III.1.

3 Programul de jocuri didactice ,, Învăţăm jucându-ne’’

,,Jocul copilului nu este numai o oglindă fidelă a
personalităţii sale in formare, ci poate fi utilizat si
ca auxiliar educativ si chiar să servească drept
bază metodelor de predare”
(E.Planchard)

Pe parcursul anilor şcolari 2007-2008 şi 2008-2009 am studiat valenţele

formative ale jocului didactic în speranţa că vor fi luminate feţele, dar şi minţile
copiilor, uneori plictisiţi, rutinaţi de o învăţare searbădă a unor cunoştinţe rigide,
aride.
Am conceput în acest sens programul,,Învăţăm jucându-ne’’, un program
de jocuri didactice la disciplinele matematică, limba română şi educaţie civică,
valorificând astfel experienţa didactică personală.
Am organizat jocuri didactice cu succes la orice tip de lecţie, in orice
moment al lecţiei si în orice clasă a ciclului primar .
Am constatat faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare si
consolidare a cunostinţelor, a relaţiilor de cunoaştere a adevărurilor, iar datorită
caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii.
Prin folosirea jocurilor didactice la clasa mea am antrenat la elevi operaţiile
gândirii, s-a dezvoltat spiritul de echipă, am asigurat astfel un climat favorabil
pentru o însuşire mai rapidă şi temeinică a cunoştinţelor.
Jocul didactic poate fi privit ca modalitate concretă de stimulare a interesului
elevilor pentru disciplinele de învăţământ. În acest sens, jocurile didactice
folosite de mine la clasă au avut ca sarcini :
 Completarea,, pătratelor buclucaşe”
 Să formeze cuvinte noi
 Să găsească însuşirile unor substantive
 Să completeze rebusuri şcolare
 Să fie ghizi într-o excursie imaginară
Interesul pentru activitatea ludică a declanşat un efort susţinut din partea
tuturor elevilor mei, indiferent de nivelul dezvoltării sau pregătirii lor.Fiecare
elev din clasa mea a simţit că pătrunde în miezul noţiunilor, că trăieşte bucuria
fiecărui succes, implicându-se efectiv si afectiv, şi astfel au prezentat interes si
dragoste pentru învăţare.
Mi-am ales aceste trei discipline de învăţământ din trei arii curriculare
diferite şi am folosit tot felul de jocuri didactice din clasificarea prezentată la
începutul lucrării. Voi prezenta în continuare pe discipline jocurile didactice
folosite în cadrul programului:

35
 III.1.3.1,, Învăţăm jucându-ne la limba română’’

Jocul didactic este un procedeu activ, mult practicat în ciclul primar.

Jocul, activitate cognitivă specifică copilăriei, îl pune pe şcolarul mic în situaţia
unei intense activităţi intelectuale şi asigură o asimilare reală a noţiunilor,
regulilor, o însuşire activă şi conştientă a cunoştinţelor.
Folosit cu măiestrie, jocul crează un cadru organizatoric, care favorizează
dezvoltarea interesului elevilor, a spiritului de investigare şi formarea
deprinderilor de folosire spontană a cunoştinţelor dobândite.
A învăţa copiii să citească şi să scrie este un proces complex şi de lungă
durată. A citi înseamnă a descifra mesaje, transpunând structuri grafice în
structuri sonore şi mintale, purtătoare de sensuri. Scrierea înseamnă încifrarea
unui mesaj, adică reprezentarea gândurilor, ideilor prin semne grafice. Însuşirea
citit-scrisului până la nivel de deprinderi se realizează prin exersarea riguroasă
şi sistematică a componentelor ce stau la baza constituirii lor.
În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat. Aşa cum
adultul se simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele
sale ludice.
A ne întreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnă
a ne întreba de ce este copil.
Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului, este uşor de
înţeles eficienţa folosirii lui în procesul instuctiv educativ.
În şcoală, motivaţia intrinsecă pentru învăţătură nu apare la comandă, iar
angajarea obţinută prin constrângere poate avea efecte secundare îngrijorătoare.
Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei
elevilor pe tot parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată
„păcatul de moarte al predării” (Herbart).
Jocul este şi un mijloc eficient de educaţie: disciplinează fără constângere
pe jucător atât sub aspectul desfăşurării acţiunilor obiective, cât şi sub raportul
comportamentului social.
Iată câteva jocuri didactice folosite pentru îmbogăţirea expresivităţii
vorbirii, activizarea vocabularului şi stimularea creativităţii elevilor.
Pentru verificarea însuşirii grupurilor de litere am organizat jocul:
„Unde se potriveşte?”
Am prezentat elevilor câteva desene şi le-am cerut să denumească ce văd şi
să spună DA în căsuţa care arată grupul de litere conţinut de cuvânt.
Material:fişe pe care sunt scrise grupurile de sunete ca: ea, ia, ie, oa, ua, uă.
Sarcina: să formeze cuvinte, pe urmă enunţuri care să se refere la o
călătorie cu trenul.
Desfăşurarea jocului: copiii primesc fişele, compun cuvinte, pe urmă
enunţuri.
Jocul este sub formă de întrecere.
După mai multe exerciţii am putut organiza cu copiii jocuri didactice cu
cuvinte omonime.
36
 „Găseşte mai multe înţelesuri”
Este un joc care are ca scop precizarea înţelesului cuvintelor cu aceeaşi
formă, dar înţeles diferit. Am folosit ca material didactic cuvinte ca: toc, cot,
pui, pod, cap.
Sarcina didactică: rostirea cuvântului după anumite înţelesuri sugerate.
Desfăşurarea jocului: se scoate un elev din clasă. Învăţătorul împreună cu
elevii aleg un cuvânt, de exemplu cuvântul toc. După alegerea cuvântului,
copilul de afară este adus în clasă şi în mod organizat i se spun două sau mai
multe înţelesuri ale aceluiaşi cuvânt. Elevul trebuie să ghicească despre ce
cuvânt este vorba.
De exemplu: cu el se scrie, se află la fiecare uşă etc, până când elevul
ghiceşte. Dacă nu ghiceşte, i se dau lămuriri suplimentare.
Se procedează la fel şi cu alte cuvinte omonime.
Sinonimele contribuie la precizarea vocabularului şi măreşte simţitor
potenţialul expresiv al limbii. Copiii sunt conduşi să înţeleagă şi să observe că
unele cuvinte pot fi înlocuite în vorbire cu altele, cu acelaşi înţeles.

De exempu: copilaş – bebeluş – prunc – pui de om

sau
bătălie – luptă – război.
„Găseşte-i un alt nume”
Acest joc l-am folosit pentru a îmbogăţi vocabularul copiilor cu cuvinte
sinonime.
Sarcina didactică: aflarea unor cuvinte sinonime cu celelalte.
Material: cuvinte iniţiale.
Desfăşurarea jocului: pe tablă am scris cuvintele în coloană: zăpadă, timp,
troian, elev a ţipa. Elevii au sarcina de a găsi cât mai multe cuvinte cu acelaşi
înţeles. Jocul l-am desfăşurat pe rânduri de bănci. A ieşit câştigător rândul care a
găsit cele mai multe sinonime pentru cuvântul dat.
Formarea noţiunii de limbă este un proces complex care implică atât
dezvoltarea vocabularului, cât şi dezvoltarea proceselor intelectuale ale elevilor.
Pentru a vedea modul în care s-a realizat îmbogăţirea vocabularului
elevilor cu sinonime şi omonime am realizat „Jocul sinonimelor” şi „Jocul
omonimelor”.
,,Jocul sinonimelor”
Am cerut elevilor să găsească alte cuvinte cu înţeles asemănător din
următoarele propoziţii:
Mama îşi priveşte duios fiul (emoţionată, dulce, blând, trist, gingaşă).
Oamenii se bucură de rodnicia pământului pe care l-au trudit. (bogăţia,
fertilitatea).

