Medicația dopantă în

performanța sportivă.
Vladislav Rubanovici
dr. șt. med., asist. univ.,
Disciplina de igiena
IP USMF ”Nicolae Testemițanu”
 Dopajul sportiv reprezintă folosirea
unor substanțe interzise pentru creșterea
capacității de efort.
Dopajul este definit drept una sau mai
multe încălcări ale reglementărilor
antidoping prevăzute în articolele 2.1-
2.10 din Codul antidoping.
 Dopajul în sport reprezintă
folosirea unei substanţe şi/sau metode
care este potenţial dăunătoare pentru
sănătatea sportivului şi/sau care
îmbunătăţeşte performanţele acestuia;
sau prezenţa în organismul sportivului
a unei substanţe interzise sau a
metaboliţilor acesteia.
 Control doping – proces care include
planificarea testărilor, recoltarea şi
transportul de probe biologice, analiza de
laborator, gestionarea rezultatelor, audierile şi
apelurile.
Control doping în competiţie – control
doping în care sportivii sunt selecţionaţi
pentru a fi testaţi în legătură cu participarea la
o anumită competiţie.
 Control doping în afara competiţiei – orice
control doping care nu este realizat în cadrul
competiţiei.
Control doping fără aviz prealabil –
control doping care se desfăşoară fără vreo
atenţionare prealabilă a sportivului şi în timpul
căruia sportivul este însoţit în permanenţă,
începând din momentul anunţării şi până la
prelevarea probei biologice.
 Descalificare – invalidarea
rezultatelor sportivului obţinute în
cadrul unei anumite competiţii sau
manifestări sportive, cu toate
consecinţele ce decurg din aceasta,
inclusiv retragerea de medalii, puncte
şi premii.
 Falsificare – acţionare incorectă,
obstrucţionare, inducere în eroare sau
orice comportament fraudulos în scopul
de a modifica rezultatele controlului
doping sau de a împiedica desfăşurarea
procedurilor obişnuite de control
doping, precum şi oferirea de informaţii
false Agenţiei Naţionale Antidoping.
 Listă interzisă – listă care
denumeşte substanţele şi metodele
interzise.
Metabolit – orice substanţă
apărută în organism în urma unui
proces de metabolizare, de
biotransformare.
 Ofiţer de control doping – persoană atestată de
Agenţia Mondială Antidoping care are
responsabilitatea gestionării la faţa locului a
şedinţei de prelevare a probelor biologice.
Personal asistent al sportivului – orice
antrenor, instructor, manager, agent sportiv,
personal din conducerea echipei, oficial, orice
personal medical sau paramedical şi orice persoană
care consiliază sportivul care participă sau se
pregăteşte să participe la o competiție sportivă.
 Principiul de fair-play – acţionarea
conform principiilor impuse de etică care se
opune conceptului de succes cu orice preţ,
promovarea integrităţii şi a oportunităţilor egale
pentru toţi concurenţii, accentuarea respectului
pentru personalitatea şi valoarea fiecărui
participant la un eveniment sportiv.
Probă biologică – orice material biologic
colectat pentru a fi supus controlului doping.
 Rezultate pozitive – raport emis de un
laborator acreditat, care confirmă prezenţa într-
o probă biologică a unei substanţe interzise, a
metaboliţilor sau markerelor acesteia ori alte
dovezi ale utilizării de metode interzise.
Scutire pentru uz terapeutic – aprobarea
utilizării în scopuri terapeutice a unei substanţe
şi/sau metode interzise pentru sportivii care
suferă de o afecţiune constatată medical.
 Sportiv – persoană care practică
sistematic sau în mod profesionist o
disciplină sportivă.
Sportiv de nivel internaţional –
sportiv desemnat de una sau mai multe
federaţii sportive internaţionale, care
face parte din lotul de testare înregistrat
al unei federaţii internaţionale.
 Standard internaţional –
standard adoptat de Agenţia
Mondială Antidoping în vederea
implementării prevederilor
Codului mondial antidoping.
 Substanţă dopantă – substanţă destinată să
mărească în mod artificial capacitatea fizică
umană sau să modifice rezultatele competiţiilor
sportive.
Substanţă/metodă interzisă – orice
substanţă sau metodă calificată astfel în
cuprinsul listei interzise.
Substanţă specifică – orice substanţă
calificată astfel în cuprinsul listei interzise.
 Suspendare – oprirea sportivului sau a unui
membru din cadrul personalului asistent al sportivului,
pentru o perioadă determinată de timp, de la
participarea la orice competiţie, manifestare sportivă
sau sponsorizare ca urmare a deciziei luate în urma
audierii.
