Îngrijirea pacienţilor cu bronşită cronică

1
 CUPRINS

MOTTO:.........................................................................................................................3
MOTIVAREA LUCRARII:..........................................................................................4
CAPITOLUL I...................................................................................................................5
NOŢIUNI GENERALE........................................................................................................5
Sistemul respirator......................................................................................................5
Caile aeriene extrapulmonare....................................................................................5
Plamanii.....................................................................................................................6
Fiziologia respiratiei...................................................................................................8
Mecanica respiratiei...................................................................................................8
Schimburile gazoase respiratorii................................................................................9
Reglarea respiratiei...................................................................................................11
Reglarea nervoasa....................................................................................................11
Reglarea umorala.....................................................................................................12
CAPITOLUL II...............................................................................................................14
NOTIUNI TEORETICE DESPRE BRONSITA CRONICA ......................................................14
Definitie......................................................................................................................14
Etiologie......................................................................................................................14
Morfopatologia..........................................................................................................15
Forme clinice de boala..............................................................................................15
I. Bronsita cronica simpla........................................................................................15
II. Bronsita cronica recurent purulenta....................................................................15
III. Forme obstructive..............................................................................................15
Examinari paraclinice...............................................................................................16
Simptomatologia........................................................................................................16
Complicatii.................................................................................................................16
Tratamentul...............................................................................................................17
Evaluarea pacientului cu suferinte pulmonare......................................................19
CAPITOLUL III..............................................................................................................34
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTI CU BRONSITA .......................................34
Demersul ingrijirilor pentru pacienta C. F. cu diagnosticul bronsita cronica....34
Demersul ingrijirilor pentru pacienta S. M. cu diagnosticul bronsita cronica
muco - purulenta.......................................................................................................44
CONCLUZII.................................................................................................................54
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................55

2
MOTTO:

“Ma leg cu trup si suflet, in fata lui Dumnezeu si fata de aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viata in cinste si ca voi practica profesia mea cu loialitate. Ma voi feri de tot
ceea ce este rau si daunator si nu voi intrebuinta si nu voi da cu buna stiinta vreun leac
vatamator.
Voi face tot ce sta in putinta mea spre a pastra si ridica drapelul profesiei mele si
voi tine in taina tot ceea ce mi se va incredinta, precum si tot ce voi afla din treburile
familiale in timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici in tratamentul prescris de ei si ma
voi devota celor pe care ii ingrijesc.”

(Juramantul lui FLORENCE NIGHTINGALE)

3
 MOTIVAREA LUCRARII:

Asistentul medical este cadrul care se afla in permanenta langa bolnav. El este
legatura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult
timp decat medicul langa bolnav, ingrijindu-l, administrandu-i medicatia zilnica,
controlandu-i T, P, si TA, observand felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste
sau reactioneaza.
Asistentul medical poate sa-si faca o imagine foarte exacta asupra evolutiei bolii,
care impartasita medicului internist poate ajuta in mod deosebit la stabilirea unui
diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.
Pentru a putea raspunde la aceste sarcini complexe asistentul medical trebuie sa
manifeste, pe langa o constiinciozitate perfecta, atasament fata de bolnav si sa se bazeze
in actiunile lui pe cunostinte temeinice de specialitate.
Insusirea acestor cunostinte cere multa sarguinta si studierea sistematica a tuturor
notiunilor din acest domeniu, deoarece fiind strans legate intre ele, numai cunoscandu-le
pe toate, asistentul medical va putea sa dobandeasca pregatirea necesara pentru a fi factor
activ in ingrijirea bolnavilor.

4
 Capitolul I
Noţiuni generale

Sistemul respirator

Sistemul respirator se compune din: caile aeriene extrapulmonare si plamani.

Caile aeriene extrapulmonare

Sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea si bronhiile.

Fosele nazale: sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale, de la orificiile
nazale pana la coane. Au doua segmente distincte: un segment anterior, numit vestibul, si
un segment posterior, fosele nazale propriu-zise. Vestibulul nazal este tapetat de piele,
care contine glande sepacee si foliculi pilosi. Fosele nazale propriu-zise au patru pereti:
superior, inferior, intern si lateral. La interior sunt acoperite de mucoasa nazala care are
in partea superioara mucoasa olfactiva. Regiunea respiratorie a mucoasei este mult mai
extinsa, datorita celor 3 cornete nazale. Mucoasa respiratorie, cu vascularizatie bogata
care asigura reincalzirea aerului inspirat, acopera toti peretii cavitatii nazale. Firele de par
constituie un dispozitiv de filtrare asezat chiar la intrarea aerului in caile aeriene.
Faringele. La nivelul faringelui are loc incrucisarea caii aeriene cu cea digestiva.
In anumite situatii, secretii mucoase prea abundente, vegetatii, sau necesitatea unei
ventilatii mai energice a plamanilor in cazul eforturilor mari, se respira si pe gura. In
faringe se mai deschid si orificiile trompelor lui Eustachio si esofagul.
Laringele. Aerul intra si iese din laringe prin orificiul sau superior, numit glota.
Glota este acoperita in timpul deglutitiei cu un capacel cartilaginos, numit epiglota.
Portuinea superioara a laringelui este legata de osul hioid prin tesut conjunctiv. Laringele
este organul fonatiei. Mucoasa care il captuseste la interior formeaza doua perechi de

5
plici, una superioara si una inferioara, numite corzile vocale. Plicile inferioare, au rol in
vorbire. Ele au in alcatuirea lor fibre musculare si tesut elastic mai dezvoltat. In timpul
respiratiei, glota este larg deschisa si aerul poate trece usor in ambele sensuri.
Traheea.Aceasta este un organ in forma de tub cu o lungime de 10-12 cm.Peretele
traheei poseda un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase in forma de
potcoava.Partea posterioara a inelelor, dinspre esofag, este completata cu tesut conjunctiv
fibroelastic.Traheea este captusita la interior cu un epiteliu pseudostraficat, numit epiteliu
respirator, format din doua tipuri de celule, ciliate si mucoase.Cilii vibratili, care au o
miscare ondulatorie permanenta, dinspre plamani spre laringe, imping spre faringe
surplusul de mucus si eventualele impuritati ajunse pana aici.
Bronhiile.La nivelul vertebrei T4 traheea se imparte in doua bronhii principale,
dreapta si stanga.Acestea patrund in plamani prin hiluri si se ramifica intrapulmonar,
formand arborele bronsic.Structura bronhiilor principale este asemanatoare traheei, avand
inele cartilaginoase incomplete posterior.

Plamanii

Acestia alcatuiesc organele respiratorii propriu- zise, in care au loc schimburile de

gaze dintre organism si aerul atmosferic.Ei sunt asezati in cavitatea toracica, au forma
asemanatoare unui trunchi de con, care prezinta o baza, un varf, doua fete si trei
margini.Fiecare plaman este acoperit de o seroasa numita pleura.Pleura prezinta o foita
parietala, care adera la peretii toracelui, si o foita viscerala care adera la plaman.Cele
doua foite delimiteaza o cavitate inchisa, numita cavitate pleurala, in care se gaseste o
cantitate mica de lichid pleural.Lichidul pleural este secretat de celulele epiteliului pleural
si are rol in mecanica inspiratiei.
Consistenta plamanilor este elastica, spongioasa.Fata externa a plamanilor,
convexa, vine in raport cu peretele cavitatii toracice.Pe aceasta fata se gasesc santuri
adanci, numite scizuri, care impart plamanii in lobi : plamanul drept in trei lobi, iar
plamanul stang in doi lobi..Fata interna, plana, vine in raport cu organele din
mediastin.Pe aceasta fata se afla hilul plamanului, locul pe unde ies si intra bronhia
principala, vasele sangvine, limfatice si fibrele nervoase(plexul pulmonar).Acestea
constituie pediculul pulmonar.Baza plamanului este concava si vine in raport cu

6
diafragma.Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distincte : un sistem de
canale aeriene intrapulmonare, arborele bronsic si un sistem de saci in care se termina
arborele bronsic, alveolele pulmonare.
Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare care rezulta din
ramificarea bronhiilor principale. Bronhiile principale se ramifica in bronhii lobare, care
se distribuie la lobii pulmonari. Bronhiile lobare se divid la randul lor in bronhii
segmentare, ce se distribuie la segmentele pulmonare. Segmentele pulmonare sunt unitati
anatomice ale plamanului. Plamanul drept are zece segmente, iar cel stang are noua
segmente. Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare, care deservesc lobulii
pulmonari, unitati morfologice de forma piramidala cu baza spre periferie si varful spre
hil. Bronhiolele lobulare se ramifica pana la bronhiolele terminale si bronhiolele
respiratorii, de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculet alveolar. Peretii
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii impreuna cu formatiunile derivate din ele formeaza acinii
pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului. Canalele
aeriene lipsite de inele cartilaginoase (bronhiolele terminale si respiratorii), poseda
motricitate datorita musculaturii netede din peretii lor. Simpaticul este bronhodilatator,
iar parasimpaticul este bronhoconstrictor.

Alveolele pulmonare. Au forma unor saculeti cu pereti extrem de subtiri, adaptati

schimburilor gazoase. Pe o membrana fibroelastica exista un epiteliu alveolar cu dubla
functie, fagocitara si respiratorie. Exista 75-100 milioane de alveole, insumand o
suprafata de 80-120 m². In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare
perialveolare.
Peretii capilarelor impreuna cu peretii alveolelor formeaza membrana alveolo-
capilara, in a carei structura intra: epiteliul alveolar, membrana bazala fibroelastica a
alveolei, membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar. La acest nivel au loc
schimburile de gaze dintre alveole si sange.

Vascularizatia plamanilor. Plamanii au o dubla vascularizatie: nutritiva si

functionala.

7
 Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei
toracice, care aduc la plamani sange oxigenat, pentru arborele bronsic si parenchimul
pulmonar.
Arterele bronsice intra in plamani prin hil si insotesc arborele bronsic ajungand
numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii. De aici se continua cu reteaua capilara din
care iau nastere venele bronsice, care duc sangele cu CO2 spre vena cava superioara.
Vascularizatia functionala apartine micii circulatii. In plamani, ramurile arterei
pulmonare, cu origine in ventriculul drept, se divid in ramuri ce insotesc ramificatiile
arborelui bronsic pana in jurul alveolelor. Aici formeaza reteaua functionala, la nivelul
careia sangele cedeaza CO2 si primeste O2. In reteaua capilara isi au originea venele
pulmonare care ies cate doua din fiecare plaman prin hil si se indreapta spre atriul stang.

