Hormonii de crestere

In 1993, FDA a aprobat hormonul de crestere bovin recombinant (rBGH), un

hormon sintetic ce impulsioneaza productia de lapte atunci cand e injectat in vacile
de lapte, iar grupurile de consumatori au fost preocupate de acesta de atunci
incoace. Manipularea hormonului de crestere la somonul AquaBounty a starnit
preocupari similare.

De unul singur, rBGH-ul nu are nici un efect vizibil la om si nu prezinta interes din
punct de vedere al efectelor asupra sanatatii, iar hormonul de crestere din somonul
AquaBounty este de asteptat sa fie la fel de nesemnificativ pentru sanatatea
dumneavoastra. Teama adevarata provine din faptul ca manipularea hormonilor de
crestere la vaci - sau somon - poate duce la cresterea unui alt hormon, factorul de
crestere similar insulinei- insulin-like-  IGF, care ar putea imita efectele
hormonului de crestere uman in moduri daunatoare. De fapt, cercetarile au
constatat ca laptele de la vacile tratate cu rBGH  contine pana la 10 ori mai mult
IGF decat alte tipuri de lapte.

Nivelurile mai ridicate de IGF in sange (indiferent de cauza acestora) au fost

asociate cu un risc crescut de cancer localizat la san sau la  prostata, dar si cu alte
tipuri de cancer. Intr-un studiu din 2004, pacientii cu niveluri de IGF peste medie
au avut un risc cu aproape 50% mai mare de cancer de prostata si un risc cu 65%
mai mare de cancer de san premenopauzic, hormono-dependent, fata de persoanele
cu un nivel sub medie.
Produsele ecologice din carne de vita si produsele lactate certificate de catre
Departamentul pentru Agricultura al SUA (USDA), vin cu garantia ca vacile nu au
fost tratate cu hormoni rBGH sau hormoni sexuali. Acestea au, de asemenea, si un
pret mult mai mare. Merita sa platim mai mult ca sa eliminam ingrijorarea?

Probabil ca nu, spune dr. Willett, care pledeaza pentru reducerea consumului de
carne in general. Majoritatea oamenilor nu ar trebui sa manance mai mult de doua
portii de carne rosie pe saptamana, spune dr. Willett, iar "daca mancati mai multe
portii pe saptamana, nu e mare diferenta daca este organica sau nu. "

Efectul cel mai de durata al temerilor cu privire la hormonii din produsele

alimentare din reteaua de aprovizionare se poate vedea in valoarea produselor
"organice", sau "fara hormoni", a caror vanzare va creste, spune Chassy.

Somonul care ajunge la maturitate de două ori mai repede faţă de cât ar fi normal.
Produse lactate provenite de la vacile care dau cu 15 la sută mai mult lapte. Sau
carnea provenită de la bovinele care cresc cu 20 la sută mai repede. Toate aceste
animale au devenit hiperproductive din cauza injecţiilor cu hormoni sau a
ingineriei genetice, despre care numeroase voci susţin că au efecte negative asupra
sănătăţii, scrie site-ul Health.com. Deocamdată, românii nu au de ce să îşi facă griji
în această privinţă, spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul
Institutului de Cercetări Alimentare. "În Uniunea Europeană, din fericire, este
interzisă folosirea hormonilor de creştere, aşa că nu avem această problemă. Iar
somonul care ajunge la noi nu e modificat genetic, provine din crescătoriile din
ţările nordice", a declarat Mencinicopschi pentru gândul.
Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, spune
că disputa între Europa şi America în ceea ce priveşte folosirea hormonilor de
creştere la bovine este fără sfârşit. "UE interzice importurile din carne din SUA
tocmai din cauza faptului că acolo se folosesc hormoni de creştere. Deocamdată,
nici europenii nu au reuşit să demonstreze faptul că hormonii de creştere ar fi
nocivi, nici americanii nu au reuşit să demonstreze că nu ar fi.Noi avem o lege care
interzice folosirea lor şi care chiar se respectă", spune Andronie. Temerea cea mai
mare a europenilor, spune el, este că aceşti hormoni ar fi responsabili pentru
apariţia obezităţii.
Sunt aceşti hormoni periculoşi pentru oamenii care mănâncă respectiva carne sau
beau respectivul lapte, se întreabă Health.com. Industria alimentară din SUA
susţine că nu, iar Food and Drug Administration, autoritatea care decide ce
medicamente şi alimente pot fi comercializate în America, îi dă dreptate, cel puţin
în privinţa cărnii şi a laptelui de vacă. FDA nu a decis încă dacă să aprobe punerea
pe piaţă a somonului modificat genetic care creşte de două ori mai repede decât cel
obişnuit. Potrivit apărătorilor drepturilor consumatorilor din SUA, hormonii din
mâncare duc la apariţia cancerului, la pubertate timpurie şi la alte probleme de
sănătate. Însă nu există deocamdată studii care să ateste cu certitudine acest lucru.
În 1993, FDA a aprobat injectarea vacilor de lapte din SUA cu rBGH, un hormon
care creşte producţia de lapte. Temerea cea mare este că acest hormon poate mări
nivelurile altui hormon, factorul de creştere insulinostimulator care ar putea avea
efecte nocive asupra organismului uman (IGF).
Nivelurile ridicate ale acestui hormon au fost asociate cu creşterea riscului de
apariţie a mai multor tipuri de cancer, printre care cancerul la sân sau cancerul de
prostată, scrie Health.com. Însă alţi oameni de ştiinţă susţin că pentru ca acest
lucru să se întâmple ar trebui să consumi cantităţi foarte mari din acel lapte.
Soia si hormonii estrogeni naturali