Suspendare provizorie – oprirea temporară a
sportivului sau a unui membru din cadrul personalului
asistent al sportivului suspectat de una dintre
încălcările reglementărilor antidoping de la participarea
în orice competiţie până la luarea deciziei finale.
 Testare doping – parte a procesului de
desfăşurare a controlului doping ce presupune
planificarea testelor, recoltarea de probe
biologice, manipularea şi transportul probelor
biologice la laborator.
Testări-ţintă – selecţionarea sportivilor
pentru testări doping în care anumiţi sportivi
aleşi special sau grupuri de sportivi sunt
selectaţi în baza unor reguli specifice pentru
efectuarea de testări la un anumit moment.
 Tratament terapeutic – tratarea unei
probleme de sănătate cu agenţi sau
metode curative sau care ajută la
vindecare.
Utilizare de substanţe sau metode
interzise – aplicarea, ingerarea, injectarea
sau consumul prin orice mijloace al
oricărei substanţe sau metode interzise.
 Controlul doping, în competiţie şi
în afara competiţiei, se efectuează
conform planului naţional anual de
testare, cu respectarea prevederilor
Standardului internaţional pentru
testare emis de WADA (Agenția
Mondială Antidoping).
 Agenția Mondială Antidoping (în engleză World
Anti-Doping Agency, prescurtat WADA) este o fondație
internațională independentă care promovează, coordonează
și supraveghează combaterea dopajului în cadrul sportului
de performanță. Ea a fost înființată pe 10 noiembrie 1999
la inițiativa Comitetului Olimpic Internațional în cadrul
„Declarației de la Lausanne”. Ea are sediul
în Montréal, Canada.
La nivelul național, WADA își deleagă funcțiile
Agențiilor Naționale Antidoping (ANAD) și acreditează
laboratoare pentru a efectua teste oficiale.
 Sloganul agenției este Play True ("Joacă corect").
Organul de conducere este consiliul de fondatori, care
cuprinde 38 de membri. Membrii sunt numiți pentru trei ani și
pot fi realeși pentru un număr nelimitat de termeni. 18 membri
sunt numiți de CIO, dintre care cel puțin patru sunt atleți. Alți
18 membri sunt numiți de organizații interguvernamentale,
guverne și alte organe guvernamentale din întreaga lume. 4
membri pot fi numiți de către consiliul fondatorilor la cererea
CIO și a autorităților în comun. Începând cu decembrie 2017,
11 membri erau din Europa de Vest, 5 din Europa de Est
(inclusiv Serbia), 2 din SUA, 2 din Canada, 2 din Turcia și o
serie de alte țări câte un reprezentant.
 Președintele WADA este ales de Comitetul
fondatorilor din rândul membrilor săi pentru un
mandat de trei ani. Actualul președinte al
organizației este Oliver Naggli.
Principalul document WADA este Codul
Mondial Anti-Doping, versiunea actuală a intrat în
vigoare în 2015.
Lupta împotriva dopajului este reglementată
de Lista Interzisă a Medicamentelor și de
Standardele Internaționale de Testare, laboratoare,
excepții terapeutice.
 Controlul doping se efectuează de
către Agenţie din proprie iniţiativă sau
poate fi solicitat acesteia de către: a)
Ministerul Tineretului şi Sportului; b)
Comitetul Naţional Olimpic; c)
federaţiile sportive naţionale, cluburi sau
ligi profesioniste; d) alţi organizatori de
manifestări sportive.
 Procedura de desfăşurare a controlului
doping este reglementată de normele
metodologice privind organizarea şi realizarea
controlului doping, care se elaborează de
Agenţie în conformitate cu prevederile Codului
mondial antidoping şi Standardului
internaţional pentru testare.
În cazul sesizărilor de urgenţă, directorul
general al Agenţiei poate să dispună efectuarea
unui control doping.
 Agenţia poate efectua testări doping la
solicitarea organizaţiilor antidoping ale altor
state, a organizaţiilor internaţionale antidoping,
precum şi la solicitarea structurilor sportive
internaţionale.
Testarea doping în competiţie se efectuează în
spaţii adecvate numite staţie de control doping,
organizate conform normelor metodologice
privind organizarea şi desfăşurarea controlului
doping.
 Testările doping pot fi efectuate de către
ofiţerii de control doping care au absolvit
cursurile de formare profesională şi
perfecţionare organizate de Agenţie şi au
obţinut în acest sens un certificat din partea
WADA.
Răspunderea privind recoltarea şi
transportarea probelor biologice la
laborator aparţine Agenţiei.
 Analiza probelor biologice se
efectuează într-un laborator acreditat
de WADA conform standardelor
internaţionale.