Fiziologia respiratiei

Mecanica respiratiei

Procesele mecanice respiratorii sunt procesele prin care cavitatea toracica isi
modifica volumul, in sensul cresterii sau micsorarii sale, ceea ce permite inspiratia si
expiratia pulmonara.
Inspiratia este un act motor activ, realizat cu ajutorul muschilor respiratori. Prin
contractia acestora se modifica volumul cutiei toracice, marind-o in toate cele 3 diametre
ale sale: longitudinal, transversal si anteroposterior. Ca urmare, plamanii se dilata pasiv,
datorita fortei de adeziune a pleurelor, astfel ca presiunea aerului pulmonar devine mai
mica decat presiunea atmosferica. Aceasta diferenta de presiune face ca aerul sa patrunda
in plamani pasivi, realizandu-se inspiratia. Inspiratia este determinata de contractia
muschilor intercostali externi, supracostali si a diafragmei. In inspiratia fortata, mai
intervin si alti muschi: micii pectorali, sternocleidomastoidieni, dintati, etc.
Expiratia este un proces pasiv. In conditii obisnuite toracele revine la
dimensiunile sale de repaus, ca urmare a relaxarii musculaturii respiratorii. In consecinta,

8
presiunea din interiorul plamanilor creste, iar o parte din aerul introdus in plamani este
expulzat. In expiratia fortata intervin si muschii intercostali interni, dreptii adominali, etc.
Inscrierea miscarilor respiratorii se face cu ajutorul pneumografului, inregistrarea
grafica a miscarilor purtand numele de pneumograma.
Frecventa miscarilor respiratorii, in stare de repaus, este de 16 respiratii/ minut la
barbat si 18 respiratii/ minut la femei.
Miscarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului din
plamani, contribuind la realizarea ventilatiei pulmonare.

Schimburile gazoase respiratorii

Schimburile gazoase respiratorii se desfasoara in organism in trei etape:

pulmonara, sangvina si celulara.
Respiratia pulmonara. La nivelul alveolelor pulmonare are loc schimbul de gaze
intre aerul alveolar si sangele venos din capilarele alveolare. Acest schimb se realizeaza
pe baza unor legi fizice, a unor mecanisme fiziologice si a unor structuri si proprietati ale
membranelor alveolocapilare. Legile schimbului de gaze sunt legi fizice ale solubilitatii si
presiunilor partiale (legea lui Dalton). Fiecare gaz difuzeaza pasiv de la presiune partiala
mare la presiune partiala mica.
Oxigenarea sangelui la nivelul capilarelor alveolare se numeste hematoza
pulmonara. Structura prin care se face acest schimb este membrana alveolocapilara.
Suprafata totala a acestor membrane, de aproximativ 80-120 m² pentru ambii plamani,
face posibila trecerea unor volume importante de gaze in ambele sensuri, intr-un timp
relativ scurt.
Transportul oxigenului si dioxidului de carbon prin sange. Atat sangele arterial,
cat si cel venos, transporta cantitati de O 2 si CO2 distinctive si aproximativ constante
pentru fiecare dintre acestea. Gazele respiratorii sunt transportate de sange sub doua
forme: o forma libera, dizolvata fizic in plasma, si o forma legata, combinata chimic in
compusi labili.

9
 - O2 este transportat dizolvat in plasma (0.3 ml/100ml sange) si combinat cu
hemoglovina (oxihemoglovina) in cantitate de circa 70 de ori mai mare decat forma
dizolvata.
- CO2 este transportat sub forma dizolvata, sub forma de bicarbonati de Na si K,
sub forma de carbonati si sub forma de carbamati (carbohemoglovina). Oxihemoglovina
formata la nivel pulmonar, se disociaza la nivelul tesuturilor unde concentratia si
presiunea partiala a oxigenului sunt mai scazute decat in sangele arterial. Formarea si
disocierea hemoglovinei depind de o serie de factori: temperatura, pH-ul mediului intern,
prezenta sau absenta unor electroliti. Forma libera a oxigenului din sange are o
importanta deosebita, intrucat ea reprezinta stadiul initial si obligatoriu pentru intreaga
cantitate de oxigen, care mai intai se dizolva fizic in plasma si apoi se combina labil cu
hemoglovina rezultand HbO2. In plus, aceasta forma libera a oxigenului mentine
gradientul presional plasma – tesuturi, in vederea schimburilor permanente dintre acestea.
Combinarea oxigenului cu hemoglovina, usurata de prezenta Fe²+ din
hemoglovina, nu este o oxidare propriu-zisa, ci o oxigenare, deoarece fierul ramane tot in
stare de Fe²+ . Atat in plasma, cat si in eritrocite, sub influenta anhidrazei carbonice, CO 2
se hidrateaza rezultand H2CO3 . Acesta se disociaza rapid, eliberand HCO3 care se
combina cu K+ in eritrocite si cu Na+ in plasma.
Respiratia celulara (tisulara). Actul complex al respiratiei tisulare se realizeaza
cu participarea a doua mari categorii de procese:
- procese fizice de difuziune a celor doua gaze respiratorii, determinate de
gradientele diferite de presiune partiala din sectoarele capilar, interstitial si celular
- reactii chimice oxidoreducatoare, eliberatoare de energie.
Respiratia celulara se desfasoara in etape:
- degradarea anaeroba a glucozei in citoplasma si oxidarea acizilor grasi in
mitocondrii
- decarboxinarea si oxidarea produsilor intermediari rezultati, in ciclul Krebs din
mitocondrii, cu eliberare de CO2 si H2O, electroni si H+
- transferul H+ si a electronilor in lantul transportor de electroni pana la oxigen
molecular, urmat de punerea in libertate a unor importante cantitati de energie
- stocarea unei parti din energia produsa in legaturile macroelgice ale ATP, ca
urmare a fosforilarii ADP, cu plate cu transporturi de electroni

10
 Ultimele trei etape ale respiratiei celulare au loc la nivel mitocondrial, in prezenta
unor enzime specifice, dehidrogenaze si oxidaze, si a unei cantitati adecvate de oxigen.
Aceste procese oxidoreducatoare la nivelul mitocondriilor, au o deosebita
importanta in metabolismul energetic, prin punerea in libertate a energiei chimice
potentiale (ATP), care va fi utilizata in activitati metabolice complexe. Rezervele de
oxigen din sange si de mioglovina sunt limitate. In caz de apnee (oprirea temporara a
respiratiei), aceste rezerve asigura necesitatile functionale numai pentru 2-4 minute. La
inceputul efortului muscular, debitul cardiac si consumul de oxigen cresc mai repede
decat capacitatea de ventilatie, instalandu-se datoria de oxigen.

Reglarea respiratiei

Reglarea nervoasa

Se realizeaza prin interventia centrilor respiratori, care asigura o reglare automata

a respiratiei. Exista centri respiratori primari situati in bulb, inspiratori si expiratori, si
centrii respiratori accesori localizati in punte, centrul apneustic si centrul pneumotaxic.
Centrii respiratori primari prezinta automatism propriu, ce consta in trecerea lor
alternativa prin starea de activitate si de repaus. Cand centrii inspiratori sunt in stare de
activitate, centrii expiratori se afla in repaus si se realizeaza inspiratia. Cand centrii
expiratori sunt in stare de activitate, centrii inspiratori sunt in repaus si se realizeaza
expiratia. Intreruperea tuturor aferentelor spre acesti centri, nu suprima acest automatism.
Activitatea automata a centrilor respiratori este controlata si influentata de centrii
pontini.Centrul apneustic are actiune excitatoare continua asupra centrului inspirator, iar
centrul pneumotaxic are actiune inhibitoare intermitenta. In afara impulsurilor inhibitorii
descendente pontice, centrii inspiratori primesc impulsuri inhibitorii vagale.
In inspiratie, distensia plamanilor excita terminatiile senzitive vagale din peretii
alveolari si provoaca impulsuri centripete cu efect inhibitor asupra centrilor inspirator si
apneustic, care au efect stimulator asupra centrului pneumotaxic. Deformarea alveolelor
spre sfarsitul expiratiei face sa inceteze impulsurile inhibitorii ale vagului, ceea ce

11
deblocheaza centrii inspiratori. Prin aceasta activitate se asigura succesiunea regulata,
ritmica a activitatii centrilor respiratori.
Activitatea centrilor nervosi bulbopontini este modificata atat in intensitate, cat si
in frecventa sub influente nervoase si umorale.
Influentele nervoase pot fi directe, de la centrii din scoarta cerebrala si
hipotalamus, si influente nervoase reflexe de la receptorii raspanditi in tot organismul.

Reglarea umorala

Se datoreste influentelor exercitate asupra centrilor respiratori de catre o serie de

substante si de variatiile de pH ale sangelui si ale lichidului cefalorahidian. CO 2
reprezinta unul din factorii cei mai importanti care regleaza activitatea centrilor
respiratori. Orice variatie a concentratiei acestuia din sange determina modificari la
nivelul centrilor respiratori. O crestere de numai 0,2% a concentratiei CO 2 din aerul
alveolar, deci si din sangele arterial, determina dublarea frecventei si cresterea
amplitudinii miscarilor respiratorii. Variatiile concentratiei CO2 sangvin, modifica
automatismul centrilor respiratori fie prin actiune directa, fie prin modificarea
concentratiei H+ din lichidul cefalorahidian, deoarece CO2 patruns in acesta se hidrateaza,
formand H2CO3, care se disociaza rapid generand HCO3 si H+.
Scaderea concentratiei oxigenului dizolvat in plasma determina stimularea mai
slaba a centrilor respiratori prin mecanisme reflexe, actionand asupra centrilor respiratori
prin intermediul chemoreceptorilor sinusului carotidian si a crosei aortice. Mecanismul
umoral este mult solicitat in caz de hiperbarism (la scafandrii) si hipobarism (la aviatori).
Functia respiratorie este influentata si de hipotalamus, sistemul limbic si scoarta
cerebrala. Hipotalamusul realizeaza integrarea functiei respiratorii cu ritmul cardiac in
procesele de termoreglare si in efort. Sistemul limbic influenteaza activitatea respiratorie
in unele stari comportamentale. Scoarta cerebrala poate modifica voluntar respiratia pe
perioade scurte de timp.