37
 ,,Jocul omonimelor”
Elevii au avut de căutat noi înţelesuri pentru cuvintele date de noi.
Una dintre aceste cuvinte a fost: vie.
Maică-ta de-i vie.
Bine-ar fi să vie.
Pân’ la noi la vie.
Elevii au căutat noi înţelesuri ale cuvântului vie, după care au alcătuit
propoziţii deosebit de frumoase.
vie- trăieşte, este în viaţă
- să vină
- plantaţia de viţă de vie
În jocul „Familia de cuvinte” elevii au găsit toate cuvintele înrudite cu
cele date de noi:
grădina - grădinar
- grădiniţă
- grădinărit
- a grădinări
- îngrădit
S-au alcătuit şi enunţuri de tipul:
„Tatăl meu este un grădinar foarte priceput.”
sau
„Bunica toată ziua a grădinărit.”
Pentru verificarea grupurilor de sunete: ea, ie, ia, oa, am organizat un
concurs „Cine ştie câştigă”. Fiecare grup de sunete a fost reprezentat prin două coloane de cuvinte, una din ele fiind
greşită. Unii au avut sarcina de a găsi cuvintele scrise corect, apoi cu acestea au alcătuit enunţuri.
iel el eram ieram poet poiet
ieşire eşire ieste este poiezie poezie
ieste este iera era poiem poem
iepure epure era iera versuri viersuri
iele ele ieraţi eraţi eu Ieu

„Mama are o blană de iepure.”

sau
„Eu eram pe pod, când ele au ajuns.”
sau
„Versurile scrise de fratele meu sunt frumoase.”
În atenţia mea a stat ortoepia şi ortografia care cuprind vocale duble sau
consoane duble. Pentru acesta am prezentat elevilor cât mai multe cuvinte şi le-
am cerut să creeze şi un text care să cuprindă cel puţin trei cuvinte cu consoane
alăturate, identice.

38
 Iată câteva exemple de cuvinte: alee, idee, muzee, tranşee, cuviincios,
fiinţă, zoologie, alcool, accelerat, accident, occident, succes, fiică, înnora,
înnoda, înnopta, înnoit.
Jocul „Clarifică”

Elevii au avut de clasificat în trei coloane substantivele prezentate de

mine şi să precizeze ce arată fiecare: grădină, şcolar, fetiţă, pădure, necaz, alee,
bucurie, catedră, mâhnire, arbore, ploaie.

Fiinţe Lucruri Fenomene ale

naturii
şcolar grădină ploaie

În exerciţiul – joc „Ce se potriveşte?” elevii au avut de căutat

unele însuşiri potrivite pentru substantivele date de mine: carte, cerneală, aer,
strugure, şcoală, rădăcină, frunză, flori.
frunză - moartă
- verde
- galbenă
- ruginie
- spinoasă
- lată
- îngustă
- ovală
- mare
- mică

Elevii au alcătuit enunţuri cu câteva expresii noi găsite:

Cireşul are frunza galbenă.
sau
Cactusul are o frunză spinoasă.
Prin jocul didactic „Poştaşul” elevii au scris scrisori unor prieteni,
verişori, vecini, folosind cuvinte şi expresii întâlnite de noi în diferitele lecţii sau
poveşti, povestiri, poezii.
În jocul didactic „Recunoaşte autorul” elevii au fost puşi în situaţia de a
recunoaşte autorul unei poezii după fragmentele prezentate. Am citit elevilor
câteva versuri semnificative din poeziile mai cunoscute ale marilor noştri
scriitori, lăsând câte o pauză între fragmente. Elevii au ascultat şi pe măsură ce

39
au auzit versurile, şi-au notat cine este autorul fiecărui fragment. Pentru
complicarea jocului, am cerut elevilor să indice şi numele poeziei din care a fost
extras fragmentul ascultat.
Prezint un exemplu orientativ de felul în care am compus o astfel de
bandă:
„Dar deschideţi poarta .... turcii mă-nconjor
Vântul suflă rece .... rănile mă dor ....”
(Dimitrie Bolintineanu – Mama lui Ştefan cel Mare)
„Doar izvoarele suspună,
Pe când codrul negru tace,
Dorm şi florile-n grădină,
Dormi în pace.”
(Mihai Eminescu – Somnoroase păsărele)
În jocul „Ghici ce poveste este?”, elevii au avut de recunoscut titlul şi
autorul unei povestiri după conţinut sau personaje. Astfel, am selecţionat din
diferite povestiri unele fragmente semnificative, care le-am alcătuit în aşa fel,
încât elevii să-şi dea seama că s-a trecut de la o poveste la alta. Jocul a fost
interesant şi atractiv şi a favorizat o participare activă a elevilor.Am anunţat
elevii că le voi spune o poveste mai lungă, făcută din bucăţele de povestiri, care
le sunt cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte atenţi, deoarece pe măsură ce vom
povesti, vor trebui să recunoască titlul şi autorul fiecărui fragment nou introdus.
Prezint mai jos câteva fragmente reprezentative:
„A fost odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, iar moşul avea un
cocoş. Găina babei oua în fiecare zi două ouă şi baba mânca o mulţime de ouă,
iar moşneagului nu-i dădea nici unul.”
„- Ba mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre. Dacă ţi-i aşa de foame, du-te la
baltă, bagă-ţi coada-n apă şi-i avea peste câţi îţi trebuie.”
„Şi cum intră fetiţa într-o poeniţă, numai că-i ieşi lupul în cale:
- Bună ziua, fetiţă! Îi spuse el.
- Mulţumesc frumos, lupule.
- Da, încotro aşa de dimineaţă?
- Ia, mă duc şi eu până la bunica să-i duc nişte vin şi cozonac.
- Da unde şade bunica ta?
- În căsuţa aceea din pădure, îi răspunse fetiţa.”
„ - Bună vreme, cumătră. Da ce vânt te aduce pe aici?
- Apoi nevoia, cumetre. Nu ştiu cine a fost pe la mine pe acasă în lipsa mea,
că mare nenorocire mi-a adus.
- Ce fel cumătră?
- A găsit iezii singuri şi i-a ucis. S-acum am făcut şi eu un praznic după
puterea mea şi am venit să te poftesc, răspunse capra amărâtă.”
40
 În jocul „Completarea versurilor”, elevii au avut ca sarcină didactică de
completat unele versuri dintr-o poezie cu cuvintele cel mai potrivite.
Vara
Arde soarele de vară
Luminoasă este ... (zarea)
Iar prin grâu şi prin secară
A pornit ... (secerătoarea).

Duduie voinic ... (tractorul)

Care-o trage după el
În curând, pe tot ... (ogorul)
Nu rămâne-un firicel

Strânşi la brâu şi ... (aurii)

Snopi culcaţi se-aliniază
Parcă ar fi nişte ... (copii)
Care dorm după amiază.”
Aşteptând cu plăcere un astfel de joc, stimulaţi de dorinţa de a câştiga
întrecerea, copiii citesc, sunt îndemnaţi să citească un număr cât mai mare de
opere literare.

Jocul „Cine ştie cuvinte noi ?”

Am folosit acest joc pentru activizarea vocabularului şi a cunoştinţelor

elevilor , dezvoltarea memoriei şi capacităţii de selectare;
Se împart elevii în grupe , după bănci . Se împarte şi tabla cu cretă colorată
Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere, cerând elevilor să se
gândească şi să spună cuvinte care încep cu sunetul dat. Se cer mereu cuvinte
noi, frumoase, alese .
Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice –cu ajutorul învăţătorului– şi
primeşte câte un punct pe tablă. Câştigă rândul de bănci cu mai multe puncte.

Jocul „Să compunem cuvinte !”

Acest joc are ca scop recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele
învăţate , deprinderea de a forma cuvinte noi ;
Am folosit jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru;
Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu
roşu , alta cele scrise cu albastru . Învăţătorul spune un cuvânt . Elevii care au
literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul , vor ieşi în faţa clasei şi
se vor aşeza pe echipe , astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de
aceeaşi culoare cuvântul auzit .
Exemplu : - învăţătorul spune cuvântul “ sat ”
Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T

41
 Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct . Jocul se reia cu
formarea altor cuvinte . Căştigă echipa cu cele mai multe puncte .
Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai
multe ori .
Jocul „Scrie cuvântul cu litera indicată !”
Scopul jocului este dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie
corect ;
Învăţătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată. Copiii vor scrie
în caietele lor cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă. Se vor
scrie litere mici şi mari, indicându–se copiilor să le folosească corect. Jocul se
poate desfăşura şi sub formă de concurs pe rânduri de bănci. Exemplu: a –arc;
r – rac
r – rama c – casă
c – cana u – urs
t – tata N – Nina
s – sanie V – Viorel
e – elev d – dulap
m – măr F – Florin
b – balon p – penar
L – Laura o – om
Variantă : - se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie
corect cele mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi câştigător .
Jocul cuvintelor
Am folosit acest joc pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea
rapidităţii în deprinderea de a scrie corect;
Învăţătorul cere elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să
scrie în caiete cuvinte cu sens opus .
Exemplu : mare - mic
frumos - urât
vesel - trist
tânăr - bătrân
După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris
mai multe asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le
citeşte , fiind declarat căştigător .