Femeile cu dezechilibre hormonale, cu ciclu menstrual neregulat si cele care se

propie de menopauza sunt foarte sensibile privind nivelul de estrogeni din sange.
Mai ales inaintea menopauzei, femeile se confrunta cu o varietate de simtome
deranjante (bufeuri, insomnii etc.) datorita scaderii capacitatii ovarelor de a
produce estrogeni. Soia contine un hormon natural, cu structura asemanatoare
estrogenilor (fitoestrogeni), astfel ca un consum ridicat de fitoestrogeni din soia
ajuta la reducerea disconfortului cauzat de aparitia menopauzei. 
Proteinele sunt, din punct de vedere chimic  sunt compusi macromoleculari
naturali, cu structura polipeptidica, care prin hidroliza formeaza a-amino acizi. Ele
contin pe langa carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu, cat si alti halogeni.
Denumirea de proteine vine din limba greaca , proteias insemnand primar. Alaturi
de 22422r176w glucide si lipide, ele furnizeaza energie pentru organism, dar ajuta
si la refacerea tesuturilor lovite. Pe langa acestea, ele intra in structura tuturor
celuleleor, si ajuta la cresterea si refacerea celulelor. Unii hormoni contin proteine,
acestiea avaind  rol in reglarea activitatii organismului. Patricipa la
formarea anticorpilor , ajutand la debarasarea de toxine si microbi. Formarea unor
enzime si fermenti necesita prezenta proteinelor. Si nu in ultimul rand, ele participa
la formarea dioxidului de carbon, a apei, prin aportul energetic rezultat din arderea
lor.

 
REZIDUURI DE HORMONI IN PRODUSELEALIMENTARE DE
ORIGINE ANIMALA
 

CUPRINS
Introducere
1.Anabolizantii hormonali
2. Antibiotice si agenti de crestere (hormoni)
3. Hormonii de crestere
3.1. Hormonul bovin de crestere
3.2. Factorii de creştere din lapte
3.3. Hormonii din produsele avicole
4. Substante cu actiune asupra schimburilor nutritive
5. Nivele admisibile conform legislatiei UE
6. Prevenirea eventualelor riscuri
Concluzii
Bibliografie

Introducere
Hormonii sunt folositi in cresterea animalelor, fiind prezenti in pasarile de curte,
dar siin laptele şi ouale rezultate din animalele la care s-au folosit hormonii
de crestere. Numeroase studii au demonstrat interesul si constientizarea
consumatorilor privindcalitatea si siguranta alimentelor consumate. In urma
mediatizarii crescute a unor probleme
des i g ur a n t a   a l i m e n t ar a   ( B S E ,   O M G ) ,   u t i l i z a r e a   h or m o n i l o r   d e   c r e s
t e r e ,   a   r e z i d u u r i l or   d e  pesticide, interesul oamenilor pentru alimentatie a
crescut. Situatia este, in realitate, mult maicomplicata, deoarece majoritatea
 consumatorilor nu au cunostinte minime despre siguranta alimentelor.Un
aspect al problemei a fost totusi neglijat pana acum in discutia privind
consecinteleecologice ale productiei de carne. Cresterea unor specii pentru un
randament mai bun, hranaa n o r m a l a c a r e l e e s t e a d m i n i s t r a t a s i
conditiile nenaturale in care sunt tinute au ca
efectc r e s t e r e a   i m b o l n a v i r i l o r   i n   r a n d u l   a n i m a l e l o r .   I n   m u l t e  
t a r i   e s t e   i n t e r z i s a   i n   p r e z e n t a d m i n i s t r ar e a   p r e v e n t i v a   a   a n t i b i o t
i c e l o r   a n i m a l e l or   s a n a t o a s e .   A c e a s t a   i n t e r d i c t i e   e s t e necesara, in
conditiile in care antibioticele (precum si alti hormoni) au fost folosite gresit
defermieri ca stimulente de crestere. Cu toate acestea, administrarea
antibioticelor animalelor  bolnave este inca permisa.Toate medicamentele si
hormonii care sunt administrati animalelor (folosite frecventin SUA pentru a mari
productia de carne si lapte) ajung in final in ecosistem prin carne, oua,lapte sau
excremente. Consecintele acestui proces pe termen lung sunt imposibil de
prezis.Cresterea pe scara larga a animalelor si dorinta de mari profituri, a
dus la hranireaanimalelor din ferme cu xenoestrogeni, pentru a deveni mai grase
si a retine mai multa apa inorganismul lor. Este o metoda ieftina de a le
ingrasa intr-un timp foarte scurt si extrem de profitabila din acest
punct de vedere. Sa nu uitam insa ca toate aceste cantitati
de estrogenis t r a i n i   p a t r u n d ,   p r i n   i n g e r a r e a   c a r n i i   s i   a   p r o d u s e
l o r   l a c t a t e   a l e   a n i m a l e l o r ,   d i r e c t   i n organismul uman, provocand
cunoscutele efecte secundare ale hiperestrogenismului atat
lac o p i i   ( p u b e r t a t e   p r e c o c e   l a   f et i t e ,   a p a r i t i a   s a n i l o r   s i   f em i n i z a r e   l
a   b a i e t i )   c a t   s i   l a   a d u l t i (adenom de prostata, cancer la san).3
 