12
 Reglarea voluntara a respiratiei are un rol deosebit in realizarea unor activitati
specifice umane: vorbit, cantat vocal si la instrumente de suflat, scufundare, etc, in care
respiratia este controlata predominant de scoarta.

13
 Capitolul II

Notiuni teoretice despre bronsita cronica

Definitie

Bronsita cronica este o inflamatie nespecifica a bronhiilor mari si mici ce se

manifesta ca un sindrom in care tusea persista si expectoratia este prezenta zilnic pentru
cel putin 3 luni de-a lungul a 2-3 ani succesivi.
Elementul definitor al bolii este hipersecretia de mucus in bronhii.
Bronsita cronica poate decurge fara obstructie sau cu diferite grade de obstructie a
cailor aeriene, poate sa apara singura si poate fi destul de severa pentru a cauza chiar
moartea, dar cel mai des este combinata cu emfizem.

Etiologie

La producerea bolii contribuie urmatorii factori:

a) fumatul (bronsita tabagica)
b) inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici atmosferici, profesionali- praf
organic si anorganic din industria materialelor plastice si a bumbacului: maturatorii,
viticultorii, fermierii, muncitorii din industria materialelor de constructii fac mai frecvent
bronsite cronice (bronsite profesionale)
c) infectiile acute bronsice (descrise mai sus)
d) factori genetici.

14
 Morfopatologia

La nivelul microscopic se produc modificari ale stratului glandular submucos,

inflamatia cronica a mucoasei cailor aeriene in mucoasa si submucoasa cu edem, prezenta
unei cantitati excesive de mucus in lumenul bronhiilor si obstructia lor permanenta si
progresiva.
Cauze: factori iritanti: - infectia
- alergia
- droguri medicamentoase

Forme clinice de boala

I. Bronsita cronica simpla

Bolnavi in medie de 40 de ani la care tusea este mai frecventa, la inceput
dimineata (bolnavul isi face toaleta bronsica), apoi este prezenta in cursul zilei si seara.
Expectoratia este mucoasa iar dispneea este absenta. Testele ventilatorii uzuale sunt
normale.
II. Bronsita cronica recurent purulenta
In aceasta expectoratia este muco-purulenta sau purulenta, evolutia mai
prelungita.
III. Forme obstructive
Bronsita cronica obstructiva, bronsita cronica astmatiforma, in care apare si
predomina dispneea (dupa varsta de 40 de ani), la inceput de efort, dispnee progresiva,
wheezing bilateral. Scaderea VEMS-ului se produce cronic si progresiv.

15
 Examinari paraclinice

Examenul radiologic, examenul citologic, examenul bacteriologic al sputei,

explorarile functionale respiratorii furnizeaza date pretioase pentru diagnostic.
Prognosticul este variabil in raport cu forma clinica, etapa evolutiva si existenta
complicatiilor. Dupa tratament se pot obtine ameliorari dar boala dureaza uneori toata
viata, cu acutizari repetate.

Simptomatologia

Boala este neglijata mult timp.

TUSEA- la inceput dimineata, apoi este permanent insotita de expectoratie muco-
purulenta accentuata
- bolnavul este afebril
- dispneea creste
- cianoza apare tardiv
- starea generala este buna inainte de instalarea emfizemului
- toracele are aspect normal
- auscultatie, apar raluri romflante si sibilante
- scade VEMS-ul
In stadiul mai avansat apare emfizemul pulmonar obstructiv, insuficienta
respiratorie si cordul pulmonar cronic. Fiecare puseu infectios accentueaza fenomene
obstructive si de compensare cardio-vasculara.

Complicatii

Pot apare frecvent prin cele 3 componente:

- bronsita cronica
- emfizemul obstructiv
- astmul bronsic, scazand evolutia nu mai e reversibil

16
 Tratamentul

Este complex si de lunga durata.

I. Masuri preventive:
- reducerea fumatului
- evitarea atmosferei poluate
- expunerea la noxe respiratorii
- evitarea persoanelor cu viroze respiratorii
- evitarea aglomeratiei in timpul epidemiei
- vaccinarea antigripala
- chimio-profilaxia cu Tetraciclina in lunile de iarna,sau Penicilina V, Eritromicina,
Ampicilina, Biseptol.
II. Inhaloterapia (aerosoloterapia):
Se pot inhala accidental germeni si anume: streptococ/ stafilococ, ceea ce impune
folosirea strict personala si pastrarea aparatului in stare de sterilitate.
Sunt necesare 3-4 inhalatii/ sedinte repetate la 2-4 ore fara a abuza.
III. Administrarea de β Adrenergicele
Derivatii de adrenalina, exemplu – izoprehalina= astmupent
- orciprenalina= alupent
Reactii adverse: tahicardii la supradoze.
Se administreaza sub forma de spray-uri, sunt lipsite de efecte secundare cardio-
vasculare: exemplu Salbutamol, Fenoterol, Briconil – se administreaza aerosoli dozati.
β Adrenergicele inhiba eliberarea de histamine, relaxeaza musculatura bronsica,
stimuleaza eruperea mucusului, si inhiba degranularea mastocitelor.
IV. Administrarea de Anti-colinergice
Preparate de antropina, antrovent. Se administreaza aerosoli dozati, se poate
asocia cu β Adrenergice (Salbutamol).
V. Administrarea Teofilinei si Aminofilinei pe cale orala.
VI. Corticoterapia
In aerosoli, exemplu – Dipropiona de Beclometazon spray pentru inhalatie de 2-3
ori pe zi. Are actiune inflamatorie si antialergica, nu e bronhodilatator.
VII. Administrarea cromogligatului de Mg

17
 Exemplu: Zanifen= Ketatifen – au actiune preventiva indicata in bronsita cronica
astmatifonica.
VIII. Dezobstructia bronsica
Inlatura obstructia bronsica.
IX. Ventilatia mecanica
X. Fluidificarea secretiilor bronsice
Se face prin hidratarea bolnavului sau aerosoli calzi de H 2O distilata sau infuzii de
plante medicinale.
XI. Drenajul postural
Se face mai ales in supuratii bronsice secundare.
XII. Kineziterapia
Este cultura fizica terapeutica care urmareste dezvoltarea respiratiei abdominale
sau diafragmatice.
XIII. Terapia ocupationala
Consta in exercitarea unor ocupatii sau profesii adecvate, capacitati functionale
ale plamanilor si dorintei bolnavului.
XIV. Cura balneara
Se poate realiza in special in una din urmatoarele locatii: Govora, Slanic
Moldova, Slanic Prahova.
XV. Speleoterapia
Se face in salina, actioneaza spasmolitic si expectorant.
XVI. Climatoterapia
Se poate face in special in zonele de munte sau pe litoral.
XVII. Hiposensibilizarea sau imunoterapia
Consta in administrarea pe cale sub cutanata de doze subclinice progresiv-
crescande din alergenul in cauza. Se recomanda doar cand alergenul e bine cunoscut.
Tratament antiinflamator
Consta in izolarea germenului si se administreaza Tetraciclina, Ampicilina. Nu se
recomanda Penicilina si Streptomicina pentru ca sunt alergizante. Doxiciclina este buna.
Fluidificante si mucolitice: Mucosolvin, Acetilcisteina (ACC).

18
 Evaluarea pacientului cu suferinte pulmonare

Istoric
In abordarea unui pacient cu suferinta pulmonara este importanta stabilirea
principalelor disfunctii si manifestari clinice.De regula este vorba despre:
- dispnee
- durere
- expectoratie
- hemoptizie
- tuse
- oboseala si astenie
Pentru a identifica motivul principal al prezentarii este important sa stabilim cand
au inceput problemele de sanatate, de cat timp dureaza si daca s-au agravat progresiv.
Vom incerca sa identificam potentiali factori favorizanti ai unei suferinte pulmonare:
- fumatul
- antecedente personale sau heredo-colaterale de
suferinta pulmonara
- conditii de viata si de munca particulare
- expunere la alergeni sau factori poluanti.
Din punct de vedere al pacientului de nursing este extrem de important sa
identificam factorii psihosociali ce definesc stilul de viata al pacientului si anume:
- statutul social
- relatiile de familie
- starea de anxietate.
Este important sa identificam tipul de reactii al pacientului fata de problema de
sanatate(anxietate, furie, ostilitate sau izolare, negare, necooperare) dar si sa apreciem
suportul familiei, prietenilor si comunitatii.

Manifestari clinice:
Dispneea

19
 descrisa adesea ca dificultate in respiratie este un simptom comun al mai multor boli
respiratorii sau cardiace, fiind in mod frecvent asociata cu reducerea compliantei
pulmonare si cresterea rezistentei in caile respiratorii .
 dispneea severa aparuta brusc la o persoana sanatoasa poate sugera pneumotorax
spontan(aer in cavitatea pleurala) .
 dispneea aparuta brusc la un pacient ce a suferit o interventie chirurgicala poate
sugera embolism pulmonar .
 ortopneea (posibilitatea de a respira doar in pozitie sezand) poate aparea atat la
pacienti cu afectiuni cardiace dar uneori si la pacienti cu BPOC .
 in general o suferinta acuta pulmonara produce o dispnee cu un grad de severitate
crescut comparativ cu o suferinta cronica .
 este important sa cunoastem circumstantele de aparitie a dificultatii in respiratie. Vom
intreba pacientul :
a. Se asociaza dispneea cu alte simptome?
b. Se asociaza dispneea cu tuse?
c. Dispneea s-a instalat brusc sau gradual?
d. Dispneea apare in timpul zilei sau noaptea?
e. Dispneea se accentueaza daca pacientul se intinde in pat?
f. Cand apare dispneea: in repaus, in timpul activitatilor de rutina, alergare, urcatul
scarilor?
 esential in ingrijirea unui pacient cu dispnee este identificarea cauzei ce o determina .
 in cazurile severe de dispnee asistentul medical va sfatui pacientul sa ramana in pat,
sprijinit de 1-2 perne, sa-si limiteze activitatea si la nevoie ii va administra oxigen .
Tusea
 apare ca urmare a iritarii mucoasei tractului respirator .
 stimulul ce produce tusea poate fi un proces infectios sau doar un agent iritant, cum ar
fi fumul, ceata, praful .
 reflexul de tuse reprezinta un mecanism important de protectie impotriva acumularii
de secretii la nivelul bronhiilor si bronhiolelor .
 este important sa stabilim tipul de tuse si circumstantele de aparitie a acesteia .
 tusea uscata, iritativa este specifica infectiilor virale ale cailor respiratorii superioare .

