Tema 9.

FARMACOTERAPIA COLICELOR LA CABALINE

9.1. Definiție

9.2. Simptomatologie

9.3. Manifestările clinice

9.4. Cauze și forme

9.5. Diagnosticul

9.6. Combaterea și prevenirea colicilor

9.7. Tratamentul

9.8. Medicația

9.1. Definiție

Prin termenul „colică” este definită durerea abdominală ( de la „colon” ).

Pentru a circumscrie locul suferinţei există şi al doilea termen: colică intestinală,

colică gastrică, colică urinară, colică biliară etc

 Colica este cauza numarul unu a deceselor in cazul cailor.

 Aceasta nu este o boala propriu - zisa, ci un simptom, o durere, care provine

din zona stomacului.

 Aceasta durere poate provoca moartea daca nu este tratata din timp.

9.2. Simptomatologia

In cazul colicii, calul isi schimba vizibil comportamentul. Ceea ce iese in evidenta
este faptul ca acesta se aseaza si se ridica in picioare foarte des, dar si nechezatul.

Atunci cand se uita deseori inspre abdomen, cand se intoarce si merge in cerc, cand
loveste pamantul cu copita sunt semne ca ceva nu este in regula.
9.3. Manifestările clinice

Nelinişte, mersul cu membrele semiflexate ( mers „hienoid”) scurmatul cu

membrele anterioare, lovirea abdomenului cu unul din membrele posterioare,
întoarcerea frecventă a capului spre flancuri, arcuirea gâtului şi „arătarea” dinţilor
prin ridicarea labiei dorsale în cazuri mai grave animalele se culcă şi se rostogolesc
pe spate de pe o parte pe alta apoi se scoală şi întreprind încercări de desecare sau
de urinare cu eliminare a unor cantităţi mici de fecale sau urină. În unele cazuri
animalele adoptă atitudini ne fiziologice: poziţia „în genunchi”, decubit dorsal de
scurtă durată, sau poziţia „a câinelui şezând”. Frecvent aceste manifestări sunt
întrerupte de perioade de acalmie, când pacientul poate chiar să înceapă a consuma
hrană.

9.4. Cauze si forme

 Cauzele pentru o colica sunt multe, la fel ca si formele acesteia. Durerea se

poate declansa chiar si atunci cand calul mananca prea mult sau cand hrana
nu este digerata corespunzator. 

 Exista un anumit tip de colica, aceasta declansandu-se in special primavara

si toamna tarziu.

 Aceasta se  formeaza atunci cand patrupedul se hraneste cu prea multa iarba
frageda, deoarece aceasta se digera mai greu si poate fermenta.

 O alta cauza a colicii sunt parazitii intestinali.

De asemenea colica maii poate fi cauzata de multi factori:

 Colica de nisip (cînd caii înghit nisip): caii care sunt hrăniţi pe teren nisipos
sau au acces la el pot înghiţi nisip. În timp nisipul se va aduna în intestine şi
va crea disconfort.

 Calul poate purta în stomac pîna la 30 kg de nisip pînă să apară simptome de

colică;

 Supra alimentarea: dacă un cal scapă la zona de mîncare şi mănîncă

necontrolat, poate rezulta o colică;
  Paraziţii: infestarea cu viermi întrerupe circulaţia în intestine, se produc
cheaguri sau bucăţele de viermi morţi cauzează blocaje;

 Program de masă neregulat: cauzează calului ‚foamea de lup’. Hrănirea

imediat după muncă sau dacă un cal este încă încălzit poate cauza formarea
colicii;

 Modificări subite în programul alimentar: cînd schimbaţi mîncarea sau

introduceţi una nouă, aveţi grijă să o faceţi în mod treptat;

 Mîncarea de proastă calitate: mîncarea mucegăită sau putredă poate cauza

colica;

 Îngerarea materiilor ne-alimentare: pietre, beţe, aţă, bucăţi de lemn sunt

unele exemple. Caii care mestecă lemn au riscul de a înghiţi bucăţi şi a
dezvolta colică;