C e i   m a i   f o l o s i t i   h or m o n i   i n   s c o p u l   b i o s t i m u l a r i i   pr o d u c t i i l o r   a n i m
a l e   s u n t   c e i anabolizanti (ce pot fi inclusi in hrana sau injectati, pentru
imbunatatirea productiei de carne)si cei cu potential de sporire a productiei de lapte
(ca BST-ul sau somatocrinina,
administrati,i n s a ,   n u m a i   p a r e n t e r a l ) ;   c a   a t a r e ,   s u b   a s p e c t   f ur a j er ,   a r   i
n t e r e s a   n u m a i   pr i m a   c a t e g or i e amintita. 
1.
Anabolizantii hormonali
 
Sunt substante cu rol reglator si biostimulator asupra asimilatiei si sintezei proteice
inorganimsmul animal, imbunatatind balanta azotata si favorizand formar
ea si dezvoltareamusculaturii in conditiile
unei valorificari superioare a proteinelor si energiei din hrana;efectele
utilizarii lor difera mai ales in functie de sexul, specia si varsta animalelor.Dupa
originea lor, anabolizantii hormonali pot fi grupati in mai multe categorii:
o
naturali / artificiali,
o
endogeni / exogeni,
o
 steroizi / nesteroizi

;Hormonii pot fi clasificati si tinand cont de glanda secretoare, modul de

asociere,activitatea lor.In ceea ce priveste utilizarea preparatelor hormonale in
hrana tineretului taurin destinat productiei de carne, desi controversata, este relativ
extinsa, indeosebi in SUA. Se considera ca pe aceasta cale, viteza de crestere in
greutate si implicit, productia cantitativa de carne, pot fimarite cu 10-30 %, in
conditiile reducerii proportiei de grasime din carcasa.In prezent, hormonii cei
mai folositi in acest scop - deseori impotriva legii - sunt cei
 steroidieni
(dintre cei clasici, naturali),
trembolonul 
(dintre cei artificiali) si mai nou,
beta-agonistii
.In special datorita posibilei remanente a produselor hormonale in carnea
animalelor (dar si datorita supraproductiei de carne si concurentei acerbe de pe
aceasta piata), Uniunea

 
crestere in septeluri in anul 1988, totusi acestia sunt folositi in SUA,
Canada si Australia.Acest subiect ramane unul controversat, in special in
termenii comertului international cucarne de vita tratata cu
hormoni.U t i l i z a r e a   h o r m o n i l o r   d e   c r e s t e r e   s i   a   a n t i b i o t i c e l o r   i
n   s e p t e l u r i   a   c o n s t i t u i t   o controversa timp de multi ani. Utilizarea
antibioticelor in septeluri fermiere este esentiala in prevenirea efectelor
devastatoare si larg raspandite ale bolilor in turme.In unele cazuri, antibioticele au
fost adaugate furajelor pentru a accelera cresterea. S-aaratat ca in cantitate
mica, reziduuri ale medicamentelor se pot acumula in tesuturile
grase,rinichii sau ficatul animalelor; totusi, acestea nu sunt considerate a
avea vreun risc asuprasanatatii omului.S-a crezut ca utilizarea antibioticelor in
septeluri este una dintre cauzele aparitiei unor specii de bacterii rezistente la
antibiotice, desi cauza cea mai obisnuita este incorecta tratare amedicamentelor in
tratamentul oamenilor. Aceasta, la randul sau, rezulta in aparitia unor bolila
oameni, care nu pot fi tratate cu antibiotice traditionale. In luna martie a anului
2002, UE a propus ca utilizarea antibioticelor ca agenti de crestere sa
fie suspendata din 2006.
3. Hormonii de crestere
 
