abundance and relies on faith in supernatural
forces (which cannot be scientifically proven). In
many rites of passage, "almost every adult is
expected to achieve direct contact with the
supernatural".
In the Catholic Church, when a child reaches the
age of 12, confirmation takes place, a ceremony
that records the spiritual maturity of the child and
completes the process of its initiation into the
Christian community: the child receives a white
shirt, symbolizing purity and renewal. Throughout
the ceremony a candle is lit, which signifies that
the new Christian is a light for the world.
It should be noted that all rites of passage relate to
cultural relativism: actions or activities belonging
to a particular culture are based on the values and
norms of that cultural context. This highlights the
fact that the rite of passage cannot be explained
by applying the values of a universal culture but
only by reference to that culture.
No culture is superior to another and all rules, crop
values have an equal status. For example, in the
Middle East, rites of passage are related to the
values and traditions of Muslim culture: children
receive names on the seventh day after birth. This
rite is celebrated by recitations from the Koran and
by the slaughter of an animal. Male circumcision,
which occurs between the ages of three and six, is
assumed as a religious obligation. Marriage, the
most important rite of Islamic passage, involves
decorating the bride's house with painted
peacocks, birds of great importance in the culture
of the Tiits. At the funeral special prayers are said
over the body after it has been washed, the body
is then placed in a coffin and in the grave is placed
corpul este apoi introdus într-un sicriu și în
mormânt este așezat pe partea dreaptă cu fața
spre Mecca. Comparând rites of passage din
Orientul Mijlociu cu cele din lumea vestică se
observă o multitudine de puncte comune: toate
afirmă relații de solidaritate între membrii unui
grup și transmit valori culturale necesare pentru a
începe o viață adultă responsabilă.
Ca o concluzie, se poate afirma că, la un anumit
dat, fiecare membru al unui grup sau a unei culturi
trebuie să treacă cu succes rituri de trecere, de
dragul existenței în sine a culturii respective.
Riturile de trecere servesc la vitalizarea întregii
comunități și ajută comunitatea (cultura)
respectivă să se mențină în timp. De asemenea,
riturile de trecere ajută o anumită persoană să se
dezvolte fizic, psihologic și spiritual, pentru a
deveni un individ complet.
on the right side facing Mecca.
Comparing rites of passage in the Middle East with
those in the Western world it observed a
multitude of common points: they all affirm
solidarity relations between members of a group
and convey the cultural values necessary to start a
responsible adult life.
As a conclusion, it can be said that, at a given
point, each member of a group or culture must
successfully pass rites of passage, for the sake of
the existence of that culture itself. Rites of passage
serve to vitalize the entire community and help the
community (culture) in question to maintain itself
over time. Also, rites of passage help a certain
person to develop physically, psychologically and
spiritually, to become a complete individual.

Rites of passage sunt ceremonii de inițiere care marchează trecerea de la un stadiu al vieții la altul dar
cele mai multe rites of passage se referă la “transition from childhood to adult gender roles” (van
Gennep, ). Arnold van Gennep a identificat trei faze în dezvoltarea ritualurilor de trecere: separarea,
tranziția (Liminality) și încorporarea. Separation presupune trecerea de la un loc la altul sau de la un
statut la altul (de exemplu, terminarea liceului și intrarea la un colegiu sau mutarea din casa părinților în
propria locuință). Liminality este o faza de tranziție în timpul căreia participantul la rit manifestă
ascultare și smerenie sau urmează anumite forme de conduită. Incorporation se referă la trecerea
individului la o nouă etapă de viață sau la acceptarea într-un nou grup (de axemplu, baluri de debut sau
baluri de absolvire ale colegiului). Personal, consider că întreaga experiență a colegiului poate servi ca
rit de trecere la vârsta adultă pentru că foarte puțini tineri pot experimenta ritualuri de trecere “cu
tradiție“ ca Quinceañera, Bar & Bat Mitzvah, Mormon Missions etc.