42
 „Eu spun una, tu spui alta” sau „Eu spun una, tu spui multe”
alb – negru şcoală – şcoli
mare – mic carte – cărţi
scurt – lung om – oameni
bun – rău fântâna – fântânile
sus – jos cucul – cucii
aproape – departe albina – albinele
„Eu spun multe, tu spui una” „Cum poate fi?”
stupii – stupul Cum poate fi codrul? (des, verde,
dimineţile – dimineaţa întunecos, uscat, pustiu ...)
bujorii – bujorul
privighetorile – privighetoarea
norii – norul
trandafirii – trandafirul
păsările – pasărea

Jocul „Schimbaţi litera (sau silaba ) !”

Este un joc folosit pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului ,

dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii
limbajului;
Acest joc are ca sarcină didactică formarea de cuvinte cu sens prin
schimbarea unei litere sau a unei silabe;
Ca material didactic am folosit ilustraţii reprezentând diferite obiecte,
animale etc.
( casă, ramă, pană, toc );
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv .În cazul în care se
desfăşoară individual, învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două
minute, după care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie.
Elevul o priveşte, o denumeşte, scrie cuvântul pe tablă şi după aceea, prin
schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi
număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele. La semnalul conducătorului
de joc, elevul se opreşte şi face aprecierea. Pentru activizarea tuturor elevilor,
pentru fiecare grup de 3–4 elevi care vor lucra la tablă, învăţătorul va alege o
comisie formată din doi membri care va face aprecierea. Pentru fiecare cuvânt
care respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat
cel mai mare număr de exemple corecte.
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin
schimbarea primei silabe, apoi a ultimei .
Când jocul se desfăşoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toţi vor
scrie cuvântul de pe tablă, apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte
formate conform regulei. La semnalul dat de învăţător, copiii vor înceta scrierea
cuvintelor. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite.
Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei.

43
Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie. Când
primul copil va termina de citit cuvintele scrise, alt copil le va citi pe cele
rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise. Vor fi declaraţi
câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate.
Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau
ultimei litere sau silabe:

toc lan pană ramă cană

loc lac rană mamă casă
joc laţ cană lamă cară
foc leu şină temă cade

b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :

coleg copac vioară secerătoare
cocoş colac viteză semănătoare
covor codaş violet seninătate

c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:

mare doreşte pălărie
zare zâmbeşte frizerie

Jocul „Cuvântul interzis”

Scop: -activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a

imaginaţiei;
Sarcina didactică : - formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul
interzis ;
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la
întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit
anterior să nu fie folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie
totuşi răspunsul la întrebarea pusă . Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să
ceară în răspuns cuvântul interzis .
După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura jocul şi se
arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire . Dacă se
consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându – se
1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis . Se dau
elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt .
44
 a) Cuvântul interzis “ a doua ”
Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?
Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .
Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ?
Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .
Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?
Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care
suntem noi acum .

b) Cuvântul interzis “ primăvara”

Întrebare : - Când se topeşte zăpada ?
Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii .
Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ?
Răspuns : - Când se topeşte zăpada .
Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ?
“ Primăvară , primăvară,
Vino iar la noi în ţară ! ”
Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .
Întrebare : - Când vin păsările călătoare ?
Răspuns : - Când încep să înflorească pomii .
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfârşitul
jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat
dovadă de multă fantezie .

Jocul „Cum se spune ?”

Scop: - îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin

reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .
Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens
figurativ .
Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp şi îşi va
nota diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant
semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca
termeni de comparaţie cu sens figurativ .
Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu )
Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )
. . . . . . ca plumbul . ( greu )
Se dă copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără
cuvintele din paranteză şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se
completează una din propoziţii pentru exemplificare .
( A văzut negru în faţa ochilor . )
Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi
acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca 3 minute pentru
fiecare exemplu ). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă
45
exemplele şi jocul începe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa
spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat , se adună foile ,
se citesc de către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru
fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau
necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum
de puncte .

Jocul „Să completăm propoziţia !”

Scop: - formarea deprinderii de a completa propoziţii când le lipseşte subiec-
tul sau predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat .
Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau
predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau
predicatul potrivit. Cine va completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre
subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat .
Exemplu : ( Cine ? )
. . . . . . merge la şcoală . ( elevul )
. . . . . . coase haina . ( croitorul )
. . . . . . stopeşte floarea . ( grădinarul )
. . . . . . face mâncare . ( bucătarul )

( Ce face ? )
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa . ( merge )
Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie )
Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară )
Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde )

Jocul „Unde ?”
Scop : - verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă , dez-
voltarea atenţiei , a gândirii , a imaginaţiei .
Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepozi-
ţiilor: pe , în , la , sub , după , lângă , cu , între , peste , până , spre .
Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 7 – 9 elevi
( A şi B ). Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date elevii
nu au voie să repete prepoziţia .
Se scriu 6 prepoziţii pe tablă, după care învăţătorul cere unui elev din grupa
B să spună un cuvânt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. Cuvântul
este preluat de membrii grupei A. Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie
în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un
răspuns bun se acordă grupei 1 punct, se scade unul dacă este greşit. Se continuă
în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A, după care se totalizează punctele
urmând la joc grupa B ( după ce s-au inversat sau imtrodus prepoziţii noi ) . O
prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta .
Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim .
Exemplu : - grupa B a spus cuvântul “ maşină ”. Membrii grupei A vor putea
formula propoziţii de tipul următor :
46
 Maşina este în garaj .
O maşină se află pe stradă .
Merg cu maşina spre Cluj .
Patru maşini sunt trase lângă garaj .
A trecut cu maşina peste trambulină .
Stau în maşină până vii tu .

Jocul „Cuvinte perechi”

Scop: - activizarea vocabularului, consolidarea cunoştinţelor despre sinonime,

antonime.
Sarcina didactică: - formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea
perechilor de cuvinte cu sens opus.
Material didactic: - jetoane cu cuvinte scrise.
Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă
perechi de cuvinte cu sens asemănător (opus). Vor câştiga elevii care au găsit
cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate corect .
a) arbore - copac gri - cenuşiu ţară - patrie
prieten - amic steag – drapel orb - nevăzător
spune - zice filă - foaie avere - bogăţie

b) noapte - zi coboară – urcă mic - mare

alb - negru prieten - duşman pace – război
trist - vesel râde - plânge harnic – leneş
lumină – întuneric flămând – sătul rece - cald

„Joc în romb”

Scopul: activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei, familiarizarea

elevilor cu componenţa grafică şi sonoră a cuvintelor.
Sarcina didactică: cere elevilor să găsească şi să aşeze într-o anumită
ordine cuvinte formate din anumite silabe iniţiale sau finale.
Desfăşurare: Jocul poate fi jucat de mai mulţi elevi. Primul dintre
jucători scrie în colţul de sus al unui romb, un cuvânt format din două silabe.
Jucătorul următor scrie un cuvânt nou format tot din două silabe, folosind în
cuvântul nou prima sau a doua silabă din cuvântul scris de primul jucător.
Când foloseşte prima silabă, cuvântul cel nou se formează în stânga; când
foloseşte a doua silabă cuvântul cel nou se formează în dreapta. Tehnica acestui
joc este următoarea: prima silabă a cuvântului scris la început, devine silaba
ultimă a noului cuvânt format în stânga şi aşa mai departe până la completarea
jumătăţii de sus a rombului.
De la jumătatea rombului în sus, jucătorii folosesc la formarea de noi
cuvinte, ultima silabă a cuvântului din stânga şi prima silabă a cuvântului din
dreapta, urmând astfel până la sfârşitul jocului, care trebuie să se încheie printr-
47
un cuvânt cu sens format din ultima silabă a cuvântului din stânga şi prima
silabă a cuvântului din dreapta. E de dorit ca, pe cât este cu putinţă, cuvintele să
se repete cât mai puţin sau să nu se repete deloc.
Cine face primul romb, acela a câştigat.
Jocul poate fi jucat şi pe tablă. Fiecare elev trece şi completează silaba
următoare.