20
 tusea ce apare in timpul noptii este caracteristica pentru insuficienta ventriculara
stangasau astmul bronsic, pe cand tusea matinala insotita de expectoratii
caracterizeaza bronsita cronica .
Expectoratia
 reprezinta eliminarea de sputa(reactia plamanului la orice agent iritant persistent) .
 aspectul macroscopic al sputei poate sugera afectiunea pulmonara de baza, exemplu:
sputa seroasa alba rozata, caracteristica edemuluipulmonar acut .
 ingrijirea bolnavului care expectoreaza va trebui sa tina seama de cateva aspecte:
a. este necesara o hidratare adecvata si uneori chiar de administrarea de aerosoli in
vederea reduceriivascozitatii sputei si favorizarii expectoratiei
b.fumatuleste total contraindicat deoarece interfera cu activitatea ciliara, creste
secretia bronsica, determina inflamatie si ca urmare perturba expectoratia
c.frecvent se constata o reducere a apetitului datorita gustului neplacut determinat de
sputa.
 se recomanda o igiena orala adecvata, completata cu administrarea de sucuri de
citrice.
Durerea toracica
 este frecvent asociata cu afectiuni respiratorii sau cardiace .
 cauzele respiratorii ale durerii toracice sunt reprezentate de afectiuni ale traheei si
bronhiolelor(traheita, bronsita acuta) sau ale pleurei si plamanilor(pleurezie,
pneumonie, cancer) .
 medicatia analgetica este eficienta in ameliorarea durerii toracice dar trebuie avut
grija sa nu deprime centrii respiratori sau sa produca tuse .
Hemoptizia
 expectoratia de sputa cu sange din tractul respirator .
 este o manifestare clinica intalnita in afectiunile pulmonare sau cardiovasculare .
 este importanta determinarea sursei de sangerare: gingii, nazofaringe, plamani,
stomac .
 de multe ori asistentul medical este singurul martor al episodului de hemoptizie .
 el va trebui sa sesizeze si eventula sa noteze cateva observatii:

21
 a. sangerarea cu origine la nivelul foselor nazale sau nazofaringelui este de regula
precedata de senzatie de stranut si sangele va aparea si a nivelul orificiilor nazale.
b. sangele ce provine de la nivel pulmonar este de regula rosu aprins amestecat cu
sputa iar expectoratia este precedata de senzatia de gadilatura la nivelul gatului, gust
sarat, arsura sau chiar durere toracica.
c. in cazul sangerarii digestive, sangele va fi eliminat prin efort de varsatura, avand
aspect de zat de cafea(hematemeza) .
Cianoza
 colorarea albastra a tegumentelor este un indicator tardiv al hipoxiei, ea apare atunci
cand pacientul prezinta cel putin 5gr/dl hemoglobina neoxigenata .
 la pacientii cu afectiuni pulmonare se constata aparitia cianozei centrale: culoarea
violacee a limbii si buzelor .
 cianoza periferica apare ca urmare a scaderii fluxului sanguin in anumite regiuni ale
organismului si nu indica in mod obligatoriu o suferinta sistemica .

Examenul fizic
La un pacient cunoscut sau suspicionat a avea o suferinta pulmonara este
obligatorie efectuarea unui examen obiectiv riguros ce va cuprinde:
1. Inspectia toracelui
- furnizeaza informatii cu privire la structura esteo-musculara, starea de nutritie si
functionare aparatului respirator .
- vom urmari configuratia toracelui, frecventa si
amplitudinea miscarilor respiratorii .
2. Palparea toracelui furnizeaza date despre transmitera vibratiilor vocale, frecaturile
pleurale dar si un posibil emfizem subcutanat.
3. Percutia toracelui permite identificarea modificarilor limitelor inferioare ale
plamanilor, modificarea mobilitatii bazelor pulmonare, sau chiar modificari ale sonoritatii
pulmonare(matitate, submatitate, hipersonoritate, timpanism).
4. Ascultatia toracelui este un element important al diagnosticului bolilor respiratorii ce
poate evidentia modificari ale murmurului vezicular si posibila aparitie a unor zgomote
supraadaugate, raluri bronsice si alveolare, frecatura pleurala.

22
 Evaluarea functiei respiratorii

Proceduri neinvazive
I.Examinarea radiologica
Examinarea radiologica poate evidentia aspecte caracteristice pentru anumite boli
pulmonare:
a. opacitati:
- absenta aerului din alveole(atelectazie)
- lichid in alveole, in edemul pulmonar acut, pneumonie
- fibrozari si calcificari
- formatiuni tumorale(benigne sau maligne)
- corpi straini(radiopaci)
- ingrosari pleurale(pahipleurite)
- colectii lichidiene pleurale .
b. hipertransparentele:
- sunt cauzate de cresterea continutului de aer la nivelul pleurei sau plamanului
- pot fi localizate (chiste aerice, abces pulmonar evacuat) sau difuze(emfizem
pulmonar, astm bronsic in criza, pneumotorax).
c. imagini mixte(hidroaerice), ce apar in doua situatii:
- formatiuni pulmonare ce initial au fost opace dar care s-au evacuat partial: chist
hidatic pulmonar, abces pulmonar, caverna TBC, cancer pulmonar
- pneumotorace combinat cu sindrom lichidian pleural.
Metodele de examinare radiologica a aparatului respirator sunt:
1.Radioscopia toracica:
- nu necesita pregatire prealabila
- ofera informatii morfologice si dinamice asupra structurilor intratoracice
2.Radiografia toracica:
- nu necesita pregatire prealabila
- ofera informatii morfologice asupra structurilor intratoracice

23
 - se recomanda realizarea radiografiei dupa inspir profund deoarece structurile
pulmonare se vizualizeaza cel mai bine atunci cand plamanii sunt plini de aer.
3.Microradiofotografia(MRF):
- este o metoda de examinare radiologica in masa
- este utila in special pentru depistarea cazurilor de TBC pulmonar sau boli
pulmonare profesionale(silicoza)
4.Tomografia computerizata:
- furnizeaza informatii suplimentare privind leziunile pleurale(diferentiaza intre
lichid si tumora), mediastinale(diferentiaza ganglioni, tumori, structuri vasculare),
pulmonare(tumori) .
5.Bronhografia:
- consta in introducerea unei substante radioopace fluide(lipiodol) in arborele
traheobronsic printr-un cateter sau bronhoscop, dupa care se vor efectua radiografii
toracice
- metoda este indicata in diagnosticarea bronsiectaziilor, obstructiilor bronsice
distale, malformatiilor traheobronsice, dar astazi este mai putin folosita, se prefera
bronhoscopia tinand cont si de faptul ca substanta de contrast avea un efect iritativ ce
determina bronhospasm, uneori destul de persistent.
6.Rezonanta magnetica nucleara furnza detaliile de finete asupra structurilor
bronhopulmonare.

II.Testele cutanate cu antigene specifice

- sunt capabile sa ajute la diagnosticul TBC, histoplasmozei, trichinelozei,
toxoplasmozei, aspergiliozei
- un test pozitiv arata numai ca organismul a luat contact cu antigenul respectiv,
el nu indica boala activa indiferent de intensitatea reactiei.
Testul tuberculinic este o modalitate de depistare activa a tuberculozei.Se
utilizeaza tehnica injectarii intradermice pe fata anterioara a antebratului stang a 0,1 ml
corespunzand la doua unitati internationale din tuberculina purificata.
- in cazul injectarii hipodermice sau cand se pierde solutie intre seringa si acul
incorect montat se recomanda repetarea manevrei reinjectand 0,1 ml la o distanta de 3-5
cm sau la antebratul opus

24
 - citirea rezultatului se face dupa 72 de ore
- se identifica existenta unei arii eritemato-violacee ce circumscrie urma
intepaturii dermice
- se apreciaza reactia la tuberculina masurandu-se diametrul maxim al eruptiei
cutanate pe directia transversala fata de axul antebratului
- se considera pozitive reactiile de10 mm sau mai mult
- se apreciaza tactil reactia dermica conform clasificarii Palmer:- tip I – induratie
ferma sau prezenta de flictene
- tip II – induratie elastica
- tip III – infiltratie depresibila
- tip IV – fara infiltratie aparenta .
Grupele I, II Palmer indica o infectie naturala .Grupele III, IV Palmer apar ca
reactii postvaccinale sau ca reactii la infectiile cu microbacterii atipice .
Un test tuberculinic negativ denota lipsa infectiei cu urmatoarele exceptii:
- faza autoalergica (primoinfectie foarte recenta)
- boli asociate cu o depresie a reactiilor de hipersensibilitate intarziata: neoplazii
avansate, sarcoidoza
- boli infectioase acute
- tratamente cu preparate cortizonice, citostatice
- stari fiziologice: menstruatie, sarcina, varsta inaintata.
Testul tuberculinic pozitiv indica prezenta infectiei dar nu poate diferentia
alergicul sanatos de alergicul purtator de leziuni active sau cicatriciale cu exceptia
urmatoarelor situatii particulare:
- viraj tuberculinic la copii mici (0-4 ani) indica primoinfectie activa
- salt tuberculinic (exacerbarea intensitatii alergice intre doua testari succesive)
indica infectie activa
- reactii intense – indica risc crescut de boala activa.
III. Testele serologice
Pot fi utile in diagnosticul histoplasmozei, toxoplasmozei, pneumoniei cu
Mycoplasma.
In evaluarea pacientilor cu multiple leziuni pulmonare poate fi utila efectuarea
testelor serologice pentru HIV.