 Grîne fine: uneori se unesc în intestin ţi produc blocaje;

 Otrăvirea: unele otrăvuri pot cauza colica. Mîncarea mucegăită poate cauza
otrăvirea cu mucegai şi implicit colică;

 Intestinele răsucite sunt o formă foarte severă şi pune în pericol viaţa calului.
Sunt mai multe tipuri de răsuciri în diferite poziţii şi noi vi le prezentăm pe
cele mai frecvente:

 Strangulare: cînd părţi ale intestinului devin încurcate în rupturile

membranei protectoare;

 Încercare: intestinul este prins în inelul inghinal al calului de sex masculin şi

alimentarea cu sînge este întreruptă prin rasucire.

9.5. Diagnostic pozitiv

Este stabilit în baza anamnezei şi al examenului clinic obiectiv ( inspecţie,

palpaţie, puncţia abdomenului ). La toţi caii cu sindrom de colici în mod
obligatoriu cu scop diagnostic ( frecvent şi curativ ) trebuie efectuat sondajul naso-
gastric, urmat (după necesitate) de palpaţia transrectală. Astfel va fi stabilit
caracterul ileusului ( dinamic sau mecanic) şi cauza producerii ( spasm, paralizie,
obstrucţie, strangulare sau ocluzie ) şi, în funcţie de cauză va fi elaborată strategia
tratamentului-medicamentoasă sau chrirugicală.
 9.6. Combaterea și prevenirea colicelor

Intervenţia chirurgicală este indicată în cazuri grave când nu poate fi stabilit

diagnosticul etiopatogen şi topografic în strangulaţiile intestinale şi în obstrucţiile
intestinelor cu enteroliţi, fito- sau pilobezoare. Majoritatea absolută ( peste 90%)
din cazurile de colică pot fi tratate cu ajutorul remediilor conservative a
medicamentelor. Dar şi în cazul unor obstrucţii mecanice a intestinelor, care pot fi
rezolvate doar prin intervenţie chirugricală de asemenea se recurge şi la
medicamente.

Tratamentul medicamentos a unui cal în colică este de urgenţă şi

simptomatic, îndreptat spre combaterea simptomelor care ameninţă viaţa. Aşadar,
el diferă de la caz la caz şi este elaborat de către medicul veterinar pe parcursul
primelor investigaţii ale pacientului.

Deoarece una dintre cele mai frecvente maladii care provoacă dureri
abdominale este dilataţia acută primară sau secundară a stomacului e bine să
începem cu sondajul nasogastric atât cu scop diagnostic cât şi terapeutic. În cazul
dilatării acute primare la capătul extern al sondei se pot percepe gazele eliminate
(miros, acid ) sau poate să le elimine 3-6 L lichid iar pacientul se va calma. Atunci
când conţinutul din stomac nu, se elimină spontan se va recurge la sifonaj cu apă,
începând cu cantităţi mici – 300-500ml (pericol de ruptură ), crescând gradual
cantitatea până la 5-7 L ( în 5-7 proceduri consecutive). Astfel va fi evacuat
majoritatea conţinutului gastric.

Dacă în urma sondajului nasogastric şi a sifonajului pacientul nu s-a calmat

se va efectua cu scop diagnostic, palpaţia transrectală. În acest caz stabilirea
obstrucţiei intestinale cu mase uscate de ingestă indică urmări grave – dehidratarea
şi toxemia, care pot induce şocul, cu atât mai mult că animalul suferă de durere.

În astfel de cazuri acţiunile curatorului trebuie îndreptate spre:

 atenuarea durerii;
 rehidratarea organismului
 protecţia împotriva toxinelor bacteriene
  evacuarea conţinutului intestinal.

Calmarea durerii.

Pe parcursul a mai multor decenii cu acest scop a fost folosit Analgin

( metamizol, dipyron ) şi Baralgin eficacitatea analgezică a cărora în ultimii ani a
fost contestată. Rezultate bune pot fi obţinute prin administrarea I.V. lent, de
flunixin meglumin. Contraindicaţie prezintă animalele care manifestă sensibilitate
crescută faţă de acest medicament. Cu precauţie vor fi tratate animalele cu ulcer
gastric ( grupa AiNS ), cu boli ale ficatului, rinichilor sau a sistemului sanguin.

