Proiect pentru ciclul gimnazial

Competențe din programă

Competențe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;
Competențe specifice:
2.1. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale;
2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate;
3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, având în
vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și
informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea
unor tabele;

Conţinuturi: TEXTUL NARATIV

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Cognitive
La sfârşitul lecţiilor, elevii vor fi capabili:
O.C.1. să încadreze corect un text în gen epic;
O.C.2. să identifice particularităţile textului literar, argumentând caracterul
narativ al acestuia;
O.C.3. să interpreteze semnificaţiile textului;
O.C.4. să identifice modurile de expunere şi să cunoască rolul acestora în textul
epic;
O.C.5. să recunoască modalităţile de organizare a textelor literare;
O.C.6. să identifice momentele subiectului;
O.C.7. să identifice personajele și mijloacele de caracterizare a personajelor şi
să le ilustreze prin raportare la text;
O.C.8. să argumenteze prin raportare la textul abordat idei, comportamente,
atitudini, reacţii ale personajelor.
2. Afective
O.A.1. cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului
estetic în domeniu literaturii;
O.A.2. stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele
mesaje receptate;
O.A.3. integrarea informaţiilor într-un sistem propriu de valori.
O.A.4. cultivarea unei atitudini pozitive faţă de literatura română şi
recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului
cultural.
Organizare:
1. Profilul grupului – Colectivul de elevi al clasei a VI-a este format din 22 de elevi și
este o clasa de nivel mediu, foarte implicată și activă.
2. Nevoile lor – Lecția aceasta prezintă o importanță aparte în pregătirea elevilor
deoarece reprezintă un conținut regăsit în programa E.N. Pe de altă parte,
aprofundarea unui număr variat de texte literare le dezvoltă interesul pentru lectură şi
plăcerea de a citi, gustului estetic în domeniu literaturii, dar oferă și posibilitatea de a
integra informaţiile într-un sistem propriu de valori.
3. Resurse: video-proiector, fișe de flip-chart, 4 ore, 22 de elevi, tablă, fișe de lucru.
4. Activități
1. C.S. 2.1 și C.S. 2.2 – Pentru a le capta atenția, am început cu un exercițiu de
dezgheț. Astfel, câțiva elevi sunt legați la ochi și li se cere să numească, în urma
atingerii, câteva obiecte. Urmează lectura activă a textului ,, Buddha, orbii și
elefantul’’, elevii fiind rugați să noteze cuvinte-cheie, sintagme, sentimente, idei,
pe care le vom discuta ulterior și care ne vor ajuta la interpretarea textului. După
lectura textului se face pe tablă o diagramă cu cele două povești: povestea-cadru și
povestea propriu-zisă.
C.S.2.1 și C.S. 2.2 – Elevii vizionează un alt text narativ, filmulețul Pipper, Piper
Disney Pixar Oscar winning Short Movie
2. pe urma caruia se poartă discuții care răspund la întrebările: Cum învață Pipper?
Și Care sunt emoțiile transmise?. Elevilor li se dă un tipar pe baza caruia trebui să
își exprime părerea cu privire la conținutul filmulețului vizionat: VĂD/SIMT/MĂ
GÂNDESC LA. Mai apoi, profesorul notează pe tablă definiția și trăsăturile
textului narativ, care sunt formulate împreună cu elevii. Către final, se corelează
teoria cu practica, iar elevilor li se solicită precizarea trăsăturilor care justifică
caracterul de text narativ al poveștii vizionate.
3. C.S 3.1 și C.S. 3.2 - Ținând cont de faptul că elevii sunt familiarizați cu textul
,,Buddha, orbii și elefantul’’, profesorul organizează o mica scenetă în fața clasei,
scenetă menită să redea, pe scurt, textul și să-I ajute pe elevi să se pună în pielea
personajelor. Identificăm împreună trăsăturile care justifică încadrarea textului
studiat în rândul textelor narrative și le notăm pe caiet. Ulterior, ei sunt împărțiți în
grupe și prin metoda Pălăriilor gânditoare se poartă discuții pe marginea textului.
Pe tablă se construiesc două tabele: primul pentru evaluare și cel de-al doilea, cu
două coloane: prima conține idei, impresii, sentimente, iar cea de-a doua
simbolistica acestora.
4. C.S. 3.1 și C.S. 3.2 – Elevii formează grupe de câte cinci. Fiecare grupă primește
câte un text narativ, o foaie de flip-chart și câteva culori. Li se solicită să
argumenteze trăsăturile textului narativ și să noteze pe foaie, schematic, rezultatul.
Au la dispoziție 20 de minute, timp în care profesorul intervine cu indicații, acolo
unde este cazul. Pe tabă apare un tabel destinat evaluarii. La final, fiecare echipă
prezintă în fața clasei rezultatul muncii.

5.Evaluarea a fost sistematică, prin observații făcute pe parcursul activităților desfășurate.

Grila folosită pentru evaluare a fost stabilită de profesor, împreună cu elevii și a conținut
următoarele: Puncte tari, puncte slabe, observații/impresii.
6. Concluzii: În urma activităților desfășurate, am constatat că elevii sunt foarte receptivi la
metodele moderne și sunt mult mai implicați. Prezentarea unui text narativ în imagini a
reprezentat un avantaj al acestei activități deoarece conținutul informativ a ajuns mult mai
ușor la ei și i-a sensibilizat totodată. Lucrul în echipă nu s-a desfășurat conform așteptărilor
mele deoarece unii elevi nu au fost suficient de implicați și s-au sustras sarcinilor pe care eu
le-am dat. În concluzie, activitatea a fost una reușită, datorită îmbinării metodelor tradiționale
și a celor moderne în cadrul orei.