25
IV. Examenul sputei
- este extrem de util in evaluarea pacientului cu afectiuni pulmonare si include :
1.examenul macroscopic
2.examenul microscopic(citobacteriologic)
3.examenul bacteriologic – antibiograma.
- examenul sputei identifica prezenta unor microorganisme patogene, eventual
celule maligne si chiar stari de hipersensibilitate
- examenul de sputa este indicat a se efectua periodic la pacientii ce primesc
antibiotice, steroizi sau citostatice pe termen lung deoarece aceste medicamente cresc
riscul de aparitie a infectiilor oportunistice
- sputa este obtinuta prin expectoratie
- riscul de contaminare a probelor de sputa este foarte mare de aceea se
recomanda uneori urmatoarele metode de recoltare:
1. prelevarea pe cateter prin periaj
2. lavaj bronhoalveolar
3 3. aspiratie transtraheala
4. biopsia pulmonara transbronsica
4 5. aspiratia percutana pe ac.
- recoltarea de sputa se va face dimineata, in cutii Petri sterile, dupa toaleta
orolaringiana
- probele vor fi trimise imediat la laborator (pastrarea timp de cateva ore a probei
la temperatura camerei duce la dezvoltarea germenilor oportunisti si compromite
rezultatul culturii) .
V. Testarea functiei pulmonare
- la asigurarea unei respiratii eficiente contribuie:
- plamanii
- sistemul nervos central
- peretele toracic
- circulatia pulmonara.
- SNC controleaza activitatea muschilor peretelui toracic ce actioneaza ca o
pompa a aparatului respirator

26
 - toate componentele sistemului respirator actioneaza sinergic pentru realizarea
schimbului gazos si de aceea disfunctia unei singure compnente sau alterarea relatiilor
dintre diferitele parti poate duce la alterarea functiei globale
- se intalnesc 3 aspecte majore in disfunctionalitatea sistemului respirator: A.
disfunctii ale ventilatiei pulmonare
B. disfunctii ale circulatiei pulmonare
C. disfunctii ale schimbului gazos

Alterarea functiei ventilatorii

Explorarile functionale respiratorii au drept scop :
a. evaluarea capacitatii functiei respiratorii
b. precizarea gradului alterarii functiei respiratorii
c. precizarea mecanismului de producere a tulburarilor ce apar in diverse afectiuni
respiratorii.
Probele ventilatorii se impart in:
1. Probe analitice:
- se mai numesc si probe spirografice, deoarece utilizeaza inregistrari spirografice
- folosesc spirografe moderne cu circuit inchis
- studiaza ventilatia externa sau globala (volume si capacitati pulmonare statice si
dinamice) si ventilatia interna sau intrapulmonara (volumul rezidual, capacitatea
respiratorie functionala,ventilatia spatiului mort) .
2. Probe sintetice (spirogazometrice)
- acestea studiaza concentratiile gazelor sanguin si ventilate, dar si presiunile lor
partiale.

Explorarile spirografice.Probele ventilatorii

I.Unitatile statice ale ventilatiei.
Volumele si capacitatile pulmonare:
- reprezinta valori anatomice respiratorii
- ele sunt de doua feluri:
1. Unitati volumetrice primare sau volume pulmonare simple
2. Uunitati volumetrice compuse sau capacitati pulmonare

27
 - prin inscrierea acestor volume si capacitati se obtine spirograma .

Unitati volumetrice primare

Unitati volumetrice primare Caracteristici

1.Volumul curent (V.C.)
-reprezinta cantitatea de aer mobilizat in timpul unui inspir sau expir
normal
-valoarea normala este de 500 ml (300-900 ml)
-scade in respiratia superficiala (trahipnee)
-creste in : -efort fizic (4-5 ori)
-respiratiile Kussmaul
-insuficienta respiratorie usoara

-reprezinta volumul de aer care mai poate fi inspirat la sfarsitul unui

inspir normal
2.Volum inspirator de rezerva -valoarea normala este de 1.500-2.000 ml (variatii mari individuale)
(V.I.R.) -scade in sarcina, efort fizic, emfizem pulmonar, plaman de staza,
tumori pulmonare

-reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi expirat la finele unei

3.Volum expirator de rezerva expiratii normale
(V.E.R.) -valoarea normala este de 1.500 ml
-scade in emfizemul pulmonar si staza pulmonara
-creste in efortul fizic

-reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani dupa un expir

4.Volumul rezidual (V.R.)
maxim
-valoarea normala este de 1000-1500 ml la femei, 1500-2000 ml la
barbati
-volumul rezidual este format din 2 componente:aer rezidual alveolar
si aer aflat in spatiul mort
-determinarea spirografica a V.R. este mai dificila, ea facandu-se prin
metoda dilutiei unui gaz inert (He) in circuitul inchis
-V.R.scade in plamanul de staza si creste in emfizemul pulmonar,
stenoze bronsice, criza de astm bronsic (ireversibil)

28
 5.Spatiul mort -este reprezentat de caile aeriene pana la alveole, fiind un spatiu in
care aerul nu participa la schimburile gazoase
-valoarea normala este de 300 ml
-scade in obstructiile bronsice complete, atelectazii
-creste in emfizemul pulmonar, chisturile aeriene deschise, cavernele
TBC voluminoase .

Unitatile volumetrice compuse. Capacitatile pulmonare

Capacitatile pulmonare se obtin prin combinarea diferitelor volume simple si sunt:

Capacitati pulmonare Caracteristici

1.Capacitate vitalla (C.V)
C.V=V.C + V.I.R + V.E.R
2.Capacitatea reziduala
functionala(C.R.F) C.R.F=V.R +
V.E.R
-reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi expirat fortat dupa o
inspiratie fortata
-valoarea normala este de 4000+_ 500 ml la barbati, 3500 +_ 500 ml
la femei
-C.V scade fiziologic in sarcina, efort fizic, decubit lateral .
-C.V scade patologic in situatiile in care se produce o scadere a
elasticitatii toracice sau in pneumonii, tumori pulmonare, TBC,
pleurezii abundente, ascita, tumori abdominale voluminoase,
atelectazii .
-reprezinta volumul maxim de aer ce poate ramane in plaman dupa
un expir normal
-valoarea normala este de 3000 ml – 3500 ml
-C.R.F scade in obstructiile bronsice complete, plamani de staza
-C.R.F creste in: emfizemul pulmonar, staze bronsice, cifoscolioze.

3.Capacitatea pulmonara totala -reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inmagazinat in

(C.P.T) plamani
C.P.T=C.V + V.E.R -valoarea normala este de 4500 – 6500 ml
-modificarile C.P.T depind de variatiile componentelor sale, in
special cele ale capacitatii vitale.

II.Unitatile spirografice dinamice.Debitele ventilatorii

Debitele ventilatorii sunt volume raportate la unitatea de timp si reprezinta valori
functionale mult mai utile decat cele statice.
1. Debitul ventilator/ minut

29
 se obtine inmultind valoarea volumului curent cu frecventa respiratorie
 valoarea normala este de aproximativ 6-8 l/minut
 creste in efort fizic, stari emotionale, febra.
2. Debitul ventilator maxim/secunda (capacitatea respiratorie maxima)
 reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi deplasat intr-un minut cu ajutorul unui
efort respirator maxim (ca amplitudine si frecventa)
 permite aprecierea rezervei ventilatorii a individului
3. Volumul expirator maxim/ secunda (V.E.M.S.)
 este cantitatea maxima de aer expirat in prima secunda a unui expir fortat ce urmeaza
unui inspir maxim
 valoarea normala este de 2500-4000 ml (75-80% di C.V.)
4. Indicele Tiffeneau (indicele de permeabilitate bronsica)
 reprezinta raportul dintre V.E.M.S. si C.V.
 valoarea normala este data de formula V.E.M.S./ C.V. x 100
 75-80% (scade o data cu varsta)
 scade in obstructie bronsice
Se mai pot determina:
 volumul inspirator maxim/ secunda
 ventilatia alveolara efectiva
 ventilatia spatiului mort
Disfunctia ventilatorie poate fi de tip:
a. obstructiv:
- scade V.E.M.S.
- scade indicele Tiffeneau
- apare in astm bronsic, BPOC, bronsiectazie, fibroza chistica
b. restrictiv:
- scade capacitatea vitala
- scade capacitatea respiratorie maxima
- apare in afectiuni parenchimatoase: sarcoidoza, fibroza pulmonara idiopatica,
pneumoconiaza

30
- apare si in afectiuni extraparenchimatoase: afectiuni neuromusculare (miastenia
gravis, distrofie musculara) sau afectiuni ale cutiei toracice (cifoscolioza, spondilita
anchilopoetica)

Disfunctii ale circulatiei pulmonare

- vasele pulmonare primesc intregul debit al ventriculului drept aproximativ 5 l/
minut de sange pentru un adult normal aflat in repaus
- presiunea normala medie in artera pulmonara este de aproximativ 15 mm col Hg
- evaluarea functiei circulatorii pulmonare depinde de masurarea presiunilor in
vasele pulmonare si debitului cardiac cu ajutorul cateterului Swan Ganz introdus in artera
pulmonara.

Disfunctii ale schimburilor gazoase

- pot fi evaluate prin metoda puls oximetriei sau prin masurarea presiunilor
partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon in sangele arterial
- putem identifica prezenta:
 hipoxemiei (scade Pa O2) urmare a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat,
hipoventilatie, sunetul intrapulmonar drept- stang, alterarea raportului ventilatie- perfuzie
 hipercapnie (cresterea Pa CO2) urmare a hipoventilatiei
Metode invazive
1. Bronhoscopia
Se realizeaza cu un bronhoscop flexibil, cu fibra optica (sub anestezie locala sau
generala). Obiectivele bronhoscopiei:
1. vizualizarea directa a arborelui traheobronsic
2. biopsia leziunilor endobronsice evidente sau sugestive
3. lavajul, periajul, biopsia regiunilor pulmonare pentru culturi si examen citologic.
Bronhoscopia prezinta urmatoarele riscuri:
1. hipoxemie
2. laringospasm
3. bronhospasm
4. pneumotorax
5. hemoragie dupa biopsie.

31
 Interventiile asistentului medical sunt:
1. informeaza pacientul si-i explica procedura ce urmeaza a fi efectuata, incercand sa
diminueze teama si anxietatea acestuia
2. obtine consimtamantul pacientului
3. se asigura ca pacientul nu mananca si bea nimic cu aproximativ sase ore inaintea
procedurii, in vederea reducerii riscului aspiratiei in caile respiratorii a continutului
gastric in timpul manevrei
4. administreaza medicamentatia prescrisa inaintea procedurii (de regula Atropina si un
sedativ sau hipnotic). Medicamentele sedative administrate pacientilor cu insuficienta
respiratorie pot precipita instalarea stopului respirator.
5. indeparteaza lentilele de contact si protezele dentare
6. dupa procedura, pacientul nu va primi lichide sau alimente pana cand reflexul de tuse
nu se restabileste complet
7. dupa interventie, pacientul va fi supravegheat atent urmarind in principal aparitia:
cianozei, hipotensiunii arteriale, tahicardiei, tulburarii de ritm, hemoptiziei, dispneei.