Exemplu:
 Cal, vârsta 7 ani, m.c. 500 kg. Sindrom de colici
Rp. Sol. Flunixini meglumini 5% - 50 ml în falcon..
D.S. Endovenos, lent, 11 ml. Repetă administarrea după necestate nu
mai devreme decît peste 30 min.
Doza: 1,1 mg/1kg m.c. i.v. sau i.m.

Cu acest scop mai pot fi folosite şi opiodele, substanţe analgeziceclasice

care, din motive lesne de înţeles se află sub strict control.
Exemplu:
 Cal, vârsta 10 ani, m.c. 450 kg. Sindrom de colici.
Rp. Sol. Morphini sulfatis 1% - 10 ml in ampull.
D.S. Endovenos, lent
Doza: 0,1 – 0,2 mg/kg m.c.
≠
Rp. Sol. Xylazini 2% - 20 ml
D.S. Endovenos, 20 ml, lent
Doza: 1 – 2 mg/kg m.c.
 Cu acest scop mai poate fi folosit şi alt opioid – Butorfanol 0,1 mg/lg m.c.
I.V., q 3-4 h în combinare cu xilazină ( i.v. 100-200 mg per animal ). Însă trebuie
de avut în vedere că abolirea durerii, va masca cauza principală care a provocat-o
şi astfel ne va sustrage atenţia de la rezolvarea urgentă, ceea ce pune în pericol
viaţa pacientului.

Rehidratarea se va efectua cu soluţii poliionice izotone ( soluţie Ringer

lactat, seluţie de NaCl, izotonă (0,85% ), sol. Dextroză 5%, sol. Bicarbonat de
sodiu 1,3% etc. În funcţie de starea animalului (gradul de dehidratare) şi
topografia ileusului ( intestinul subţire sau intestinul gros) va fi diferită atât calea
de administrare cât şi doza. În cazul ileusului în zona intestinului subţire cu
pierderi masive de apă ( peste 10% din m.c. ) soluţiile poliionice vor fi
administrate endovenos în cantitate de până la 20L pentru rehidratare ( timp de una
oră ), urmată de o rehidratare lentă de menţinere după necesitate.

Dacă ileusul s-a produs ca nivelul intestinului gros şi sindromul de colici nu

ameninţă apariţia şocului rehidratarea se va efectua lent endovenos ( 10L sol.
poliionică ) sau intern cu sonda nasogastrică.În caz de acidoză poate fi administrată
soluţie hipertonă 5% de bicarbonat de sodiu 1-2 L.

Exemplu:
 Jugan, vârsta 10 ani, m.c. 450 kg. Sondrom de colici. Dehidratare.
Rp. Sol. Ringeri lactatis – 1000 ml
A.t.d. IVx
S. Endovenos, cu picurătoare pe parcursul 1h.
≠

Rp. Sol. Natrii hydrocarbonatis 5% - 500 ml

D.t.d. IVII in vitro.
S. Endovenos, cu picurătoarea, la una repriză.
 Doza: Sol. Ringer lactat 20-25 ml / mg m.c.. Este acidifiantă
După sol. Ringer va urma administrarea sol. de bicarbonat de sodiu
în doză 0,1-0,15 bicarbonat Na/kg m.c.
Particularităţile de întreţinere, îngrijire, hrănire, adăpare şi exploatare a cabalinelor
în vederea prevenirii colicilor:

