Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Exerciţiul nr. 1:
Exerciţiul nr. 2:
Analizaţi cele patru teorii ale dezvoltãrii prezentate mai jos şi precizaţi care sunt trãsãturile
procesului de dezvoltare evidenţiate de acestea.
2
II. Nivelul moralitatii convenţionale (10-13 ani)-moralitatea calauzita de normele grupului
social si apoi de cele ale comunitatii
3)stadiul moralitatii bunelor relatii (orientarea “dupa modelul copil bun”)-respectarea
normelor din dorinta de a fi acceptat si de a fi apreciat de ceilalti ca avand trasaturi morale
pozitive;
4) stadiul moralitatii legii si ordinii (orientare spre lege si ordine)-autoritatea, normele, legile
sunt repere care orienteaza judecata/conduita morala a tuturor, aspect ce poate fi favorabil
fiecaruia.
3
Teoria lui Daniel Levinson
scopul dezvoltării în perioda adultă -de a construi o structură de viaţă (life structure)
cu două părţi : una internă, personală, alta externă, socioculturală;
17-22 ani tranziţia către stadiul de adult tânăr- finalizarea structurii de personalitate
specifică adolescentului şi formarea unui fundament psihologic necesar pentru a
putea intra în lumea adultului ;
22-28 ani-perioada de adult: se structurează şi se verifică structura de personalitate
prin raportare la viaţa socială ;
-30-33 ani- perioada de tranziţie –se revizuieşte achiziţia din perioada anterioară şi
se pregăteşte temelia pentru o structură mai adaptată în perioada următoare ;
33-40 ani- stadiul de echilibru în care individul şi-a găsit un loc în societate şi caută
să obţină cât mai multe succese ;
40-45 ani este perioada de tranziţie, criza de la mijlocul vietii (midlife crisis) în
care individul îşi rememorează şi reevaluează trecutul ;
45-50 ani- stadiul de adult ;
50-55 ani- perioadă de tranziţie
55-60 ani - cel de-al doilea stadiu de adult ;
60-65 ani- perioada de tranziţie către maturitatea târzie- schimbări în ceea ce
priveşte capacităţile fizice intelectuale, dar şi în ceea ce priveşte percepţia asupra
morţii ; se observă, de asemenea o rememorare a întregii vieţi
4
Exerciţiul nr. 3:
Identitate difuză:
Elevul X pus să lucreze în cadrul unei echipe de catre doamna profesoară, acesta nu
comunică suficient de mult cu colegii săi, evită să-și exprime părerile iar când o face, nu-și
finalizează ideile, se simte complexat, expus și are nevoie constant de confirmarea celor din
jur. Dacă nu primește confirmare sau este contrazis devine agitat, se bâlbâie și-și abandonează
ideea.
Din acest scenariu rezultă că adolescentul are un nivel scăzut de autonomie, prezintă
probleme de adaptare la nivel de grup, este timid, evită să răspundă dacă nu are susținere și
este caracterizat de tărăgănare.
Identitate în moratoriu:
Identitate dobândită:
5
mare de concurenți bine pregătiți, o situație stresantă, ea bazându-se pe efortul depus pentru
pregătire, pe faptul că știe să-și controleze emoțiile și pe dorința sa de a fii ca starul ei.
Din acest scenariu reiese faptul că adolescenta are respect de sine, o motivație de fier,
multă conștiinciozitate și extravertire, nivel scăzut de timiditate, devotament, nivel înalt de
dezvoltare a ego-ului.
Exerciţiul nr. 4:
Exerciţiul nr. 5:
• “Si? Ce-ai fãcut azi?” - adolescentul poate simții fie că se interesează cineva
de el, fie că este interogat sau verificat, fie că este pus în situația de a oferii
explicații
• “De ce nu-i spui sa te lase in pace?” – adolescentul se gândește dacă să ia în
considerare sugestia care îi este făcută, se poate simți lezat în sitima de sine că
nu a anticipat această opțiune de unul singur
“Cu ce era îmbracatã?” – adolescentul se poate simți comparat, trebuie să-și
amintească cu ce era îmbrăcată (dacă posedă de o memorie vizuală bună își va
aminti cu ușurință), admirație/ dezgust, compătimire
• “De ce eşti aşa de sensibil/ã?” / “De ce te superi; - adolescentul simte că i s-a
făcut un repros, simte că acea persoană vrea să-l o schimbe, își poate schimba
atitudinea cu privire la modul de abordare a unei probleme
6
• De ce ai fãcut asta?! / Ce-a fost în capul tãu?! – adolescentul poate simți
culpabilitate, că a dezamăgit, regret, conștientizare a deciziei luate
• De ce nu i-ai refuzat?? – adolescentul se simte interogat, învinovățit
Exerciţiul nr 6:
Aşa dupã cum ştiţi, un pedagog pe numele lui Benjamin Bloom a gândit cã este mai uşor
sã înveţi ceva în mod etapizat, gradat. Acesta a identificat 6 niveluri cu câte 6 obiective
specifice care trebuie atinse pentru ca învãţarea şcolarã sã fie eficientã.
