Metodica predării Aritmeticii

Lect.univ.Dr. Georgiana Velicu

Univ. Valahia din Târgovişte
PARTICULARITĂŢILE FORMĂRII REPREZENTĂRILOR MATEMATICE PE GRUPE DE VÂRSTĂ –
învăţământ preşcolar

La 3 ani:
- copilul percepe grupuri de obiecte (sau imagini ale acestora) constituite pe baza unor
însuşiri comune (criterii de grupare);
- recunoaşte şi denumeşte corect unele obiecte uzuale şi jucării din grupă; sesizează unele
însuşiri ale acestora (formă, culoare, utilizare) exprimându-se verbal corespunzător;
- percepe şi apreciază global cantităţile de obiecte concrete şi raporturile cantitative dintre
două sau mai multe grupuri comparate, exprimă verbal raporturile prin expresiile: mai
multe decât…, mai puţine decât…, tot atâtea…;
- îşi dezvoltă spiritul de observaţie, distingând independent însuşiri simple, comune mai
multor obiecte şi acţionează cu ele (le sortează dintr-o grămadă amestecată); selectează şi
grupează doar obiectele cu o anumită însuşire; motivează de ce le-a grupat astfel;
- sesizează relaţiile spaţiale dintre diferitele grupuri de obiecte (locul unde sunt aşezate,
dacă obiectele sunt apropiate sau cu diferenţă între ele);
- se formează reprezentări corecte despre unele forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi);
- are intuiţii prenumerice, lipsite de conservare; copilul observă dacă din cinci bomboane îi
lipsesc trei , dar nu observă absenţa unei singure bomboane;
- se familiarizează cu număratul de la 1 la 3; raportează global numărul la grupul
corespunzător de obiecte concrete, respectiv cuprinzând unul, două sau trei obiecte;
- se stimulează unele procese psihice de cunoaştere: percepţii, reprezentări, memorie,
gândire cu operaţiile de analiză, comparaţie şi sinteză, limbaj corespunzător;
- copiii se deprind să înveţe, să asculte explicaţiile şi să urmărească demonstraţiile
educatoarei.
La 4 ani:
- se formează unele reprezentări despre unele forme geometrice: cerc, pătrat, tiunghi -
ca feţe ale unor corpuri geometrice tridimensionale (sfera, cubul, piramida);
- se îmbogăţeşte experienţa senzorială a copiilor, ca bază a cunoştinţelor matematice
referitoare la recunoaşterea denumirea şi capacitatea de a alcătui unele grupe de
obiecte, asigurând reprezentările mai ample despre însuşirile obiectelor observate ca:
formă, culoare, dimensiune;
- se formează capacitatea de a recunoaşte unele obiectele redate în desene prin
imagini concrete (colorate) ale obiectelor sau prin imagini figurate (conturul acestora),
precum şi prin unele figuri simbolice simple (cerculeţe, liniuţe, puncte etc.);
- se perfecţionează priceperile şi deprinderile copiilor de a acţiona cu obiectele
(imaginare) potrivit cunoştinţelor verbale formulate de educatoare;
- copiii răspund acţionând direct cu materialul de lucru, precum şi verbal, cât mai
corect, folosind expresii matematice adecvate şi forme accesibile vârstei lor;
- copiii percep relaţiile spaţiale dintre grupurile de obiecte în raport cu poziţia ocupată
de acestea în diferite locuri din sala de clasă;
- copiii îşi formează capacitatea de a observa şi compara grupe de obiecte, de a sesiza
unele relaţii cantitative prin apreciere globală şi prin formare de perechi; indică prin
gest şi verbal unde sunt “mai multe decât…”, unde sunt “mai puţine decât…” sau unde
sunt “tot atâtea obiecte” în fiecare din cele două grupe comparate;
- copiii îşi formează priceperea de a observa două grupe care au “tot atâtea obiecte”
cu motivarea verbală corespunzătoare; determină diferenţa “să fie cu un obiect mai
puţin decât…” sau “cu un obiect mai mult decât…”, fie prin diminuarea, fie prin
adăugarea obiectelor în una din grupele comparate;
- copiii pot ordona în şir crescător şi descrescător un grup de obiecte de aceeaşi formă,
dar de dimensiuni diferite (mărime, lungime, lăţime, grosime etc);
 - copiii se familiarizează cu numerele de la 1 la 5, ordonează grupele de obiecte
(imagini) de la grupa cu cele mai puţine obiecte la grupa cu cele mai multe…(şir
crescător) şi invers (şir descrescător), exersează număratul conştient între 1 şi 5;
- se stimulează şi dezvoltă unele calităţi ale acestora (spiritul de observaţie,
memoria, gândirea, analiza, sinteza, comparaţia, limbajul, imaginaţia, atenţia
voluntară).