Cele mai multe studii publicate in ultimul deceniu se refera la riscurile consumului
delapte provenit de la vaci la care s-a folosit
 somatotropina bovina
pentru stimularea productieide lapte.Se cunoaste ca, incepand cu anul 1994,
Food and Drug Administration (FDA) dinS U A
a aprobat utilizarea în scopuri zootehnice a hormonului de crester
e   d e   l a   b o v i n e recombinat (
 recombinant bovine somatotropin-rbST 
sau
 
rBGH 
,
de la Biosynthetic GrowthHormone), care determina cresterea productiei de
lapte cu pana la 20 la suta. Acest hormon afost obtinut prin inginerie genetică pe
Escherichia coli de Monsanto.S-a dovedit ca rBGH stimuleaza productia hepatica
de IGF, care se excreta prin lapte,concentratia acestuia fiind mai mare de zece
ori, comparativ cu cea a vacilor care nu au primitrBGH. IGF este identic cu cel
uman si nu se distruge prin pasteurizare.6
 
3.1. Hormonul bovin de crestere
O alta problema majora legata de consumul de lapte o constituie efectele
hormonului bovin de crestere recombinat (rBGH). Corporatia Monsanto a
dezvoltat acest hormon bovinde crestere din bacteriile
 E. coli
. Hormonul de crestere a fost dezvoltat initial cu scopul de amari producţia de
lapte.Unele studii demonstreaza ca acest hormon de crestere (rBGH) este
cancerigen.  N u m e r o a s e   s t u d i i   d e m o n s t r e a z a   c a   a c e s t   h o r m o n   pr o l i f
e r e a z a   ( i n t e n s i f i c a )   d e z v o l t ar e a c a n c e r u l u i .   r B G H   s t i m u l e a z ă   f u
n c t i o n a r e a   s i s t e m u l u i   e n d o c r i n ,   i n   s p e c i a l   t i r o i d a   ş i suprarenal
ele.Acest lucru influenteaza cresterea, alti factori de dezvoltare şi
echilibrul hormonal.Societatea contemporana
se confrunta cu masive dezechilibre hormonale care ne distrugsanatatea şi
economia.In ultimele decenii, studii de specialitate au evidentiat existenta
unor riscuri pentruconsumatorii de lapte si produse lactate de a dezvolta
anumite forme de cancer, mai ales inconditiile utilizarii laptelui de la vaci
stimulate prin administrarea de hormoni.In tarile UE este interzisa, de mai
multi ani, folosirea hormonilor pentru stimularea productiei de lapte si
carne, nu numai la bovine, dar si la alte specii.
3.2. Factorii de creştere din lapte
 
Cele mai multe studii publicate in ultimul deceniu se refera la riscurile consumului
delapte provenit de la vaci la care s-a folosit
 somatotropina bovina
pentru stimularea productieide lapte.Se cunoaste ca, incepand cu anul 1994,
Food and Drug Administration (FDA) dinS U A
a aprobat utilizarea în scopuri zootehnice a hormonului de crester
e de la bovine7
 
recombinat (
recombinant bovine somatotropin-rbST 
sau
 
 rBGH 
,
de la Biosynthetic GrowthHormone), care determina cresterea productiei de
lapte cu pana la 20 la suta.Acest hormon a fost obtinut prin inginerie genetică
pe Escherichia coli de Monsanto.Compozitia laptelui este extrem de complexa si
de variabila. Laptele contine, pe langacomponentii de baza (proteine, grasimi,
glucide, vitamine, substante minerale etc.) si
anumitic o m p o n e n t i ,   c o n s i d e r a t i   m i n or i   s u b   a s p e c t   c a n t i t a t i v ,   d a r   c a
r e   pr e z i n t a   e f e c t e   b i o l o g i c e considerabile.De exemplu, in anumite stari
fiziologice ale vacilor, laptele poate contine peste 20
des u b s t a n t e   ( h or m o n i ,   p e p t i d e )   c u   r o l   i n   m u l t i p l i c a r e a   u n o r   c e l u l e , 
d i n t r e   c a r e   c e l e   m a i importante sunt
:
bombesina
( 
implicata în producerea cancerului mamar, de prostata, cerebral,de pancreas, de
colon);
 gastrin-releasing peptide
(risc pentru cancerul pulmonar);
insulin-like growth factor 
 
(IGF - cu risc pentru cancer mamar, ovarian, de prostată, de colon, de
pancreas, pulmonar, leucemii);
epidermal growth factor 
(risc pentru cancer mamar, de prostata, de pancreas);
 prolactin-releasing peptide
 
( r i s c   p e n t r u   c a n c e r   m a m a r ,   d e   p r o s t a t a ,   t u m o r i cerebrale si
leucemii);
 growth-hormone-releasing factor 
(risc pentru cancer mamar, ovarian,de prostata, tumori cerebrale, osoase, leucemii);
triiodothyronine
(creste numarul de receptori pentru estrogeni);
 progesteronul; substanta P, insulina; beta-endorfine
si
altele.C o n s u m u l   a c e s t u i   l a p t e   p o a t e   a v e a   e f e c t e   b i o l o g i c e   d i f e r i t e ,   i
n   f u n c t i e   d e   v a r s t a organismului, de concentratia substantelor cu rol de
crestere, de modul de procesare a laptelui,de cantitatea consumata.Incepand cu
anul 2006, cei mai mari procesatori de lapte si unele supermarketuri dinSUA au
decis să comercializeze doar lapte care provine din ferme in care nu se
practicastimularea productiei prin administrarea de hormoni de crestere (lapte
rBGH-free).In Canada, Australia, Noua Zeelanda si Japonia a fost interzisa
procesarea laptelui dinfermele în care se foloseşte rBST, ca urmare a cresterii
temerilor privind posibila favorizare aunor forme de cancer la consumatori,
dar si pentru ca s-a constatat ca vacile stimulate prin
 rBGH 
prezinta o crestere a numarului de celule somatice in lapte si a frecventei
mastitelor,ceea ce impune un consum sporit de antibiotice pentru
tratamente si conduce implicit lacresterea concentratiei reziduale de antibiotice
din lapte.8