Rezultatul analizei de laborator
este emis sub forma unui buletin de
analiză ce se comunică Agenţiei.
 În cazul unui rezultat pozitiv, Agenţia verifică
dacă a survenit una dintre următoarele situaţii:
a) a fost acordată sau urmează să fie acordată
o scutire pentru uz terapeutic;
b) există o suspiciune cu privire la încălcarea
prevederilor Standardului internaţional pentru
testare sau a Standardului internaţional pentru
laboratoare al WADA, care să infirme validitatea
rezultatului pozitiv constatat.
 În cazul în care verificarea nu constată nici una din
situaţiile prevăzute la alin.(3), Agenţia informează sportivul
în cauză, federaţia sportivă naţională responsabilă,
Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Naţional
Olimpic, federaţia sportivă internaţională responsabilă şi
WADA asupra:
a) rezultatului constatat;
b) reglementărilor antidoping încălcate;
c) dreptului sportivului de a cere contraexpertiza, datei şi
locului efectuării acesteia;
d) altor drepturi ale sportivului.
 În cazul unui rezultat atipic, Agenţia
verifică dacă a survenit una dintre următoarele
situaţii:
a) a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic;
b) există o suspiciune cu privire la încălcarea
prevederilor Standardului internaţional pentru
testare sau a Standardului internaţional pentru
laboratoare, care să infirme validitatea
rezultatului atipic constatat.
 În cazul în care verificarea nu constată nici una din
situaţiile prevăzute la alin.(5), Agenţia efectuează
investigaţiile ulterioare necesare potrivit prevederilor
Standardului internaţional pentru laboratoare, pentru a stabili
dacă rezultatul atipic va fi înaintat sau nu drept un rezultat
pozitiv.
După încheierea investigaţiilor prevăzute la alin.(6),
Agenţia informează sportivul în cauză, federaţia sportivă
naţională responsabilă, Ministerul Tineretului şi Sportului,
Comitetul Naţional Olimpic, federaţia sportivă internaţională
responsabilă şi WADA dacă rezultatul atipic va fi înaintat
drept un rezultat pozitiv, cu respectarea alin.(4).
 Agenţia nu are obligaţia de a informa despre un rezultat atipic până
la încheierea investigaţiilor prevăzute la alin.(6) şi luarea deciziei de a
înainta rezultatul atipic drept un rezultat pozitiv, cu excepţia următoarelor
situaţii:
a) dacă Agenţia stabileşte că efectuarea contraexpertizei este
necesară înainte de încheierea investigaţiilor prevăzute la alin.(6), situaţie
în care decide efectuarea acesteia după informarea sportivului cu privire la
rezultatul atipic constatat, cu respectarea drepturilor sportivului;
b) dacă Agenţia primeşte o solicitare în acest sens fie din partea unui
organizator al unui eveniment sportiv major, cu puţin timp înaintea unei
manifestări sportive internaţionale, fie din partea unei organizaţii sportive
care are responsabilitatea de a respecta un termen-limită pentru
selecţionarea membrilor unei echipe pentru o manifestare sportivă
internaţională, numai după informarea sportivului cu privire la rezultatul
atipic constatat.
 Prin „încălcarea regulilor anti-doping” în sport se
înțelege una sau mai multe din următoarele abateri:
(a) prezența unei substanțe interzise, a metaboliților acesteia sau
a markerelor acesteia în organismul unui sportiv;
(b) folosirea sau tentativa de folosire a unei substanțe interzise
sau metode interzise;
(c) refuzul de a se supune unei prelevări a probei biologice după
notificare, în conformitate cu reglementările anti-doping în
vigoare, sau sustragerea fără justificare valabilă de la prelevarea
unei probe biologice sau faptul de a evita prelevarea unei astfel
de probe prin orice mijloc;
(d) încălcarea obligațiilor privind disponibilitatea sportivilor pentru
controlul în afara competiției inclusiv nerespectarea de către sportivi a
datoriei de a furniza informații privind locul în care se află, precum și
faptul de a nu se prezenta la controale considerate ca fiind organizate pe
baza unor reguli rezonabile;
(e) falsificarea sau tentativa de falsificare a oricărui element din
procesul de control doping;
(f) posesia substanțelor sau metodelor interzise;
(g) traficul oricărei substanțe sau metode interzise;
(h) administrarea sau tentativa de administrare unui sportiv a unei
substanțe sau metode interzise ori asistarea, încurajarea, contribuirea,
incitarea, disimularea sau oricare altă formă de complicitate care
implică o încălcare sau o tentativă de încălcare a regulilor anti-doping.