La 5-6 ani:
- copiii îşi aprofundează şi îşi îmbogăţesc cunoştinţele matematice cu privire la
cantitate, la construirea unor grupuri de obiecte, pe baza unor variate însuşiri
comune ale acestora;
- copiii efectuează unele operaţii cu grupe de obiecte ca ansamble constituite
pe bază de criterii: de triere, de grupare, comparare, clasificare, ordonare şi de
apreciere a cantităţii, atât global, cât şi prin formare de perechi între obiectele
din două sau mai multe grupe comparate;
- sesizează relaţiile de “tot atâtea obiecte” în două sau mai multe grupe
comparate, ştie cum să opereze în cele două grupe comparate pentru a fi “tot
atâtea obiecte” prin formare de perechi; determină diferenţa în relaţia dintre
două grupe comparate care iniţial au avut “tot atâtea obiecte”;
- se consolidează reprezentările despre formele geometrice învăţate la grupele
anterioare - pătrat, cerc, triunghi - şi se familiarizează cu dreptunghiul;
- copiii învaţă numerele naturale de la 1 la 10, se familiarizează
cu acţiunea de numărare a obiectelor din fiecare grupă,
asociază numărul la cantitatea corespunzătoare de obiecte, se
familiarizează cu simbolul numerelor, cu cifrele (1-9),
recunoaşte forma şi semnificaţia cifrelor;
- copiii se iniţiază în operaţii simple de calcul oral, de adunare şi
scădere cu diferenţă de o unitate; se familiarizează cu
semnificaţia simbolurilor de plus (+), minus (-) şi egal (=), fără
să le scrie;
- copiii îşi formează şi dezvoltă procesele psihice de cunoaştere
şi îndeosebi a operaţiilor de gândire;
- copiii pot să asculte cerinţele educatoarei; acţionează corect
pe baza acestora, răspund la întrebări; corectează sau
completează răspunsurile colegilor, pun întrebări, se exprimă
corect;
- folosesc un limbaj adecvat matematic; redau prin desen
grupe de imagini concrete ale unor obiecte simple sau grupe
de figuri simbolice (liniuţe, cerculeţe, puncte);
- efectuează cu uşurinţă “probleme” desenate.
 Învăţăm aritmetică la grădiniţă
În conceperea oricărui demers didactic trebuie avute în vedere obiectivele educaţionale,
ierarhizate după gradul de generalitate în:
- obiective cadru – ca finalităţi ale procesului instructiv-educativ; ele nu sunt
realizabile într-o singură activitate, iar realizarea lor depinde de atingerea tuturor
obiectivelor de referinţă;
- obiective de referinţă – corect şi clar stabilite în raport cu obiectivele cadru; sunt de
generalitate medie, semioperaţionale şi orientează activitatea didactică într-o
perspectivă mai apropiată;
- obiective operaţionale – asigură realizarea obiectivelor specifice ale disciplinei; sunt
obiective concrete ce se pot realiza într-o singură activitate sau secvenţă de activitate.

Obiectivele cadru specifice invatamantului preşcolar:

- Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
- Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele;
-Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a
formelor geometrice;
Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice

Obiectiv de referinţă: să înţeleagă relaţiile spaţiale, să plaseze diferite

obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu
un reper dat.
Exemple de comportamente:
- să utilizeze şi să construiască figuri (spaţii) deschise sau închise (ex.:
forme neregulate ori regulate, utilizând cuburi, şireturi, sârmă, sfoară);
- să schimbe forma şi mărimea figurilor închise;
- să spună care obiect este mai aproape sau mai departe, utilizându-se
pe sine ca punct de reper;
- să spună unde se găseşte el în raport cu un anumit spaţiu/obiect din
spaţiu (în cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul
său etc.);
- să ordoneze obiectele peste, pe deasupra, înăuntrul sau în afara unui
spaţiu/obiect dat ori construit de el;
- să utilizeze limbajul corect relaţiilor spaţiale respective: pe, sub, în,
peste, afară, aproape, departe, mai aproape, mai departe, lângă mine,
aici, acolo, cel mai aproape.
Obiectiv de referinţă: să stabilească relaţii între obiecte şi
grupuri de obiecte, după diferite criterii, realizând
comparaţii.
Exemple de comportamente:
- să selecteze obiecte identice, aranjându-le în perechi şi
arătând care dintre obiecte sunt la fel;
- să compare două beţişoare şi să identifice care este mai
gros, mai lung etc.;
- să numească un obiect care se găseşte la dreapta sau la
stânga altui obiect, deasupra sau dedesuptul lui,
motivându-i poziţia atunci când este posibil;
-să stabilească apartenenţa unui obiect/unei fiinţe la o
clasă (ex.: toate creioanele, indiferent de forma, culoarea
şi mărimea lor, formează un grup de obiecte cu acelaşi
nume şi cu aceeaşi funcţie/utilitate).
Obiectiv de referinţă: să realizeze clasificări de
obiecte şi fiinţe (după unul sau mai multe criterii
asociate).
Exemple de comportamente:
- să clasifice obiectele după criteriul culorii;
- să clasifice obiectele pe baza criteriului formei;
- să clasifice obiectele după criteriul mărimii;
- să clasifice obiectele pe care există simboluri (ex.:
toate cuburile pe care scrie “a” ori cifra “3”);
- să clasifice o varietate de obiecte/fiinţe prin
numirea unei propietăţi comune (ex.: mari/mici,
înalte/scunde, fiinţe/ lucruri, animale/păsări);
- să recunoască şi să explice asemănările şi
deosebirile dintre grupuri.
Obiective de referinţă: să realizeze descrieri de
obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el
însuşi.
Exemple de comportamente:
- să ordoneze obiectele după culoare, de la
culoarea cea mai deschisă la culoarea cea mai
închisă şi invers;
- să ordoneze obiectele după lungime, de la cel mai
lung la cel mai scurt şi invers;
- să ordoneze obiectele după sunetele pe care le
emit, de la cel mai tare la cel mai slab şi invers;
- să execute serii de obiecte (mărgele, boabe,
bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi
folosindu-se de criteriile cunoscute.
Obiectiv de referinţă: să construiască diferite
structuri după modelul dat.
Exemple de comportamente:
- să construiască o structură de obiecte utilizînd
diferite criterii (obiecte roşii, albastre; obiecte mici;
obiecte noi etc.);
- să construiască (din cuburi, jetoane etc.) o formă
geometrică, după un model dat;
- să construiască structuri pe baza unor simboluri
date (ex.: pe bază de numere);
- să construiască structuri (din mărgele, boabe,
cuburi, bucăţi de hârtie etc.) după un model pe
care l-a memorat (copilul priveşte structura, apoi
aceasta este acoperită/îndepărtată).
Obiectiv de referinţă: să perceapă desfăşurarea unor evenimente
temporale în raport cu propriile sale activităţi.
Exemple de comportamente:
- să răspundă cu un comportament adecvat la îndemnuri de tipul: acum,
aşteptăm, să facem rândul, întâi faci…, apoi faci…etc.;
- să precizeze momentele temporale în funcţie de activităţi (întâi
mănânc, apoi mă joc, dimineaţa mă trezesc, seara mă culc etc.);
- să utilizeze repere cronologice comune clasei - în funcţie de activităţile
din orar – cum ar fi: înainte de activitatea de pictură copilul de serviciu
pregăteşte şi împarte pensulele;
- să utilizeze repere cronologice în funcţie de ritmurile naturale:
zi/noapte, dimineaţă/prânz/seară, zilele săptămânii, lunile anului,
anotimpurile;
- să utilizeze un limbaj adecvat: acum, apoi, mai târziu, mai întâi, mai
înainte, azi, mâine, diseară, de dimineaţă;
- să pună în ordine (să ordoneze) evenimentele;
- să compare duratele şi să aprecieze verbal (ex.: melodie mai lungă/mai
scurtă, filmul a fost lung/scurt);
- să aprecieze simultaneitatea evenimentelor (ex.: spune un cuvânt
deodată cu altcineva; în acelaşi timp cu o melodie; în timp ce unul
mătură, altul udă florile etc.);
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numele şi cifrele

Obiectiv de referinţă: să numere de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3

obiecte şi cifrele corespunzătoare .
Exemple de comportamente:
- să construiască grupuri de obiecte prin corespondenţă de la unu la unu
(până la 3 elemente);
- să realizeze corespondenţa de la unu la unu pentru a arăta că un şir (grup)
este mai mare sau mai mic;
- să recunoască cifrele 1,2 şi 3;
- să pună în corespondenţă cifra cu numărul de obiecte;
- să traseze cifrele 1,2 şi 3 peste linii deja trasate;
- să traseze independent cifrele 1,2,3, 9 (facultativ).

Obiectiv de referinţă: să numere de la 1 la 5, recunoscând grupele de obiecte şi

cifrele corespunzătoare.

Obiectiv de referinţă: să numere de la 1 la 10, recunoscând grupele de obiecte.

Exemple de comportamente:
• NOTĂ: Acelaşi tip de comportamente ca la obiectivele anterioare.
Obiectiv de referinţă: să plaseze în mod adecvat un număr sau o cifră,
între 1 şi 10, în interiorul şirului crescător sau descrescător de numere
(cifre).
Exemple de comportamente:
- să numere crescător de la 1 la 10 şi descrescător de la 5 la 1;
- să numere crescător, pornind de la un număr dat;
- să descopere care cifră lipseşte într-un şir de cifre dat;
- să descopere care sunt vecinii din dreapta sau stânga unui număr dat
(ex.: pentru 3, să identifice pe 2 şi pe 4);
- să descopere care sunt numerele (cifrele) vecine cu un număr dat.