1.Caii trebuie să fie sistematic dehelmentizaţi

2. Caii trebuie să facă efort fizic ( mişcări la pas, galop, alergări ), zilnic cel puţin,
45-60 min
3. Caii iniţial se adapă ( cu apă potabilă de calitate la t0 15-250C ), apoi se
hrănesc.
4. Caii obosiţi, trebuie lăsaţi să se odihnească apoi li se oferă hrana
5. Caii după ce sunt hrăniţi nu trebuie puşi imediat la lucru. După consumul
hrănii aceste animale au nevoie de repaus.
6. Hrănirea cailor se face frecvent cu cantităţi moderate de hrană de bună caliatte
( ovăz, fân, masă verde etc ).
7. Caii sănătoşi cât şi cei bolnavi au poftă de mîncare.
8. La cai trebuie sistematic efectuată inspecţia cavităţii bucale în vederea prezentei
zâmbrelor şi a stării dinţilor.
9. Caii sunt sensibili la temperatura apei şi a nutreţurilor pe care le consumă ( prea
rece sau prea caldă ), la schimbările meteo
( scăderea bruscă a presiunii atmosferice, a temperaturii aerului, furtuni
electromagnetice etc.) şi la stres.
Numai în două cazuri când sunt bolnavi de meningoencefalită şi când suferă de
dureri abdominale ( colici ) aceste animale refuză hrana.

9.8. Medicația

Medicamente folosite la cai cu colica (dupa KARSAI si VOROS,2002)

Substanta activa Preparata Efecte si indicatii Dozaj Observatii
comerciale
0,8 mg, Precautii pe cale,
No-Spa inj. Derivat papaverinic, ( 0,04 i.v
Drotaverin De uz Spasmolitic specific ml)/kg hpotonie,posibil
veterinar al musculaturii g.c. intr- colaps
netede un loc cel
mult 20
ml
Papaverinu Derivat papaverinic, 0,8
Papaverina m HCl inj. spasmolitic al mg/kg
 musculaturii netede. g.c.
s.c.i.m.
Dolosin inj. 20-40
De uz Preparat NSAID, ml/cal,
Fenilbutazona veterinar Antiinflamator si i.v, lent
aminofenazone Vepha Pyrin analgezic 10-20
inj. de uz ml/cal,
veterinar s.c. sau
lent i.v.
1,1 -Precautii la cai
Finadyne Preparat NSAID, mg/kg deshidratati,poate
Fluxin-meglumin inj. de uz Antiinflamator, g.c/24ore avea effect
veterinary. antipyretic si , i.v. sau nefrotoxic
Nixyvet inj, analgesic,spasmolitic 0,25-1,1 gradual.
de uz si in cazul socului mg/kg -Nu se
vterinar endotoxic. g.c/6-24 administreaza la
ore, i.m, iepele gestante
i.v,
Rimadyl inj. Preparat NSAID, 0,7 Nu se
Carprofen de uz antiinflamator, mg/kg administreaza cu
veterinar analgesic. g.c/24 8 zile inainte de
ore, i.v. competitii
Algopyrin 20 -In caz de
inj. de uz Preparat NSAID, ml/cal, 5- administrare i.m
Noraminofenazona veterinar antiinflamator, 15 se poate produce
(diprion, antipyretic si ml/minz, tumefactie sau
metamizol) analgesic, lent i.v. abces
spasmolitic.
Novalgin 20-60
inj. de uz ml/cal i.v
veterinar sau
profound
Noraminofenazona Buscopam Preparat NSAID+ 0,05 Se poate
(metamizol)+ comp. inj. de parasimpaticolitic, ml/kg. administra si
butilscopolamin- uz veterinar antiinflamator, g.c lent inainte efectuarii
bromid analgesic, antispastic i.v. examenului
al musculaturii transrectal,
netede. pentru relaxarea
intestinelor.

10-20
 Alfa-adrenergic, mg/kg
Domosedan calmant, narcotic, g.c, 20-
Detomidina inj. de uz dozajul se stabileste 40 mg/kg
veterinar dupa efectul dorit g.c. 40-
80 mg/kg
g.c, i.m.
sau lent
i.v.
Rompun inj. 0,8
de uz Alfa-adrenergic, mg/kg
Xilazina veterinar calmant,narcotic g.c, i.v, 2
Primazin inj, mg/kg
de uz g.c.,i.m.
veterinar