Jocul „Cuvinte distractive”

Scopul: îmbogăţirea vocabularului elevilor, dezvoltarea atenţiei, a

perspicacităţii.
Jocul se desfăşoară în colectiv. Învăţătorul va cere elevilor să asculte
întrebările puse, iar pe hârtie se scriu răspunsurile corecte. Câştigă cel care a
răspuns corect.
1. Prin adăugarea unei litere la denumirea unei arme străvechi de luptă,
obţinem denumirea unei grădini publice:
ARC – PARC
2. Denumirea cărei cifre de la 1 la 10 devine un aliment prin înlocuirea
literei de la începutul ei ?
ŞAPTE – LAPTE
3. Prin schimbarea literei de la începutul denumirii unei ape stătătoare se
capătă următoarele sensuri:
- ins dintr-un popor vechi? LAC – DAC
- o floare roşie din grădină? LAC – MAC
- pocnet de puşcă? LAC – PAC
- obiect pentru păstrat cereale? LAC - SAC

Jocul „Găseşte cuvântul opus !”

Scopul: În acest joc se urmăreşte îmbogăţirea vocabularului activ şi a

expresivităţii limbajului.
Sarcina: cere elevilor să recunoască antonimele unor cuvinte şi să le
integreze în propoziţii.
Material didactic: un disc de carton împărţit în 8-10-12 părţi egale, în
care se vor scrie cuvinte care au antonime: prieten, cald, bun, atent, silitor, etc.
În centrul discului se va fixa o săgeată în poziţie orizontală.
Jocul se poate desfăşura individual sau pe grupe. Un elev vine şi învârte
discul până ce aduce un cuvânt în dreptul săgeţii. Citeşte cuvântul cu voce tare şi
formulează o propoziţie folosind un cuvânt opus celui indicat de săgeată.
Aprecierea se face cu participarea membrilor grupei adverse. Nu este voie
să se repete o propoziţie deja formulată.
Se acordă câte două puncte pentru răspunsurile corecte. Câştigă cine a
acumulat mai multe puncte.

48
 ECT

ED
CO R

M
U
E
M A R
BU N
FR
UM CA
OS LD

S IL
AT

IT
EN

O R
T
Jocul „Cei mai isteţi”

Scopul: consolidarea cunoştinţelor despre genul şi numărul

substantivelor, utilizând corect formele flexionare ale substantivelor în
comunicare.
Sarcina didactică: găsirea unor substantive de un anumit gen sau număr,
indicat de conducătorul jocului.
Material utilizat: o minge
Jocul se desfăşoară pe grupe de 8-10 elevi ce vor fi chemaţi pe rând în
spaţiul din faţa clasei. Grupa va forma un cerc în jurul învăţătorului. Acesta va
arunca mingea spre un anumit elev care după ce a prins-o, are la dispoziţie 5
secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen sau număr îl
va anunţa învăţătorul.
Jocul începe. Pentru ca răspunsurile să fie bune, copiii trebuie să prindă
mingea, să dea un exemplu corect, să se încadreze în timp şi să arunce mingea
înapoi. Orice neatenţie atrage după sine eliminarea din joc. Se începe cu
substantive de gen feminin. Dacă răspunsul respectă regulile stabilite, copilul
rămâne în joc, în caz contrar trece în bancă şi jocul continuă până rămân 2-3
elevi. Se anunţă încetarea jocului, iar elevii rămaşi în joc trec într-o parte. Se
procedează identic şi cu celelalte grupe, iar în final se va forma o grupă din toţi
aceia care au fost selecţionaţi. Se procedează la fel şi cu ei, până rămân 2-3
elevi, evidenţiaţi cu toată căldura.
După primul joc se schimbă genul substantivelor spuse de copii. (Se poate
cere şi substantive de un anumit număr).

Jocul „Când faci, ai făcut, vei face aşa?”

Scopul: exersarea deprinderii de a folosi corect timpurile verbului în
diverse construcţii, utilizând adecvat cuvintele, în funcţie de tema abordată într-
o situaţie de comunicare şi dezvoltarea gândirii asociative şi a atenţiei voluntare.
Sarcina didactică: folosirea corectă a timpurilor verbului prin descrierea
adecvată a acţiunilor specifice tablourilor prezentate.
Material utilizat: tablouri cu acţiuni desfăşurate în diferite anotimpuri ale
anului.
Jocul se desfăşoară în colectiv. Se prezintă elevilor tablourile, iar pe baza
acestora, copiii vor alcătui propoziţii dezvoltate.
49
 Exemplu: pe baza unui tablou de primăvară, un elev spune propoziţia:
“Maria culege ghiocei gingaşi” (verbul la timp prezent). Conducătorul jocului
adresează întrebarea: “Tu când ai făcut (vei face) aşa?”, la care elevul numit
trebuie să răspundă în propoziţii cu verbul la timpul cerut de întrebare. “Eu am
cules ghiocei gingaşi astă primăvară” sau “Eu voi culege ghiocei gingaşi la
primăvară”.
În acelaşi mod se continuă şi cu celelalte tablouri.
În felul acesta, elevii sunt puşi în situaţia de a trece verbul din propoziţii
la timpurile modului indicativ.

Jocul „Ce ştii despre mine?”

Scopul: consolidarea deprinderii de a folosi corect pronumele personale la
singular, utilizând corect aceste forme flexionare ale părţilor de vorbire în cadrul
propoziţiilor construite.
Sarcina didactică: găsirea unor răspunsuri la întrebările puse de
conducătorul jocului, utilizând pronumele personale la numărul singular.
Regula jocului prezintă numai folosirea pronumelor, nu a numelor proprii.
Elevii se învârtesc în cerc la rostirea întrebării: “ce ştii despre mine?”
elevul numit are sarcina de a formula o propoziţie în care să se arate o însuşire a
conducătorului jocului, folosind, pronumele personal cerut. (Eu ştiu că tu eşti un
băiat harnic.)
Dacă răspunsul a fost corect, acest copil se adresează clasei: “Ce mai ştiţi
despre el/ea?” (“El/ea scrie ordonat”).
Conducătorul jocului este schimbat de al doilea elev, dacă acesta a
răspuns corect.
Jocul „Cadranul cu adjective”

Pe un cadran se înscriu 12 proprietăţi ale corpurilor fizice. Sunt necesare

două zaruri.
Se aruncă intens unul şi se reţine cifra. Se aruncă apoi ambele deodată, se face
suma şi se reţine rezultatul. Sunt astfel indicate două adjective din cadran. Într-
un minim de timp (2 min.)trebuie enumerat maximum de lucruri care să
întrunească cele două calităţi.
Exemplu, pentru 1 şi 6 (alb şi uşor): zăpadă, foaie de hârtie, bob de orez,
vată, pană etc.
Pe cadran se vor înscrie următoarele proprietăţi:
1 – alb 5 – moale 9 – mlădios
2 – strălucitor 6 – uşor 10 – greu
3 – înalt 7 – mic 11 – puternic
4 – limpede 8 – roşu 12 – gros

Jocurile ,, rebus”

50
 Ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului :gândirea, limbajul,
memoria,atenţia, creativitatea,voinţa; poate fi folosit si ca metodă/mijloc d
învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode.
Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul
pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel
rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului.
Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este
importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei
oboselii.
Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului, rebusul poate fi
folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii
didactice,conducând la evitarea plictiselii,dezinteresului.
Folosite tot pentru activizarea vocabularului sunt deosebit de atractive şi
mult îndrăgite de copii.
În jocul propus spre rezolvare, elevii completând corect careul pe
rândurile orizontale, vor obţine pe verticala A – B, numele părţii de vorbire care
exprimă însuşirea unui obiect. Pe rândurile orizontale vor completa careul cu
cuvinte care exprimă însuşiri cu sensuri contrare sau asemănătoare (sinonime
sau antonime)
A

1
2
3
4
5
6

7
8
B
1. nu e ,,dulce”, ci, dimpotrivă, e ……………
2. ,,jilav” sau ………………………………..
3. ,,îndrăzneţ” sau …………………………..
4. nu e ,,mic”, ci , dimpotrivă, e ……………
5. nu e ,,vorbăreţ” ci, dimpotrivă, e ………...
6. ,,ascuns” sau ……………………………..
7. ,,inteligent”, ,, deştept” sau ……………...
8. nu e ,, trist” , ci, dimpotrivă, e …………
9.
Anagrama
Este problema enigmistică în care prin schimbarea ordinii literelor unui cuvânt
dat, se obţine un alt cuvânt (cu înţeles diferit faţă de acela de la care s-a pornit).