Cele şase niveluri cu obiectivele cognitive aferente identificate de Bloom sunt: cunoştinţele,
comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza şi evaluarea.
1.Cunoştinţele pun în lumină ceea ce s-a învăţat anterior, prin reactualizarea unor fapte,
concepte, răspunsuri. Pentru acest nivel întrebările conţin cuvinte cheie precum: cine, ce,
de ce, când, unde, cui, cum, alege, găseşte, află…..
7
6. Evaluarea se referă la prezentarea sau argumentarea unei opinii prin emiterea de
judecăţi asupra informaţiilor, validităţii ideilor, calităţii activităţii pe baza unui set de
criterii. Pentru acest nivel întrebările conţin cuvinte cheie precum: alege,
concluzionează, decide, critică, determină, evaluează, explică, interpretează,
valorizează, ierarhizează, estimează…
1. Cunoștințele:
• De unde izvorăște fluviul Dunărea?
• Care este altitudinea maximă din Carpații Orientali?
• Cum s-au format subcarpații?
2. Comprehensiunea:
• Ce aspecte comune există între Câmpia Bărăganului și Câmpia de Vest?
• Cum se explică apariția alizeelor?
3. Aplicarea:
• Identifică care sunt cauzele și consecințele efectului de seră.
• Elaborează un text geografic de 5 rânduri utilizând termenii: muntii, relief
glaciar, lac glaciar, altitudinii peste 2000 m și interglaciații.
4. Analiza:
• Compară unitatea de relief a Podișul Transilvaniei și unitatea de relief a
Podișul Dobrogei de Nord evidențând 2 asemănări și 3 deosebiri.
• Enumeră cele 4 capitale prin care trece fluviul Dunărea.
5. Sinteza:
• Imaginează-ți trei mijloace prin care poate fi redusă poluarea în orașul Iași.
• Elaborează schema circuitului apei în natură.
6. Evaluarea:
• Explicați formarea vânturilor de tip foehn.
• Interpretați următoarea afirmație: "România este o țară carpato-danubiano-
pontică."
Exerciţiul nr.7:
(va fi notat cu 2 puncte pentru o abordare corectã)
8
Programul individual de învăţare reprezintă o modalitatea de proiectare şi realizare a
învăţării mai complexă. Programul individual de învăţare se poate realiza pentru a dobândi o
abilitate care ţine de dezvoltarea personală, pentru a eşalona activitatea de învăţare din timpul
semestrului, pentru organizarea activităţii de învăţare din sesiunile de examene, pentru a
învăţa o anumită disciplină, pentru a structura activitatea dintr-o săptămână de studiu.
planificarea activităţilor;
alegerea metodelor;
realizarea programului.
Ce doresc sã dezvolt?
9
Matricea managerială a timpului
Ce doresc sã dezvolt?
10
De unde ştiu cã am avut Obținerea notei dorite;
succes în atingerea ţintei ? Aplicarea informațiilor achiziționate și în alte domenii și
Indicatori.
contexte.
Exerciţiul nr 8:
Pe baza cunoştinţelor achiziţionate, stabiliţi trei asemãnãri şi trei deosebiri între modul de
învãţare la adolescenţã şi la vârsta adultã.
Atât învățarea la adolescență cât și învățarea la vârsta adultă presupune existența unui
educator, mentor
Atât învățarea la adolescență cât și învățarea la vârsta adultă are ca obiectiv obținerea
de informații și perfecționarea, evoluția individului
Atât învățarea la adolescență cât și învățarea la vârsta adultă se bazează pe motivație
(fie internă, fie externă)
11