Obiectiv de referinţă: să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând

numeralul ordinal.
Exemple de comportamente:
- să identifice şi să numească primul şi ultimul element dintr-un şir de
3, 5, 10 elemente;
- să identifice şi să numească obiectul din mijloc, utilizând numeralul
ordinal,într-un şir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex: al doilea, al treilea, al
patrulea, al cincilea);
- să utilizeze adecvat numele numeralelor ordinale: primul, al doilea, al
şaselea, etc.
Obiectiv de referinţă: să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în
limitele 1-10.
Exemple de comportamente:
- să realizeze perechi de şiruri/grupuri de obiecte, unul dintre şiruri/grupuri fiind
construit pe baza instructajului: cu unul mai mult/unul mai puţin, cu doi mai
mult/cu doi mai puţin;
- să construiască un şir/grup de obiecte pe baza unui număr dat, adăugând ori
scoţând 1 sau 2 elemente;
- să efectueze operaţii de adunare cu 1-2 elemente, în limitele 1-10, prin
manipulare de obiecte (ex.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe), manipulare de jetoane,
trasare pe hârtie/caiet de matematică;
- să utilizeze corect semnul + (plus) şi semnul = (egal), aşezându-l (în cazul
manipulării de obiecte) ori trasându-l (în cazul trasării pe hârtie);
- să utilizeze corect limbajul adecvat operaţiei de adunare (ex.:
1 maşinuţă plus 2 maşinuţe egal 3 maşinuţe);
- să efectueze operaţii de scădere cu unu şi două elemente, în limitele 1-10, prin
manipularea de obiecte sau jetoane, trasare pe hârtie/caiet de matematică;
- să utilizeze corect semnul – (minus) şi = (egal);
- să utilizeze corect limbajul adecvat operaţiei de scădere.

NOTĂ: Dacă unii copii pot efectua operaţii cu un grad sporit de dificultate şi în
limite mai largi, aceştia nu vor fi opriţi; se vor constitui în grupuri separate, cu
sarcini diferite de restul grupei.
Dezvoltarea capacităţii de rezolvare a problemelor
prin achiziţia de strategii adecvate

Obiectiv de referinţă: să compună probleme simple,

implicând adunarea/scăderea în limitele 1-10.

Exemple de comportamente:
- să compună probleme simple în limitele 1-3, prin
adăugarea/extragerea unui element;
- să compună probleme simple în limitele 1-5, prin
adăugarea/extragerea unui element;
- să compună probleme simple în limitele 1-10, prin
adăugarea/extragerea unui element;

NOTĂ: Compunerea se face pe baza manipulării de obiecte

şi pe baza imaginilor.
Obiectiv de referinţă: să exprime conţinutul problemelor în
simboluri aritmetice.

Exemple de comportamente:
- să aleagă dintr-un grup de jetoane, cuburi etc. pe acelea
care au înscrise cifrele corespondente numerelor utilizate
în problemă (ex.: problema vorbeşte despre 3 mere, unul
a căzut şi au rămas în pom 2 mare; copilul va alege pe rând
cifrele 3, 2, 1);
- să exprime operaţia efectuată în cadrul problemelor prin
sistemul
+ şi – (copilul alege jetonul pe care este trecut semnul +
sau semnul -, după caz;
- să exprime rezultatul obţinut în problemă prin utilizarea
semnului = (copilul alege şi plasează corect jetonul cu
semnul =).
Obiectiv de referinţă:
să utilizeze diferite stategii pentru o problemă dată.

Exemple de comportamente:
- să găsească rezolvarea sprijinindu-se pe baza datelor exprimate de o
imagine (probleme ilustrate);
- să rezolve probleme prin intermediul clasificării (ex.: cuburi roşii şi de altă
culoare);
- să rezolve probleme prin desen (să deseneze conţinutul problemei şi
astfel să o rezolve);
- să rezolve probleme alegând operaţia corectă (adunare, scădere,
împărţirea unui număr în jumătate);
- să rezolve problema comparând preţuri în jocuri de rol (ex.: o minge de 5
lei este mai scumpă decât o minge de 3 lei);
- să rezolve probleme utilizând semne grafice (ex.: trasează pe caietul de
matematică o linie pe patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele,
pentru a reprezenta un şir de bănci roşii şi un şir de 5 bănci albastre.
Care şir are mai multe bănci? Rezolvarea problemei este deci grafică,
perceptivă).