51
Exemplu:
ARTA-RATA-TARA

Criptograma
Este jocul enigmistic în care se împart cuvintele unei comunicări într-un număr
exact de fragmente (litere sau silabe) ce se înscriu într-o formă geometrică
regulată. Pentru dezlegare se porneşte dintr-un anumit loc şi citind într-o ordine
indicată se găseşte textul căutat.
Exemplu:
Citind literele din grilă veţi găsi un proverb despre învăţătură.

C A A A A
I R R R R
N E T E T
E E E
C P

Polindromul
Constă în găsirea unui cuvânt care citit direct are un înţeles, iar citit invers are
alt înţeles.
Exemplu: RAM – MAR, BARA – ARAB, ION – NOI, CAL – LAC.

Aritmogriful
Este un joc în care literele care compun diverse cuvinte sunt înlocuite cu
numere. Fiecărei litere îi corespunde unul şi acelaşi număr.
Exemplu:
6 10 7 3 1 5 2 8 1 9 1 8 1 4 5 1 10 8 .

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A B C D E M N R T U

Tablou cu litere
Descoperă în tabloul cu litere cuvinte care au următoarele înţelesuri:
 Ogor pe care se cultivă plante
 Neobişnuit
 Apus
 Organ al vederii

C T P R A C V M
I U Ţ A R I N Ă
U D W R D F J L

52
 D Z X T U H X K
A S F I N Ţ I T
T B O C H I G L

Concursul de ghicitori

Este de asemenea o variantă a exerciţiilor pentru consolidarea

cunoştinţelor care poate apărea sub forma unor jocuri instructive. Jocul constă
în a spune sau a descoperi răspunsul la mai multe ghicitori care caracterizează
obiectele prin cuvinte ce arată însuşiri.

1. Şerveţel vărgat 3. Slabă şi subţire

Peste mare aruncat. Grei cercei mai ţine.

2. Moale, albă şi pufoasă 4. Cureluşă verde

Peste câmp e haină groasă. Prin iarbă se pierde.

5. Înaltă, cu lungi picioare, 6. Mere roşii. mari şi creţe

Pene negre pe-aripioare Sunt proptite între beţe!
Peste broaşte e mai mare.

Sarcina jocului poate fi modificată: cine ştie mai multe versuri sau mai
multe proverbe conţinând adjective.
Exemple: Buturuga mică răstoarnă carul mare.
Paza bună trece primejdia rea.
Vorba dulce mult aduce.

Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei:

„Da sau Nu”

Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le vor
ridica la momentul potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul:
Virgula se foloseşte:
a) între cuvintele unei enumerări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) înaintea enumerării;
d) pentru a despărţi de restul propoziţiei un cuvânt care arată o
strigare.
Semnul întrebării se scrie:
a) la sfârşitul unei mirări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) după o strigare.
Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie.
„Construieşte după model” (pe fişe)

53
 După modelul scris pe tablă: „Elevii învaţă bine. Învaţă bine elevii?
Ce bine învaţă elevii!” trebuie să alcătuiască propoziţii cu cuvintele:
„clasele”, „iarna”.
„Caută strigarea” (pe fişe)
Elevii trebuie să pună corect virgula în exemplele date:
Ana vino mai repede!
Unde mergem tată în vacanţă?
Vii la şcoală Sorine?
„Trenuleţul semnelor”
Fiecare rând primeşte câte o fişă cu un text fără semne de
punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând, câte un semn. Câştigă rândul care
completează primul.
Mircea îl întreabă pe colegul său
Ce ai păţit Andrei
Am căzut şi mă dor toate genunchiul cotul şi degetele
Nu mai plânge Îţi va trece repede
„Ghiceşte semnul”
Clasa se împarte în mai multe grupe. Fiecare elev din grupă va citi
câte o propoziţie extrasă dintr-un săculeţ, iar celalţi membri ai grupei vor
trebui să ghicească semnul de punctuaţie pus la sfârşitul propoziţiei.
„Găseşte locul potrivit”
Pe jetoane vor fi scrise cuvintele unei propoziţii şi semnele de
punctuaţie potrivite. Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Ei, purtând jetoanele,
se aşază în faţa clasei. Fiecare grupă trebuie să aşeze corect semnele de
punctuaţie şi să explice folosirea lor.
„Micii profesori”
Fiecare grupă va primi câte o fişă pe care este scris un text fără
semne de punctuaţie, alineate sau majuscule. Elevii trebuie să rescrie textul,
aplicând cunoştinţele învăţate.
Gelu îl întreabă pe Radu tu ştii care au fost ocupaţiile dacilor
ocupa- ţiile dacilor au fost agricultura păstoritul creşterea albinelor ce
scoteau ei din pământ mai întreabă Gelu din pământ scoteau aur şi
argint
„Trăistuţa fermecată”
Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul
fiecărei grupe va extrage un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să
alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu
cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.

Procesul literar

Procesul literar (joc de rol cu caracter general) este o dezbatere, de pe

poziţii extreme: acuzare - apărare, a unor aspecte problematice dintr-o operă
literară, folosind elemente de procedură şi de limbaj specifice universului
administrativ - juridic. El se poate realiza, fie pe baza unei dramatizări elaborate
54
de un profesionist al condeiului şi atunci punerea în scenă se face după toate
regulile montării unui spectacol de teatru, fie pe baza unor alocuţiuni gândite şi
redactate de cei ce urmează să le rostească. Aceştia vor emite opinii personale cu
privire la personajele incriminate, izvorâte din contactul direct cu opera literară,
iar procedura juridică va fi ajustată după necesitate şi posibilităţi.
În urma studierii lecturii ,,Ursul păcălit de vulpe”de Ion Creangă în cadrul
disciplinei opţionale ,,Literatură pentru copii”, la clasa a doua, am realizat un
proces literar având ca inculpată pe vulpe şi ca acuzator pe urs. Procesul s-a
desfăşurat pe baza alocuţiunilor gândite şi redactate de elevii care urmau să le
rostească , sub supravegherea şi îndrumarea atentă a învăţătorului. S-au pregătit
din timp aceste alocuţiuni, precum şi unele ,,probe edificatoare”constând în
desene care să zugrăvească faptele săvârşite de inculpată, sau întâmplările prin
care a trecut acuzatorul.
În ziua desfăşurării procesului literar, elevii sunt dispuşi în bănci după
modelul unei săli de judecată. Două jucării mari de pluş, reprezentând ursul şi
vulpea, sunt aşezate pe băncile rezervate acuzatorului şi acuzatei. Un aprod
anunţă intrarea Preşedintelui completului de judecată: ,,Onorată asistenţă,
Preşedintele!”Asistenţa se ridică în picioare pentru a-l saluta. Preşedintele
(învăţătorul implicat direct în jocul de rol) pune în temă auditoriul cu cazul ce va
fi judecat: Vulpea este acuzată că a săvârşit numeroase abateri de la regulile de
bună purtare, pricinuind vătămări corporale altui personaj, Ursul. În urma
păcălelilor vulpii, acesta a rămas fără coadă.
Se procedează, în continuare, la audierea martorilor acuzării şi ai apărării,
alternativ. Aceştia îşi prezintă depoziţiile şi le susţin prin desene ce o surprind pe
inculpată în flagrant delict, sau în ipostaze benefice pentru cazul judecat. Are loc
un dialog cu caracter polemic, în care martorii acuzării o învinuiesc pe vulpe că
este prefăcută, hoaţă, lacomă, egoistă, prezentând desene ce o surprind
prefăcându-se moartă, furând peşte, ducând peştele la vizuină, păcălind ursul şi
râzând de el atunci când îl vede fără coadă. Martorii apărării spun despre vulpe
că este isteaţă, demnă de laudă, harnică şi prevăzătoare, precum şi veselă din fire
şi prezintă ,,probe”cu vulpea cărând din greu sacul cu peşte, gătindu-şi singură
mâncarea, râzând de ursul cu privire de prostănac, victimă a propriei credulităţi.
Urmează pauza de deliberare, care, pentru activizarea întregii asistenţe, este
folosită pentru efectuarea unui sondaj de opinie de către un elev pregătit în
prealabil, precum şi intonarea unui cântec dedicat celor două personaje, cântec
ce redă, în linii mari, acţiunea poveştii şi caracterizarea personajelor.
Se prezintă rezultatele sondajului de opinie, apoi intră din nou Preşedintele.
El punctează greşelile făcute de vulpe, dar şi calităţile ei şi dă sentinţa. Pentru
greşelile săvârşite, vulpea este condamnată să stea ea însăşi, în noaptea geroasă
ce se anunţa, cu coada în baltă şi să prindă peşte. În timpul ,, pescuitului”, vulpii
i se cere să reflecteze asupra proverbelor: ,,Pentru ca să mănânci peşte trebuie să
intri în apă’’şi ,,Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.”
Acest proces literar a avut un pronunţat caracter formativ. Elevii şi-au putut
dovedi competenţele de analiză critică a unor fapte săvârşite de animale
personificate, au luat decizii juste, au învăţat să se exprime corect, şi-au
55
îmbogăţit mijloacele de expresie cu termeni juridici, şi-au manifestat
originalitatea în exprimarea opiniilor, au dovedit receptivitate şi toleranţă faţă de
interlocutori.