2. Toracocenteza si biopsia pleurala

Toracocenteza se poate realiza in scop diagnostic sau terapeutic pentru:
1. indepartarea de lichid sau aer din spatiul pleural
2. aspirarea de lichid pleural in scop diagnostic
3. biopsia pleurala
4. administrarea de medicamente in spatiul pleural
Interventiile asistentului medical sunt:
1. efectuarea unei radiografii toracice inaintea executarii tehnicii in vederea stabilirii
locului optim de punctie pleurala
2. identificarea pacientilor alergici la anestezicul local ce urmeaza a fi folosit
3. administrarea sedativelor conform prescriptiilor medicului
4. explica pacientului modul in care se va desfasura tehnica si mai ales modul in care el
poate participa pentru o mai buna desfasurare a acesteia: sa nu se miste, sa nu
tuseasca decat la cerere
5. sa respecte conditiile de asepsie necesare desfasurarii tehnice

32
6. sa trimita la laborator, daca i se cere, o proba din lichidul evacuat, in vederea
examenelor biochimice, bacteriologice si citologice
7. supravegherea atenta a pacientului dupa efectuarea tehnicii, urmarind in special
simetria miscarilor respiratorii, disconfortul toracic, tusea iritativa, semne ale unor
posibile complicatii

3. Angiografia pulmonara
Se foloseste in special in investigatia pacientilor cu boala trombembolica
pulmonara, malformatii congenitale ale vaselor pulmonare.
Angeografia pulmonara se realizeaza prin injectarea rapida a unei substante
radioopace intravenos la nivelul unuia sau ambelor brate, simultan, sau vene femurale,
urmand ca ulterior sa se observe prin examen radiologic vasele pulmonare.

33
 Capitolul III

Demersul ingrijirilor pentru pacienti cu bronsita

Scopul lucrarii

Scopul lucrarii de fata este de a realiza o imagine de ansamblu vis-a-vis de rolul

cadrelor medii in ingrijirea pacientilor cu bronsita acuta si cronica, avand in vedere
incidenta ridicata a acestei afectiuni si in general afectiuni sau deficiente ale aparatului
respirator.

Demersul ingrijirilor pentru pacienta C. F. cu diagnosticul bronsita

cronica

Date fixe:
Numele: C.
Prenumele: F.
Varsta: 53 ani
Sexul: Feminin
Starea civila: Casatorita
Ocupatia: Pensionara de boala (DSA, DSU)
Data si locul nasterii: 20.04.1964

Caracteristici individuale:
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romana

34
Elemente fizice si reactionale:
Grupa sangvina: AII Rh+
Alergii: polen, praf, umezeala, igrasie
Sarcini: doua nasteri fiziologice
Deficiente senzoriale: nu prezinta

Obiceiuri si gusturi personale:

Alimentatia – corespunzatoare, variata si bogata
Ritm de viata – normal
Alcool – nu consuma
Tutun – nu consuma

Elemente biografice legate de sanatate:

Antecedente heretocolaterale:-
Boli copilaresti: varicela, rubeola
Boli anterioare: repetate bronsite acute si cronice cu internari pe sectia de Interne,
repetate pneumonii acute si cardiopatie ischemica dureroasa, cu internare pe sectia de
Cardiologie (2001)
b) Interventii chirurgicale: o operatie de apendicita

Reteaua de sustinere a pacientei

Familia
Prieteni de familie

Date variabile:
Domiciliul: Satu Mare, strada Lucian Blaga
Conditii de locuit: bune

Prezentarea pacientei:
Pacienta C. F. este o doamna de 53 de ani, o fire deschisa si comunicativa, aspect
placut, are o inaltime de 160 cm, greutate de 52 kg, ochi caprui, par saten vopsit blond.

35
Date variabile legate de starea fizica:
Temperatura: 37º C
TA: 120/80 mm Hg
Respiratia: 10/ min
Puls: 80/ min
Apetitul: uneori scazut, normal
Somnul: scazut, insomnii, insuficient
Oboseala: crescuta
Reactii la tratament si medicament: -

Date variabile legate de conditiile psihologice

Anxietate: prezenta
Stres: uneori prezent
Stare de constienta: prezenta
Capacitatea de comunicare: buna
Acceptarea rolului de pacient: usor

Anamneza bolii:
Din ceea ce s-a discutat cu pacienta reiese ca a mai fost internata cu diagnosticul
bronsita cronica spastica in 2002 – 5 zile, in 2005 – 7 zile, in 2014 – 6 zile. In urma cu 6
luni prezinta tuse productiva, dispnee accentuata, infundare nazala, astenie, inapetenta,
motiv pentru care se prezinta la medicul de familie unde este consultata si dirijata pentru
internare la spitalul Judetean de Urgenţă Satu Mare, sectia Interne. Se interneaza pentru
investigatii si tratament.

Anamneza asistentei medicale (15 - 21.03.2018):

Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca aceasta are o dispnee (de efort)
accentuata, tuse productiva repetata, stare generala alterata, raguseala, senzatie de
sufocare si oboseala. Datorita acestor simptome, pacienta, nu se poate odihni, respira
greu, are disconfort din cauza tusei si stare accentuata de anxietate. Din cauza acestor
motive pacienta este adusa la spital si este internata pe sectia interne.

36
 La examenul obiectiv al aparatului respirator se constata torace astemic conformat
usor in cifotic, expirul prelungit, raluri bronsice uscate bilateral.

Starea prezenta la internare:

Tegumente si mucoase palide, tesut celular subcutanat – normal reprezentat,
sistem ganglionar – in limite normale, sistem osteoarticular – articulatii libere, mobile,
nedureroase.
Aparat respirator:
- faringe congestionat
- torace astenic conformat usor cifotic
- sonoritate pulmonara
- expirul prelungit, raluri bronsice bilaterale
Aparat cardiovascular:
- cardiopatie ischemica dureroasa
- defect septal atrial
- deficit cervical accentuat
- TA: 120/80 mm Hg
Aparat digestiv:
- cavitate bucala libera
- abdomen suplu elastic, fara puncte dureroase
- ficatul in limite normale
- splina nu se palpeaza
- tranzitul intestinal normal
Aparat urogenital:
- organe genitale externe normal conformate
- loje renale libere
- mictiuni fiziologice
Sistemul nervos:
- senzoriu clar
- reflexe OT prezente, simetrice
- nu are semne de iritatie meningeala
- reflexe pupilare prezente.

37
 In urma trecerii bolnavei prin cele 14 nevoi rezulta urmatoarele probleme:
- stare generala alterata
- scadere ponderala - inapetenta
- oboseala
- senzatie de sufocare
- anxietate
- insomnie
- tuse productiva

Analiza si interpretarea datelor

Nevoia alterata Diagnostic nursing Manifestari de Sursa de dificultate

dependenta
Alterarea vocii Voce ragusita Senzatie Proces inflamator
De a respira insotita de dispnee si de sufocare Scaderea capacitatii
infundare nazala Tuse frecventa si expansiunii pulmonare
persistenta
Dificultate de a se
Dificultate in a urma hidrata datorita oboselii, Incapacitatea de a se
De a se alimenta si regimul dispneei si a alimenta conform
hidrata Inapetenta cunostintelor regimului
insuficiente despre boala
De a elimina Transpiratii abundente Tuse productiva Bronsita cronica
spastica
De a se misca Nevoia este satisfacuta, insa pacienta prezinta durere in regiunea toracica
De a dormi si a se Somn agitat Anxietate Neputinta de a se
odihnii Dificultate de a dormi Durere odihni
Dispnee
De a se imbraca si Nevoia este satisfacuta
dezbraca
De a mentine
temperatura corpului Subfebrilitate Febra 37,6º C Proces inflamator
in limite normale
De a fi curat, ingrijit si Dificultate de a-si Nu poate sa-si acorde Slabiciune
de a proteja acorda ingrijiri de ingrijiri de igiena Oboseala
tegumentele si igiena Dispnee
mucoasele
De a evita pericolele Anxietate Neliniste Durere toracica si
Insomnie neliniste generala
De a comunica Alterarea comunicarii Dispnee Proces inflamator
Oboseala, epuizare
De a actiona conform Dificultate in a Incapacitate la activitati Sedere la pat

38
religiei participa la slujbe religioase Oboseala, tuse
De a se realiza Pacienta isi indeplineste nevoia
De a se recrea Dificultate in a Dificultate in a indeplini Lipsa activitatii
desfasura activitati o activitate favorizanta oboseala
recreative
Insuficiente Cereri de informatii
De a invata cum sa-ti cunostinte despre Insuficienta cunoastere a Lipsa informatiilor
pastrezi sanatatea boala bolii si a complicatiilor

Diagnostic nursing
-Tuse frecventa spastica
- Epuizare, insomnie
- Cianoza
- Anxietate

Diagnostic medical
- Bronsita cronica spastica
- Pneumonie acuta.