 
Zearanolul a fost folosit pe scara larga ca stimulator de crestere la animalele de
renta pentru a creste rata de masă obsinuta, pentru a imbunatati conversia hranei si
pentru a reducestress-ul la vaca.Inca din 1990, luandu-se
in considerare proprietatile intrinsece ale hormonilor sidescoperirile stiin
tifice, folosirea zeranolului si a altor substante hormonale naturale
sausintetice pentru stimularea cresterii animalelor de ferma, a fost
interzisa de catre UniuneaEuropeana .Zearanolul si metabolitul său primar 
taleranolul 
(β-zearalanol) sunt lactonele
aciduluir e z or c i c l i c ,   c a r e   d e   a s e m e n e a   i n c l u d :   α - z e a r al e n o l u l ,   β -
z e a r a l e n o l u l ,   z e a r a l e n o n a   s i zearalanona.5.2.5.
Βeta-agonistii
Catecolaminele sunt substante chimice produse de către glandele suprarenale.Ele
formează un grup de compusi denumit beta-agonisti care au efecte hormonale.
Eles u n t   a c t i v a t e   c a n d   s u n t   a d m i n i s t r a t e   p e   c a l e   o r a l a ,   i a r   i n  
c a z u l   p r d u c t i e i   d e   c a r n e ,   s e administrau, mai ales pentru a provoca
schimbari ale compozitiei carnii, ce antrenau pierdereacantitatii de grasime
si cresterea continutului de carne slaba.Beta-agonistii folositi doar terapeutic,
conform legislatiei europene, sunt clenbuterolulin caz de bronhodilatatie la cai si
vitei si in caz de tocoliza la vaci.Folosirea β-
agonistilor pe langa actiunea principala de bronhodilatator si tocolitic,cre
ste raportul de carne slabă pe grasime si aduc o imbunatatire a eficientei
de conversie afurajelor.In martie 1996, UE a extins interzicerea folosirii
hormonilor ca promotori de cresterela beta-agonisti (Directiva 96⁄22⁄EC), iar
controlul si sanctiunile cu privire la folosirea ilegalaau fost stranse in Directiva
96⁄23⁄EC.16
 
5.2.6.Compusii inclusi in Anexa IV din Re
g u l a m e n t u l 2377/90
In anexa IV din Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al consiliului Europei
din 26 iunie1990 de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea
limitelor maxime de reziduuride produse medicinale veterinare în alimentele de
origine animala sunt incluse urmatoarelesubstante:
•Cloramfenicol,
•Cloroform,
•Clorpromazină,
•Colchicină,
•Dapsona,
•Dimetridazol,
•Metronidazol.
•Nitrofurani (incluzand furazolidona)
•Ronidazol
6. Prevenirea eventualelor riscuri
Intrucat normele sanitare veterinare nu prevad efectuarea unor an
a l i z e   p e n t r u determinarea steroizilor si a substantelor antitiroidiene, se impune
completarea legislatiei siinasprirea controlului de stat preventiv pentru garantarea
sanatatii publice.Pe langa aceste masuri de ordin legislativ si pana la elucidarea sub
aspect stiintific asuspiciunilor privind riscurile derivate din consumul de lapte
provenit de la vaci gestante
şim a i   a l e s   d e   l a   c e l e   s t i m u l a t e   h o r m o n a l ,   a r   p u t e a   f i   l u a t e   i n  
c o n s i d e r a r e   u r m a t o a r e l e recomandari, de principiu:17
 
• consumul de preferinta al laptelui si al produselor lactate degresate, macar partial,
deoarecemajoritatea factorilor de crestere sunt liposolubili;
•
consumul preferential al produselor lactate fermentate, deoarece fermentarea
microbiana areefect distructiv asupra factorilor de crestere;• diminuarea
ingestiei factorilor de crestere si a substantelor cu efect mutagenic.
Aceastamasura devine si mai importanta in viitor, deoarece in unele tari exista
companii interesate deextinderea folosirii somatotropinei bovine si a altor hormoni
in scop zootehnic..