Joc de rol - ,,Stupul nostru”

1. Descrierea situaţiei (faptele):

Să ne imaginăm că clasa noastră este asemenea unui stup de albine. Avem
elevi silitori, harnici, ordonaţi, care învaţă bine, îşi fac temele mereu, se poartă
frumos cu colegii lor. Ei sunt precum albinuţele harnice care fac mierea. Alţii,
însă, sunt neascultători, nu învaţă, se poartă urât, sunt leneşi, asemenea
trântorilor. Să încercăm să îi convingem să se schimbe luând exemplu de la
colegii lor harnici.
2. Roluri: regina albinelor – doamna învăţătoare; albinele lucrătoare –
elevii silitori; trântorii – elevii leneşi.
3. Fişe de rol:
a) Regina albinelor
- îi invită pe copii la discuţie;
- are rol de moderator.
b) Albinele lucrătoare
- spun cât de mult muncesc şi ce foloase au de pe urma muncii lor;
- îi critică pe trântori;
- se oferă să îi ajute să se schimbe oferindu-le diferite soluţii.
c) Trântorii
- se apără, spunând că şi ei au un rol foarte important în stup;
- încearcă să pună diferite condiţii atunci când albinele le propun să se
schimbe.
4. Interpretarea rolurilor
5. Dezbaterea cu toţi participanţii şi formularea concluziilor

Echipe – jocuri – turniruri

Această tehnică presupune învăţarea prin cooperare şi apoi

aplicarea individuală a celor învăţate într-un joc competitiv.
Se formează „echipe-casă” eterogene, care învaţă sau recapitulează ceea
ce s-a învăţat. Apoi, indivizii se mută în echipe de turneu omogene, pentru a se
întrece într-un joc bazate pe cele învăţate.
În mod obişnuit jocul constă în a răspunde la întrebări. Pentru fiecare
răspuns corect, fiecare individ câştigă un punct. După turneu fiecare elev se
întoarce în echipa casă cu un anumit scor. Echipa însumează aceste scoruri şi îşi
calculează punctajul, iar apoi se stabilesc echipele câştigătoare.
Această metodă are următoarele avantaje: ea dă elevilor ocazia de a-şi
exersa deprinderile de învăţare în colaborare, dă posibilitatea formării şi
exersării unor deprinderi sociale printre care sportivitatea. Înainte de a începe

56
turnirurile se discută cu elevii ce înseamnă spiritul sportiv cerându-le să dea
exemple concrete. Acest fapt va creşte probabilitatea ca elevii să se ia la
întrecere într-un mod prietenesc.
Câteva instrucţiuni pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi:
1. Alegeţi un nume pentru fiecare echipă .
2. În echipa voastră cooperativă , învăţaţi sau recapitulaţi…. Timpul ……
3. Treceţi în echipele de turnir ( 3 persoane).
4. Fiecare echipă din turnir primeşte :
- un plic cu întrebări
- o fişă pentru punctaj
Roluri: Cel care întreabă , - citeşte întrebările;
Cel care răspunde – răspunde la întrebări ;
Cel care consemnează – marchează punctele pentru răspunsurile
corecte pe fişa de punctaj.
Rolurile şi materialele se schimbă după fiecare tură.
Fiecare individ răspunde la un număr egal de întrebări ( de exemplu
zece).
2. Întoarceţi-vă în echipele – casă cu scorul personal.
3. Calculaţi scorul echipei însumând scorurile individuale.
Treceţi totalul pe fişa cu scorul echipei – casă si daţi-o profesorului.
4. Se anunţă echipele câştigătoare .
Fişa cu scorul total al echipei – casă.
Numele echipei:
1. Nume ………………. Scor…….
2. Nume ………………..Scor…….
Scor total al echipei: …………..
Fişa cu punctaj individual
Numele …………………….
Instructaj : Marcaţi cu „x” răspunsurile corecte ţi cu „- „ răspunsurile
incorecte.
1.------
2.------
3.------
………
Total răspunsuri corecte.
Este mai uşor să se folosească fişe de punctaj individuale în timpul
turnirului. Fiecare elev vine cu fişa individuală la concurs. După turnir , fiecare
îşi duce fişa completată înapoi , la echipa - casă.
La lecţiile de compunere, jocul didactic contribuie la realizarea
obiectivului principal : ,, dezvoltarea exprimării elevilor . ”
Iată câteva exemple de jocuri didactice folosite in cadrul acestor lecţii :

,,Jocul jetoanelor”

57
 Elevii primesc jetoane cu cuvinte, pe care trebuie să le aşeze în ordine
logică, pentru a construi propoziţii. Câştigă rândul sau grupul care a terminat
mai repede de ordonat cuvintele .

,,Continuă propoziţia”
Jocul se desfăşoară pe rânduri de bănci. Primul elev din rând spune un
cuvânt cu care începe propoziţia. El indică un alt elev care să spună un cuvânt
nou pentru construirea propoziţiei. Al doilea elev după ce a spus cuvântul,
stabileşte cine continuă. Câştigă rândul care a construit corect propoziţia şi a
dezvoltat-o mai mult. Cuvintele pot fi scrise pe tablă pentru că e mai uşor de
urmărit.

,,Cum se scrie?”
Se dau câteva ortograme (l-a, i-a, s-a, s-au ). Elevi din stânga rândului
scriu câte o propoziţie cu fiecare ortogramă , iar cei din dreapta construiesc câte
o propoziţie când cuvintele respective nu se scriu cu cratimă. Jocul se poate
desfăşura pe foi volante, care se corectează după oră. Câştigă rândul cu cele mai
puţine greşeli .

,,Unde sunt greşelile?”

Pe tablă este scris un text în care s-au strecurat greşeli. Elevilor li se
comunică numărul greşelilor. Ei rescriu textul corect. Câştigă rândul cu cele mai
multe lucrări bune.

,,Gândeşte-te şi completează !”
Pe tablă sunt scrise : un titlu şi cuvinte din diferite propoziţii. Elevii
completează propoziţiile în aşa fel încât să fie în legătură cu titlul.
Exemplu: E primăvară

Păsările……………………………………………………………………
……sub streaşină. De cu zori……………………….
………………………........În curând ………………………….