Stabilirea prioritatilor
1. Sa-i usurez respiratia
2. Sa-i asigur un regim adecvat
3. Calmarea durerii toracice si a tusei
4. Si-o indeplineste
5. Asigur conditii de odihna
6. Si-o indeplineste
7. Sa mentin temperatura corpului in limite normale
8. Asigur o igiena riguroasa a tegumentelor si a cavitatii bucale
9. Sa beneficieze de un echilibru psihic
10.Sa comunice fara dificultate
11.Sa participe la activitate religioasa
12.Si-o indeplineste
13.Asigurarea reincrederii
14.Sa aiba acces la informatii

39
 Plan de ingrijire pe durata spitalizarii 15-21.03.2018

Problema Obiectivele Interventii Interventii delegate Evaluare

nursing autonome
Ii usurez Pozitie favorabila Oxigenoterapia
1. Dispnee respiratia si-l ajut respiratiei Administrez: Crizele cedeaza
expiratorie sa respire fara Aerisirea salonului si Miofilin 2x1 f din intensitate si
dificultate asigurarea umiditatii HHC 2x2 f frecventa dupa
corespunzatoare Digoxin 1 f i.v. medicamentatie
2. lipsa poftei de Ii pastrez starea Asigur alimentatia Regim hiposodat Ii revine pofta de
mancare nutritionala necesara mancare
Efectuez toaleta Administrez: HHC 2
Prevenirea tegumentelor f i.v. Diaforeza scade
3. Diaforeza transpiratiei Schimb lenjeria de Aspirina 2 tb/zi din intensitate
pat si corp Rehidratare
Aerisesc salonul
Durere Menajez fizic Administrez: Durerea cedeaza in
intermitenta la Calmarea durerii pacienta si asigur Dipiridamol 3x1 repaus si dupa
nivelul pieptului caldura locala tb/zi tratament
Algocalmin 2x1 f /zi
i.v.
Tuse seaca Favorizarea Asigur inhalatii Secretiile se
datorita eliminarii pentru a favoriza Administrez fluidifica si sunt
obstructiei cailor secretiilor fluidificarea Calmotusin mai usor de
respiratorii bronsice si secretiilor si tapetez 3x1 tb /zi expectorat
calmarea tusei toracele
Localizarea si Antibiograma Rezultatul arata
Pericol de stoparea Explic pacientei (ex.bacteriologic) stafilococ, apar
extindere a procesului regulile de igiena Administrez semne de
infectiei infectios Tetraciclina 3/zi ameliorare dupa
tratament
4. Si-o
indeplineste
Sa aiba somn Aerisesc salonul Administrez: Bolnava este
5. Insomnie linistit, odihnitor Asigur linistea Diazepam odihnita, doarme
O asez in pozitia de 1 tb/ seara mai bine
securitate
6. Si-o indeplineste

Temperatura la
Sa prezinte Notez temperatura internare: 37,6º C Febra se mentine
7.Subfebrilitate temperatura dimineata si seara in Dimineata 37º C in limite normale
corporala in foaia de observatie Seara 37,5º C
limitele normale In zilele urmatoare:
Dimineata 37º C

40
 Seara 37,7º C
8. Neputinta de a- Tegumentele sunt
si acorda masurile Sa-si acorde Ajut pacienta sa se curate partcipa la
de igiena ingrijirile spele, sa se imbrace, acordarea de
elementare etc ingrijiri
Dimunuarea O incurajez sa aiba Administrez: Pacienta isi
9. Anxietate anxietatii incredere in echipa de Distonocalm recapata increderea
pacientei medici 2x1 tb/ zi
10. Alterarea Sa comunice dupa Invat pacienta sa Pacienta comunica
comunicarii posibilitatea utilizeze diferite mai usor
evolutiei bolii mijloace de
comunicare
11. Neliniste fata Ajut bolnava si o Pacienta isi
de semnificatia Sa-si exprime incurajez sa-si recapata increderea
propriei existente sentimentele de exprime sentimentele in sine si participa
culpabilitate si nevoile la activitati
religioase
12. Si-o indeplineste
13.Incapacitatea de Sa participe la Organizez activitati Pacienta reuseste
a se recreea activitati recreative impreuna sa se destinda
recreative cu pacienta psihic
14. Lipsa Informarea Ii explic problema ce Pacienta ia in
cunostintelor pacientei de a creat boala considerare cele
despre boala evolutia bolii discutate
Epuizare fizica si Asigurarea Supraveghez pacienta Administrez: Pacienta devine
psihica repausului fizic Vitamine B1, B6 dinamica
si psihic Fosfobion 1/zi im
Pregatesc pacienta si Pacienta se
Medicul hotaraste Pregatirea actele necesare externeaza cu toata
externarea pentru externare externarii (bilet de documentatia
iesire), explic regimul necesara si insotita
alimentar si de viata de familie
ce trebuiesc urmate

Investigatii clinice si paraclinice

-Rx toracica, EKG, Ecografie abdominala si ininvestigatii paraclinice
-Examen sumar de urina APZ – negativ
-Sputa pentru examenul bacteriologic

41
 Analiza Valori patologice Valori normale Unitatea de
masura
Hematocrit - 34g gr%
Hemoglobina 9g 15+/-2 g barbat ml
13+/-2 g femeie
Trombocite 175000 mm³
Leucocite 8500 4200-8000 mm³
1-10 (1h) barbat
VSH 55 7-15 (2h) barbat mm³
2-13 (1h) femeie
12-17 (2h) femeie
Glicemie 1,20 gr ‰
Tymol 3,5 u.m.l.
Bilirubina T 2,5 0,6 – 1 mg %
Proteine totale 60 75 +/- 10 gr %

Tratament
Miofilin 2x1 f i.v.
HHC 2x2 f i.v.
Digoxin 1 f i.v.
Aspirina 2x1 tb/ zi
Dipiridamol 3x1 tb/ zi
Algocalmin 2x1 f i.v.
Calmotusin 3x1 tb/ zi
Tetraciclina 3x2 tb/ zi
Diazepam 1 tb/ zi
Paracetamol 1 tb/ zi
Distonocalm 3x1 tb/ zi
Vitamina B1B6 + Fosfobion i.m.
18 sedinte subterane

Evaluare finală

Pacienta C. F. a fost internata pe sectia Interne in data de 15.03.2018 pentru tuse

iritativa, oboseala, dispnee, stare generala alterata. Obiectivul major a fost prevenirea

42
tusei; combaterea raguselii, anxietatii si infectiei; supravegherea functiilor vitale;
asigurarea unui confort.
In urma ingrijirilor spitalicesti si a tratamentului complex boala are o evolutie
buna, bolnava se externeaza ameliorata, fara element acut cu urmatoarele recomandari:
1. Prevenirea infectiilor
2. Evitarea frigului, umezelii, eforturilor fizice
3. Regim alimentar adecvat
4. Control medical periodic
5. Dispensarizare
6. Repetarea curei peste 6-12 luni si continuarea tratamentului conform RP.

43
 Demersul ingrijirilor pentru pacienta S. M. cu diagnosticul bronsita
cronica muco - purulenta

Date fixe:
Numele: S.
Prenumele: M.
Varsta: 42 ani
Sexul: Feminin
Starea civila: Casatorita
Ocupatia: Invatatoare
Data si locul nasterii: 24.07.1975

Caracteristici individuale:
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romana

Elemente fizice si reactionale:

Grupa sangvina: AII Rh+
Alergii: polen, praf
Sarcini: o nastere prin cezariana
Deficiente senzoriale: nu prezinta

Obiceiuri si gusturi personale:

Alimentatia – corespunzatoare
Ritm de viata – corespunzator
Alcool – nu consuma
Tutun – nu consuma

Elemente biografice legate de sanatate:

44
 Antecedente heretocolaterale:
Boli copilaresti: varicela, rubeola, oreon
Boli anterioare: nu
Interventii chirurgicale: nu
Reteaua de sustinere a pacientei
Familia
Prieteni de familie

Date variabile:
Domiciliul: Satu Mare, com. Livada
Conditii de locuit: foarte bune

Prezentarea pacientei:
Pacienta S. M. are o inaltime de 166 cm, greutate de 60 kg, ochi albastri, par
saten, este o fire linistita si comunicativa.

Date variabile legate de starea fizica:

Temperatura: 37,8º C
TA: 130/70 mm Hg
Respiratia: 20/ min
Puls: 90/ min
Apetitul: scazut
Somnul: insomnie
Oboseala: moderata

Date variabile legate de conditiile psihologice

Anxietate: moderata
Stres: moderat
Stare de constienta: prezenta
Capacitatea de comunicare: moderata
Acceptarea rolului de pacient: cu greu

45
Anamneza bolii:
Pacienta se prezinta in data de 24.03.2018 la ora 17:00 la serviciul de Urgenta
adusa de apartinatori pentru urmatoarele motive: dispnee expiratorie, tuse productiva cu
expectoratie mucoasa si Wheezing.
Boala actuala este cunoscuta de 3 ani, crizele expiratorii fiind frecvente primavara
si vara. Avand antecedente familiale de astm bronsic si alte boli cronice a cailor
respiratorii interioare, antecedente personale de boli ale aparatului respirator, repetate
amigdalite acute, pacienta se interneaza pe sectia de Interne pentru investigatie si
tratament.

Starea prezenta la internare:

Tegumente si mucoase palide, extremitati reci, cianoza periolara. Starea generala
alterata.
Aparat respirator:
- faringe congestionat
- torace normal conformat
- sonoritate pulmonara
- murmur vezicular inasprit bilateral
- tuse productiva cu expectoratie
- dispnee cu expirul prelungit, Wheezing
Aparat cardiovascular:
- zgomote cardiace clare, ritmice, bine-vazute, echilibrat cardiovascular
- TA: 130/70 mm Hg
Aparat digestiv:
- cavitate bucala libera
- abdomen suplu elastic, fara puncte dureroase
- ficatul in limite normale
- splina nu se palpeaza
- tranzitul intestinal normal
Aparat urogenital:
- organe genitale externe normal conformate
- loje renale libere

46
 Sistemul nervos:
- senzoriu clar
- reflexe OT prezente, simetrice
- nu are semne de iritatie meningeala
- reflexe pupilare prezente.
Sistemul ganglionar
- in limite normale
Sistemul osteoarticular
- articulatii libere, mobile, nedureroase
In urma trecerii bolnavei prin cele 14 nevoi rezulta urmatoarele probleme:
- dispnee expiratorie
- tahicardie
- anxietate
- subfebrilitate
- tuse productiva cu expectoratie mucoasa
- stare generala alterata
- dificultate in a se odihni
- tegumente si mucoase palide

Analiza si interpretarea datelor

Nevoia alterata Diagnostic nursing Manifestari de Sursa de dificultate

dependenta
Alterarea respiratiei Dispnee expiratorie Proces inflamator
De a respira Senzatie de sufocare Situatia de criza
Mediu neadecvat
Dificultate de a se
De a se alimenta si Alimentare si hidrata si alimenta Proces inflamator
hidrata hidratare ineficace datorita oboselii, Risc de deshidratare
dispneei
Expectoratie muco- Bronsita cronica
De a elimina purulenta Tuse productiva bronhopneumonie
obstructiva cronica
De a se misca si a avea Nevoia este satisfacuta
o buna postura
De a dormi si a se Alterarea somnului Insomnie Oboseala
odihnii Anxietate Tuse frecventa