Toate ritualurile de trecere au la bază “gender stratification“, dominația bărbaților asupra femeilor
bazată pe : “on women’s universal role as mother and homemakers, occupying a domestic world that is
less prestigious than the public world dominated by men” (Rosaldo and Lamphere, 1974). De exemplu,
triburile care trăiesc de-a lungul râului Sepik din Papua Noua Guinee folosesc tradiţia cicatricilor pentru a
transforma băieţii în bărbaţi de decenii bune. În timpul ceremoniei, tinerii sunt tăiaţi pe spate, piept şi
fese în imprimeuri elaborate, pentru a imita pielea de crocodil. Băştinaşii cred că divinitatea se hrăneşte
cu tinereţea băiatului respectiv în timpul ritualului sângeros, lăsând în urma sa un adevărat bărbat.
Înainte să fie tratat ca un bărbat însă, băiatul este ţinta umilinţelor colective care pot dura câteva
săptămâni. Concret, băieţii sunt numiţi "fetiţe". Cicatrizarea şi batjocura îi întăresc pe tineri, pentru că
au nevoie de multă disciplină pentru a trece prin sutele de tăieturi. Rănile sunt dezinfectate după ce
procesul este finalizat, dar durerile continuă zile bune, până ce corpul se vindecă.

Majoritatea ritualurilor de trecere își au originea în credințele religioase ale unui grup social (sau
populații extinse). Religia apelează la texte sacre pe care susținătorii săi le consideră importante,
folosește din abundență simbolurile și se bazează pe credința în forțe supranaturale (care nu pot fi însă
demonstrate științific). În majoritatea ritualurilor de trecere, "almost every adult is expected to achieve
direct contact with the supernatural". În Biserica Catolică, când un copil împlinește vârsta de 12 ani, are
loc confirmarea, o ceremonie care consemnează maturitatea spirituală a copilului și completează
procesul de inițiere a acestuia în comunitatea creștină: copilul primește o cămașă albă, care
simbolizează puritatea și înnoirea. Pe tot parcursul ceremoniei este aprinsă o lumânare, care semnifică
că noul creștin este o lumină pentru lume.

Trebuie precizat că toate ritualurile de trecere țin de relativismul cultural: acțiunile sau activitățile
aparținând unei anumite culture au la bază valorilor și normelor din acel context cultural. Acest lucru
evidențiază faptul că nu se poate explica ritualul de trecere prin aplicarea valorilor unei culturi
universale ci doar prin raportare la cultura respectivă. Nicio cultură nu este superioară alteia și toate
normele, valorile culturilor au un statut egal. De exemplu, în Orientul mijlociu, ritualurile de trecere sunt
raportate la valorile și tradițiile culturii musulmane: copiii primesc nume în a șaptea zi după naștere.
Acest rit este celebrat prin recitări din Coran și prin sacrificarea unui animal. Circumcizia masculină, care
apare între vârsta de trei și șase ani, este asumată ca o obligație religioasă. Căsătoria, cel mai important
rit de trecere islamic , implică decorarea casei miresei cu păuni vopsiți, păsări de mare importanță în
cultura șiiților. La înmormântare sunt spuse rugăciuni speciale peste cadavru după ce a fost spălat,
corpul este apoi introdus într-un sicriu și în mormânt este așezat pe partea dreaptă cu fața spre Mecca.
Comparând rites of passage din Orientul Mijlociu cu cele din lumea vestică( și nu numai) se observă o
multitudine de puncte comune: toate afirmă relații de solidaritate între membrii unui grup și transmit
valori culturale necesare pentru a începe o viață adultă responsabilă.

Ca o concluzie, se poate afirma că, la un anumit dat, fiecare membru al unui grup sau a unei culturi
trebuie să treacă cu succes rituri de trecere, de dragul existenței în sine a culturii respective. Riturile de
trecere servesc la vitalizarea întregii comunități și ajută comunitatea (cultura) respectivă să se mențină
în timp. De asemenea, riturile de trecere ajută o anumită persoană să se dezvolte fizic, psihologic și
spiritual, pentru a deveni un individ complet.