Câştigă rândul în care cei mai mulţi elevi au completat corect. Pentru cei
mici, deasupra textului se poate pune, de exemplu, un desen cu Moş Martin.
Jocul îl intitulăm : Moş Martin se gândeşte. Copiii sunt invitaţi să-l ajute .

,,Ghiceşte cine e !”
Un elev este acoperit la ochi. Învăţătorul arată în linişte celorlalţi elevi un
tablou cu un animal (vulpea de exemplu ). Cel acoperit nu trebuie să audă nimic.
Tabloul se ascunde. După aceea, elevul care a început jocul îşi descoperă ochii.
Elevii încep să-i prezinte caracteristici ale animalului respectiv. În cazul în care
nu-l poate ghici primul elev spune: ,, Mai departe ” şi clasa îi formulează alte
caracteristici, până când el indică un animal. Dacă l-a ghicit, câştigă şi continuă
jocul, dacă nu, este scos din joc .
58
Exemplu:
Clasa Elevul
- Este un animal sălbatic. – Mai departe.
- Trăieşte în pădure. – Mai departe .
- Are blana lucioasă. – Mai departe.
- Are coada stufoasă . – Mai departe.
- Este vicleană . – Vulpea !

Se arată tabloul. Dacă se organizează sub formă de concurs, se acoperă la

ochi mai mulţi elevi . Câştigă cel care a ghicit după un număr mai mic de
caracteristici formulate de clasă .

III.1.3.2 “Învăţăm jucându-ne la educaţie civică”

Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar este justificat de:

 nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici în practicarea unui comportament civic
într-o societate democratică: un comportament activ, liber, responsabil,
tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;
 necesitatea de alfabetizare civică a şcolarilor mici prin familiarizarea
acestora cu limbajul, tematizările şi activităţile de învăţare specifice;
 posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea
participării şi a comunicării sociale responsabile.
Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar
şcolarul mic este implicat în viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la
grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile specifice pe care el le poate
stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte. De
aceea, procesul de socializare poate şi trebuie să înceapă de timpuriu.
Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici în
orele de educaţie civică este de natură să contribuie la realizarea unor importante
obiective ale formării personalităţii copilului. Şcolarul mic trebuie să simtă că
este acceptat aşa cum este, că se doreşte întâlnirea cu el, că vine la şcoală să
desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii, cu
educatorul, într-o atmosferă de bucurie şi nu numai, să reproducă în competiţii
cu ceilalţi ceea ce a învăţat.
Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-
educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de
plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată,
aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de
cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale, accentul căzând astfel nu pe
rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe posibilităţile de stimulare a
capacităţilor de integrare în grupurile sociale, pe optimizarea deprinderilor de
59
relaţionare interpersonală, pe valorizarea faptelor pro-sociale, pe creşterea
respectului faţă de sine şi evidenţierea calităţilor personale.
A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat
în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Un interes
care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra
comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic.
În acest sens am folosit în orele de educaţie civică următoarele jocuri :

PLASA PRIETENIEI

SCOP: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală

Materiale:
- un ghem de sfoară (de preferat mai groasă).
Etape ale activităţii:
- li se cere elevilor să formeze un cerc;
- cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa
dreapta, ia ghemul în desfăşurare, îl aruncă unuia dintre elevi şi îl roagă să se
prezinte cu numele mic şi să spună care crede el că este cea mai importantă
trăsătură (calitate) a sa;
- acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător de
la mâna dreaptă şi derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeaşi
rugăminte;
- pânza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant
la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi;
- ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a
prezentat în mod personal şi special şi toţi elevii sunt prinşi în “pânza prieteniei”
Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev
adresează celui care-i urmează un compliment privind trăsătura ce îi place /
admiră cel mai mult la el.

CANDELA APRECIERILOR

SCOP: descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei

Materiale:
- o candelă sau o lumânare;
- o cutie de chibrituri.
Etape ale activităţii
- elevii formeaza un cerc;
- cadrul didactic ţine în mână lumânarea sau candela aprinsă şi împărtăşeşte
grupului ce anume apreciază la un anumit membru, fără să specifice despre cine
este vorba.
Apoi oferă lumânarea persoanei pe care tocmai a apreciat-o;
60
acea persoană, la rândul ei, îşi împărtăşeşte aprecierea faţă de altcineva din grup,
fără să specifice numele colegului, după care înmânează lumânarea celui
apreciat;
- candela aprecierilor trece astfel de la un elev la altul
se continuă până ce fiecare elev a primit şi oferit candela de cel puţin două ori;
Recomandare:
-cadrul didactic este atent să aprecieze el copiii care riscă să rămână neapreciaţi.

PRIETENUL SECRET

SCOP: identificarea valorii relaţiei de prietenie în dezvoltarea personală

Resurse:
- hârtie, carioca, culori, reviste;
- materiale pentru colaje;
- lipici, plastilină, etc.
Etape ale activităţii:
- se noteaza numele fiecărui elev pe câte un bileţel, apoi
- se introduc toate bileţelele ( care au aceeaşi dimensiune) într-o cutie;
- fiecare copil extrage câte un bileţel având grijă ca ceilalţi să nu afle numele
care este scris pe acesta şi nici să-şi obţină propriul nume;
- se cere ca fiecare elev să se gândească la persoana a cărui nume l-a extras şi la
o modalitate prin care să-şi exprime admiraţia / aprecierea faţă de aceasta,
folosind materiale cât mai diferite;
- se lucrează acasă cu foarte multă grijă pentru a nu se afla pentru cine este
cadoul;
- se încurajează copiii să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea;
- se stabileşte un colţ al cadourilor în care fiecare elev va aşeza ce a realizat
(împreuna cu numele persoanei căreia îi este adresat cadoul respectiv) având
mare grijă să nu fie descoperit;
- se împart cadourile şi, după ce toţi elevii şi-au primit cadoul, se formează un
cerc;
- fiecare participant trece în mijloc, iar ,,prietenul secret” se prezintă şi spune
care este trăsătura pe care o admiră cel mai mult la acesta;
- nu se încheie înainte de a mulţumi pentru colaborare şi cadouri.

COLAJUL APRECIERILOR

SCOP:
- descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei;
- aprecierea obiectivă a persoanelor din jur;
Materiale :
- coli de hârtie A3;
- carioci, culori;
- materiale pentru colaje, reviste;
- lipici, foarfecă.
61
Etape ale activităţii:
- se formează grupe de câte 4 – 6 elevi;
- cadrul didactic le spune participanţilor că vor avea ocazia să realizeze un
colaj – pentru fiecare elev – care să descrie calităţile acestuia;
- se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie;
- copiii au un timp (5minute) în care se gândesc la trăsăturile fiecarui coleg din
grup, apoi decupează imagini şi caută cuvinte pentru descriere;
- colile de hârtie cu numele pe ele sunt rotite (trec pe la fiecare participant din
grup) pentru a fi lipite imaginile şi scrise cuvintele potrivite;
- la sfârşit, toate colajele trec din mână în mână şi fiecare elev explică
contribuţia la întocmirea lui;
- colajele sunt dăruite posesorilor.

PLICUL CU FAPTE BUNE

SCOP:
- valorizarea faptelor pro-sociale
- creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor personale
Elevii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut în
ultima vreme. După un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rând, fapta bună.
Chiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte
doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. La clasele mici, după
această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care va reprezenta
fapta bună pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la învăţător coli A4, si vor
folosi creioane colorate.
Apoi, fiecare elev va primi câte un plic în care să îşi pună desenul. Plicul e
bine să fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X".
Elevii vor fi îndemnaţi ca de acum înainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze
un desen care se va păstra în plicul fiecăruia. La elevii mai mari se poate exclude
desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună.
Elevilor li se va spune că trebuie să aibă grijă de plicurile lor fiindcă ele sunt
nişte documente importante,şi li se va cere ocazional să prezinte faptele bune,
sau câte fapte bune au reuşit să realizeze într-un anumit interval de timp.
Am îndemnat fiecare copil să scrie câte o faptă bună, chiar dacă e vorba
despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. Am accentuat că nu
trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite astfel ca fiecare să aibă ceva de
împărtăşit.
Le-am cerut elevilor ca periodic să îşi completeze plicul cu fapte bune.
Când am observat comportamente lăudabile le-am sugerat să îşi pună această
faptă în plic.
La sfârşitul semestrului am verificat plicurile şi am felicitat elevii pentru
faptele lor bune.