 Principiul de bază după care
se structurează strategia Agenției
Naționale Anti-Doping poate fi
rezumat de sintagma:
informare-educare-prevenire-
testare-cercetare pentru un sport
curat.
 Totodată strategia antidoping va respecta
următoarele principii generale:
- principiul bunei guvernări, conform
căruia Agenția Națională Anti-Doping
trebuie să îşi stabilească acțiuni clare,
eficiente, pe baza unor obiective bine
stabilite şi să aibă capacitatea şi
flexibilitatea de a răspunde rapid
necesităților sociale;
- principiul responsabilității - care impune Agenției
Naționale Anti-Doping obligația de a formula
politici publice şi de a răspunde pentru eficiența şi
implementarea acestora, de a accepta şi suporta
consecințele neîndeplinirii acestei obligații;
- principiul obiectivității - mesajele şi informațiile
transmise de Agenția Națională Anti-Doping vor
avea un caracter obiectiv, astfel încât să asigure o
imagine credibilă atât la nivel național, cât şi la
nivel internațional;
- principiul continuității – activitățile desfăşurate în cadrul
acestui program au un caracter permanent şi se bazează pe
experiența anterioară acumulată de structurile de profil;
- principiul complementarității – acțiunile de informare
desfăşurate de Agenția Națională Anti-Doping vor fi
coordonate cu efortul instituțiilor responsabile în domeniul
sportului, în vederea prevenirii şi combaterii dopajului în
sport;
- principiul prevenirii - conform căruia identificarea anticipată
şi înlăturarea în timp util a premiselor de apariție a
fenomenelor de dopaj sunt prioritare şi imperative;
- principiul eficienței - în combaterea dopajului se bazează pe
evaluarea continuă a activității Agenției Naționale Anti-Doping
atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât şi al
managementului instituțional;
- principiul cooperării şi coerenței - în baza căruia instituțiile
implicate în prevenirea şi combaterea dopajului trebuie să
coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra
obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a
fi luate;
- principiul transparenței, consultării societății civile şi al
dialogului social - care impune, pe de o parte, transparența
procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea societății
civile din domeniul sportului în cadrul acestui proces;
- principiul utilității – construcția mesajelor Agenției Naționale
Anti-Doping va ține cont de nevoile de informare a grupurilor-
țintă;
- principiul diferențierii - conform căruia mesajelor nediferențiate li
se vor adăuga mesaje în concordanță cu particularitățile fiecărui
grup-țintă;
- principiul confidențialității - datele personale ale sportivilor
testați sau cele obținute în urma unor acțiuni din programele
educative, de cercetare şi informare sunt strict confidențiale;
- principiul parteneriatelor public-private - care recunoaşte
importanța cooptării societății civile, a structurilor sportive, a unor
organisme guvernamentale şi nonguvernamentale în activitățile
concrete de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a
dopajului în sport.
 Suplimentele sunt
produse ale căror scop este
de a suplimenta regimul
alimentar obișnuit și care
reprezintă surse concentrate
de nutrienți.
Medicamentele sunt definite ca
substanţe sau asociaţii de
substanţe, utilizate în scop de
prevenire sau tratare ale
diferitelor tulburări ale
organismului.

Prin aliment se înţelege orice produs

care, introdus în organism, serveşte la
menţinerea proceselor vitale,
asigurându-i creşterea şi refacerea
celulelor, precum şi activitatea depusă.
 Conform definiției Ministerului Sănătății,
suplimentele nutritive sunt preparate
condiționate sub forma de tablete, capsule,
drajeuri, pulberi sau lichide, care au în
compoziția lor nutrienți (macro- și
micronutrienti) și/sau alte substanțe comestibile,
care sunt consumate în cantități definite, în mod
suplimentar fata de aportul alimentar obișnuit.
 Suplimentele alimentare au apărut
şi ca o alternativă pentru susţinerea
efortului fizic, dar ele sunt utilizate şi
de noi toţi, pentru a putea susţine
ritmul trepidant impus de societatea
modernă şi stresul în care ne
desfăşurăm activitatea.
Orice supliment ar trebui sa aibă pe eticheta:
- denumirea suplimentului și a substanței/substanțelor active
din punct de vedere nutrițional sau metabolic;
- informațiile necesare pentru consumul corect al
suplimentului nutritiv;
- o invitație de a parcurge cu atenție informațiile înscrise pe
ambalaj sau în prospect, referitoare la compoziție, modul de
administrare, termenul de valabilitate, condițiile de
păstrare;
- atenționarea ca produsele fac parte din categoria
suplimentelor nutritive.