47
 De a se imbraca si Nevoia este satisfacuta
dezbraca
De a mentine
temperatura corpului Subfebrilitate Febra 37,8º C Proces inflamator
in limite normale Cefalee
De a fi curat, ingrijit si Dificultate de a-si Nu poate sa-si acorde Oboseala
de a proteja acorda ingrijiri de ingrijiri de igiena Dispnee
tegumentele si igiena Tuse productiva cu
mucoasele expectoratie
De a evita pericolele Teama nedeslusita Proces inflamator
Teama Frica in legatura cu
evolutia bolii
De a comunica Alterarea comunicarii Dispnee Proces inflamator
Sufocare
De a actiona conform Dificultatea de a fi Sentiment de inutilitate Boala, Spitalizare,
religiei utila Tratament
De a se realiza Pacienta isi indeplineste nevoia
Dificultate in a Dificultate in a indeplini Lipsa activitatii
De a se recrea desfasura activitati o activitate Oboseala
De a invata cum sa-ti Insuficiente
pastrezi sanatatea cunostinte despre Cereri de informatii Lipsa informatiilor
boala

Diagnostic nursing (infirmier)

- Dispnee
- Anxietate
- Tuse productiva

Diagnostic medical
- Bronsita cronica

Stabilirea prioritatilor
1. Sa-i usurez respiratia
2. Sa se alimenteze si hidrateze
3. Sa expectoreze
4. Si-o indeplineste
5. Sa beneficieze de un somn odihnitor
6. Si-o indeplineste

48
 7. Sa i se diminueze temperatura corpului
8. Sa i se asigure o igiena corespunzatoare si sa beneficieze de tegumente si mucoase
integre
9. Si-o indeplineste
10.Sa comunice fara dificultate
11.Asigurarea reincrederii
12.Si-o indeplineste
13.Asigurarea relaxarii
14.Sa asimileze cunostinte si deprinderi noi

Plan de ingrijire pe durata spitalizarii 25-28.03.2018

Problema Obiectivele Interventii Interventii delegate Evaluare

nursing autonome
Administrez:
Miofilin 1 f i.v.
Ampicilina 2x1g
Pozitie semisezand Hidrocortizon 2x2 f
1. Dispnee Sa prezinte cai Pregatesc materiale Brofimen Pacienta respira
expiratorie respiratorii necesare pentru 3x1 tb/ zi mai usor dupa
predominant permeabile si o oxigenoterapia la Ventolin spray acordarea
nocturna buna respiratie nevoie Tratament cu ingrijirilor
Seretide spray
50/100 2x1 puf
Diazepam 1 tb
Sa fie echilibrata Rehidratez pacienta
2. Dificultate de a hidrolitic pentru a favoriza Pacienta se
se hidrata, Mentinerea starii fluidificarea rehidrateaza
Inapetenta nutritionale secretiilor corespunzator
Pozitie semisezand,
servesc cu tavita Administrez:
renala pentru a putea Brofimen
3. Tuse Pacienta recolta rezultatul 3x1 tb/zi Expectoratia scade
productiva expectoreaza expectoratiei pentru Ventolin spray la in cantitate
examene nevoie in
bacteriologice urmatoarele zile

4. Nevoia este satisfacuta

5. Insomnie din Intocmesc un
cauza fricii de a Sa beneficieze de program de odihna

49
 nu face crize un somn corespunzator Administrez Pacienta se
nocturne de corespunzator Administrez Diazepam odihneste relativ
bronsita calitativ si medicatia indicata de 1 tb seara mai bine
astmatiforma cantitativ medic
6. Nevoia este satisfacuta
Asigur o
imbracaminte lejera,
iau temperatura Administrez:
dimineata si seara sau Aspirina 2x1/ zi
7. Usoara Sa prezinte o de cate ori este Notez temperatura in Temperatura se
hipertermie temperatura in nevoie, administrez foaia de observatie mentine in limite
limite normale medicamentatia normale
recomandata de
medic
Asigur igiena Pacienta prezinta
8. Dispnee Sa prezinte necesara tegumente si
insotita de tegumente si tegumentelor la mucoase integre si
oboseala mucoase curate aparitia transpiratiei curate
Informez pacienta
asupra stadiului bolii
si a gradului de efort
9. Anxietate Sa fie echilibrata pe care poate sa-l Administrez: Starea de teama,
insotita de teama psihic depuna asupra Extraveral anxietate si
importantei 2x1 tb/ zi neliniste se
continuarii diminueaza
tratamentului
medicamentos
Sa foloseasca
10. Dificultate in mijloace de Pacienta comunica
a comunica comunicare mai usor
adecvate starii
sale
11. Dificultatea Sa indeplineasca Port discutii cu Pacienta ma
de a actiona activitati bolnava pentru a-i asculta si participa
conform credintei religioase putea reda increderea la activitatea
si dupa valori in sine religioasa
12. Nevoia este indeplinta
Sa-si recapete Castig increderea Starea de buna
13.Sentimentul de increderea in bolnavei si o ajut sa dispozitie reapare
neputinta fortele proprii depaseasca
momentele dificile
Observ obiceiuri si
deprinderi gresite ale
14. Cunostinte Sa asimileze bolnavei, corectez Pacienta respecta
insuficiente cunostinte noi deprinderile instructiunile
daunatoare sanatatii

50
 Plan de ingrijire pe durata spitalizarii 29.03-01.04.2018

Problema Obiectivele Interventii Interventii delegate Evaluare

nursing autonome
Sa beneficieze de Asez pacienta in Functia
Dispnee o respiratie in pozitie comoda Administrez: respiratorie este
limite fiziologice pentru a-i inlatura Miofilin 1 f i.v. normala
anxietatea
Sa i se diminueze Administrez:
si sa apara Brofimen
Tuse cu fluidificarea Administrez: Ampicilina cand Secretiile bronsice
expectoratie segventelor Expectorante sputa devine scad
bronsice purulenta
Posibila infectie Pacienta sa nu
la nivelul prezinte infectie
mucoasei bucale la nivelul Efectuez toaleta Nu exista sursa de
datorita secretiei mucoasei bucale cavitatii bucale infectie
bronsice
Dificultate de a se
Inapetenta la hidrata daorita
obiective sa fie Hidratare oboselii si dispneei si Apetitul revine
hidratate ineficace mentinerea starii dupa cateva zile
nutritionale
Durere sub Calmarea durerii Asezarea pacientei in Administrez: Durerea se
sternala pozitie antalgica Algocalmin f, Piafen atenueaza
comoda tb la nevoi
Informatii Informarea
insuficiente corecta a Sa evite mediul Pacienta
despre boala si pacientei, sa aiba neadecvat cu alergeni acumuleaza
masurile de acces la si praf cunostinte noi
prevenire informatie
Pregatesc Pacienta se
Medicul hotareste Pregatesc documentatia si externeaza
externarea pacienta pentru explic regimul Se deplaseaza la
externare alimentar si de viata domiciliu insotita
de sot
Investigatii
clinice si
paraclinice, EKG,
Rx toracic

51
 Analiza Valori patologice Valori normale Unitatea de
masura
Hematocrit 42g 32-37g %
Hemoglobina 10g 15+/-2 g barbat ml
13+/-2 g femeie
Leucocite 8750 4200-8000 mm³
1-10 (1h) barbat
VSH 9 7-15 (2h) barbat mm³
2-13 (1h) femeie
12-17 (2h) femeie

Alte investigatii paraclinice

Examen sumar de urina
Sputa pentru examen bacteriologic

Tratament
Miofilin 2x1 f/ zi
Hidrocortizon 2x2 f/ zi
Diazepam 1/ zi seara
Aspirina 2 tb/ zi
Algocalmin 1 f/ zi
Piafen 2x1 tb/ zi
Extraveral 2x1 tb/ zi
Seretide spray 50/100 2x1 puf
Salbutamol spray 2x1 puf
Ampicilina 2x1 g

Evaluare finala

Pacienta S. M. Se prezinta la Unitatea de primiri Urgenţe cu acuze de dispnee,

senztie de sufocare, tuse productiva si Wheezing. Este internata de urgenta pe sectia de
Interne pentru investigatii si tratament. Aici se aplica tratamentul.
Obiective majore in timpul internarii: sa usurez respiratia, combaterea anxietatii,
supravegherea functiilor vitale, combaterea tusei iritativa, asigurarea unui confort.

52
 In timpul spitalizarii a urmat un tratament complex, bolnava are o stare generala
buna.
Se externeaza ameliorata respectand urmatoarele recomandari: evitarea frigului,
umezelii, efortului fizic, factorilor declansatori (praf, polen), emotiilor si oboselii; regim
alimentar corespunzator; cura subterana; control periodic; respectarea tratamentului.

53
 CONCLUZII

1. Incidenta mare a bronsitelor acute, gravitatea tabloului clinic si necesitatea unui

tratament instituit de urgenta in aceste cazuri confera o importanta deosebita acestor
afectiuni.
2. Bronsita poate fi o urgenta majora respiratorie, in care exista un risc real de obstructie
acuta a cailor respiratorii.
3. Diagnosticul si terapia bronsitei constituie un camp de conlucrare a numerosi
specialisti a sectiei Interne.
4. Cel mai frecvent sunt afectati cei care au antecedente heredocolaterale. Exista si un
varf sezonier, la sfarsitul toamnei si inceputul iernii.
5. La prezentarea la spital bolnavii au un istoric, caracterizat prin manifestari ale unei
infectii acute de cai respiratorii la care se asociaza tuse cu expectoratie si voce
ragusita.

54
 BIBLIOGRAFIE

1. Anatomie si fiziologie umana

Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Valentin Vasloban
Editura Corint 1999
7. Dictionarul sanatatii
Pora E.
Editura Albatros 1978
3. Ghid de nursing
Nicolae Gheorghe, Timofte Mircea, Gherghina Viorel, Iordache Liliana
4. Medicina interna
D.Dana, A.D Niculescu, N.Balta, M.Ionescu, I.Coman, Ministerul Invatamantului
1990
5. Principiile medicinii interne
Harrison T.R
Editura Teora 1998
6. Semiologie medicala
Ulmeanu V.
Editura Ex Ponto Constanta 1996
7. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor
Dr.Georgeta Aurelia Balta, Antoneta Metaxos, Maria Otilia Stanescu, Lucretia Titirca,
Angalaia Kyowsky
Ministerul Educatiei si Invatamantului 1988
8. Urgente medico chirurgicale
Lucretia Titirca,
Editura Medicala 1993
9. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali
Lucretia Titirca
Editura Viaţa Medicală Românească 2006

55
10. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali
Lucretia Titirca
Editura Viaţa Medicală Românească 2006

56