CONCLUZII
V i i t or u l   u t i l i z a r i i   h or m o n i l o r   -   o b t i n u t i   p r i n   b i o t e h n o l o g i i   s a u   n u  
- in alimentatiaanimala si in zootehnie in general, este dificil de 
pr o g n o z a t ,   e x i s t a n d   a r g u m e n t e   a t â t   i n favoarea avantajelor permise de
utilizarea acestora, cat si in sensul unor rezerve sau chiar  interdictii fata de
folosirea lor.
Carnea din crescatorii - o adevarata otrava
In momentul de fata, mai mult de 70% din carnea consumata la noi si in toata
lumea"civilizata" este obtinuta in crescatorii intensiveAceasta doar in teorie, pentru
ca in realitate, carnea obtinuta in aceste adevarate lagare alemortii are o toxicitate
mult mai mare.Intr-o asemenea crescatorie, un pui ajunge la maturitate in doar
12 saptamani, in timpce unuia care creste liber, ii trebuie de cateva ori mai mult
timp ca sa ajunga la aceleasidimensiuni. Cum se face aceasta scamatorie a cresterii
intr-o zi cat altii in zece? Tinandanimalul intr-un spatiu in care are doar cativa
centimetri patrati sa se miste, indopandu-l cunutreturi concentrate pline de
vitamine si de minerale sintetice, administrandu-i antibiotice cunemiluita si,
mai ales, dandu-i hormoni de crestere. Toate aceste substante
se acumuleaza incarne, iar apoi ajung in stomacul nostru, facand adevarate ravagii.
Aspectul pufos, excesul degreutate, efeminarea excesiva a barbatilor occidentali au
ca sursa dezechilibrele glandulare simetabolice produse de carnea de crescatorie.18
 
  
BIBLIOGRAFIE:
1.Cristina, Romeo-Teodor,
 Introducere in farmacologia si terapia veterinara
.
Substantelehormonale
, Ed. Solness, Timisoara, 2006.2 .   N a s t a s a ,   V a l e n t i n ,
 Farmacologie veterinara
, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2006.3 . Z a m f i r , I o n ,
Sistemul legislativ şi instituţional de protecţie a consumatorilor în România
,Ed.Eurografica, Bucureşti,
2001.www.fda.govwww.romalimenta.rowww.rompan.ro19

http://www.scribd.com/doc/57005836/Reziduuri-de-Hormoni-in-Industria-a

http://facultate.regielive.ro/cauta.html?
s=hormonii+in+produsele+alimentare&categ=0

Somonul care ajunge la maturitate de doua ori mai repede fata de cat ar fi
normal. Produse lactate provenite de la vacile care dau cu 15 la suta mai mult
lapte. Sau carnea provenita de la bovinele care cresc cu 20 la suta mai repede.
Toate aceste animale au devenit hiperproductive din cauza injectiilor cu
hormoni sau a ingineriei genetice, despre care numeroase voci sustin ca au
efecte negative asupra sanatatii, scrie site-ul Health.com.
Deocamdata, romanii nu au de ce sa isi faca griji in aceasta privinta. In Uniunea
Europeana, din fericire, este interzisa folosirea hormonilor de crestere, asa ca nu
avem aceasta problema. Iar somonul care ajunge la noi nu e modificat genetic,
provine din crescatoriile din tarile nordice.
Disputa intre Europa si America in ceea ce priveste folosirea hormonilor de
crestere la bovine este fara sfarsit. UE interzice importurile din carne din SUA
tocmai din cauza faptului ca acolo se folosesc hormoni de crestere. Deocamdata,
nici europenii nu au reusit sa demonstreze faptul ca hormonii de crestere ar fi
nocivi, nici americanii nu au reusit sa demonstreze ca nu ar fi. Noi avem o lege
care interzice folosirea lor si care chiar se respecta. Acesti hormoni ar fi
responsabili pentru aparitia obezitatii.
Sunt acesti hormoni periculosi pentru oamenii care mananca respectiva carne
sau beau respectivul lapte, se intreaba Health.com. Industria alimentara din SUA
sustine ca nu, iar Food and Drug Administration, autoritatea care decide ce
 medicamente si alimente pot fi comercializate in America, ii da dreptate, cel
putin in privinta carnii si a laptelui de vaca. FDA nu a decis inca daca sa aprobe
punerea pe piata a somonului modificat genetic care creste de doua ori mai
repede decat cel obisnuit. Potrivit aparatorilor drepturilor consumatorilor din
SUA, hormonii din mancare duc la aparitia cancerului, la pubertate timpurie si
la alte probleme de sanatate. Insa nu exista deocamdata studii care sa ateste cu
certitudine acest lucru.
In 1993, FDA a aprobat injectarea vacilor de lapte din SUA cu rBGH, un
hormon care creste productia de lapte. Temerea cea mare este ca acest hormon
poate mari nivelurile altui hormon, factorul de crestere insulinostimulator care
ar putea avea efecte nocive asupra organismului uman (IGF).
Nivelurile ridicate ale acestui hormon au fost asociate cu cresterea riscului de
aparitie a mai multor tipuri de cancer, printre care cancerul la san sau cancerul
de prostata, scrie Health.com. Insa alti oameni de stiinta sustin ca pentru ca acest
lucru sa se intample ar trebui sa consumi cantitati foarte mari din acel lapte.
Puii alimentati cu hormoni de crestere provoaca probleme de sanatate copiilor
Carnea de pui a pus pe jar parintii din Romania. Tot mai multi au decis sa nu le
mai dea copiilor acest aliment, despre care au auzit ca ar contine hormoni nocivi.
Administrati pasarilor pentru a le grabi cresterea, acestia pot afecta dezvoltarea
micutilor, sunt convinsi parintii.