 Etichetarea corectă a
suplimentelor alimentare. Conform
legislaţiei în vigoare agentul comercial
are obligaţia de a eticheta suplimentele
alimentare ce conțin prohormoni sau
substanțe interzise cu mențiunea:
“Produs interzis sportivilor”
 Unele medicamente sau suplimente
alimentare din comerț pot conţine
substanţe dopante, chiar dacă
etichetele lor spun
că produsul este sută la sută natural.
Ce este dopajul?
Termenul „dopaj” se referă la folosirea
substanţelor şi metodelor dopante de către sportivi
pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele sportive.
Dintre substanţele dopante amintim: steroizii
anabolici, narcoticele, canabisul, stimulentele,
hormonii pepditici, dopajului genetic şi diureticele.
Chiar şi refuzul de a te supune unui test doping
sau încercarea de a falsifica proba este considerată
dopaj.
 Lista de referință a claselor farmacologice
dopante și a metodelor de dopaj
I. Clase de agenți de dopaj B. Manipulări farmacologice,
A. Stimulente chimice sau fizice
B. Narcotice III. Clase de substanțe supuse
anumitor restricții
C. Steroizi anabolizanți
A. Alcool
D. Beta-blocante
B. Marijuana
E. Diuretice
C. Anestezice locale
F. Hormoni peptidici și analogi
D. Corticosteroizi
II. Metode de dopaj
A. Dopaj sanguin
 A. Stimulente
- amfepramonă - crotetamidă (component al - metamfetamină
- amfetamină micorenului) - metilefedrină
- amfetaminil - dimetilamfetamină - metilfenidat
- amifenazol - efedrină - metoxifenamină
- benzampfetamină - etamivan - morazon
- cafeină*) pentru cafeină, un - etilamfetamină - niketamidă
eșantion se va considera pozitiv - fencamfamină - pemolină
în cazul în care concentrația în - fendimetrazină
urină depăseste 12 mcg/ml. - pentetrazol
- cathină - fenetilină - pipradol
- clobenzorex - fenilpropanolamină - pirovaleron
- clorfetermină - fenmetrazină - prolintan
- clorprenalină - fenproporex - propilhexedrin
- cocaină - fentermină - stricnină și substanțe înrudite
- cropropamidă (component al - furfenorex
micorenului) - mefenorex
 B. Narcotice analgezice
- alphaprodină - etoneptazină
- anileridin - fenazocină
- buprenorfină - levorfanol
- codeină - metadonă
- dextromoramid - morfină
- dextropropoxifen - nalbufină
- diamorfină (heroină) - pentazocină
- dihidrocodeină - petidină
- dipipanonă - trimeperidină și substanțe
- etilmorfină înrudite
 C. Steroizi anabolizanți
- bolasteron - nandrolon
- boldenonă - noretandrolon
- clostebol - oxandrolon
- dehidroclormetiltestosteron - oximesteron
- fluoximesteron - oximetolon
- mesterolon - stanozolol
- metandienonă - testosteron**) și substanțe
- metenolon înrudite
- metiltestosteron
 D. Beta-blocante
- acebutolol - propranolol
- alprenolol - sotalol și substanțe
- atenolol înrudite
- labetalol
- metoprolol
- nadolol
- oxprenolol
 E. Diuretice
- acetazolamidă - diclofenamidă
- amilorid - acid etacrinic
- bendroflumethiazidă - furosemid
- benzthiazidă - hidroclorthiazidă
- bumetanidă - mersalil
- canrenonă - spironolactonă
- clormerodrin - triamteren și substanțe
- clortalidon înrudite
 F. Hormoni peptidici și analogi

- chorionic Gonadotrophin (HCG -

gonadotropină chorionică umană)
- corticotropină (ACTH)
- hormoni de crestere (HCG,
somatotropină)
 II. Metode de dopaj
A. Dopaj sanguin - Dopajul sanguin a fost
răspândit la aproape o cincime dintre atleţii ce
au participat în probele de anduranţă la
Mondialele din 2011 de la Daegu şi la cele din
2013 de la Moscova, potrivit unui studiu realizat
la universitatea din oraşul elveţian Lausanne.
B. Manipulări farmacologice, chimice sau fizice.
III. Clase de substanțe supuse anumitor restricții.

A. Alcool
B. Marijuana
C. Anestezice locale
D. Corticosteroizi
 LEGEA pentru prevenirea şi combaterea
dopajului în sport nr. 185 din 11.07.2012.
HOTĂRÂREA Guvernului Republicii
Moldova pentru aprobarea Regulamentului
privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale Antidoping nr. 960 din 17.11.2014.