62
 Exemple de jocuri care au ca scop evitarea conflictelor

Roata emoţiilor exprimate

- dintr-un carton se realizează o roată împărţită în 5 părţi egale pe care sunt
desenate cele 5 emoţii de baza (imagini cu feţe): mânia, tristeţea, bucuria
teama, surpriza.
- Această roată va fi utilizată într-un joc în care cineva va învârti roata si
când se opreşte la o emoţie,elevul va identifica şi va explica emoţia şi va
descrie un moment din viaţa lui, în care s-a simţit în acel fel.
- În cazul în care roata se va opri tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou,
pentru a se putea discuta toate emoţiile.
- Se distribuie apoi câte o pungă mică de hârtie şi 5 fâşii de hârtie fiecărui
elev.
Se explică elevilor că uneori avem sentimente,în anumite situaţii pe care
nu le spunem nimănui, le ascundem ceva într-o pungă de hârtie si nu lăsăm
pe nimeni să vadă ce e în ea.
- Elevii se vor gândi la o situaţie în care au procedat aşa:vor aşterne pe
hârtie întâmplarea şi o vor introduce în pungă.
- Elevii vor da exemple de emoţii pe care au tendinţa să le ţină pentru ei si
exemple de emoţii pe care le pot împărtăşi şi celorlalţi.
- Astfel vor învăţa să înţeleagă şi să respecte emoţiile celorlalţi.

Pânza de păianjen
- elevii sunt aşezaţi în cerc
- un elev primeşte un ghem de aţă pe care îl prinde la un capăt.
- În timp ce ţine capătul aţei dă ghemul la alt elev şi-l roagă să ţină aţa din
punctul care a ajuns la el,dând apoi ghemul mai departe,pană când toţi
elevii vor ţine în mână aţa,în aşa fel încât să se formeze o reţea,ca o pânză
de păianjen.
- Un elev este rugat să lase aţa din mână,explicându-li-se ce s-a întâmplat
după ce colegul lor a făcut acest lucru.
- Elevii vor lăsa aţa din mână rând pe rând,până când toată aţa ajunge să fie
ţinută de un singur elev.
- Elevii sunt întrebaţi în ce fel se aseamănă acest joc cu relaţiile care există
între oameni.
- Discţia este condusă înspre a convinge că pentru a avea relaţii bune cu un
grup de personae,fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-şi facă
partea sa în a menţine relaţia.
- Dacă nu, se întâmplă ca atunci când unul câte unul,elevii renunţă să mai
susţină pânza de păianjen,aţa devine încâlcită şi nu mai are frumuseţea
pânzei de păianjen.

Surpriza
- elevii sunt aşezaţi în cerc,în mijlocul cercului se va pune o cutie în care li
se spune că se află un lucru deosebit.
63
 - Fiecare elev este invitat să vadă acel lucru secret astfel încât,el să se
reflecte în oglinda aşezată în cutie.
- După ce fiecare a văzut lucrul secret este rugat să spună grupului ce a
văzut-se va insista pe trăsăturile fizice,accentuându-se deosebirile dintre
persoane.

Jocurile următoare au o mare importanţă în cadrul orelor cu copiii,

deoarece principala lor calitate este aceea că destind atmosfera în timp ce
canalizează şi concentrează atenţia asupra activităţii ce urmează fi desfăşurată la
clasă. De asemenea, unele dintre jocuri (sau exerciţii) solicită exersarea
memoriei, a limbajului, a motricităţii etc.

1. ,,Maşina de spălat”
Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii
să fie trişti fără un motiv anume, sau în zilele în care copiii sunt tensionaţi din
diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonaşe
rotunde pe care am desenat o faţă zâmbitoare, o faţă tristă şi o faţă care plânge
cu lacrimi. Eu am lipit cartonaşele pe perete şi i-am rugat pe copii să se
încoloneze în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor
emoţională din acel moment. Copiii care s-au asezat în dreptul feţei zâmbitoare
sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele care
învârt „hainele” în maşina de spălat. „Hainele” sunt copiii din dreptul
cartonaşului cu faţa cere plânge. În funcţie de situaţie, copiii aşezaţi în dreptul
feţei triste pot fi ori „maşina de spalat” ori „haine”, învăţătorul fiind cel care
poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini într-o
echipă, frcvenţa cu care unul dintre copii revine la faţa care plânge şi motivaţia
lui etc.). Copiii care formează maşina de spălat se aşează pe două rânduri, faţă în
faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinse de „paletele”
maşinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de la colegii
veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă
încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe. În funcţie de rezultat,
putem repeta jocul sau putem apela la alte metode.
2. ,,Mergi cum îţi spune muzica!”
Putem folosi acest joc atunci cand copiii par adormiţi la prima oră din zi.
Avem nevoie de mai multe stiluri de muzică mixate pentru mai multe feluri de
deplasare: mers normal, alergare uşoară, sărituri ca mingea, mers pe vârfuri şi în
tăcere, galop, „patinaj” etc. Pe parcursul derulării muzicii, învăţătorul le cere
copiilor să execute diferite feluri de mers (în concordanţă cu muzica), rugându-i
să reţină fiecare stil de mers corespunzător unui stil de muzică. Exerciţiul se reia
pe acelaşi mixaj de muzică, însă fără indicaţiile învăţătorului, copiii executând
din memorie, în funcţie de muzică, diferitele feluri de mers. Elevii mei adoră
acest joc pe care l-am folosit şi la inspecţia pentru grad.
3. ,,Spune-mi, ce ai mai făcut?/ Noutăţi...”
Fiecare elev va prezenta clasei ceva nou sau interesant ce i s-a întâmplat
din ziua precedentă până în momentul sosirii la şcoală (a mai citit câteva pagini
64
dintr-o carte, a avut un musafir drag, a pregătit ceva de mancare el singur, a
vizitat un muzeu, a cumpărat ceva deosebit etc.). Pentru a înveseli atmosfera, se
poate folosi o minge micuţă. Cel care are mingea în mână vorbeşte primul, apoi
o dă unui alt copil care va vorbi ş.a.m.d. Acest exerciţiu poate fi folosit şi în
cadrul orei de educaţie civică, solicitând copiii să spună colegilor câte un lucru
pe care aceştia nu îl ştiu despre ei.
4. ,,Un gând bun”
La fiecare început de săptămână (sau chiar şi în fiecare zi), copiii pot
propune un slogan, un gând bun, un citat etc. pentru săptămâna în curs. Acesta
poate avea legătură cu un anumit eveniment, cu o unitate de învăţare sau poate fi
ales aleator. Se poate face o programare a copiilor, astfel încât fiecare să ajungă
să facă o propunere măcar o dată, sau se poate face sub formă de concurs cu
voturi din partea colegilor.
5. ,,Observă şi ţine minte!”
Sunt aleşi doi (sau trei) copii care vor veni în faţa clasei pentru a fi
observaţi de către colegii lor. Apoi vor ieşi din clasă pentru câteva momente,
timp în care restul elevilor vor fi aşezaţi pe două (sau trei) şiruri cu spatele la cei
doi (sau trei) colegi pe care i-au observat cu puţin timp înainte şi care vor intra
în clasă pentru a asculta ce se întâmplă în continuare. Învăţătorul va solicita pe
rând copiii să spună ce culoare are părul unuia din colegii observaţi, cu ce este
încălţat un altul, ce culoare au pantalonii colegului, cum are aşezat părul, ce
bijuterii poartă etc. Se poate întocmi chiar şi un clasament pe grupe pentru a
stimula copiii să fie cât mai exacţi în descrieri.
Deoarece ne începem în acest mod dimineţile, elevii mei sunt mai bine
dispuşi, mai receptivi şi mai cooperanţi în cadrul orelor de curs, ajung să se
cunoască mai bine şi aşteaptă fiecare dimineaţă cu nerăbdare pentru a veni la
şcoală... să se joace.
Prin caracterul lui practic, jocul mijloceşte cunoaşterea directă a lumii
şi, mai ales, cultivă deprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri şi
puternice trăiri emoţionale.

65