Sub denumirea generica de dereglari hormonale se grupeaza o serie de disfunctii

ale glandelor cu secretie interna, numite glande endocrine,care secreta substante
specifice numite hormoni ce sunt deversate direct in sange si care joaca rolul de
mediatori ai reactiilor biochimice tinand sub control echilibrul tuturor proceselor si
functiilor metabolice. Daca acest sistem hormonal ar luao razna, intreg organismul
ar fi bulversat, practidc ar fi incompatibil cu viata. Totalitatea glandelor endocrine
formeaza sistemul endocrin si sunt reprezentate de : epifiza, hipofiza, tiroida,
paratiroide, timus, Insulele Langerhans din pancreas, glandele genitale,
corticosuprarenala. Cand activitatea glandelor este crescuta, apare un exces de
hormoni si atunci se discuta despre Hiperfunctie, iar cand activitatea este scazuta,
discutam despre o Hipofunctie, ambele generand boli endocrine, cu rasunet asupra
functiilor organismului. 

Hipofiza se imparte in :
►adenohipofiza (partea anterioara a glandei)  care secreta hormonii: somatotrop,
STH (cu rol in cresterea oaselor,; dereglarile acestui hormon pot produce
nanismul- piticismul sau gigantismul hipofizar), tireotrop (controleaza dezvoltarea
si secretia hormonilor tiroidieni),adenocorticotrop,ACTH, (controleaza sinteza
hormonilor glucocorticoizi ai glandelor suprarenale), gonadotropi (controleaza
activitatea glandelor genitale, prin hormonul stimulator al foliculilor ovarieni,
hormonul stimulator al tesutului germinativ testicular si hormonul luteinizant care
controleaza ovulatia ,dezvoltarea corpului galben si secretia de progesteron iar la
barbati, secretia de testosteron), hormonul lactogen, prolactina (stimuleaza
dezvoltarea glandelor mamare si secretia laptelui) 
►neurohipofiza (partea posterioara a glandei) care secreta hormonii: ocitocina
(stimuleaza contractia muscior uerului in momentul nasterii, ajuta la expulzia
fatului, stimuleaza secretia lactata), vasopresina ,hormonul antidiuretic(secretat in
exces produce hipertensiune arteriala, iar lezarea centrilor neurohipofizei produce
diabet insipid)
»Epifiza, secreta hormonul melatonina, cu efect inhibitor asupra hormonilor
gonadotropi hipofizari (FSH,foliculino stimulator si LH,luteinizant)
»Tiroida, secreta hormonii: tiroxina, triiodotiroina (influenteaza cresterea si
dezvoltarea la copii, coordoneaza metabolismul lipidic, glucidic si
protidic), calcitonina (coordoneaza echilibrul fosforic si fixarea calciului in oase).
Hiposecretia determina nanismul (piticismul) tiroidian insotit de cretinism, gusa
endemica, mixedemul, iar hipersecretia determina boala Basedow Graves.
»Paratiroidele secreta parathormonul (PTH) si calcitonina (ambele controleaza
metabolismul caciului si procesul de crestere si dezvoltare) 
»Timusul are doua functii: limfopoeza (formarea limfocitelor T cu rol in imunitate
si rol endocrin, secreta timocrescina ( care pana la pubertate, intervine in procesul
de crestere si dezvoltare, controleaza cresterea scheletului, dezvoltarea organelor
sexuale) 
»Glandele suprarenale secreta hormonii corticosteroizi: mineralo-corticosteroizi:
aldosteronul(intervine in metabolismul apei si electrolitilor),  gluco-corticoizi:
cartizol, carticosteron (intervin in buna functionare a aparatului digestiv, renal,
circulator, nervos si metabolic), sexosteroizi: androgeni, estrogeni si
progesteron (controleaza buna functionare a aparatului genital feminin si
masculin)
»Pancreasul endocrin, reprezentat de Insulele Langerhans, prezinta 3 tipuri de
celule ecretoare de hormoni: celulele beta secreta insulina (intervine in
metabolismul glucidic, lipidic si protidic, are efect hipoglicemiant, favorizeaza
glicogenogeneza), celulele alfa secretaglucagonul, (care intervine in reglarea
metabolismului glucidic, lipidic si protidic), iar al treilea tip de celule
secreta somatostatina, (cu rol in crestere si dezvoltare).Hipersecretia de insulina
determina hipoglicemie iar hiposecretia determina diabetul zaharat 
»Glandele genitale 
→feminine sunt reprezentsate de foliculii ovarieni care secreta in prima etapa a
cicluluihormonii estrogeni si corpul galben care secreta in a doua etapa a
ciclului, progesteronul;hormonii estrogeni determina scaderea hormonului
FSH,controleaza ciclul menstrual si determina cresterea glandelor mamare si
caracterele sexuale la fetite iar progesteronul pregateste uterul pentru
nidatie( fixarea ovulelor fecundate si mentinerea sarcinii)
→masculine, testicolele, secreta testosteronul, care dezvolta organele sexuale
masculine, impreuna cu STH, participa la crestere si dezvoltare 
Buna functionare a sistemului endocrin da un echilibru intregului organism, iar
disfunctia unei glande poate genera un intreg lant de disfunctii, dupa cum exista o
inlantuire a tuturor glandelor endocrine si o interdependenta hormonala reciproca 

Tratamentul naturist recomanda un regim de viata echilibrat, in care regimul

igieno-dietetic este primordial. Evitarea alimentelor conservate, prelucrate
industria, excesul de sare, grasimi, dulciuri, proteine, toate putand duce la
dezechilibre hormonale, perturbari de metabolism care o data instalate in orgaism
sunt mult mai greu de tratat. Includerea in alimentatia zilnica a alimentelor care au
un continut bogat in Vitamine A,B complex,C,D,K, E (vitamina fertilitatii), sau
minerale,Ca,Mg,Se,Zn,Fe, Mn,Cu,Na, etc, precum si hormoni naturali aflati in
unele verdeturi: telina, marar,anason, fenicul, chimen, soia, masline, uleiul virgin
de masline, uleiul de floarea soarelui, germeni de grau, mierea de albine, laptisorul
de matca, germeni de grau

O parte din hrana pe care o consumăm conţine substanţe ce pot produce

tulburări hormonale. Efectele negative pot consta în instalarea precoce a
pubertăţii şi în scăderea fertilităţii, avertizează specialiştii.

Cele mai noi studii realizate în Marea Britanie arată că, în ultimul secol, fetele se
maturizează sexual cu 18 luni mai devreme decât mamele lor şi cu doi ani mai
devreme decât bunicile lor. Acelaşi studiu arată că vârsta medie de apariţie a
menstruaţiei este de aproximativ 10 ani. Potrivit psihologului Aric Sigman,
membru al Societăţii Britanice de Psihologie, coordonator al studiului, explicaţiile
ţin de stres şi de alimentaţia modernă. Alte studii recente oferă o explicaţie diferită
pentru această problemă: obezitatea din cauza unor substanţe chimice care
contaminează hrana, grăsimea comportându-se în corpul nostru similar hormonilor.

Riscăm să devenim supraponderali

Disruptorii hormonali, acele substanţe care sunt interpretate de corpul nostru drept
hormoni, deşi sunt chimicale, dezechilibrează sistemul endocrin şi sunt
periculoase, mai ales în cazul gravidelor şi al copiilor. Studii realizate în Statele
Unite arată că gravidele care au consumat hrană ambalată în caserole de plastic
riscă să aibă copii obezi. Substanţele chimice de tipul bisfenolului A, prezente în
plastic, contaminează hrana şi, odată ajunse în corp  strică echilibrul leptinei, un
hormon produs în mod natural de organismul uman. Leptina influenţează mai
multe procese, printre care apetitul erotic, fertilitatea, densitatea osoasă la femei şi
scăderea în greutate. În cazul gravidelor, substanţa trece din sistemul circulator al
mamei în sistemul circulator al fătului şi îl predispune pe copil la obezitate.

Pot determina anomalii genitale

Hormonii de creştere sunt utilizaţi în ţări precum Statele Unite pentru a grăbi
dezvoltarea şi maturizarea animalelor. Reziduuri ale acestor hormoni rămân în
carnea şi în laptele pentru consum şi pot afecta organismul uman. Un studiu
realizat la Universitatea „Tufts" din Boston demonstrează că folosirea acestor
hormoni sporeşte riscul de cancer de sân la femei, determină sexualizarea precoce
şi sporeşte riscul de anomalii genitale în cazul băieţilor.

În acest moment, în Uniunea Europeană, este interzis importul de carne din

America şi folosirea hormonilor de creştere în industria veterinară. „Ne afectează
în măsura în care mergem în America şi consumăm produse de pe piaţa respectivă,
dar în Europa nu se importă şi nici nu se produc astfel de alimente", explică
profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi de la Institutul de Cercetări
Alimentare din Bucureşti.

Fitohormonii dau infertilitate

Unii specialişti spun că fitohormonii din plante nu sunt periculoşi, dar există şi
studii care arată că, de exemplu, consumul de soia scade fertilitatea masculină,
inhibă secreţia de hormoni tiroidieni şi conduce în acest fel la tiroidita autoimună
şi la guşă. „Fitohormonii din plante nu sunt periculoşi pentru o persoană sănătoasă,
doar reziduurile de hormoni proveniţi de la animale crescute cu hormoni de
creştere sau de la cele sacrificate violent pot afecta sănătatea", mai spune
profesorul Mencinicopschi.

"Fitohormonii din plante nu sunt periculoşi pentru o persoană sănătoasă."